AVIZAT AVIZAT

M.A.D.R. A.N.S.V.S.A

GHIDUL DE BUNE
PRACTICI PENTRU
APICULTURA

2011
 Prezentul ghid a fost realizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania

Colectiv de autori:

Ing. Ioan Fetea

Dr. bioch. Cristina Mateescu
Dr. Ing. Adrian Siceanu
Dr. ing. Eliza Cauia
Dr. ing. Agripina Sapcaliu
Dr. ing. Nicoleta Ion
Ing. Dumitru Cauia

Reproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordul autorilor este
interzisa.

 
Page2
 
 CUPRINS:

Nr Denumire Pag
1 Seciunea 1 - Condiii 4
2 Domeniu de aplicare 4
3 Sectiunea 2 - Tehnologii apicole 6
4 Stupine de productie 6
5 Stupine de producere a materialului biologic 11
6 Stupine de selectie si ameliorare 18
7 Stupritul pastoral 20
8 Stupi si principalele echipamente apicole 23
9 Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole 28
10 Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uman 28
11 Surse de contaminare a mierii de albine 43
12 Cerine privind igiena spaiilor în care se realizeaz extracia mierii de albine 63
13 Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii 66
14 Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine 66
15 Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine 67
16 Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine 70
17 Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile de 72
conditionare mierii sau a altor produse apicole.
18 Cerine privind starea de sntate i igiena personalului 79
19 Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor 80
20 Condiii de înregistrare/autorizare 80
21 Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei produciei de 82
miere
22 Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei 89
23 Aciunile în caz de identificare a familiilor de albine bolnave 92
24 Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine 94
25 Metode si procedee de combatere antivarooa 94
26 Metode si procedee de combatere în loca american 96
27 Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv 99
28 Medicamente si biostimulatori 105
29 Metode i procedee pentru combaterea duntorilor 107
30 Sectiunea 6 - Anexe 111
31 Carnetul stupinei 111
32 Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin 112
33 Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor 113
34 Standarde miere 114
35 Legislaie comunitar i naional: 116
36 Adrese utile 119

 
Page3
 
 SECIUNEA 1 -CONDIII

I. DOMENIU DE APLICARE

Acest ghid este realizat in conformitate cu legislatia specifica, ca un indrumar pentru

apicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apicola si luarii unor
masuri de autocontrol pe filiera de productie si pana la desfacere pentru a raspunde noilor
conditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana.

Prezentul ghid este destinat producatorilor primari din domeniul apicol, care, inafara
productiei pentru consumul propriu, efectueaza si activitatea de conditionare si comercializare a
productiei proprii, beneficiind astfel de cresterea valorii adaugate a produselor obtinute in propria
stupina.
Ca producator, apicultorul este situat la inceputul lantului de productie, fiind considerat
producator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine un registru de productie si
de a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei.
Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesara desfasurarii in
bune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare, imbuteliere si valorificare,
fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuri de contaminare din
intregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altor productii apicole.
O serie de date importante privind aceste riscuri sunt analizate si in cazul productiei de polen si
laptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara.
Apicultorii trebuie sa stie ca in calitate de producatori de produse alimentare - produse apicole,
trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concordanta cu definitia acestora.
In plus, si celelate produse apicole fie ca sunt alimentare sau nu trebuie sa corespunda unor
standarde de calitate in conformitate cu legislatia specifica, iar modul lor de productie pana la
valorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica originea unor probleme aparute in calitatea
acestora pe lantul de distributie pana la consumator.
Practic, necesitatea realizarii unui ghid de bune practici in apicultura vine in primul rand
din motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.
Trasabilitatea conform unei definitii uzuale desemneaza posibilitatea de a urmari un produs in
stadii diferite privind productia sa, transformarea si comercializarea sa, fiind specifica produselor
alimentare.
Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiind “capacitatea
de a urmari in toate etapele de productie, transformare si distributie un produs alimentar, un aliment
pentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare, sau o substanta care se poate
introduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale”.
Totodata, exista si producatori care nu isi limiteaza activitatile doar la cresterea albinelor si la
valorificarea productiei proprii in sectorul primar. Este de exemplu, cazul apicultorilor care pe langa
productia proprie, cumpara, conditioneaza si comercializeaza mierea altor apicultori. In acest caz
prezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea productiei proprii.
Pentru achizitia, conditionarea si desfacerea produselor achizitionate se va aplica legislatia
specifica de igiena in alimentatie prin analiza riscului traversand cateva puncte critice din lantul de
achizitie, conditionare si imbuteliere (Hazard Analysis Critical Control Point -HACCP). Hazard
Analysis Critical Control Point (abrev. HACCP) – reprezinta un sistem de siguranta preventiva aplicabil
in alimentatie si farmacie care are in vedere analiza riscurilor biologice, chimice, fizice din lantul de
procesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor.
In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigura un cadru amplu
de informatii utile pentru apicultorii, venind in sprijinul realizarii de productii in conformitate cu
legislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie.

 
Page4
 
 2. Simboluri utilizate in ghid

- Sfaturi si masuri preventive cu scopul de a limita pericolele de degradare a produselor obtinute

- Activitati care necesita control si informare

- Masuri de intreprins, actiuni corective

- Punctele de control in pericol privind igiena care trebuiesc urmarite in mod sistematic.

 
Page5
 
 SECTIUNEA 2 - TEHNOLOGII APICOLE

I. STUPINE DE PRODUCTIE

Stupina de productie – stupina specializata in obtinerea unuia sau mai multor produse
apicole cum ar fi miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, propolis, ceara, venin.

Pentru valorificarea potentialului productiv al familiilor de albine, de-a lungul anului sunt
necesare o serie de lucrari specifice care sa asigure dezvoltarea optima a acestora in perioada
culesurilor principale, care in general, in tara noastra, se desfasoara in perioada aprilie-septembrie.

Este important de mentionat ca pregatirea sezonului de productie se realizeaza inca de la sfarsitul

verii precedente (iulie-august), perioada in care incepe anul apicol, adica perioada cand incepe cresterea
albinei de iernare de care depinde dezvoltarea in primavara si deci sezonul de productie urmator.

LUCRRI DE ÎNTREINERE A COLONIILOR DE ALBINE DE-A LUNGUL ANULUI APICOL

De-a lungul anului apicol se disting o serie de perioade specifice de care apicultorul trebuie tina
seama in activitatea de management a stupinelor (fermelor apicole, exploatatiilor), pentru buna
dezvoltare a familiilor de albine si obtinerea productiilor vizate.
Perioadele vizate sunt trecute cu aproximatie in ce priveste intervalul de luni calendaristice,
existand o serie de fluctuatii in principal in functie de clima si puterea familiilor de albine la momentul
dat.

1. Perioada de cretere a albinelor de iernare (iulie-septembrie):

De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de albine, dezvoltarea

optima in primavara i valorificarea culesurilor în sezonul urmtor!

In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite s
reziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia în primvar ciclul de dezvoltare a familiei de
albinei.

Scopul acestor lucrari este ca la intrarea în iarn, familia de albine sa aib:

¾ 1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME)
¾ 15-20 kg de miere de bun calitate în faguri,
¾ minim 0,5 kg rezerve de pstura.


Masuri de luat:

1. asigurarea cu mtci de bun calitate (schimbarea mtcilor, mai ales a celor mai btrâne de doi
ani)
2. pregtirea rezervelor de hran sub aspect cantitativ dar i calitativ. Se va recolta doar
surplusul de miere, astfel încât s lsm suficiente provizii pentru iernare.
- In sistemul de întreinere în stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie i
se las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare.

 
Page6
 
A se evita lsarea rezervelor cu miere de man care prin coninutul ridicat în sruri i alte minerale
mrete cantitatea de excremente care se acumuleaz în rect de-a lungul iernii producând diaree i
nosemoz!
Înlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s înceap începând cu sfaritul lunii iulie
i s se încheie în prima decad a lunii august.
3. efectuarea de hrniri de completare când nu exist rezerve sficiente de hran (lunile august –
septembrie).
In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteice
pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare
Când timpul permite acest lucru. în funcie, hrana existenta i in natur se pot efectua o
serie de hrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmân) pentru ca matca
s continue ponta i s obinem un numr cât mai mare de albine de iernare capabile s
supravieuiasc pe timp de iarn.
Totodata este bine pe cât posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar cat i de polen
pentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei de albine
i pregatirea pentru iernare.

4. asigurarea unui cuib proporionat, bine organizat, cu coroane bine formate de miere, cu
faguri de calitate, mai închii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz mai
bine cldura în cuib; Trebuie avut în vedere ca ghemul s se formeze în partea inferioar a corpului, iar
deasupra i în lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului.
5. unificarea familiilor de albine mai slabe sau ajutarea unora cu rezerve de la alte colonii
sntoase.
6. asigurarea cldurii în cuib (când în general temperatura pe timp de noapte scade) prin lucrri
de stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.
7. efectuarea din timp a tratamentelor împotriva varoozei (Varrooa destructor) conform
metodelor de tratament autorizate.

2. Perioada de iernare cuprinde perioada repaosului de iarn (octombrie-ianuarie) si

perioada înlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare în primvar (februarie-martie):
În condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formarea ghemului de
iernare i pân la revizia de fond în primvar.

Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:

1. depirea perioadei de iarn în condiii cât mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata in
limite normale, atât la nivelul stupinei (0-10%) cât si la nivel de familie,
2. inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar în scopul valorificarii
primelor culesuri, în special a culesului de salcâm.

Masuri de luat:
3. strâmtorarea cuibului pe necesarul de rame si rezerve cu ajutorul diafragmei.Strangerea
cuibului numai pe ramele ocupate de ghemul de iernare asigur cresterea rapid a populaiei în
primavar
4. împachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.
5. alegerea unei vetre însorite, fr cureni sau vânturi puternice este foarte important pentru
iernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel încât sa capteze maximum de caldur solar.
6. asigurarea linitii în stupin prevenind zgomotul produs de psari, animale, trepidaiile
datorate mijloacelor de transport, etc.

 
Page7
 
 7. înlesnirea efectuarii zborurilor de curire în zilele clduroase - peste 12 grade C, pentru
eliminarea coninutului fecalelor din rect i prevenirea îmbolnvirilor care se manifest cu
diaree.
8. vatra stupinei va fi curat în cazul cderilor mari de zpad, desemenea i scândurelele de
zbor pentru evitarea formrii de ghea la urdiniuri i implicit a obturrii ventilaiei.
9. controlul iernrii - prin foaia de control (pus pe fundul stupului) i prin control auditiv cu
ajutorul unui tub de cauciuc (ascultarea zumzetului specific care ofera indicii despre starea
acestora).
10. administrarea deasupra ramelor de turte (paste) energetice in cazul insuficienei hranei.

Admnistrarea de turte energo-proteice, care s stimuleze dezvoltarea familiei de albinei poate fi

facuta spre sfârsitul lunii februarie, numai dup ce au fcut un zbor de curire i când exist
posibilitatea ca zborul sa se repete peste 2-3 sptmâni,

11. evaluarea mortalitilor se realizeaz la primul control în primvar când se noteaz de obicei
urmtoarele:
x mrimea familiei de albinei (intervale de albine),
x prezena mtcii i pontei acesteia,
x suprafaa de puiet,
x rezerve de hran,
x cantitatea de albin moart pe fundul stupului,
x prezena semnelor de boal

Stabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre laboratoare autorizate!
Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci când albinele mor de foame -
albinele se gsesc moarte cu capul în interiorul celulei i ca o caracteristic a speciei, în lipsa hranei,
toate albinele mor cam în acelai timp.

Începând cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multe
verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond.

Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i de a
îndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei în pericol.
Acest control se efectueaz într-o zi însorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului,
aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii în funcie de prezena puietului cpcit i
necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii de sntate dup
aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor de pe fundul stupului.

Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiective ca la revizia

sumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea condiiile de dezvoltare a
familiei de albinei.

3. Perioada dezvoltarii familiei de albine si înmulirii naturale precum i valorificarea

culesurilor principale (aprilie-august).

Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarte
importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de
întreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie.

 
Page8
 
 Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza:

¾ creterea unei cantiti corespunztoare de puiet pentru a asigura populaia de albine

culegtoare necesar valorificrii culesurilor.
¾ meninerea familiilor de albine în stare activ pentru a culege nectarul existent
¾ asigurarea spaiului necesar depozitrii mierii.
¾ limitarea pierderii de albine ca urmare a roirii naturale
¾ înmulirea septelului prin roire artificial

Masuri de luat:
1. organizarea i strâmtorarea cuibului în aa fel încât s nu rmân decât fagurii acoperii cu
albine, dup care are loc refacerea împachetrii. Cuibul se organizeaz astfel: un fagure cu
provizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel încât toi fagurii s
fie bine acoperii cu albine.
2. lrgirea cuibului, când timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7 zile) de faguri
bun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure cu puiet, dar
pe msur ce timpul devine mai favorabil se introduce chiar în mijlocul cuibului (spargerea
cuibului). Procedând astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet în ultima decad a lunii martie câi
exist într-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlocul lunii
aprilie in functie de conditiile de clima, la 7-8 faguri cu puiet cpcit din care o mare parte va
ecloziona la sfâritul lunii, iar la momentul înfloririi salcâmului va exista un numr suficient de
albine culegtoare pentru valorificarea culesului. Unul din neajunsurile acestei metode de lucru
este uneori apariia frigurilor roitului chiar în perioada culesului la salcam, de aceea în paralel se
pot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la puterea necesara
valorificarii culesurilor, dar a diminua pe cât posibil pierderea acestora prin roire.
Perioada înmulirii naturale.
- În condiiile din ara noastr, luna iunie este perioada în care familia de albine atinge maximum
de dezvoltare, ceea ce coincide cu culesul de tei.
- În aceast perioad de obicei familiile de albine intr în „frigurile” roitului, fenomenul fiind legat
de procesul de înmulire natural i instinctul de perpetuare al familiei de albinei de albine.
Aceast stare se caracterizeaz prin încetinirea activitii albinelor culegtoare, apariia botcilor
de roire i a mtcilor de roire, dar i prezena unui numar mare de albine la urdini sub forma
unor aglomerri (barbe), urmat de plecarea unei pri din albine cu matca (roirea).
- Exist situaii când familia de albine roiete odat sau când de mai multe ori - roi primari,
albinele pleac cu matca btrân, i roi secundari când dintr-o familie de albine, dup plecarea
roiului primar, familia roiete din nou.
- Cauzele sunt multiple i sunt descrise extensiv în literatura de specialitate, iar apicultorul poate
limita sau preveni apariia acestora prin o serie de msuri ce se leag de:

- mentinerea activitatii de cules continuu,

- asigurarea spatiului de ouat
- asigurarea spatiului de rezerve,
- ventilaie suficient.
- înlocuirea mtcii familiei de albinei roitoare
În general succesul acestor msuri depinde de stadiul în care s-a ajuns, asa încat una din msurile relativ
eficiente este de a ridica o parte din surplusul de albina i a face un roi artificial sau pur i simplu se
poate recurge la divizarea familiei de albinei.
Valorificarea culesurilor principale are in vedere obtinerea de productii maxime, de la cat mai multe
resurse melifere, cu costuri minime. Cel mai adesea este vorba de transportul în pastoral pentru

 
Page9
 
valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizarea unor specii de plante
cultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii.

Apicultorul trebuie s se asigure de:

¾ resurse melifere bogate in raza optima de zbor – pe o raza de 3 km. Este importanta o bun
informare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de înflorire, capacitatea melifer a
acestora, posibilittile de obinere a unor vetre de amplasament cu acces bun, distana de
parcurs, etc;
¾ suficient echipament de productie în stare bun: corpuri de stup, magazine, rame cu faguri,
faguri artificiali, etc.
¾ maini i alte utilaje necesare în transportul stupilor.
¾ echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mierii

Eficiena în practicarea stupritului pastoral depinde de mai muli factori din care cei mai
des invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familii de albine, existenta
echipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor în raport cu profitul obinut.

 
Page10
 
 II. STUPINE DE PRODUCERE A MATERIALULUI BIOLOGIC

Stupinele de producere a materialului biologic sunt stupine specializate de selectie, conform

piramidei ameliorarii, autorizate sanitar-veterinar, care aplica o serie de metode si tehnici specifice
pentru productia matcilor si a unor unitati biologice specifice- roi artificiali pe un anumit numar de rame
si roi la pachet.

Materialul biologic poate fi produs si comercializat numai de stupine autorizate ca stupine de

selectie (de elita) sau ca stupine de multiplicare, de catre Agentia Nationalã pentru Ameliorare si
Reproductie în Zootehnie (A.N.A.R.Z.).

1. PRODUCEREA MATCILOR

Indiferent de stupina de productie a matcilor – de elita sau multiplicare producerea matcilor

se realizeaza prin creterea dirijat, în condiii naturale, în timpul sezonului activ.

Cresterea dirijata a matcilor se bazeaz pe creterea de salvare deoarece acest proces poate fi
controlat in practic.

În principiu, calitatea mtcii (prolificitatea acesteia) este determinat de originea acesteia (factori
genetici, gradul de ameliorare), calitatea imperecherii, dar i de modul în care a fost crescut, iar o
cretere optim presupune condiii optime în timpul dezvoltrii larvelor i a pupelor de matc.

1.1. Elemente esentiale in cresterea matcilor:

¾ Materialul biologic de cretere – stadiile de dezvoltare a puietului din care se face creterea
mtcilor.
o Mtci cu caracteristici specifice perfecte pot fi crescute din ou i larve în varst de pân la
trei zile- faza bipotent (faza sensibil).
o Din larva de 4 zile majoritatea mtcilor crescute vor avea caracteristici intermediare între
mtci si lucrtoare (faza critic).
o Larvele de peste 4 zile nu mai pot servi ca material biologic de cretere deoarece ies numai
lucrtoare (faza fixat).
¾ Varsta optima a larvei de 1,5 – 2 zile de stadiu larvar are o foarte mare importan în parctic,
influenând dezvoltarea principalelor organe interne la mtci: ovare – numr de ovariole, mrimea
spermatecii, dezvoltarea glandei mandibulare.
¾ Puterea familiei doici i dispoziia acesteia pentru creterea mtcilor - familia doica s fie cât
mai aglomerat cu albine cu un numr mare de albine doici fapt ce conduce la acceptarea unui
numr mare de larve i aprovizionarea acestora cu o cantitate suficient de lptior.
¾ Aprovizionarea cu hran. Familia doic trebuie s fie aprovizonat cu rezerve suficiente de hran –
miere i polen (pstur).
¾ Hrnirea suplimentar cu sirop, mai ales dac nu exist cules în natur, este obligatorie.
¾ Mrimea botcii în acceptarea la cretere. Dimensiunea botcilor naturale este de 7,8 –8,5 mm în
diametru i 8-10 mm în lungime, în funcie de condiiile de cretere sau de ras, dar in practica se
utilizeaza diametrul de 9 mm deoarece rezult botci la limita maxim a botcilor naturale.
¾ Volumul seriei de cretere (nr de botci/familie starter). La albinele din rasa noastr se recomand
cca 30 de botci/familie dac exist i puiet necpcit mai ales dac familia starter continu i

 
Page11
 
 creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci. Alegerea
depinde de cresctor i experiena sa în cretere.
¾ Numrul de serii. In functie de metoda de crestere: de ex. intr-o singur familie doic bun, fr
matc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr întrire ulterioar, la distan de 5 zile. Când
familia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere este înlocuit la 2
zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starter permanent
dac se adaug sptmânal puiet cpcit, în curs de eclozionare, care s înlocuiasc pierderile.

1.2. Metoda creterii.

În principiu orice metod ar trebui s dea rezultate bune dac se respect condiiile de cretere,
modul cum a fost mânuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel încat potenialul
acestora s nu fie suprasolicitat.
¾ Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.
¾ Perioada de primvar – var, lunile aprilie-august.
¾ Umiditatea aerului (40-60%) i temperatura (30ºC - 35ºC) în familia cresctoare sunt
în general destul de constante indiferent de condiiile exterioare.

Creterea mtcilor din faz de ou sau larv de lucrtoare pân în faza de celul gata de
eclozionare este un proces biologic unitar!

In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul:

necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesar

condiiile de cretere, de întreinere
conditiile de mediu, resurse si cele climatice

Din punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi împrit în:

a. ansamblul operaiunilor de pregtire a puietului tânr necesar creterii de mtci, pentru a fi

trecut în familia doic;

b. msurile care se iau pentru aprovizionarea optim cu hran a materialului de cretere în

familia doic;

Metode de cretere care vizeaz pct. a:

1. Tietura în arc este o metod simpl i potrivit pentru începtori. Se ia un fagure deschis la
culoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur în fagure în form de arc la partea
inferioar a fagurelui. Se recomand înclzirea cuitului de tiere. Albinele vor crete botcile pe
marginea acestei tieturi. Pentru ca botcile s nu fie concrescute, ceea ce ar îngreuna decuparea
acestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.
2. Tierea fâiilor de fagure, a celulelor i tanarea acestora – fagurele coninând larve tinere se
pune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rând de celule sau mai multe. Aceste
fâii vor fi fixate prin diverse procedee de leaurile unei rame de cretere. Larvele vor fi rrite la
distane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixarea lor pe
rame de cretere. Fa de metoda 1 utilizarea fâiilor de fagure sau a celulelor cu larve decupate
prezint avantajul c albinele doici accept repede i încep creterea concomitent din celule aflate cu

 
Page12
 
 deschiderea în jos. Dezavantajul metodelor care folosesc creterea din celule de lucrtoare este c
mtcile nu pot s ating mrimea optim.
3. Transvazarea larvelor. Prin acest procedeu se înelege mutarea unor larve tinere din celule de
lucrtoare în botci artificiale. Practicat pe larg în creterea dirijat de mtci aceast metod prezint
cele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale pot fi confecionate din
cear (obinute artizanal) sau din material plastic (achiziionate din comer) botcile vor fi lipite sau
fixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leauri. Transvazarea
larvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit spatul de transvazare.
Premiza reuitei transvazrii este o mân sigur i o vedere bun.

Metode ce cretere care vizeaz pct. b:

În cazul înmulirii naturale, dezvoltarea mtcii de la ou pân la eclozionare are loc într-o singur
familie de albine. În creterea dirijat de obicei cresctorul divizeaz creterea în mai multe colonii:
¾ familia de prsil (furnizoare de material de cretere – ou sau larve);
¾ familia doic format din:
o familia starter (pornitoare) – utilizat pentru acceptarea în creterea de mtci a
materialului de cretere în primele 10-48h; este vorba de o famile de albine
orfanizat;
o familia cresctoare (finisoare) – creterea botcilor cu larve acceptate. Este o
famile cu matc, dar aceasta va fi izolat printr-o gratie special de compartimentul
unde se introduc botcile pân la cpcire sau pân la eclozionare.
¾ Dup cpcire botcile se izoleaz individual în cuti speciale i pot fi puse în incubator sau
într-o familie obinuit care s le asigure doar cldura i umiditatea necesar eclozionrii.

1.3. Imperecherea mtcilor. Reguli generale.

Pentru împerecherea natural a acestora, mtcile eclozionate sau botcile înainte de a ecloziona, vor fi
introduse în nuclee de împerechere de diverse tipuri i dimensiuni.
Dup împerechere i începerea pontei acestea pot fi preluate din nuclee i introduse în cuti de
transport de regul sau în alte tipuri de cuti cu albine însoitoare.
Pân la valorificare vor fi pstrate in nucleele de imperechere sau în condiii de laborator –custi
individuale cu albina insotitoare.
Tipul de nucleu de imperechere este cel preferat de apicultor, dar în general în condiile de climat
continental în care se înregistreaz nopi cu temperaturi scazute chiar i în timpul verii se
recomanda:
- Cantitatea de albine sa fie de cel puin 200 g, iar cantitatea de puiet la formarea nucleului s fie
de cel puin 2 dm2 de puiet cpcit.
- Sunt de preferat nucleele formate din 2-4 compartimente alturate, cu urdinie în direcii diferite,
acestea asigurând o mai bun termoreglare.

 
Page13
 
 - Daca nucleele de împerechere nu asigur temperatura optim de 30-34ºC în perioada de migraie
a spermei din oviductele laterale în spermateca, cantitatea de spermatozoizi care ajunge în
spermateca este mult diminuat, aceste mtci având o durata de exploatare mai scurt, fiind
deseori înlocuite linitit chiar din primul an.
- În perioadele lipsite de cules, nucleele de împerechere se hrnesc cu sirop de zahar sau erbet.
- În cazul în care se constat depopularea parial a unor nuclee i suprapopularea altora, nucleele
depopulate se vor reface prin preluarea unui fagure cu puiet cpcit, gata de ecloziune dintr-un
nucleu suprapopulat i introducerea acestuia, în nucleul respectiv.
- Nucleele se numeroteaz, iar în cazul mai multor nuclee inute în acelai adapost, fiecare nucleu
(compartiment) va primi un numr propriu de identificare.

1.4. Introducerea mtcii in familia de albine. Reguli generale.

™ dup transport, mtcile nu vor fi eliberate imediat într-o familie de albine care de curând a avut o
matc în plin pont.
™ orfanizarea familiei de albine: în familia care urmez s primeasc o nou matc este obligatorie
absena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in familiile trantorite.
™ eliminarea albinelor însoitoare din cuc îmbuntete procentul de acceptare a mtcilor în familia
de albine.
™ perioada de acomodare: matca va trebui s stea închis în cuc suficient de mult timp pentru ca
albinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate.
™ vârsta albinelor i puterea familiei de albine: albinele tinere, pana in 10 zile manifest o mai slab
agresivitate i de obicei accept usor o nou matc.
™ momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vântului de intensitate i
ploilor reprezint sunt condiii propice.
™ hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr în momentul înlocuirii unei mtci este foarte
necesara in lipsa culesului natural.

2. PRODUCEREA DE ROIURI ARTIFICIALE PE RAME

Roiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in general 3-5) cu puiet in toate
stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata.

Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlate a septelului si evitarea
roirii naturale.

Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dezvoltare, in zile
senine si calde si cand exista culesuri in natura. Practicarea roirii este ideala in perioada de debut a
perioadei de roire cand familia inca nu a intrat in “frigurile roitului”.

Metode. Formarea roiurilor artificiale are la baza mai multe metode mai mult sau mai putin
complexe, extensiv descrise in literatura de specialitate, dar cel mai des utilizate in practica au la baza
principiul divizarii.

Metoda divizarii poate fi realizata in mai multe moduri:

 Poate fi facuta printr-o divizare egala a ramelor cu puiet si rezerve sau doar prin preluarea unui
numar de 4-5 faguri daca familia ocupa mai multe corpuri.
 Dintr-o familie se poate obtine un roi sau mai multe in functie de puterea acestora si interesul de
productie (miere sau/si roiuri)
 Formare roiurilor prin divizare se poate face in cutii speciale (roinite) pe 4-5 rame sau intr-un
stup de 10 rame impartit in doua printr-o diafragma etansa si 2 urdinisuri opuse pentru a realiza

 
Page14
 
 2 roiuri in acelasi timp.

Lucrari orientative in cazul unei metode simple de divizare:

se vor pregati stupii goi impreuna cu elementele aferente;
se vor alege familiile de albine puternice pentru divizare;
echipamentul destinat introducerii roiului artificial este adus langa familia de baza (din care se
formeaza);
matca se va identifica si izola; utilizarea gratiei pentru matca intre cuib si un corp de deasupra ajuta
la izolarea matcii si elimina activitatea de cautare a matcii.
in cazul sistemului vertical se scot 2-3 rame cu puiet de toate varstele din cuib si inca 2 faguri cu
hrana-miere si pastura, se scutura de albine (pentru a evita preluarea matcii) si se pun intr-un corp
suplimentar, deasupra gratiei de matca.
in cazul sistemului orizontal se va folosi o gratie conceputa pentru sistemul orizontal amplasata
dupa ultima rama, inainte de diafragma.
a doua zi, ramele izolate se vor transvaza cu tot cu albina in cutia unde se formeaza roiul artificial;
roiurile artificiale pot fi deplasate pe o vatra la 4-5 km, pentru a evita intoarcerea albinelor la familia
de origine.
daca nu exista aceasta posibilitate se va forma un roi mai viguros, care sa contina 1-2 rame cu puiet
gata de eclozionare, pentru ca acesta sa nu raceasca atunci cand o parte dintre albine culegatoare
revin la familia de origine a roiului.
se administreaza hraniri stimulative.
roiul artificial se supravegheaza mai intens daca nu se formeaza in perioadele de cules
pentru evitarea furtisagului hranirile se vor face la caderea noptii, iar urdinisurile vor fi reduse la
maxim.
a 2 a zi se introduce in noul roi format, o botca gata de eclozionare sau de preferat o matca
imperecheata pentru o dezvoltare cat mai rapida.
un roi artificial de 4-5 rame poate ajunge dupa 40 de zile la nivelul unei familii de 10 rame, prin
adaugarea saptamanala, in centrul cuibului, a cate unui fagure bun pentru ouat.

3. PRODUCEREA DE ROIURI LA PACHET

1. Formarea roilor la pachet si instalarea acestora

Roiul la pachet este o unitate biologica alcatuita din 1,5-2 kg albin tanara însotita de o matca
imperecheata aflata în colivie de introducere, care sunt introduse intr-o cutie speciala (lemn, plastic,
PFL, etc) prevazuta cu plasa de sarma si hranitor. Roiul la pachet este o unitate biologica care nu
cuprinde faguri.

¾ Formarea roiurilor la pachet necesita mult îndemanare si echipament specific - cutii speciale.
¾ Este o metoda eficienta atunci cand se aplica in fermele care au ca scop vanzarea de roiuri.
¾ Perioada optima de formare a roiurilor la pachet este dup culesul de la salcam.

2. Caracteristicile cutiilor pentru roiuri la pachet:

™ Dimensiuni: lungime 400m, latimea 130mm, inaltimea 290 mm.

™ Peretii laterali sunt prevazuti cu plasa de sarma
™ La partea superioara este un orificiu în care se introduce un hrnitor cu capacitatea de 1 l sirop
de zahr.
™ Prin acest orificiu se va face si popularea roiurilor cu albine cu ajutorul unei palnii speciale (cu

 
Page15
 
 orificiu larg)

3. Etape în formarea roilor la pachet

Cutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachet

In fiecare cutie se va introduce cate o matca imperecheat in cusca de transport, fr albine
însotitoare, inchisa cu dopul de plastic si prevazuta cu hrana. Cusca va fi agatata de margine
orificiului pentru a putea fi preluata usor.
Se vor alege familiile de albine bine populate si sntoase din care se va prelua albina pentru
popularea roilor
Se va utiliza în prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baza al stupilor din care
se va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a atrage albina tanara.
Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fara faguri si posibilitate
de zbor) sa reziste cat mai mult.
Albina va fi scuturata din familia de albine in cutii de stup/roiuri goale de unde va fi
preluata/scuturata in palnia montata pe cutia roiului. Albina va fi stropita imediat cu apa pentru a
impiedica zborul acesteia
Fiecare cutie pentru roiuri la pachet, cu greutate cunoscuta, va primi o cantitatea de 1,5 kg prin
cantarire pe o balanta(cantar)
Se va pune hranitorul (orificiul se va inchide), roiul va fi etichetat cu date specifice (familia de
origine, data formarii, data expedierii)
Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sa se linisteasca).
Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile la pachet sunt hranite cu
sirop pe parcursul a 3-4 zile.
De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face imediat, trebuie sa provina
de la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelor la familiile de origine.
Formarea roiurilor la pachet se desfaoar în perioada de maxim dezvoltare a familiilor de albine,
lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care provin.

Avantajele utilizarii roiurilor la pachet:

 un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si
 dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.

Instalarea roiurilor la pachet (formarea de noi familii de albine cu albina din roiul la
pachet):
 Se vor pregati materialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri.
 Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi amplasati.
 Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasati pe vatra.
 Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turte proteice s
 Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare.

Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode:

1.Scuturarea directa pe rame:

Mod de lucru:
- Se pun 3 rame pe o latura a stupului
- Se scoate hranitorul din cutia de transport,
- Se scutura albina si se pulverizeaza cu apa pentru a le impiedica zborul.
- Se verifica cusca matcii pentru a indeparta dopul de plastic si se pune intre 2 rame fara albine.
- Se scutura o parte dintre albine pe cusca matcii si restul pe fundul stupului.

 
Page16
 
 2.Introducerea directa a cutiei de transport cu albinele si matca in stupul destinat
instalarii.
Mod de lucru:
- Se face loc in stup, punand 5 rame pe o latura,
- Se plaseaza cusca de transport pe fundul stupului si cusca matcii cu dop de serbet.
- Pana a 2-a zi albinele vor migra catre rame si vor elibera matca, apoi se scoate cusca de
transport si se completeaza cu rame.
- In ambele variante hranirea cu sirop sau/si cu turta proteica este obligatorie! Acesta va favoriza
ponta matcii, va mobiliza albinele pentru culesul de polen si va face sa treaca mai usor stresul de
transport si cel de instalare. Atentie pentru prevenirea furtisagului, hranirea se va face seara!.

4. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE

- Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albine derivate din roiuri
artificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corpul de baza la sistemul
vertical (minim 10 rame).

Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inaintea culesului principal de la
salcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame cu
rezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele.
Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiului
de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau in sezonul urmator.

 
Page17
 
 III. STUPINE DE SELECTIE SI AMELIORARE

Stupinele de selectie si ameliorare reprezinta stupine in care se aplica o metoda de selectie dupa o
anumita schema de lucru, in scopul ameliorarii insusirilor principale si multiplicarii materialului
biologic selctionat in vederea comercializarii acestuia.

In Romania, obiectivele principale ale seleciei sunt producia de miere i puritatea de ras
astfel ca în Programul Naional de Ameliorare a Albinelor (Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003), evaluarea
familiilor de albine, ine cont mai întâi de aceste doua obiective majore:
1. Producia de miere - obinerea unor producii maxime de miere în condiiile de clim i de cules
date i numai pe baz de resurse naturale:
¾ Este un caracter complex . Producia efectiv de miere depinde de cantitatea de albin existent
i de instinctul de acumulare (factor genetic).
¾ Cantitatea de albin depinde de prolificitatea mtcilor, viabilitatea puietului, longevitatea
albinelor,
o Instinctul de acumulare (hrnicia albinelor) este un caracter determinat genetic i reprezint
practic producia de miere/albin culegtoare i caracterul care este practic supus seleciei.
o Rezistena la boli i la iernare influeneaz producia de miere.
o Fcând selecie pentru producia de miere implicit se face i pentru caracterele implicate în
determinarea acesteia.
¾ Producia se exprim în kg/familie/sezon sau cel puin la un cules principal i se exprim ca
abateri de la media stupinei de contemporane (matcile din aceeai generatie).

2. Puritatea rasei. In Romania pe termen mediu i lung nu se prevede importul de alte rase, deci
caracterele morfologice i de comportament ale coloniilor de albine selecionate trebuie s se încadreze
în parametrii rasei Apis mellifera carpatica.

3. Alte caractere urmarite in selectie. Pentru evaluarea final a familiilor de albine care vor fi
selecionate se iau în consideraie i alte caractere cum ar fi: culoarea albinelor, blandeea,
comportamentul pe fagure, modul de aranjare a rezervelor de hrana i compactitatea cuibului de puiet,
modul de cpcire a fagurelui (uscata), instinctul de roire, rezistena la iernare, dar prioritar rmâne
producia de miere, ultimele fiind direct corelate cu aceasta.

Principalele metode de ameliorare la albina melifer

1. Selecia masal
- se face pe baza produciei de miere a coloniilor de albine, comparaia fcându-se între
contemporane (aceeai stupin, an, sezon).
- poate fi practicat de orice apicultor care îi poate produce mtci din prsil proprie.

Lucrri specifice:
x formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
x asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii însuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor;
x alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine;
x creterea mtcilor i a trântorilor din coloniile alese pentru reproducie;
x schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat,
x prevenirea încrucirilor înrudite între mtcile i trântorii din stupin;
x selecia masal necesita schimbarea periodica a mtcilor la interval de 2 ani cu mtci de bun
calitate.

 
Page18
 
2. Selecia intrafamilial const în înlocuirea fiecrei mtci din familia de albine cu propria fiic în
fiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita.

Lucrari specifice
x formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
x asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii însuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor- bonitarea;
x stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a câte 10 fiice.
x se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus seleciei
x testarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (aceeasi cantitate de albina,
puiet, hrana) pentru a da anse egale de competiie
x se cresc câte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10 grupe (familii, linii) de
familii de albine prin schimbarea matcilor
x se asigura prevenirea încrucirilor înrudite între mtcile i trântorii din stupin;

Valorificarea materialului biologic selectionat se face prin multiplicarea acestuia in stupine

specializate de multiplicare autorizate de ANARZ, prin O.M. 413 din 20 iunie 2008.
Pepiniera producãtoare de matci este unitatea apicolã care realizeazã multiplicarea materialului
biologic apicol, astfel:
x foloseste pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elitã;
x furnizeazã material biologic selectionat.
Stupina, pentru a fi acreditatã ca stupinã de multiplicare, trebuie sã îndeplineascã, cumulativ,
urmãtoarele criterii:
o are o schem de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobat de ANARZ;
o minimum 10% din mãtcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elit
acreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie, iar diferenta
mtcilor se asigur din stupina de multiplicare proprie;
o dimensiunea minim a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, înscrise în registrul
agricol, astfel încât s asigure producia de mtci selectionate si fecundate, precum si evitarea
consangvinizrii;
o individualizarea mtcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului international
al culorilor;
o familiile de albine trebuie sã fie indemne de boli contagioase si potential transmisibile.
o detintorul stupinei de multiplicare trebuie s fie/sau s aib angajat personal atestat în domeniul
apicol, confirmat prin diplom/atestat/certificat de absolvire.
o detintorul stupinei de multuplicare trebuie s tin o evident strict a activittii

Cumpararea de material biologic selectionat:

x Înainte de cumprare se recomand întodeauna s se fac o examinare a materialului biologic,
atat din punct de vedere apicol (stare de sanatate, puterea familiei, varsta matcii daca se
cunoaste) cat si sanitar veterinar (semne clinice de boal) i pe cat posibil este recomandabila
obtinerea unui certificat sanitar-veterinar de la vanzator.
x Autoritatile din Romania (MADR, ANSVSA, ANARZ) impreuna cu institutiile si organisme de
profil (Asociatiile apicole, I.C.D.A.) recomanda si sprijina prin Programul National de
Ameliorare si Planul National Apicol 2011-2013 achizitia de material biologic din rasa locala -
A.m. carpatica -pentru a evita atat riscurile legate de poluarea genetica a fondului genetic apicol
national, dar si riscurile legate de introducerea de noi boli si daunatori.

 
Page19
 
 • Se recomand deci folosirea rasei locale, A.m. carpatica, adaptata la condiiile de mediu din
Romania, i ecotipurile acesteia în funcie de zon;
• Se recomanda inlocuirea regulat a matcilor cu mtci tinere, prolifice pentru dezvoltarea si
sanatatea familiilor de albine

 
Page20
 
 IV. STUPRITUL PASTORAL

Dezvoltarea apiculturii i creterea produciei apicole sunt strâns legate de bogia i

diversitatea bazei melifere, care asigur albinelor melifere necesarul de hran atât pentru
creterea i întreinerea lor cât i pentru realizarea unui surplus de miere, numit producia marf
de miere.

Totalitatea plantelor din flora spontan i cultivat, care sunt cercetate de albinele melifere
pentru polen, nectar sau man formeaz baza melifer a României.

Datorit amplasrii geografice, ara noastr prezint trei zone mari de vegetaie melifer, i
anume:
- vegetaie melifer de câmpie (36%)
- vegetaie melifer de deal (33%)
- vegetaie melifer de munte (31%)

Aceste zone sunt foarte bine echilibrate ca proporie si ofer condiii foarte bune pentru
dezvoltarea apiculturii româneti în toate zonele bioapicole ale rii. În plus, condiiile climatice
din ara noastr determin înflorirea ealonat a masivelor melifere pe parcursul unui an apicol,
valorificarea lor fiind posibil prin practicarea stupritului staionar i pastoral.

Stupritul staionar este o verig tehnologic a activitii de producie apicol în care

apicultorul îi menine familiile de albine pe vatr permanent (fix), atât în toat perioada activ
a albinelor melifere, cât i în perioada de iernare.
Vatra de stupin permanent poate fi amplasat pe terenul proprietate privat a apicultorului,
pe un alt teren aflat în concesiune, închiriere, comodat, scoatere temporar din folosin sau pe
un teren aflat în fondul forestier. Stupina staionar trebuie s fie declarat oficial la administraia
publica locala pentru a putea fi înregistrat i evideniat în baza de date a primriilor, a comisiei
locale de baz melifer i a dispensarelor veterinare teritoriale.
Stupritul pastoral (numit i transhuman apicol) este o verig tehnologic a activitii de
producie apicol în care apicultorul îi transport i amplaseaz temporar familiile de albine la
una sau mai multe masivele melifere din fondul agricol sau forestier.
Vatra de stupin pastoral poate fi amplasat în judeul de domiciliu al apicultorului sau în
oricare alt jude al rii, în baza autorizaiei de stuprit pastoral. Stupina aflat în pastoral trebuie
s fie declarat oficial la consiliul local pe raza cruia este situat vatra de stuparit pastoral, în cel
mult 24 de ore de la instalarea pe vatra temporar.
În funcie de scopul urmrit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei apicole (miere i cear), prin
valorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier;
2. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei agricole (fructe i semine), prin
polenizarea culturilor agricole entomofile;
3. Stuprit pastoral pentru meninerea capacitii de lucru a familiei de albine, în
perioada când flora melifer lipsete sau este foarte slab în raza vetrei de stupin
permanent.
4. Stuprit pastoral în diferite scopuri indirect productive ca, evitarea de zone infestate
etc.

 
Page21
 
 În funcie de zona de deplasare (distana de deplasare), apicultorii pot practica 3 tipuri de
stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral local;
2. Stuprit pastoral regional;
3. Stuprit pastoral naional;
Metode si mijloace de practicare a stupritului pastoral. Indiferent de tipul de stuprit
pastoral practicat, vatra de stupin pastoral se obine numai în baza Autorizaiei de Stuprit
Pastoral (ASP) eliberat de Comisia Judeean de Baz Melifer i Stuprit Pastoral, la
solicitarea scris a apicultorului. Termenul i condiiile pentru depunerea cererilor de solicitare a
repartiiei de baz melifer sunt prevzute în anexa nr. 1b din Legea apiculturii nr. 89 din 28
aprilie 1998 – republicat în 2010.
Aciunea de stuprit pastoral comport 2 etape distincte:

1. Pregtirea stupritului pastoral, care const în pregtirea temeinic a apicultorului.

Aciunea de stuprit pastoral cuprinde o serie de aspecte organizatorice, tiinifice, tehnice i
economice, iar în cazul nerespectrii regulamentului privind organizarea aciunii de stuprit
pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic sau a oricrui reglementri legale în
vigoare, se aplic sanciuni. Planul deplasrii în pastoral trebuie pregtit din vreme, stabilind
numrul de stupi ce vor fi transportai, vetrele temporare, procurarea mijloacelor i a
documentelor de transport cu respectarea legislaiei în vigoare, efectuarea tratamentelor anti-
varroa etc.

2. Executarea stupritului pastoral, care const în pregtirea stupilor pentru transport

i executarea transportului.
Transportul stupilor se practica în doua forme: cu stupii vrsai, transportai cu ajutorul
camioanelor, remorci sau semiremorci tractate sau cu ajutorul pavilioanelor apicole special
amenajate, existând în acest sens o multitudine de tipuri si variante specializate si autorizate
pentru aceasta operatiune.

Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza autorizaiei de stuprit

pastoral, însoit de carnetul de stupin.

Pe întreaga perioad de deplasare i amplasare a stupinei, apicultorul este

rspunztor de respectarea normelor privind:
x distana dintre stupine
x încrctura la hectar,
x respectarea direciei de zbor a stupinelor amplasate anterior,

Apicultorul are obligaia de a informa, în scris, Consiliul local pe raza cruia este situat
vatra de stupin pastoral, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatr, asupra locului
exact, perioadei de edere, numrului familiilor de albine amplasate, cât i cu privire la
datele personale de identificare unde poate fi anunat în cazul efecturii tratamentelor
fitosanitare cu substane chimice.

În teren, vatra de stupin temporar trebuie s fie însoit de un panou pe care vor fi trecute
urmtoarele date: datele de contact ale deintorului de stupi (nume i prenume, adresa, numr
de telefon), numrul de stupi aflai pe vatr temporar, numrul de înregistrare obtinut de la
direcia sanitar-veterinar i numrul autorizaiei de stuprit pastoral.

 
Page22
 
 V. STUPI SI PRINCIPALELE ECHIPAMENTE APICOLE

Stupul - este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia de albine, fiind
necesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dar i pentru transportul
acetora in vederea valorificarii culesurilor de productie.

o Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate în construcie pentru a fi uor de mînuit i

transportat.
o Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei de albine în perioadele de vîrf din lunile
mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarea recoltei.
o Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditiilor de microclimat necesare
cuibului
o Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele.

Principalele tipuri de stupi utilizate in Romania.

Aceste tipuri de stup au la baz o serie de diferene care sunt în special legate de dimensiunile
ramei astfel:
o la tipul multietajat (cu rama ME) - dimensiunea ramei este de 435x230 mm;
o la tipul vertical cu magazine (cu rama Dadant) - dimensiunea ramei este de 435x300 mm si
magazine de recolta cu dimensiunea ramei de 435x160mm;
o la tipul orizontal (cu rama Dadant) – dimensiunea ramei este de 435x300 mm.

Sistemul orizontal i sistemul vertical de practicare a stuparitului

Sistemul vertical
¾ Este cel mai practicat sistem la ora actual datorit avantajelor acestuia ce in în special de
manevrarea stupilor pentru transportul acestora în valorificarea culesurilor (pastoral).
¾ Sistemul vertical valorific capacitatea abinelor de a se dezvolta mai bine i a-i forma rezerve
mai uor pe vertical dect pe orizontal.

Sistemul orizontal de întreinere a albinelor este practicat în general cu tipul de ram Dadant, in general
in cadrul stuparitului stationar, în timp ce sistemul vertical de întreinere este practicat atât cu tipul
Dadant de ram si magazine de recolta cât i cu tipul ME (multietajat), ultimul sistem fiind denumit i
sistem de întreinere multietajat (ME).

Pe baza acestor sisteme de lucru s-au dezvoltat trei tipuri de stupi:

1. stupul orizontal (cu ram tip Dadant);
2. stupul vertical (cu ram tip Dadant) si magazin de recolta (1/2 din rama Dadant);
3. stupul multietajat (cu ram tip ME -multietajat).

 
Page23
 
1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:
¾ Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluzând i capacul) de 934x604x
428mm i o greutate când e gol de 41 kg.
¾ Este alctuit din corpul stupului, un capac i un fund prevzut cu urdini i bloc de urdini, 20 de
rame, doua diafragme, podiorul realizat din 6 scândurele i o sit de ventilaie pentru aerisire sau
transport.
Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltarea familiei de albinei cu
o singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar.
2. Stupul vertical (cu ram tip Dadant) – este un tip de stup foarte utilizat în Romania deoarece
întrunete avantajele legate de stupritul pastoral, dar i cele legate de o bun dezvoltare a familiei, de
depozitare a rezervelor de hran pentru o bun iernare date fiind condiiile mai dificile legate de
perioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoarele componente:
x Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm,
x unul sau dou magazine (caturi de stup), fiecare magazin având dimensiunile reduse la
jumatate dintr-un corp,
x fundul de stup,
x podiorul,
x capacul,
x doua diafragme,
x blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri,
x rama cadru pentru tava hrnitor.
x rama de ventilaie pentru transport,
x gratie de matc,
x podiorul prevzut cu izgonitor de albine,
x fundul antivarroa (soclul antivarroa) -cu plas de sârm (pentru ventilaie) i cu tvi
pentru colectarea acarienilor varroa czui.
Cu excepia corpurilor, ramelor i magazinelor, celelalte elemente pot fi utilizate i pentru stupii
multietajai, de aceea înainte de a începe o investiie în acest echipament este foarte important
analizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adoptm în practic.
3. Stupul multietajat. Practicat pe scar larg în toat lumea, în special în zonele cu clim mai cald
acest tip de stup este preferat în întreinerea coloniilor de albine deoarece permite o dezvoltare mai
rapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora în special în sistem industrial.
Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (435x230
mm), de unde i uniformizarea mrimii corpurilor, de cele mai multe ori se menioneaz ca fiind un
sistem unde se lucreaz „cu corpul” i nu „cu rama”.
Avantajul stupilor verticali de la noi consista si in faptul ca magazinele si corpurile de productie
sunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME).

Tipuri de stupi din Romania

Multietajat Vertical Orizontal Magazin
(rama 3/4) (rama 1/1) (rama 1/1) (rama 1/2)
Grosime
20 mm 20 mm 20 mm 20 mm
perete
Lungime
490 mm/450mm 490 mm/450 mm 490 mm/450 mm
(ext/int)
Latime
420 mm/380mm 420 mm/380 mm 420 mm/380 mm
(ext/int)
Inaltime 170 mm
245 mm 310 mm 310 mm
corp

 
Page24
 
 Rama 3/4 Rama 1/1 Rama 1/2
Inaltime 230 mm 300 mm 160 mm

Soclul antivarroa.
O mentiune special trebuie acordata acestui element deoarece are o importanta deosebita in
managementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de combatere antivarroa:
x Permite monitorizarea gradului natural de infestare a familiilor de albine cu Varroa ca urmare a
caderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fund de control;
x Permite monitorizarea eficientei unor tratamente prin evaluarea numarului de acarieni cazuti in
timpul tratamentelor specifice si dupa tratamente pentru a evalua eficienta acestora sau nivelul de
infestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate.
x Prin ungerea unei folii de hartie sau alt material cu grasime (vaselina etc) care se amplaseaza pe
tavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru evaluarea nivelului acestora
sau eficientei unor tratamente.
x Permite o ventilatie naturala a stupilor in general si in special in perioadele cand stupii sunt
transportati in pastoral.
x Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumigatii), fitilele putand fi
puse direct pe tabla din constructia acestuia;
x Utilizarea soclului anti-varroa este metoda simpla, economica si durabila in combaterea varroozei
dat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adulte cad si mor pe fundul
de stup.

x Constructiv se realizeaza prin inlocuirea podetului de scandura a fundului clasic, cu o plasa de

sarma (ochiuri de 3 mm). Sub aceasta culiseaza pe toata suprafata o tava de tabla zincata, care poate
obtura partial sau total deschiderea realizata de plasa. Peste aceasta tablita apicultorul poate aseza o
folie de hartie alba, care se unge cu vaselina si care poat fi utilizata in numararea acarienilor.

Alt inventar apicol: pintenul apicol, scrarul, scaunul apicol, ldia pentru transportat rame,
roinia, cruciorul apicol, gratiile de urdini, hrnitorul, cutile pentru mtci, adptorul, cîntarul de
control, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele.

Pentru manipularea familiilor de albine apicultorul mai are nevoie de un echipament special
care sa-l protejeze contra înepturilor de albine ce const în: combinezon apicol, masc apicol, mnui,
afumtor. Pentru manipulri ale corpurilor i ramelor apicultorul are nevoie deasemenea de o dalt
apicol i de peria apicol.

Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicultor!

 
Page25
 
 Pentru transportul în pastoral al stupilor în sistem vertical se practic diferite sisteme de fixare a
corpurilor suprapuse,
- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;.
- limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul de imbinare a celor doua
corpuri;
- fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale.

În România se practic diverse sisteme de transport a stupilor (furgoane, camioane, tractoare sau
remorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala.

Principalele sisteme de transport:

sistemul pavilionar, în care stupii sunt amplasati într-un pavilion – stupina containerizata
mobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport (tractor, camion etc.).
un alt sistem care devine din ce in ce mai practicat in Romania este sistemul paletizat de
transport a stupilor (paletii avand diverse capacitati), prin incarcare si descarcare
mecanizata (macara sau/si stivuitor).
De perspectiva la noi in tara sunt si containerele modulare apicole, independente de sasiul
mijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carlig hidraulic.

Pentru descapacirea ramelor.

In descapacirea manuala este necesara furculia de descapacit, cuitul de descpcit, un recipient
(cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.
Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispozitive de taiere a
fagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibrante incalzite sau nu.

Pentru extracia mierii este necesar in primul rand de un extractor care, în funcie de necesiti
poate avea diferite capaciti în funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la o centrifugare;
extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.
¾ Toate, îns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze
de aceea acestea se mai numesc i centrifugi. Datorit forei centrifuge mierea din celulele
fagurilor este proiectat înafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se scurge pe la baza
centrifugii în recipiente specifice.
¾ Ramele sunt amplasate în lcauri speciale, iar în funcie de poziia ramelor în timpul
centrifugrii exist centrifugi tangeniale, radiale si reversibile sau in functie de pozitia axului
care poate fi vertical sau orizontal. Aceste extractoare daca sunt manuale pot fi echipate cu
antrenare electrica si prevazute cu comanda automata sau semiautomata pentru intreg ciclu de
extractie.
¾ Sistemele moderne de extractie, de mare capacitate, cuprind linii tehnologice complete de care
cuprind maini automate de descpcit i extracie si care pot lucra fie cu rame, fie cu corpuri
intregi cu rame.
¾ De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale agreate
de industria alimentara.

Alt inventar necesar in extractie: Pentru filtrarea si imbutelierea mierii sunt necesare site (filtre de
inox, plastic alimentar) de strecurat mierea si recipiente de diverse volume de uz alimentar- inox sau
plastic alimentar. Capacitatea si calitatile echipamentelor apicole sunt variate, apicultorul realizand
investitii în funcie de necesitile de exploatare si productie.

 
Page26
 
 Unelte i dispozitive pentru obinerea, extracia i condiionarea cerii: rama clditoare,
topitorul de cear cu abur, topitorul solar, pres pentru cear.

Unelte i materiale pentru creterea mtcilor: rame port-botci (ramele de cretere), izolatoare,
rame de eclozionare, pe care sunt inute cutile pentru eclozionare de tip Nicot, Zander, Titov, ablon
pentru botci, ipca de cretere (lea), dopuri de cretere, rame port-botci, suport-botc, custi pentru
introducerea i transportul mtcilor.

Atelierul stupinei este spatiul necesar in functie de dimensiunea si activitatea stupinei si trebuie sa
asigure conditii specifice pentru depozitarea materialelor si activitatile specifice in stupina.

 
Page27
 
 SECTIUNEA 3 - RECOLTAREA SI VALORIFICAREA
PRODUSELOR APICOLE

I. CALITATEA MIERII DE ALBINE I A ALTOR PRODUSE APICOLE DESTINATE

CONSUMULUI UMAN

I.1 CALITATEA MIERII DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN

Mierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci
culese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, le
îmbogesc cu substane proprii i le depoziteaz în celulele fagurilor. În funcie de materia prim
utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist decât dou tipuri de niere: floral si man.

Mierea floral poate fi monofloral, atunci când provine de la o singur specie de plante
nectarifer (mierea de salcâm, tei, floarea soarelui etc, sau polifloral când necarul provine de la mai
multe specii de plante). Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc în
florile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca urmare a unor procese complexe de
sintez i secreie.
Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de rou) provine din
sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantelor (altele decât glandele
nectarifere), rezultate în urma metabolismului unor insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) care
paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat atât pentru însuirile sale nutritive, cât
i pentru efectele sale terapeutice.
Mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct de vedere biologic, în
compoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman.

Compoziia chimic a mierii.

În general mierea conine un procent variabil de ap în jurul valorii de 17% i substan uscat 83
% din care zaharurile reprezint 80% i 20%, minerale, vitamine, enzime, polenuri.
Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) i glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot fi
absorbite cu uurin de ctre organism. Alte glucide prezente în miere sunt: maltoza (7,3 % în mierea
de nectar i respectiv 10,3 % în mierea de man) care este o diglucid compus din dou molecule de
glucoz, zaharoza (max. 5 % în mierea de nectar i respectiv max. 10 % în mierea de man) este o
diglucid compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz.
Vitaminele care se regsesc în miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6),
cianocobamida (vii Bl2), acid folic, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) i
urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt în cantiti foarte reduse, de aceea, pentru satisfacerea
necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic între 2,5 - 3
kg miere.
Mineralele care se regsesc în miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu,
sodiu, zinc etc., acestea variaz între 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pân la maxim 0,85
% pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul de
miere, ar fi necesar un consum între 0,5 — 1,5 kg miere. Mierea este alctuit în principal din glucide i
ap. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i 17,1 % ap.
Ca aliment mierea este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural.

 
Page28
 
 Caracteristicile organoleptice ale mierii

1. Consistena - mierea extras are o consisten fluid, cu o vâscozitate diferit în funcie de

coninutul în ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are în general o
consisten fluid-cleioas, iar mierea de iarba neagra are o consistenta gelatinoasa datorit
compoziiei specifice.
2. Culoarea mierii difer în funcie de originea botanic a mierii, fiind determinat de pigmenii
vegetali, i poate varia de la galben foarte deschis-transparent (salcâm), chihlimbariu (poliflor,
floarea soarelui, tei) i pân la maroniu închis sau chiar negricioas (man).
3. Aspectul mierii este transparent strlucitor în stare fluid, opalescent cînd a început procesul de
cristalizare sau cristalizat când acest proces s-a finalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere!
4. Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul în diverse zaharuri care au
putere diferit de îndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce decât glucoza. Este cazul
mieii de salcâm. Aroma mierii depinde în general de coninutul în uleiuri eterice provenite din
nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma specific.

OBINEREA I RECOLTAREA MIERII

Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatic,
- reducerea cantitii de ap.
Prelucrarea nectarului începe chiar din timpul recoltrii nectarului cînd nectarul preluat în gu este
îmbogit cu saliv bogat în enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice.
Finalizarea transformrii nectarului în miere se produce în stup unde albina culegtoare transfer
nectarul recoltat altei albine care la rândul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin
procesul de regurgitare-îngurgitare, nectarul se îmbogete permanent cu echipament enzimatic,
dup care este depus în celule unde se definitiveaz procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatic prin îngurgitare-regurgitare poate continua pân ce aproximativ 90% din
zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).
Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar
(dizaharide, polizaharide) în zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de
albine, transformând astfel nectarul într-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil.
Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine un
produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp.

Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pân
la un nivel care îi asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de
albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35°C) împrtierea mierii pe o suprafa
mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp în care se produce deshidratarea pân la cel
mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear.

Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura
calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut în vedere ca extracia mierii s se fac numai dup
ce acest proces de maturare este încheiat i anume când fagurii cu miere sunt cpcii în cea mai
mare parte (1/3 din suprafaa acestora).

 
Page29
 
 RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:

1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci
când acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat în
proporie cît mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia.
¾ recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin
scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate în special în
apicultura profesionist;
¾ folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin
o zi înainte – este un sistem practicat în sistemul vertical de întreinere;
¾ folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.
¾ folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile
de rigoare atat pentru apicultor cât i pentru a nu polua mierea sau ceara.
- Fagurii recoltai sunt preluai în ldie speciale sau în corpuri de stupi i sunt adui cât mai repede în
camerele de extracie.
- Este foarte important temperatura în momentul extraciei deoarece la 20 °C mierea este de 3
ori mai vâscoas decât la 30°C.

2. Extracia propriuzis a mierii se poate face în spaii special amenajate, fie în cadrul stupinei fie în
alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare.
¾ Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.
Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele
acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.
Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de
descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, în funcie de capacitatea i
dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special prevazuta cu
sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi separat pentru a fi
recuperat.
Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si o cantitate
semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode:
x filtrare prin cadere libera si presare,
x centrifugare in centrifugi speciale,
x topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu îi piarda proprietatile.
¾ Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi
in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300
rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printr-
o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe
in maturatoare.

3. Conditionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor
sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea
trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta
alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.
Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluzând înclzirea,
afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o combinare a acestor
procese).
Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus într-o anumit
stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.

 
Page30
 
 Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse
doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese
tehnologice.
Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere
punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii
calitatilor initiale ale acestuia!

Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:

x umiditatea excesiva!
x bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!
x particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!
x procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii
primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari –pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul
6. Cupajarea si omogenizarea – (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)
7. Imbutelierea si etichetarea.
¾ Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau
material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.
¾ Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse
dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.
¾ In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare,
realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea
s poat fi preluat cît mai curat pentru îmbuteliere în borcane sau butoaie.
¾ În cazul cînd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este
preluat în vase i supus procesului de dezumidificare în camere speciale cu temperatur i alte
condiii controlate (asa numitele „camere calde”) sau/si prin intermediul unor instalatii de
dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca
fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.
¾ In cazul mierii cristalizate în recipientele de stocare, pentru a fi îmbuteliata, este necesara
lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din
cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea
integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la
cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a
altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii
in camere termostat la temperatura de 45°C timp de 24-48 h.
¾ Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o
metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata
find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
¾ Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi
supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in
cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
¾ Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta
mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi
recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii
(cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de

 
Page31
 
 apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. „miere conditionata la stupina, de catre
apicultor”;

 
Page32
 
 I.2 CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN

Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor în sculeii de polen i care la
maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective.

Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici
specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.

Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i dimensiuni diferite
specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a
polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.

Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elemente
nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:
Polenul este bogat în proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale.
În mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriional, polenul – definit ca « super-aliment » - i derivatul su natural
pstura, contribuie în mod esenial în alimentaie prin elemente nutritive de baz care îi dovedesc
valoarea în numeroase situaii.

OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE

Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i îl aduna sub form de ghemotoace de
polen pe picioruele posterioare într-o formaiune anatomic specific-corbicula.
La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce în stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen
strâns într-o zi este de cca 0,6 g polen.
Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este în medie de 5-7
mg i poate ajunge pân la 15 mg, în funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile.

Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a aduna

polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de
a-l acumula în stup, adic de a-l înmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i în cazul mierii, în
perioadele când natura îl ofer.

1. Polenul recoltat de albine este depozitat în fagurii din stup i odat cu depozitarea, acesta este
îmbogit cu diverse substane specifice i presat în celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o
perioad lung de timp.
2. Dup depunerea în celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultând aa numita
pstura care îi asigur atât conservarea cât i o mai buna digestibilitate.

Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pân în prezent se refera la obinerea

polenului proaspat recoltat de albine, înainte ca acesta sa fie depozitat în faguri.
Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pân în
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada
de abunden a acestuia: aprilie-iunie.
Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de
diverse culori când acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru,
violet sau rou.

 
Page33
 
Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:
¾ flora polenifer existent
¾ calitatea i atractivitatea polenurilor
¾ puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit)
¾ însuirile genetice ale coloniilor
¾ prezena rezervelor de pstur în stup
¾ condiiile de vreme
¾ tipul de colector

Cantitatea total care poate fi recoltat în timpul unui sezon activ poate fi între 10 i 30 kg de
polen în funcie de factorii enumerai mai sus.

Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea
în stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit –placa activ, care determin dislocarea
ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora într-un spaiu colector,
inaccesibil albinelor.

Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3
prti:

1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polen-
placa activa.

- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel încât la trecerea prin ea,
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm.
- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru când albinele culegtoare sunt obligate sa
treac prin ea, sau poziia de repaos când aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber în stup
când nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmân montat pe stup.

2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului în care se strânge polenul. El este
acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la partea
inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat
pentru a-l goli i cura.
corpul propriuzis – reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permite
ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.
Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trântorilor, deoarece acetia pot
uneori bloca intrarea albinelor la urdini.
Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la
10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strâns de aciunea factorilor de vreme (razele
soarelui, ploaia, roua, praful etc)

Modele de colectoare în funcie de amplasarea acestora:

1. colectoare de exterior - amplasate în afara stupului pe peretele frontal în fa urdiniului;
2. colectoare de interior – amplasate în interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: încorporat în soclul stupului sau amplasate între corp i soclu.
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.

 
Page34
 
 Atentie la contaminarea polenurilor în colectoarele amplasate aproape de sol, unde i
umiditatea este mult mai mare!

Colectoarele amplasate între corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz în special la stupine care nu
pot fi vizitate zilnic.

Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:

¾ montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu puiet i
doar pe perioada de abundena de polen ( în general aprilie-iunie);
¾ în perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja
trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere
¾ montarea colectorului se face de regul seara dup încetarea zborului sau cu câteva zile înainte, fr
ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate când se dorete colectarea
polenului.
¾ când au loc tratamente fito-sanitare în arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia de
lucru;
¾ asigurarea trecerii trântorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmân. acetia sunt lsai
s treac prin suspendarea activitii colectorului
¾ asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1
kg la celelalte tipuri).
¾ meninerea cureniei colectoarelor

Condiionarea i pstrarea polenului recoltat:

Polenul este un produs natural care în mod normal conine i o anumit cantitatea de apa, unele
impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.

1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege
impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de sârme, praf) dar
i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce îi asigur un aspect comercial îmbuntit.
2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pân la valorificare i consum. O metod de
conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pân la un coninut minim de 8-10% prin
uscare.
3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.

 
Page35
 
 - Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, întinzându-l pe straturi
de hârtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine
ventilat, încalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de
uscare.
- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe
baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din
greutatea iniial.
4. Depozitarea polenului uscat se face în diverse recipiente, în frigidere, care asigur temperatura
de +4°C.
Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece în masa polenului pot exista diveri
parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45°C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse.
Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din
condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat într-o perioada scurt de timp pentru a nu
aparea noi forme active de parazii.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18°C pstreaz calitile polenului, nu mai
necesita faza de uscare, dar în aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece
este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.

Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice,
cu arome specifice pe care albinele îl culeg de pe diferite specii de plante i pe care îl folosesc în
principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, în poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor
fagurilor i a altor suprafee din stup.
Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri
sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele
strâng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i îl transport la stup cu ajutorul
membrelor posterioare, ca i polenul.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare între rase i chiar în
cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta însuire mai pronunat.
Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia în natur (regiuni bogate în specii care
secret aceste rini) sau în funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai mult
propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat în apiterapie datorit proprietilor
sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic,
antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.
Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc în fraciunile solubile în diferii solveni
organici, cum este cazul alcoolului etilic – principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz
farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente pe baza de
extract.

OBTINEREA PROPOLISULUI

Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
În general apicultorul poate obine propolis din:
rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)
mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplând aceste spaii cu propolis;
înlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va
cura;

 
Page36
 
 utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea
de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pânz colectoare (din bumbac) care se plaseaz
deasupra cuibului în locul podiorului (colector tip Oros);

Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:

x Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pânza colectoare i se ateapt propolizarea
sitei.
x când aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtarului
lamelat. Grtarul se pune în luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna în momentul
pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita din plastic i apoi pânza
colectoare care în prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii în care sa fie depus propolis.
x În timpul sezonului apicol, ori de câte ori plasa din plastic este încrcat pe majoritatea suprafeei cu
propolis se desface prin desprindere pânza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis,
reaezându-se în poziia iniial.
x Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dat pe an dup ce în prealabil a fost
pstrat câteva zile la temperatur sczut (congelator).
x În acest mod se pot recolta între 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an.
x Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin corpurile
straine. În ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala în pungi de plastic închise etan
pentru a se pstra principiile active.
x Propolisul fiind solubil în alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extract
moale de propolis).

 
Page37
 
 I.4 CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.

Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici o folosesc în
hrnirea puietului larvar i a mtcilor.

1. Larvele de lucrtoare i trântor sunt hrnite numai în primele zile cu lptior de matca i mai târziu
cu un amestec de lptior, polen i miere, în timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu lptior pe
toata durata stadiului larvar.
2. În plus, cantitatea de lptior în celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trântori primesc o
cantitate mic de lptior în timp ce larva de matc înoat în lptior, cantitatea maxim ajungând la
300 mg/botc.
3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vâscos, lptos de culoare alb glbuie
cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.

Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuit din
proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant este
ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.

Lptiorul de matc este un produs bogat în aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori de
cretere etc. Sunt înc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cu
precizie. În ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum i altor
componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, în primul rând, asupra corticosuprarenalelor.

Compusul Concentraie minim Concentraie maxim

Ap 57% 70%
Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU
Zaharuri 18% din SU 52% din SU.
Lipide 3,5% din SU 19% din SU
Minerale 2% din SU 3% din SU

OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA

Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor, diferena fiind în
densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci în creterea
de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare:

 
Page38
 
 x Dupa introducerea larvelor în cretere (în stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp în
care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.
x Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
x Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de
pregtire i îngrijire a coloniilor de albine ca i în creterea matcilor.
x în acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, în
funcie de pregatire i îndemânare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
x Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.

 
Page39
 
 I.5 CALITATEA APILARNILULUI PENTRU CONSUMUL UMAN.

Apilarnilul (triturat larvar de trantor) este un produs apicol natural, biologic activ, compus din larvele
de trântor i din coninutul nutritiv aflat în respectivele celule din faguri, recoltate într-un anumit stadiu
larvar i anume cu o zi înainte de cpcirea celulelor, respectiv în a 10-a zi de la depunerea oului sau în
a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trântor.

Compozitia biochimic a apilarnilulului: apa 65-75% în proteine- 9-12%, glucide 6-10%, lipide 5-
8%, cenu 2%. Conine o cantitate mare de precursori hormonali de tip androgen precum i saruri
minerale, vitamine

Apilarnilul se poate prezenta astfel:

1. produs proaspt neomogenizat i nefiltrat recoltat în condiii de stupin. Se pstreaz la

congelator la temperaturi între -5 i -15°C;
2. triturat larvar rezultat din omogenizarea (triturarea) i filtrarea apilarnilului produs în stupin. Se
pstreaz la congelator la temperatura între -5 la -15°C;
3. produs stabil liofilizat rezultat din deshidratarea trituratului larvar de la pct 2. Se pstreaz la
temperaturi între 0 i +10°C;

OBTINEREA APILARNILULUI (TRITURAT LARVAR DE TRANTOR)

Condiii necesare în producia de apilarnil:

1. colonii de albine puternice cu matc tânr (în luna aprilie trebuie sa aib minim 6 intervale de
albine i hran corespunzatoare)
2. pentru producia de apilarnil se pot utiliza rame clditoare sau ramele clditoare cu seciuni
mobile
3. perioada optim este aprilie-iulie i coincide cu perioada optim de cretere natural a
trântorilor
4. pregatirea coloniilor de producere a apilarnilului prin msuri de stimulare a pontei într-o
succesiune specific (hrniri stimulente speciale, introducerea ramelor clditoare, urmarirea
cldirii fagurilor de trântori i însmânarea acestora, tratamente specifice bolilor care afecteaza
puietul în special)
5. extragerea larvelor de trântor ( la 10 zile de la ouat) cu ajutorul aparatului de recoltare i a unei
pompe de vid;
6. depozitarea apilarnilului la congelator în recipiente de uz alimentar;
7. recoltarea apilarnilului se va face în încaperi curate în condiii perfect igienice, având în vedere
ca acest produs este uor contaminabil i perisabil.


 
Page40
 
 I.6 CALITATEA CERII DE ALBINE

Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a cldi fagurii din
cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet.

Secreia cerii se face de ctre organe specializate – denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate
în partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.
Activitatea acestor glande începe la albinele în vârst de 3 zile cînd acestea particip la cpcirea
fagurilor i se intesific în a 7-a zi pân în a 18 -a zi, când albinele particip la construirea fagurilor,
dei sunt situaii cînd i la albine mai în vârst s-a constatat secreia de cear.
Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor în familia de albine au o mare plasticitate
legat de vârsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei.
La momentul secreiei ceara este lichid, solidificându-se imediat ce ia contactul cu aerul i formând
astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor, apoi sunt
frmântai pentru a fi folosii în construcia celulelor.
Greutatea unui solzior este între 0,25 i 0,8 mg ceea ce înseamn c pentru 1 kg de cear sunt
necesari între 4 mil i 1,25 milioane de solziori.
Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum în medie 3,5 kg de miere.
Secreia de cear este deci în strâns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine, practic,
producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, înclinaia
genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de cldit.
Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ puin
variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%),
hidrocarburi (12-13%).

Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i bactericid i se
întrebuineaz în numeroase ramuri ale industriei, în cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea
fagurilor artificiali.

Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat în cazul rcelilor,

infeciilor cavitii bucale, gât

OBTINEREA CERII

Ceara poate fi obinut în stupin din mai multe surse:

Reformarea fagurilor vechi.
x Trebuie practicat în mod constant, annual, intr-o stupin.
x În fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i înlocuii cu alii noi care s poat fi
crescui în perioadele optime.
x Aceasta practic poate fi fcut astfel încât în fiecare an s se reformeze câte ¼ din fagurii vechi
i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet înlocuii, durata optim de
exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu
patrunde prin el.

 
Page41
 
 x Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt
crescute las în urma lor celule cu diametru din ce în ce mai mic datorit „cmuelor” rezultate
din procesul de îngogoare, acest fapt având repercusiuni negative asupra creterii de albine
sntoase, de mrime i greutate normal.
x Fagurii vechi conin cear curat în proporie diferite în funcie de gradul de învechire, de
exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun închis 36%, fagurii de culoare brun
deschis 70%, cei de culoare galben 90%, în timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.
Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan în practica apicol.
Strângerea cpcelelor de cear rezultate în urma extraciei mierii.
x Din procesul de descpcire rezult cantiti însemnate de cear de cea mai bun calitate dat
fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.
Rztura fgurailor si celulelor crescute în afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear
dar nu deosebit de însemnat.
x In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care împiedic
apicultorul în desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului în munca de
inspecie a familiei de albinei.
Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare
(ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre
apicultor.
x Aceste metode sunt aplicate în anumite condiii, dup tehnici specifice, în special când exist
culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea
fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse în stup dup ultimul fagure cu puiet
pentru a fi cldii

Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea temperaturii.

Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar în stupin, a
cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc
relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut în obinerea de cear de calitate
deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei înclzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire în ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor -cear i
ap. În acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia cerii din fagurii vechi
deoarece asigur extracia cât mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa cum sunt
fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun calitate
poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun calitate. i aceste
topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea cerii.

 
Page42
 
3. extragerea cerii prin centrifugare se folosete mai rar i doar în uniti specializate, cu dotri
specifice.
Ceara topit este scurs în forme speciale (din materiale rezistente la temperatura de topire - inox sau
plastic, temperatura la care ceara poate fi scurs în forme fiind de 63°C pentru a se forma un calup care
s nu se crape, iar rcirea acestuia s se fac treptat).
În extracia si condiionarea cerii este important s se evite utilizarea echipamentelor confecionate din
fier, cupru, zinc deoarece acestea modific culoarea natural a cerii.
Condiionarea cerii const în limpezirea i splarea acesteia. Limpezirea i splarea acestora se face
prin topirea repetat a calupurilor de cear în ap dedurizat (asa cum este i apa de ploaie) la
temperaturi de pân la 90°C.

 
Page43
 
 I.7 CALITATEA VENINULUI DE ALBINE

Veninul de albine este un produs secretat de glandele de venin i eliminat de catre albinele lucrtoare
sub actiunea unor stimuli externi.

™ Îneptura de albine reprezint un act reflex de aparare cu ajutorul aparatului vulnerant- organ
specializat în funcia de aparare.
™ În momentul eliminrii din aparatul vulnerant acesta este un lichid incolor i dens. În contact cu
aerul acesta se solidific fiind eliminai compuii volatili.
™ Veninul recoltat se prezint sub forma unei pulberi de culoare alb mat –uor cenusie, cu un
miros caracteristic iritant, un gust amar-îneptor, forma sub care poate fi pastrat fr s-si
piard proprietile.
™ Cantitatea de venin pe care o elimin o albin la o îneptura este de cca 0,3 mg venin lichid
corespunzând la 0,1 mg substan uscat. Veninul cristalizat reprezint o treime din cel eliberat
de albine.
™ Cantitatea de venin este dependent de vârst albinelor, hrana acestora i sezon. La eclozionare
albinele nu au venin, la 6 zile acestea au 0,15 mg, la 11 zile 0,21 mg i la 15 zile 0,3 mg.
™ Cantitatea maxima de venin se gasete la albinele care au ca vârst între 15-20 zile dup care
glandele secretoare încep sa degenereze, secreia fiind stocat pân la utilizare în punga cu
venin.

Compozitia biochimica a veninului:

Veninul de albine este un amestec complex compus din proteine, sruri minerale, enzime, hormoni,
uleiuri eterice i alte substane volatile.
- substane proteice - 75% (melitina 55%, apamina 2%, enzime 17% -fosfolipaze i
hialuronidaze, acetilcolina i histamina pân la 1%)
- lipide (sterine)
- hidrocarbonai
- acizi organici (acid formic, clorhidric, ortofosforic) i baze;
- substane minerale (Ca, Mg, Mn, P, S, Cu)
Printre afeciunile în care veninul de albine a dat bune rezultate amintim: bolile reumatice, artritele
infecioase, spondiloza, diferite boli ale sistemului nervos periferic, anumite afeciuni chirurgicale,
infiltraii inflamatorii, afeciuni vasculare, afeciuni oculare etc. Folosirea veninului de albine este
contraindicat în majoritatea bolilor infecioase (tuberculoz, hepatit, leucemie; precum i în bolile de
ficat, rinichi, pancreas, în oc anafilactic etc.).

Colectarea veninului are la baz utilizarea unei aparaturi specifice care stimuleaz instinctul de aprare
al albinelor prin folosirea unui stimul electric care determin instinctul de înepare i eliminare a
veninului, fr reinerea acului care ar provoca moartea albinei.

O instalaie complet de recoltare a veninului este alcatuit din:

 
Page44
 
 1. Sursa de energie electric care s asigure o tensiune de 9-12 V;
2. Generator de impulsuri stimul
3. 10 grile electrice cu infurare neinductiv a reelei de sârme
4. Plcile de sticl pe care se depune veninul
5. Pelicule din plutex-semielastice pentru înepare
6. Conductorii electrici de legatur a generatorului cu grile
7. Un rzuitor pentru rzuirea veninului cristalizat de pe placile de sticl
8. Borcane din sticl maro cu dop rodat

Specificaii privind modul de folosire a colectorului de venin:

aplicarea instalaiei de recoltare a veninului se face numai pe colonii de albine, puternice

i sntoase cu o populaie mare de albine culegtoare ca surs de înepturi
perioada de recoltare este aprilie-septembrie exceptând perioadele de cules de producie;
grilele colectoare se aeaz de preferin la urdini sau în interiorul stupului pe soclu sub rame,
sub podior sau lateral, lâng diafragma.
în cursul unei zile o familie de albine se poate supune unui ciclu de 4 excitri a 30 minute cu
pauze între ele de 60 de minute. Aceeai familie de albine poate fi din nou supus recoltrii de
venin numai dup 48 de ore
Casetele colectoare pot fi utilizate la 8-10 recoltri dup care veninul poate fi razuit.
dupa recoltarea plcilor cu venin acestea trebuiesc lsate într-o încpere timp de 72 de ore pentru
solidificarea complet a veninului, altfel acesta fiind dificil de rzuit, realizându-se pierderi;
prezena culesurilor de întreinere i a polenului în natur stimuleaz atât producia de venin cât
i refacerea coloniilor de la care s-a recoltat veninul
personalul care lucreaz atât la recoltarea veninului în stupin cât i ulterior la rzuirea de pe
plcile de sticl trebuie sa fie echipat corespunztor normelor de protecie în acest domeniu.
Persoanele alergice la înepturi nu vor participa la recoltarea veninului.
La razuirea veninului de pe plci o atenie deosebit trebuie acordat modului de lucru ca
veninul sa nu fie impurificat cu alte substane apicole (propolis, ceara, substane folosite la
lipirea peliculei semielastice din plutex)
Colectarea veninului se va face respectând instruciunile de utilizare a instalatiei (descrise i în
capitolul de instruciuni tehnice pentru apicultori - Mlaiu A., 1984) i a normelor tehnice
descrise de punere în funciune a instalaiei ARV-03 (cartea tehnica a instalaiei).

 
Page45
 
 II. SURSE DE CONTAMINARE A MIERII DE ALBINE

1. Surse de contaminare a mierii pe filiera productiei in stup:

x Necontrolabile:
- Praful, florile, aerul.

x Controlabile:
- stupul si alte echipamente si materiale apicole,
- managementul familiei de albine (tratamente, hraniri, etc).

Stupina ecologica

2. Sursele de contaminare a mierii pe filiera recoltarii, conditionarii, depozitarii:

- materiale, echipamente.
- apa,
- personal,
- insecte, animale
- ambalaje

Masina de descapacire-extractie automatizata

Contaminarea mierii de albine poate fi de natura microbiologica, fizica si chimica (Anexa 1, 2, 3).

 
Page46
 
 1. SURSELE DE CONTAMINARE CONTROLABILE PE FILIERA PRODUCTIEI IN STUP:

1.1. STUPUL SI ALTE ECHIPAMENTE SI MATERIALE APICOLE

1.1.1.ALEGEREA ECHIPAMENTELOR
Stupi de productie

x Pentru protejarea lemnului, se recomanda sa se utilizeze produse lipsite de toxicitate pentru

albine.
x Vopselurile ce contin plumb, insecticide, fungicide, sunt interzise (aceste informatii sunt
disponibile la comercianti;
x Elementele componente ale stupului pot fi protejate si prin introducerea acestora in parafina,
timp de 10 minute, la temperatura de 150º C;
x Nu este necesar sa se vopseasca interiorul stupilor, deoarece albinele acopera interiorul cu un
strat subtire de propolis;
x Este ideal ca familiile de albine sa se mentina puternice pentru a fi capabile sa asigure o buna
poleire interioara cu propolis care asigura astfel o protectie naturala;

Dac exist produse toxice în stup îndeprtai stratul toxic i înlocuii cu un produs compatibil
alimentar!

• De analizat existenta simbolului pe produsele de calitate alimentara!

• Fiecare furnizor de asemenea elemente trebuie sa faca dovada tipului de material folosit, iar
apicultorul trebuie sa se asigure ca echipamentele sunt realizate din material plastic compatibil
din punct de vedere alimentar

Daca plasticul din care este realizat stupul sau alte elemente ale stupului (rame, hranitor etc)
nu este de tip alimentar acesta nu se va utiliza in productie.





Sarma pentru rame (faguri)

 
Page47
 
 x Se recomanda utilizarea sarmei din otel inoxidabil, mai ales cand ramele insarmate cu aceeasi
sarma sunt reutilizate dupa topirea fagurilor.
x Sarma va fi inlocuita la fiecare retopire a fagurilor atunci cand este din material oxidabil (sarma
zincata).

Ceara pentru faguri:

x La cumpararea de faguri noi, ideal ar fi sa primim un atestat/buletin de analiza din partea

furnizorului care sa dovedeasca ca ceara nu prezinta reziduuri detectabile de acaricide si
antibiotice la un nivel la care ar putea contamina mierea sau laptisorul de matca peste limitele
autorizate.
x se poate pune la punct un circuit al cerii de la inceput, utilizand ceara din faguri netratati cu
substante chimice sau tratati doar cu acizi organici sau cu produse lipsite de risc pentru
sanatate, dar si ceara din descapaceala.
x nu se recomanda sa se utilizeze pentru magazine, ramele cu faguri din corpul de baza (din cuib)
care au fost supuse tratamentelor
x la reinnoirea fagurilor este recomandabil sa se retraga din circuit ceara de la ramele intrate in
contact timp de mai multe saptamani cu produse de tratament. Faguri vechi vor fi aruncati.

1.1.2. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR

Stupii de productie

x Dupa utilizare, in vederea desinfectiei, stupii sunt curatati de resturi de ceara si propolis, se
flambeaza sau se dezinfecteaza cu substante autorizate in sectorul alimentar (a se vedea datele
oferite de ANSVSA).
x In cazul unor boli bacteriene (loca americana), acestia trebuiesc obligatoriu flambati foarte bine.
x Procesul de dezinfectie cu substante specifice trebuie sa se incheie printr-o clatire cu apa
potabila.
x Substantele utilizate in dezinfectie pot fi pe baza de hipoclorit
x Operatiunea se va incheia printr-o clatire cu apa potabila.
x Pentru neutralizarea sporilor patogeni prezenti, elementele din lemn ale stupului, pot fi
introduse, dupa o prelabila spalare si uscare, in parafina (10 minute la 150ºC)

Ramele

 
Page48
 
 x Inainte de depozitare este necesara o triere a ramelor. Se are in vedere eliminarea celor ce
prezinta urme de rosaturi, precum si ramele prea inchise la culoare (¼ din rame trebuiesc
inlocuite in fiecare an, astfel incat fagurii sa fie complet schimbati o data la 4 ani).
x Fagurii de la aceste rame sunt retopiti, ceara este recuperata si reintra in circulatie. Pentru ceara
care reintra in circulatia proprie este bine ca ceara sa se topeasca la 120°C timp de minim 30
minute, pentru a omori sporii de loca americana.
x Ramele pot fi spalate si in apa clocotita
x In cazul unor boli bacteriene (loca americana), toate ramele trebuiesc distruse prin ardere.

Mic instrumentar apicol

x Pentru a evita bolile contagioase se recomanda sa se limiteze cat mai mult utilizarea unor
echipamente si materiale de la un stup la altul, mai ales de la stupii mai slabi care au cea mai
mare probabilitate sa aiba probleme de sanatate, sau acesta sa fie dezinfectat intre doua vizite
(interventii) ca de exemplu prin trecerea prin flacara.
x Ideal este ca dalta, cea mai folosita unealta in stupi, sa fie flambata sau dezinfectata intr-o baie
cu apa cu clor, dupa fiecare interventie.

1.1.3. DEPOZITAREA MATERIALELOR

x Pentru a evita problemele de fermentaie la ramele de cat, se recomand ca acestea s fie lsate
s fie linse de albine (1 pân la 2 zile) dup ultima recolt, punând caturile in stupi înainte de
depozitare.
x Este important sa se evite a se lasa ramele cu faguri (fr rezerve) în aer liber datorita
contactului cu diversi contaminanti si praf din aer, vehiculate de vant sau animale si pasari.
Aceste rame pot de exemplu s fie depozitate într-un dulap cu rafturi sau într-un frigider vechi.

Masuri preventive impotriva moliei cerii

 
Page49
 
 x Pentru conservarea ramelor cu faguri de cat trebuie s se prevad o bun ventilaie (aerare). De
exemplu, caturile se pot stivui si pot fi prevzute în partea superioar i inferioar cu site, pentru
a se crea un curent de aer (efect de cos).
x Vaporii de acid acetic glacial pot la rândul lor s previn intrarea moliei cerii în rame.
x Dac este posibil, se poate utiliza o metod biologica de tratament folosid Bacillus thuringiensis
(vedei datelor privitoare la biocide) sau metode chimice de tratament eventual cu fitile de sulf
prin fumigatii în stivele de caturi închise ermetic.
x Se poate utiliza în egal msur i tehnica de congelare (min. 24 ore la temperatura de -18° C)
Produse precum naftalina, paradiclorbenzenul, tetraclorura de carbon SUNT
INTERZISE

Dac se suspecteaz utlizarea de produse interzise, ramele respective sunt eliminate din
circuitul apicol.

Msuri preventive împotriva nosemozei

x Pentru a reduce riscul de dezvoltare a nosemozei, se recomand s se dezinfecteze ramele cu

acid acetic glacial care se pune într-o ceac pe partea superioar a ramelor. Aceast operaiune
trebuie s se efectueze la o temperatur cuprins între 20 i 25º C într-o încpere bine aerisit
(nu în camera de extracie a mierii).
x Înainte de a le reamplasa în stupi, este important sa se aeriseasca bine ramele i caturile astfel
tratate.

 
Page50
 
 1.2. MANAGEMENTUL FAMILIEI DE ALBINE

1.2.1. AMPLASAREA STUPINELOR

x Ca regula generala, permanent in stupina se va asigura igiena, ordinea i curenia.

x Se recomand amplasarea stupinelor in zone cu o flor bogat i diversificat. Sursele de polen
au o importan deosebit mai ales primvara, dar si la sfarsitul verii cand se creste albina de
iernare i la sfâritul toamnei pentru a avea rezervele de proteina in partea a doua a iernarii.
x Vetrele permanente vor fi uscate, protejate de vant, cu expunere la soare in special pe perioada
diminetilor mai reci si umede– departe de livezi i/sau culturi ce sunt supuse unor tratamente
fitosanitare regulate.
x Dac în zonele de amplasament a stupinelor nu exist surse naturale de ap, este bine s se aiba
în vedere dotarea stupinei cu o adptoare cu ap potabil pentru a nu recolta apa contaminata
din natura

1.2.2. INSPECTIA STUPULUI

x In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile i ramele pe sol, evitand astfel
contaminarea cu bacterii din sol.
x Utilizarea unor produse pentru calmarea albinelor - Utilizarea afumatorului/ pulverizarea cu apa
si pentru unificarea albinelor
x Afumtorul se folosete cu moderaie. Se recomand ca i combustibili pentru afumator
produsele vegetale naturale uscate (ex. surcele uscate de fag).
x În perioada de cules, ESTE INTERZIS utilizarea de compui rinoi, uleiuri,
cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduuri toxice.
x Pentru pulverizarea cu apa in calmarea albinelor (vaporizare) se va utiliza doar apa din reeaua
de distribuie sau cea care rspunde la normele de potabilitate.
x Produsele utilizate pentru unificare trebuie s fie de calitate alimentar.

1.2.3. SCHIMBAREA FAGURILOR

9 se vor controla în mod regulat ramele cu faguri din corpuri i caturi.

9 Se recomand ca în fiecare an s se înlocuiasc aproximativ 25% din faguri unui stup in special
cei provenind de la ramele de corpuri (fagurii cei mai închii la culoare). Înnoirea regulat a
fagurilor ofer dinamism coloniilor i scade presiunea infecioas asupra acestora.
9 Ramele cu faguri de productie pot fi confectionate din faguri de ceara sau din plastic alimentar.
9 În nici un caz, fagurii brun închis spre negru nu se vor folosi în caturi.
9 In apicultura ecologica se vor utiliza numai faguri artificiali proveniti din ceara ecologica

 
Page51
 
1.2.4. EVITAREA FURTISAGULUI

x Evitarea amplasarii stupilor în linie

x Evitarea vopsirii cu aceeasi culoare, mai ales cand stupii sunt amplasati foarte aproape unul de
altul
x Evitarea oricarei operaiuni ce risc s provoace furtiagul:
9 nu lsai ca materialul de stupin s fie lins de albine în aer liber, în afara stupilor!
9 nu lsai nesupravegheate in aer liber ramele ce conin miere!
9 evitai sa lucrati cu familii slabe!

9 În caz de furtiag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa se reduca urdiniurile
pâna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.

1.2.5. PRINDEREA (CAPTURAREA) I INTRODUCEREA ROILOR

x Pentru capturarea si formarea de noi familii de albine din roiuri naturale se vor utiliza de
echipamente in conformitate cu normele de bune practici enumerate mai sus
x Roiul capturat se va aseza pe faguri noi de cldit
x Se va evita hrnirea cu miere a crei provenien nu se cunoate.

1.2.6. PATOLOGIE – BOLILE ALBINELOR

• Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal;

• Tratamentele împotriva varroozei se vor face doar cu produsele acceptate i înregistrate în
registrul de produse farmaceutice de uz veterinar de catre ANSVSA- ICPBMV (a se analiza lista
acestora existenta pe site-ul: http://www.icbmv.ro/nomenclator.aspx)
• Utilizarea de medicamente autorizate pentru apicultura organic (ca de ex. acizi organici, uleiuri
volatile);

Bolile cu declarare obligatorie:

x Acarapioza, loca american, loca european, gândac de stup - Aethina tumida, varrooza i
acarianul - Tropilaelaps sunt boli cu «declarare obligatorie».
x Pentru varrooz intreg  teritoriul României este considerat zon de infestare i ca atare declararea nu
maiestenecesar.

x Acarapiswoodi  Locaamericana   Varooadestructor

 
Page52
 
Locaeuropeana   Aethiniatumida  Tropilaelapsclareae

Bolile cu declarare obligatorie - Msuri de luat:

x Dac se suspecteaz prezena unei boli “cu declarare obligatorie” sau dac se constat
mortaliti anormale, fr a putea determina cauza, trebuie s se fac imediat declaraia la
autoritatea sanitar-veterinar local, unde este arondata stupina.
x Medicii veterinari vor preleva mostre ce vor fi trimise la DSV ;
x Dac se confirm vreuna din bolile sus-menionate, se stabilete o zon de protecie pe o
raz de minimum 3 km. In aceast zon de protecie, se interzice vânzarea,
comercializarea, transportul, închirierea, împrumutul, debarasarea de familiile afectate,
de mtci, de faguri, de stupi sau de ustensilele anexe provenind din focar sau din zona
respectiv.
x Apicultorii sunt deasemenea obligai s aplice msurile de combatere prescrise de agenie
(ANSVSA). Sub controlul ageniei se vor aplica msuri specifice în funcie de boala
constatat (diagnosticat).
x În cazul în care se prezint mortaliti anormale, apicultorul trebuie s trimit din proprie
iniiativ un eantion (o mostr) la laboratorul autorizat. In acest caz, acesta va suporta costurile
analizei.
Tratamente

x Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal

x Apicultorul trebuie s aplice strategia de combatere cuprins în textele reglementatela nivel
national. In acest sens trebuie consultat legislatia oficial pe care ANSVSA trebuie sa o
popularizeze prin intermediul DSV locale, respectiv prin medicii veterinari de circumscripie.
x Anumite medicamente veterinare necesit o prescripie veterinar. In acest caz, trebuie s
contactai medicul veterinar de circumscripie.
x Nu se vor utiliza decât medicamentele veterinare autorizate i puse pe pia pentru albine sub
formularea lor apicol, în funcie de modalitile recomandate prin etichetare, notificare sau
reet veterinar.
x Produsele medicinale veterinare pentru tratamentul bolilor albinelor se desfac prin reteaua
farmaciilor veterinare sau alte magazine specializate pe apicultura.
x Se va respecta modul de administrare si foarte important nu se vor trata niciodat familiile de
albine în perioda de recolt i /sau în prezena magazinelor de recolta a mierii.
x Ca regula generala nu se vor aplica tratamente preventive.
x Pân în prezent nu sunt autorizate antibioticele si sulfamidele - pentru tratamentul nosemozei nu
exista tratamente cu antibiotice (ex. Fumagilina este interzisa).

 
Page53
 
 x Reziduuri - Mierea contaminata (în afara normelor) va fi distrusa.
x Produse medicamentoase expirate - Ambalajele i produsele de tratament expirate (benzi
vechi) trebuiesc depuse in containere cu deeuri special amenajate (medicamente expirate).

Msuri preventive pentru evitarea imbolnavirilor

x Este important a mentine in stupina numai familii puternice si o baza melifera care sa ofere in
primul rand resurse bune de polen.
x Nu se vor lasa niciodat în stupin, nesupravegheai, faguri cu miere i polen.
x Nu se vor hrani albinele cu suplimente gluco-proteice pe baza de miere si polen nesterilizate sau
a caror sursa provine din afara stupinei proprii sau de la familii slabe si cu semne de boala din
propria stupina.
x Stupii se vor urmari permanent pentru depistarea oricaror semne de boala!

x Nu se vor interschimba materiale si echipamente la stupii afectati de boli infectioase!

x Utilizarea soclului antivarroa ca instrument util pentru monitorizarea si reducerea infestarii cu
Varroa si aplicarea de tratamente adecvate.

1.2.7. IDENTIFICAREA FAMILIILOR DE ALBINE

x Orice apicultor trebuie s se înregistreze la Direcia Sanitar-Veterinar.

x Aceast obligativitate se aplic tururor apicultorilor si independent de numarul de stupi sau
productia obtinuta.
x Pentru a se înregistra la DSVSA, deintorii de albine trebuie s se adreseze la DSV de pe raza
localizarii stupinei -ca vatra permanenta si sa completeze formularul de cerere de înregistrare,
conform legislatiei nationale.
x În acest scop este recomandabil s se numeroteze toi stupii pentru a se asigura trasabilitatea.

1.2.8. STUPARIT PASTORAL. In Romania stuparitul pastoral este reglementat Legii apiculturii
nr. 89/1998 republicata (2010)

x Se aleg vetre temporare în zone care nu prezint riscuri.

x Este foarte important sa existe relatii bune de colaborare si dialog cu proprietarii sau cu
persoane din vecinatatea vetrei pentru a lua cunotin de tratamentele efectuate în zona
respectiv.

1.2.9. PESTICIDE/ ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)/ METALE GRELE

x În zonele de mari culturi melifere sau de livezi, este foarte recomandabila colaborarea cu
proprietarii sau locatarii pentru a lua la cunotiin de tratamente efectuate/prevzute sau despre
prezena de culturi cu organisme modificate genetic (OMG).
x este important ca apicultorii sa se asigure ca stupinele sunt amplasate departe de zonele de
stropiri i de pulverizari (inei cont si de derivaii rezultati!).
x În caz de tratament al resurselor melifere:
 
Page54
 
 - este ideal ca stupinele sa fie deplasate din zona de contaminare,
- dac nu este posibil, stupii trebuiesc închii temporar pe perioada de aciune a produsului
pulverizat.
x În producia de polen, trebuie s se evite zonele tratate si cele care prezinta riscuri (poluare prin
hidrocarburi, metale grele).
x În cazul existenei în apropiere (proximitate) a unei culturi modificate genetic (pe o raz de 5
km), polenul recoltat risc s fie clasificat ca i OMG. Acest fapt este bine de stiut in apicultura
ecologica unde mierea poate fi declasificata ca ecologica.
x Pentru a evita prezena metalelor grele, trebuie s se evite instalarea stupilor într-un mediu
industrial poluat cu metale grele (în apropierea întreprinderilor poluante sau în apropierea
zonelor unde se construiesc întreprinderi poluante).

x Simbol pentru mediu contaminat!

x Dac nu este posibil s se îndeprteze sursa de contaminare, stupina trebuie deplasat din zona
respectiv!

1.2.10. HRANIRI

• Alimentaia artificial este permis numai în cazurile în care supravieuirea familiilor de albine este
în pericol, iar organismele de inspecie i certificare prin derogare pot autoriza hrnirea artificial cu
zahar sau sirop de zahr sau înlocuitori obinui din culturi ecologice;
• Hrnirile artificiale se sisteaz cu 15 zile înainte de începerea unui cules de producie;



x Dac exist suspiciune asupra prezenei de sirop din miere, mierea va fi recoltat separat i dat
albinelor in hrnirile de iarn.
x Dac se suspecteaz prezena de produse ilegale (nepermise), mierea va fi depus la containere
specifice pentru distrugere.

• Utilizarea unui produs interzis (de ex produse cumparate pe baza de miere si polen nesterilizate
care pot contamina cu spori si micelii ai unor boli specifice albinelor, produse cu adaosuri de
medicamente interzise);

Hraniri pe baza de zahar

• La stupii pentru producia de miere, nu se administreaz nici un fel de hrnire în perioada de cules
i /sau în prezena corpurilor de recolta (magazinelor de productie) de miere. Hrnirile sunt
permise doar cand stupina produce doar lptior de matc.
Fabricarea suplimentelor de ctre apicultor
• Se va utiliza doar zahr de calitate alimentar.
• Pentru preparea de siropuri, se va utiliza ap care corespunde normelor de potabilitate.
• Zaharul se va depozita la adpost de orice surs de contaminare chimic i/sau biologica (ex.
absena rozatoarelor i a altor insecte, o încpere uscat, sacii închii ermetic etc.)
Produse obtinute industrial
x se vor utiliza zaharuri digerabile pentru albine.
x se va urmari ca siropul sa nu fermenteze.

 
Page55
 
Hrnirile de stimulare

Pe baza de miere

x Nu se vor hrani niciodat familiile de albine cu miere ce nu provine din stupina proprie pentru a
evita transmiterea agenilor patogeni i /sau a reziduurilor din alte stupine.
x Nu se vor introduce in stupi niciodat rame de rezerv de origine necontrolat.

Pe baza de polen
x Se va evita polenul suspect sau conservat necorespunztor.
x Polenul trebuie s fie de origine cunoscut (din propria stupin, din familii sanatoase).

Pe baza de turte glucidice si gluco-proteice

x Trebuie s fie realizate fr miere i/sau polen care provine din afara stupinei proprii i s nu
contina produse toxice sau produse veterinare (solicitai un certificat de calitate de la furnizor!).
x Aceste produse nu trebuie utlizate decât dac sunt de calitate alimentar i fr adaos de
antibiotice sau sulfamide (validata de atestarea furnizorului).

9 Este foarte important ca apicultorul sa fie atent la utilizarea unui produs interzis (ex.suplimente
cu adaos de antibiotice)
9 Dac mierea conine produse nepermise, va fi distrus.

 
Page56
 
 2. SURSELE DE CONTAMINARE A MIERII FILIERA RECOLTARII, CONDITIONARII,
DEPOZITARII

2.1. RECOLTAREA MIERII

2.1.1. Punerea magazinelor si a corpurilor de productie

x În cazul cumprarii de familii de albine cu rezerve de hrana, se recomand s se scoat rezervele

în exces înainte de a se pune corpurile suplimentare de productie (magazinele).

2.1.2. Indepartarea albinelor de pe ramele recoltate

x Se va folosi cu moderatie afumtorul pentru recoltarea magazinelor/corpurlor cu faguri cu

miere, si evitarea altor metode care conduc la contaminarea mierii:

Metode admise de indepartare a albinelor din magazinul de recolta

x Se recomanda utilizarea unui suflanta de albine.
x Utilizarea podisorului izgonitor amplasat cu o zi-inainte de recoltarea corpurilor de recolta este
cea mai sigura metoda si neagresiva fata de albine
x Utilizarea unor repeleni alimentari este admisa.

x Substane nealimentare nu pot fi utilizate în nici un caz (ex. nitrobenzen, benzaldehida, etc).

Miros/gust strin detectabil - Mierea care prezint un miros / gust strin (de exemplu de fum) nu
poate fi comercializat ca miere de consum. Ea poate fi pstrat pentru hrnirea albinelor.

Prezena de puiet în ramele recoltate

x Pentru a se evita trecerea matcii in corpul de recolta se recomanda utilizarea gratiei de matc.
x Mierea din fagurii ce conin puiet nu se va extrage pentru a evita contaminarea mierii cu
continut larvar.
x Daca se constata prezena puietului in fagurii (ramele) din corpurile de recolta, acestia se vor
introduce in stup pentru ca puietul sa eclozioneze înainte de a-i duce în camera de extracie

2.1.3. Îndeprtarea magazinelor si a corpurilor de productie

x Este recomandabil ca înainte de recoltarea magazinelor/corpurilor cu miere s se controleze

umiditatea mierii cu un refractometru. Dac nu dispunem de un astfel de dispozitiv, verificm ca
picturile de miere s nu curg în momentul în care se scutur ramele. Ideal ar fi ca media umiditii
controlate s nu depeasc 18% i în nici un caz, aceasta nu trebuie s depeasc 20 %, limita
maxima admisa.
x Este de preferat ca scoaterea magazinelor/corpurilor s se fac pe timp uscat
x Fagurii de miere se vor scoate în momentul în care fagurii sunt déjà bine cpcii
x Nu se vor utiliza pulverizatoare cu ap pentru calmarea albinelor
x Dac se constat prezena de caturi de miere de origine neverificat, se recomand ca recoltarea
mierii s se fac separat.

 
Page57
 
Recoltarea fagurilor cu miere cu umiditate prea ridicat:

- DEZUMIDIFICAREA ESTE OBLIGATORIE dac nivelul este de peste 20% i

RECOMANDAT dac umiditatea depete 18% in camere calde prevazute aeroterme
termostatate!




2.1.4. Transportul magazinelor si a corpurilor de productie

9 Pentru transportul corpurilor cu faguri de recolta se vor utiliza supori curai, adecvai pentru
transport
9 Dupa aducerea corpurilor de recolta in camera/laboratorul de extractie acestia se vor aseza pe
suporti curati, in stive asigurandu-ne ca spatiul este inchis pentru a se evita furtiagul, sau
contaminarea cu praf sau alti contaminanti.

 
Page58
 
 2. 2. CAMERELE DE EXTRACTIE, CONDITIONARE, AMBALARE, DEPOZITARE:

Cile posibile de transmitere a contaminantilor în mierea extras (în camera de extracie) si in

timpul conditionarii si ambalarii sunt :
x aerul (din încperea de extracie sau de îmbuteliere)
x manipularea (infecii ale pielii, strnutul sau contaminarea cu materii fecale)
x contaminarea încruciat (mai ales de la animale sau produse animaliere)
x echipamentul (inclusiv resturi de alimente i ap), aparatura i materiale din camera de extracie,
conditionare si ambalare
x podelele, pereii i plafoanele pot fi la rândul lor “rezervoare” de microorganisme ce pot
ptrunde în alimente.

Riscurile ce pot avea ca rezultat deprecierea calitii mierii sunt:

1. Riscurile biologice: contaminare cu bacterii, diferii parazii i drojdii;
2. Riscurile chimice: reziduurile de la produsele de curenie i dezinfecie, grsimi i uleiuri de la
maini ;
3. Riscurile fizice: fragmente de fire de pr sau altele, sticl, metal, hârtie, ambalaje neigienizate.

Riscurile biologice apar din cauza lipsei de igien sau ca urmare a utilizrii unui material greu de
întreinut;

Masuri de eliminare a acestor riscuri:

9 Meninerea întregului material în perfect stare de curenie, splat i uscat i care trebuie s fie
curat dup fiecare utilizare (cultur de drojdii);
9 Dispunerea de material uor demontabil pentru o curare în profunzime;
Evitarea riscurilor biologice se realizeaza prin întreinerea de:
9 încperi curate, lavabile în toate prile;
9 podelele trebuie s fie netede i s permit o splare eficient (ceara i propolisul se lipesc);
9 bun ventilaie pentru a avea o atmosfer de lucru uscat;
9 un dezumificator pentru a scdea umiditatea în încpere sub 60% ;
9 deschideri etane pentru albine;
9 accesul interzis animalelor domestice;

Riscuri chimice - mierea este hidrofil (absoarbe umiditatea), i este la fel de sensibil la mirosurile
strine existente în aer, de aceea se recomand:
9 interzicerea depozitrii în spatiile de extractie, conditionare si ambalare a oricrui produs chimic
volatil sau mirositor
9 interdicia de a fuma i de prezen a oricror gaze: gaz de înclzire sau de la vehicule:
9 Riscurile chimice provin din contactul dintre miere i alte produse: ca atare, nu se utilizeaz
decât materiale de calitate alimentar (inox sau pvc);
9 Produsele de curenie i dezinfecie trebuie s fie corespunztoare unei utilizri alimentare
(adeseori ele sunt mai ieftine decât produsele de menaj) ;
9 Apa trebuie s fie potabil. este foarte bine dac exist ap cald ;
9 Pentru lubrifierea elementelor mobile, nu se utilizeaz decât ulei de calitate alimentara ;

Riscurile fizice au la origine materiale de proast calitate (un filtru ruginit i gurit) sau o destinaie
greit. Inainte de întrebuinare, trebuie verificat starea materialului pentru a evita toate resturile sau
praful ; dup filtrare se acoper întotdeauna mierea, i dac este necesar se procedeaz la o a doua
filtrare. Ambalajele trebuie sa fie curate, in prealabil spalate si uscate ;

 
Page59
 
 ANEXA 1 SURSE MICROBIOLOGICE DE CONTAMINARE A MIERII – MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE
Pericolul Limita Frecven Provenien Gravitate Apariie Detecie AxGxD Msuri preventive Msuri corective
PCC
Botulism la sugari 100 spori 49 cazuri în Europa, În principal 5 1 4 20 Evitai s punei ramele de caturi pe sol Informai
produs de Clostridium per nici unul semnalat în bacterii din sol clienii la locul de vânzare sau pe etichet asupra
botulinum kilogram România riscului legat de botulism

Germeni patogeni Valori necunoscute Utilizare de ap 3 1 4 12 Utilizarea apei de reea sau care rspunde la normele
pentru miere dar mai nepotabil de potabilitate.
Nici un studiu sczute decât pentru - pentru operaiunile apicole: pulverizator
microbiologic nu este alte alimente datorit - pentru lucrri de întreinere
cerut pentru miere mediului anaerob, Lipsa de 3 1 4 12 spatii uor de curat înainte i dup fiecare
(Regulamentul(CE) foarte bogat în curenie a perioad de extracie
2073/2005 la capitolul zaharuri, foarte localului
referitor la produsele srac în proteine, Lipsa de 3 1 4 12 Verificarea strii generale i a cureniei a
alimentare ce se pot aciditate ridicat, curenie a recipientelor înainte de întrebuinare
consuma imediat i prezena peroxidului materialelor
destinate unor scopuri de hidrogen. Contaminare 3 1 4 12 Lipsa bolilor, protejarea rnilor ce ar putea murdri
medicale special) prin intermediul mierea
personalului Îmbrcminte curat
Bun igien personal
Zahrul folosit 3 1 4 12 Depozitarea zahrului într-un loc ferit de accesul
la hrniri este oarecilor i a insectelor
murdar
Drojdii osmofile > 20 % 27,1 % dintre mieri Recoltarea de 3 3 3 27 Nu se va utiliza pulverizatorul de ap Toat mierea
limita au >18 % miere prea fermentat va fi
Riscul legat de umiditatea legal 9,5 % dintre mieri au umed Scoaterea caturilor de stransura în momentul în care eliminat
mierii este: < 17 % : nici >19 % ramele sunt déjà bine cpcite
unul ; 17 - < 18 % : circa Fermen- 3,3 % dintre mieri au Verificarea umiditatii mierii
1000 levuri/g taia >20 % Dezumidificarea mierii în funcie de umiditate
18 -  19 % : circa 10 mierii Folosirea de capace etane
levuri/g
Dac mierea are o
umiditate > 19 % : circa Local umed în 3 2 2 12 Toat mierea
1 levur prezent momentul fermentat va fi
extraciei i a eliminat
condiionrii

Clasificarea informatiilor din coloana 8:

Gravitate (G) Apariie (A) Detecie (D)
1 inexistent 1 slab 1 cu ochiul liber
2 neconforma 2 medie 2 examen simplu
3 nu mai permite comercializarea sub 3 frecvent 3 examen detaliat
denumirea de “miere” 4 foarte frecvent 4 analiza
4 periculos 5 tot timpul (permanent) 5 nedetectabil
5 mortal

 
Page60
 
 Anexa 2. SURSE FIZICE DE CONTAMINARE A MIERII – MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE

Pericolul Limita PCC Frecven Provenien Gravitate Apariie Detecie AxGxD Msuri preventive Msuri corective
Prezena de Substane insolubile < Sistematic Descpcire si 2 5 1 10 Filtrare : Filtrai mierea corect (între 0,5 i 0,2 mm) Refiltrai mierea
cear sau alte 0,1 % extracie Evitai s lasai s treac particule vizibile în miere
particule Norme legale detritus < Verificai starea filtrelor, evitai debordrile
500 Maturarea i spumuirea mierii
Absena elementelor
exogene (strine)
Prezena de Arome i elemente Nu exist date Puiet în caturi 3 3 1 9 Preferai utilizarea unei gratii Dai mierea albinelor
puiet exogene (strine) (magazine) Nu extragei fagurii cu puiet necapcit
interzise
Elemente Substane insolubile < Nu exist date Dup filtrare 3 3 1 9 Filtrarea este obligatorie Filtrare dup eventual retopire
strine (pietre, 0,1 % Albine, alte a mierii sau redarea ei la albine
metal, elemente Norme legale Evitai prezena insectelor
insecte Toate containerele trebuie s fie acoperite i evitai
ascuite…) Detritus < 500
Absena elementelor ptrunderea de elemente strine
exogene (strine) Material 4 2 2 16 Verificarea materialelor înainte de utilizare Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Utilizai unelte curate care nu genereaz praf
Nu lsai uneltele, ca de exemplu o pala a axului de
omogenizare s se frece de perei
Personal 4 2 2 16 Îmbrcminte adaptat -bonet, buzunare închise Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Local (iluminat) 4 1 2 8 Se protejeaza lampile de iluminare impotriva Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
electrosocurilor.
Intretinerea peretilor si a plafonului.
Se avita prezenta corpurilor straine.
Borcane 4 2 1 8 Borcanele nu trebuie sa prezinte defecte. Orice borcan spart va fi
eliminat
Borcane perfect curate. Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine

 
Page61
 
 Anexa 3. SURSE CHIMICE DE CONTAMINARE A MIERII – MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE
Pericolul Limita PCC Frecven Provenien Gravitat Apariie Detecie AxGxD Msuri preventive Msuri corective
e
Produse interzise 0 (MRPL : 0,3 Cloramfeni Amestec de miere de 5 1 4 20 Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt exploataie Distrugerea mierii
(an. 4 Rgt 2377/90) ppb col 0/349 origine necrontrolat
Cloramfenicol;
1ppb Nitrofurani)
Produse de LRM (limita Streptomici Tratamentele 4 3 4 32 Nu se utilizeaz decât produse autorizate sub formula lor Distrugerea mierii
tratament rezidual maxim) familiilor de albine apicol în funcie de modalitile recomandate de fabricant sau
Cu excepia celor n 4/368 de serviciile veterinare
specificate de an. 2 100 ppb pt. Tetracicline Respectarea timpilor de ateptare preconizai
Rgt 2377/90 cumafos, 2/192 Nu se vor face tratamente cu antibiotice
Tau- fluvalinat, Eliminai tratamentele preventive
Sulfonamid
flumetrin,timol, 200 ppb pt. Produse de hrnire 4 2 4 16 Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt exploataie Distrugerea mierii
mentol, eucaliptol, amitraz e 18/406 Nu se vor utiliza aditivi cu excepia situaiei în care acetia
camfor, acid oxalic, ß-lactamai sunt de calitate alimentar i fr antibiotic sau dac dispun de
acid formic, acid Limita de aciune: 0/50 un acord privind calitatea lor de complement alimentar.
lactic 20 ppb : Hrniri exclusive cu zahr de calitate alimentar în lipsa
streptomicin, caturilor (magazinelor) de miere
tetracicline, Amestec de miere de 4 2 4 16 Nu se adaug miere necunoscut
sulfonamide origine necontrolat
Introducerea de faguri 4 2 4 16
(rame) de origine
necontrolat
Tratamentul cerii 4 3 1 12 Nu se utilizeaz naftalin, paradiclorbenzen etc
împotriva moliei cerii
Repulsive folosirea Arome Lucrri apicole 3 3 2 18 Produse de calitate alimentar
fumului (mirosuri) (unificarea familiilor)
strine 1/20 Combustibil utilizat în 3 4 1 12 Nu se recomand utilizarea de combustibili rinoi, uleioi,
din mieri afumtor carton
Hrnire 3 1 4 12 Depozitarea zahrului la adpost de orice surs de contaminare
Camera de extracie 3 1 4 12 Absena de surse de praf, de fum, de gaze de eapament.
Interzicerea fumatului.
Nu se permite depozitarea de produse chimice.
Metale grele, Nu exist Material apicol 3 1 4 12 Sunt interzise vopsele pe baz de plumb.
vopsele, detergeni. date Utilizarea de plastic alimentar pentru stupi
Material de mielrie i 4 2 4 16 Materialele în contact cu mierea trebuie s fie de calitate
recipieni , alimentar
Mediu poluat 4 1 4 16 Evitai amplasarea stupilor într-un mediu industrial poluat cu Schimbarea vetrei de
metale grele stupin
Produs fitosanitar 10 ppb : produse Nu exist Agricultur i 4 2 4 32 În timpul tratamentului deplasai coloniile i dac acest lucru Dac nu este posibil s se
fitosanitare date horticultur nu este posibil, închidei stupii în timpul de activitate a elimine sursa de
produsului pulverizat contaminare, schimbai
vatra stupinei
HMF 40 mg/kg 0/351 Înclzirea mierii 3 2 4 24 Evitai supraînclzirile Miere este redat spre
depind consum la albine
norma

 
Page62
 
 III. CERINE PRIVIND IGIENA SPAIILOR ÎN CARE SE REALIZEAZ EXTRACIA
MIERII DE ALBINE

x Camera de extractie trebuie s fie bine închisa pentru a nu permite ptrunderea insectelor i a
animalelor mici.
x Este interzisa prezenta animalelor domestice în perioadele de utilizare a camerei de extractie.
x Este interzis fumatul în camera de extractie.
x Se vor limita sursele de praf, fumul i gazele de eapament.
x Este interzis depozitarea de produse chimice/de curenie in spatiul propriuzis de stocare si
extractie a mierii. Acestea se depoziteaza intr-o incapere separata sau intr-un dulap închis.

Spatiile de extractie trebuie sa ofere bune condiii de lucru:

 o bun iluminare,
 o înlime potrivit, limitând transportul de greuti la nivelul localurilor (încperilor)
 dac apicultorii profesioniti lucreaz într-una sau mai multe încperi specifice care sunt in serviciu
pe parcursul unui întreg an, micii productori pot afecta temporar o camer din locuina lor care sa
poata raspunde cerintelor de igienizare (camere temporare/sezoniere).
 Sa existe securitate in munca.
 Sa raspunda economiei micrilor - procesul de munc trebuie s fie condus cu un consum minim de
energie.
 posturile de lucru trebuie s aib un loc bine definit:
 uneltele, aparatele trebuiesc plasate cât mai aproape posibil de punctul de utilizare i s fie aezate
astfel încât s uureze continuitatea micrilor.
 sevorevitapecâtposibiltrepteleidenivelrile.

Intretinerea camerei de extractie

x Este obligatorie prezena unei surse de ap cald i rece în încpere sau în imediata apropiere
(vecintate) a acesteia pentru a permite curarea (splarea) încperii i a materialelor.
x Apa trebuie s provin din reeaua de distribuie sau s rspund la normele de potabilitate.
x Dezinfectantele folosite trebuie s fie acceptate de Direcia de Sntate Public
x Camera de extractie trebui s fie splata cu ap cald i dezinfectani cel puin înainte i dup
fiecare perioad de extracie a mierii.
x Suprafeele de contact cu mierea (materiale) trebuie s fie splate i dezinfectate înainte i dup
fiecare extracie a unui lot/sortiment de miere.

Camerele de extractie a mierii pot fi: camere permanente, camere sezoniere/temporare, sau
centre de extractie colectiva (in cadrul grupurilor de producatori, asociatii etc.)

1. Camera permanenta de extractie:

Caracteristici generale:

9 încperea trebuie s fie destinat în exclusivitate activitatilor legate de miere i produse

apicole în sezonul apicol.
 
Page63
 
 9 este importanta sa se poata face cat mai usor curenia încperii: se vor evita locurile
inaccesibile.
Se recomand ca aceste încperi s fie prevzute cu un sistem de evacuare a albinelor

Amplasarea:
x Camera permanenta de extracie trebuie sa fie situata si amenajata de preferin într-un loc
situat la adpost (departe) de mirosuri puternice i/sau fetide i de orice alt cauz
susceptibil s afecteze igiena produselor recoltate.
x Camera de extracie nu trebuie s comunice direct, deschis cu încperi ce ar putea deveni
surs de afectare a mierii (grupuri sanitare, garaj, atelier). O u fr geam este suficient
pentru a asigura rolul de separare (despritor).

Amenajarea camerelor permanente:

Pardoseaua
9 Pardosea trebuie sa fie etan i lavabil.
9 Ideal ar fi ca pardoseaua s fie fr denivelri pentru a uura curarea propolisului.
9 Pentru a permite curarea uoar a propolisului (prin raclaj), plintele pot fi drepte.
9 Este necesar o bun evacuare a apelor reziduale.

Pereii i uile
9 Trebuie s se prevad perei netezi.
9 Prile ce pot s fie afectate de stropi de miere sau care intr în contact cu magazinele
trebuie s fie lavabile.
9 Materialele din care sunt facute trebuie s fie solide si lavabile-igienizabile.

Plafonul i iluminatul
9 Plafonul trebuie s fie curat de praf cu uurin.
9 Trebuie sa existe o buna iluminare a spatiului (naturala sau artificiala). În jurul sursei de
iluminat se va avea in vedere o bun protecie în jurul acesteia (pentru a evita
electrocutarea).

Grup sanitar, lavoare (chiuvete).

9 Lavoarele (chiuvete): vor fi dotate cu aprovizionarea cu ap potabil sau care rspund la
normele de potabilitate
- este important sa existe sisteme de uscare a mâinilor care evit recontaminrile
(prosoape, rulouri cu prosoape de hartie)
- este necesara si echiparea cu un robinet de tip «mâini libere», acolo unde conditiile
permit instalarea.
9 Pentru a permite o bun igien este necesara prezena de toalete fr comunicare direct cu
localul de extracie a mierii.

2. Camera sezoniera fixa sau mobila de extractie

9 Dat fiind faptul c producia de miere este o activitate sezonier si c riscul de

contaminare microbiologic este foarte redus, iar mierea in sine este un produs cu
proprietati antibiotice, se pot utiliza ca spatii de extractii si acelea care pot avea i alte
utilizri în msura in care acestea nu induc contaminri sau degradri ireversibile,
depreciind astfel calitatea mierii.
9 În perioadele de extracie i de condiionare a mierii, aceste incaperi trebuie s fie rezervate
în exclusivitate acestor activitati de recoltare si extractie a mierii.

 
Page64
 
Caracteristicile localului sezonier:

x Elementele ce vin în contact cu mierea vor fi din materiale alimentare, rezistente la

coroziune i uor de splat.
x Suprafeele susceptibile a fi murdrite cu miere (solul) sunt din materiale etane
(impermeabile), nu sunt absorbante i sunt lavabile.
x Celelalte suprafee sa fie uor de curat de praf.
x Un punct de aprovizionare cu ap cald i rece conform normelor de potabilitate trebuie s
fie uor accesibil la nivelul localului sau în vecintatea acestuia.
x Localul trebuie s fie uor de curat si sa dispuna de amenajari ca la camerele permanente
de extractie
x În perioada de utilizare, se va evita orice alta activitate sau surs de contaminare.

3. Centre de extractie colectiva

• Acestea trebuie ca aceasta s raspund la normele referitoare la camerele permanente de

extractie.
• Trebuie s se alctuiasc un registru specific de utilizare a localului, în care se specifice
numele i adresa utilizatorilor, evaluarea cantitii de miere extras dar si alte observatii.
• Pentru curenia localului i a materialelor între diferiii operatori trebuie s se pun la punct o
procedur specific (de tip HACCP).

 
Page65
 
 IV. CERINE PRIVIND IGIENA ECHIPAMENTELOR DE EXTRACIE A MIERII

ECHIPAMENTELE DE EXTRACTIE

Natura materialelor

x Utilizarea de echipamente realizate din materiale de calitate alimentar rezistente la pH-ul

acid al mierii. Este ideal sa se utilizeze oelul inoxidabil.
x Prile echipamentelor care intr în contact direct cu mierea nu trebuie s fie din lemn.

Întreinerea

x Starea de curenie a echipamentelor va fi verificata înainte de utilizare.

x Înainte si dupa fiecare recoltare, suprafeele care intr în contact cu mierea se vor spala cu
ap potabila i dac este necesar cu produse de dezinfecie recunoscute de Direcia de
Medicin Preventiv.
x Axele, rulmenii aparatelor de deasupra mierii sau în contact cu aceasta trebuie s fie
lubrefiai (uni) cu grsimi adaptate pentru industria agro-alimentar.
x Înainte de utilizare se va verifica starea generala de curenie a recipientelor i absena
ruginii, sau a elementelor fixate greit.

V. CERINE PRIVIND SPAIILE PENTRU DEPOZITAREA MIERII DE ALBINE

• Spatiile de depozitare trebuie sa fie ferite de prezenta animalelor sau a altor surse de
contaminare microbiana sau chimica.
• Este interzis prezena roztoarelor, psrilor, liliecilor in spatiile de depozitare deoarece
excrementele acestor daunatori pot fi extrem de infecioase

 
Page66
 
 VI. CERINE PRIVIND IGIENA EXTRACIEI I DEPOZITRII MIERII DE ALBINE

Izgonirea albinelor

x este important sa se evite prezena albinelor în magazine si corpurile de productie de miere,

înainte de a le introduce în camera de extracie.
x este ideal sa se plaseze izgonitoare de albine, deasupra magazinelor si corpurilor de
productie inainte de recoltare, pentru a nu prelua albine odata cu fagurii de recolta.
x in camera de extractie este bine sa se lase o iesire conica, luminoasa, intr-un colt al camerei,
prin care albinele sa poata iesi din camera dar sa nu poata intra.

Umiditatea in camera de extracie

x Camera de extractie în care sunt depozitate magazinele pentru mai mult de 48 de ore, trebuie
s aib o umiditate relativ mai mic de 55%.
x Se recomand s se verifice umiditatea relativ a încperii în timpul utilizrii.
x Cand umiditatea aerului este mai mare de 55% se recomand s se foloseasc un
dezumidificator cu câteva zile înainte de depozitarea magazinelor cu faguri de miere.

OPERATIUNI EFECTUATE ASUPRA MIERII:

1. Dezumidifcarea mierii din magazine sau corpuri de stransura

 Dac acest lucru nu a fost deja fcut, se va verifica umiditatea mierii cu un refractometru.
 Dezumidificarea mierii din magazine în funcie de umiditate se va face in camere calde
(max. 45°C) prevazute cu aparate de dezumidificare si de circulatie a aerului.
 La nevoie, corpurile cu fagurii recoltati se vor lasa pentru scaderea umiditatii chiar si cateva
zile pana la atingerea maximului admis (20%).

2. Descpcire i extracie

 Se verific absena fermentaiei, a mirosului sau a vreunei culori anormale a mierii. Orice
miere suspect (procese de fermentaie, miros anormal) trebuie s fie eliminat înainte sau în
cursul descpcirii sau extraciei, fara a fi amestecata cu sursele bune.
 În funcie de originea problemei, mierea va fi redat albinelor, de preferin dup o înclzire
la temperatura > 75°C timp de 3 – 4 minute, sau distrus în cazul prezint pericol pentru albine.

‡•…ƒ’ƒ…‹”‡ ƒ—ƒŽƒ  ‡•…ƒ’ƒ…‹”‡ƒ—–‘ ƒ–ƒ

 
Page67
 
 Capaceala.

x Dup recoltare, cpceala rezultata in urma descapacirii va fi depozitat în vase închise.

x Aceasta va fi tratat cît mai rapid posibil (centrifugare, scurgere si recuperarea mierii,
retopirea cerii)

3. Filtrare (Prefiltrare)

• Starea filtrelor va fi verificata înainte de orice întrebuinare.

• Filtrarea (prefiltrarea) mierii este obligatorie. Ideal este ca mierea s fie filtrat în mai multe
etape prin: filtre grosiere, medii i fine. Filtrul cel mai fin trebuie s aib dimensiunile
ochiurilor cuprinse intre 0,5 i 0,2 mm (cu excepia mierii de iarb neagr).
• Filtrarea trebuie s împiedice trecerea în miere a particulelor vizibile.
• Trebuie s fie monitorizate continuu starea de umplere a filtrelor i a recipientelor pentru a
evita supra-umplerea.

4. Maturarea si spumuirea mierii

• Dup filtrare, mierea trebuie lsat s se matureze (decanteze) inând cont de volumul
recipientului precum i de temperatura camerei (este necesara o temperatura de peste 20° C
pentru ca mierea sa fie cat mai lichida si astfel maturarea sa se faca cat mai bine).
• Se vor elimina cu atenie spuma i particulele care urc la suprafa (cear, alte resturi de
albine) având grij s nu introducei spuma în miere.

5. Conditionarea mierii

• Dup filtrare i maturare, toate containerele trebuie s fie acoperite i trebuie evitat orice
incluziune de elemente strine, impuritati etc.
• Se va evita prezena insectelor.

6. Amestecarea

• Se vor utiliza doar unelte (echipamente) curate care nu produc praf i sunt rezervate în
exclusivitate acestei operaiuni (materiale din inox)
• a nu se lasa ca uneltele (de exemplu, paletele axului de omogenizare) s se frece de perete.
• a se evita introducerea de aer în miere care conduce la un aspect neplacut (emulsia nu prezint
riscuri pentru sntate).

7. Lichefierea

• Evitai lichefierea mierii cu un echipament neadaptat care risc s provoace o supraînclzire a

mierii (peste 45°C) i implicit degradarea acesteia.
• Înclzirea trebuie s fie cât mai slab cu putin i de scurt durat.

x Valoarea coninutului în HMF (Hidroximetilfurfural) va fi determinat doar de un

laborator specializat autorizat.

 
Page68
 
 x Dac aceast valoare este  40 mg/kg (limita maxima admis), mierea este industrial sau
este redat albinelor (acest parametru nu are nici o influen asupra sntii publice), dar
este un indicator de calitate.

Depozitarea mierii

x Depozitarea mierii se va face într-un loc uscat, rcoros (ideal +15°C) i departe de o surs de
iluminare direct.
x Utilizarea încperilor cu temperaturi mai mari de 35 °C este interzis.
x Dac umiditatea mierii este de peste 19%, depozitarea se va face la rece (sub 11°C).


 
Page69
 
 VII. CERINE PRIVIND MARCAREA I ETICHETAREA MIERII DE ALBINE

Trasabilitatea mierii

9 Orice recipient ce conine miere trebuie s aib pe corpul su (nu pe capac!) o indicaie care
s asigure trasabilitatea:
 identificarea recoltei (mierea ce provine din aceiai stupin i este recoltat în acelai timp)
 identificarea lotului si sortimentului (miere provenind din diferite recolte sau dintr-un
amestec de mieri diferite destinate îmbutelieri

Îmbutelierea in recipiente mici- de consum

Borcane de miere

• Utilizarea de recipiente destinate exclusiv îmbutelierii mierii, perfect curate.

• Borcanele nu trebuie s prezinte nici un defect.
• O splare urmat de o cltire cu ap potabila a borcanelor de sticl înainte de utilizare este
OBLIGATORIE.

Capace

x Recipientele ar trebui s dispun de un sistem de închidere ermetic.

x Pentru borcanele din sticla se vor utiliza de preferin capace perfect etane.
x Ar fi IDEAL s nu se mai utilizeze capace de plastic cu sistem de prindere «clip».
x Capacele metalice nu se pot reutiliza.
x Pentru capacele din plastic trebuie verificat calitatea alimentar.
x Cand starea de curenie este îndoielnic sau se observa rugin acestea nu se vor mai utiliza!

Etichetarea mierii:

Urmatoarele meniuni trebuie s figureze pe etichete:

9 denumirea comercial a produsului: miere sau miere floral/miere de man, sortiment, data de
valabilitate (max. 2 ani dup data îmbutelierii), condiii de conservare descrise la punctul de
depozitare, greutate net, numele i adresa apicultorului (a conditionatorului sau a
vânztorului), ara de recoltare, numarul lotului (sau alte date de ex. analize) pentru a asigura
trasabilitatea.
9 termenul limit de utilizare sau de consum ( 2 ani de la condiionare)
9 În caz de amestec cu miere recoltat în afar României, pe etichet trebuie menionat ara de
origine.

 
Page70
 
 9 Se mai poate aduga originea geografic cu condiia ca toat mierea în cauz s fie produs în
zona respectiva.
9 Se poate meniona i o origine botanic (monofloral, dubl denumire sau detalii privind
sortimentul). In acest caz, este necesar o analiz specific (polinica).
9 Se pot meniona criterii de calitate dac acestea pot fi verificate i dac acestea aduc o
îmbuntire în comparaie cu produsul de baz.
9 SepotutilizadoarmeniunilenutriionaleidesntateautorizatedectreEFSA.

9 DENUMIRILE DE: MIERE «PURA», «NATURALA» SUNT INTERZISE!

 
Page71
 
 VIII. RESTRICII PRIVIND LIVRAREA CTRE CONSUMATORUL FINAL SAU
LIVRAREA LA UNITILE DE CONDITIONARE A MIERII SAU A ALTOR
PRODUSE APICOLE.

1. RESTRICTII PRIVIND LIVRAREA MIERII

Informatii pentru cumparatori

• Informaiile pentru clieni si comerciani trebuie sa vizeze depozitarea în locuri rcoroase, fr
expunere la soare sau la surse de lumin, etc
• Un exemplu de informatie pentru consumatori poate fi urmatoarea: Nu se recomand s se
ofere miere sugarilor mai mici de 1 an pentru a evita riscul de botulism infantil.
• Clientului i se poate oferi o informaie sau se poate înscrie pe etichet o meniune de tipul
“mierea nu este un aliment potrivit pentru copii mai mici de un an”, sau “consumati mai mult
in cantiti mici decât o singur dat o cantitate mare”.

În caz de risc alimentar

În cazul în care mierea prezint un risc alimentar vor fi avertizate cât mai rapid posibil serviciile
ANSVSA. http://www.ansvsa.ro/

 
Page72
 
2. CERINTE PRIVIND PRODUCTIA SI LIVRAREA ALTOR PRODUSE APICOLE

1. MIEREA IN SECTIUNI

1.1. Material utilizat

x pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
x Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).

1.2. Recoltarea mierii în seciuni

9 Aceast producie trebuie s se fac la familiile foarte puternice i în perioada de culesuri

intense.
9 Trebuie avut grij ca seciunile s fie total cpcite.

1.3. Condiionarea mierii în seciuni

• Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii în seciuni vor fi de calitate
alimentar.
• Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic închise.




2. POLEN

2.1. Colectoarele de polen

x Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar – a se vedea simbolul alimentar.
x Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara.
x Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.
x In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
x In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).
x Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu
trebuie sa raneasca albinele.

2.2. Recoltarea polenului

 
Page73
 
 x Polenul se va recolta doar de la familii sntoase, bine dezvoltate i în absena puietului
vros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen.
x Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate cât mai des posbil, zilnic sau la dou
zile, în funcie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.
x Dac este necesar acestea vor fi curatate prin periere.
x Se va verifica prezenta mucegaiului în cutiile colectoare. Dac este necesar, acestea vor fi
înlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curate.
x Colectoarele de polen nu vor intra în contact decât cu elemente curate (niciodata nu se pun
pe pmânt).
x Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegit, etc) va fi eliminat în mod
sistematic.
x Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate înainte de transport.
x Trebuie evitat cu orice pre ca excrementele de roztoare s cad în colectoarele de polen.
Acestea pot fi extrem de infecioase.
x Recipientul (vasul) în care se transport polenul trebuie s fie de calitate alimentar.

2.3.Condiionarea polenului

Spatii i materiale

• Toate elementele care intr în contact cu polenul trebuie s fie de calitate alimentar i
rezistente la acizi.
• Condiionarea polenului nu se poate face decât în spatii ce rspund normelor definite pentru
camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie acordat absenei
oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii).

Uscare

• Pentru o conservare la temperatura ambiental, uscarea polenului este indispensabil i aceasta

se va face imediat dup recoltare (în interval de 24 de ore de la recoltare).
• Polenul trebuie s fie aezat pe nite tvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) în strat
subire i uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatur maxima de 40°C.
• Umiditatea polenului nu trebuie s depeasc 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat ce
msoar umiditatea cerealelor, sau prin cântriri difereniale, înainte i dup uscare (110° C
timp de 1 or).

Curare

 
Page74
 
 • Se recomand s se utilizeze o main care elimin impuritile prezente în polen prin
diferena de densitate i prin electromagnetism: resturi de albine, metale.
• Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiai densitate i
volum ca i granulele de polen (ex. puiet vros).

Congelare

• Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat în sculei (pungulie) sau în borcane mici.
Atenie lanul de frig nu poate fi întrerupt.

Punere în recipiente (borcane)

Borcanele trebuie sa fie perfect curate i ermetice.

Amestec cu miere- Este posibil ca polenul s fie conservat în amestec cu miere.

2.4. Etichetarea polenului

Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:

9 Denumirea comercial a produsului: polen uscat sau polen congelat – data de valabilitate: polen
uscat: max. 1an de la data recoltrii, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltrii, - condiii
de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie s se fac meniunea «nu poate fi
recongelat, i trebuie consumat în 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest timp la
frigider)», greutatea net, numele i adresa apicultorului/ conditionatorului sau a vânztorului
(comerciantului)- ara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte date care s
asigure trasabilitatea produsului.
9 Se recomand ca pe etichet s se specifice c produsul este potenial alergen pentru persoanele
sensibile la alergiile alimentare.
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
9 Prezena a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o mentiune
specific pe eticheta: produs OMG.

2.5. Depozitarea polenului

• Polenul uscat trebuie depozitat într-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai
mica de +15°C ) i departe de surse de lumin.
• Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18°C.

 
Page75
 
 3. LAPTISOR DE MATCA

3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca

x Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de
matca tinand cont de specificatiile de mai sus –sa fie de uz alimentar!
x Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
x Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate
alimentara;
x Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.

3.2. Curatarea botcilor

x Înainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia de lptior de
matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) cât mai rapid cu
putin.
x In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de
precautie:
x absena de produse chimice i de surse de fum în camera de depozitare.
x locul sa fie curat si igienizat.
.

3.3. Recoltarea lptiorului de matc

Cresterea larvelor
x Transvazarea trebuie s se fac în bune condiii de igien.
x Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de calitate alimentar i
trebuie s fie în prealabil splatate i dezinfectate.
x Apa de spalare, în condiiile în care se folosete, trebuie s fie potabil.

Transvazarea
x Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i în afara perioadelor de tratament.

 
Page76
 
 x Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie curat i umezit
cu ap potabil.

Recoltarea
 Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate minim de
fum.
 Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de alterare (soare) sau de
contaminanti.

Transport
x Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s fie de calitate
alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic.
x Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare

3.4. Condiionarea lptiorului de matc

Igiena localurilor i a materialului

• Condiionarea lptiorului de matc nu se poate face decât în încperi ce corespund normelor

definte pentru camerele de extracie a mierii permanente.
• Operaiunile de condiionare a lptiorului de matc vor fi efectuate fie intr-o încpere special
fie în camera de extracie a mierii în afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in campanie).
• Toate elementele care intr în contact cu lptiorul de matc (materialul de extracie, de
filtrare, lanet de transvazare, borcane, furtune) trebuie s fie de calitate alimentar. Ele
trebuie s fie curate i uor de întreinut, de splat i dezinfectat inainte si imediat dup
utilizare.

Supraincalzirea

• Trebuie s se evite contactul ustensilelor înclzite cu lptiorul de matc .

Eliminarea larvelor din celule (botci)

• Lptiorul din celulele în care s-au gsit larve moarte nu va fi extras.

• Eliminarea larvelor înainte de extracie este obligatorie. In timpul acestei operaiuni, trebuie
acordat maxim atenie de a nu le rni i astfel s se produc scurgeri de hemolimf in
laptisor.

Extracie

• Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui
aparat ce folosete fora centrifug.
• Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar în ziua scoaterii
leaurilor cu botci, în timp cât se poate de scurt.

Filtrare

 
Page77
 
 • În scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, în deosebi particule de cear, este
recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc în acelai timp sau în chiar ziua extraciei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.

Congelare

• Lptiorul de matc va fi congelat la -18°C. Atenie odat congelarea început, ea nu mai

poate fi întrerupt decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de
conservare este obligatorie.

Imbuteliere

Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se închid ermetic.

3.5. Etichetarea lptiorului de matc

Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:

9 Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate: proaspt
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii.
9 Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de depozitare: proaspt
între 2 i 5° C, congelat < -18°C, greutatea net, numele i adresa apicultorului
(conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. lotului si data
produciei,
9 Lptiorul de matc nu poate fi recongelat!
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA

3.6. Depozitarea lptiorului de matc

• Atât la nivelul depozitrii cât i la locurile de vânzare, lptiorul de matc preambalat trebuie
s fie protejat de lumin i meninut la temperaturi cuprinse între 2° i 5°C.
• Lptiorul de matc congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18°C (max. 18
luni dup data recoltrii).

 
Page78
 
 IX. CERINE PRIVIND STAREA DE SNTATE I IGIENA PERSONALULUI

Igiena personalului este foarte important atat in etapa de productie dar mai ales in etapa de
conditionare a produselor

x Este importanta pastrarea unei bune igiene personale

x Îmbrcmintea trebuie sa fie curat i adaptat (bonet, salopeta cu buzunare închise,
incaltaminte de unica folosinta etc) pentru a evita cderea prului, a diferitelor obiecte etc.
x Personalul nu trebuie s sufere de boli contagioase.
x Peroanele trebuie s dispun de un certificat medical de sanatate pentru a putea manipula
produse alimentare. Acest certificat se înnoiete anual.
x Pentru evitarea riscurilor biologice este interzis lucrul persoanelor suferinde de boli
cutanate, intestinale sau respiratorii;
x Este necesara protejarea rnilor ce ar putea intra in contact cu miere
x Splarea mâinilor este esenial înaintea oricrei operaiuni de manipulare. s se dispun de
posibiliti de splare i uscare igienic a mâinilor (prosoape de hârtie) ;
x Este interzis a fuma, a bea i a mânca în incinta camerei de extracie.
x Personalul este cel care reprezint sursa cea mai important de germeni patogeni!!!
x Se recomand portul de haine curate, adaptate lucrului i uor de curat. (într-un caiet de
sarcini, un certificat de conformitate, se recomand îmbrcminte de unic folosin :
bonet, bluz foarte uoar purtat chiar pe piele, protecie pentru înclminte ;

Riscurile chimice:

- s aib mâinile curate sau s poarte mnui ;

Riscurile fizice:

 pentru a nu se pierde nici un obiect personal sau s se evite cderea prului, personalul
trebuie s poarte o inut de unic folosin cu bonet.
 controlul surselor de contaminare
 sursele secundare de contaminare sunt controlate prin

Aplicarea regulilor de igienizare standard reprezinta aplicarea regulilor de bun practic de

producie!

 
Page79
 
 SECTIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA SANITAR VETERINAR A
STUPINELOR

CONDIII PENTRU ÎNREGISTRAREA/AUTORIZAREA EXPLOATAIILOR

APICOLE

Alinierea legislaiei naionale la cerinele U.E. solicit impunerea anumitor cerine în vederea
autorizrii unitilor apicole productoare, deoarece trebuie sa fie respectate anumite standarde
comune.
Este necesar ca protejarea sntii familiilor de albinelor, a sntii publice i a mediului, s se
realizeze în mod efectiv i s constituie un deziderat major pentru activitatea sanitar veterinar din
ara noastr.
Conduita i condiiile sanitar-veterinare de autorizare i înregistrare sanitar veterinar pe
care trebuie s le îndeplineasc categoria de exploataii apicole sunt aprobate de Ordinul
preedintelui Autoritii Naionale Sanitare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16/2010/cu
completrile ulterioare /20.09.2010.
Conform acestui ordin apicultorii desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau a
familiilor/roiurilor de albine în vederea comercializrii i activiti de obinere a mierii de albine i a
altor produse apicole în vederea comercializrii, dar totodat sunt explicate notiuni privind
categoriile de exploataii apicole, respectiv “exploataia apicol comercial mixt” i “exploataie
apicol pentru consum familial”.
Exploataie apicol comercial pentru material biologic – unitate de stupi delimitat, cu vatr
permanent i cu organizare specific, în care se desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor
i/sau coloniilor/familiilor – roiurilor - de albine, în vederea comercializrii.”
Exploataie apicol comercial mixt - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i cu
organizare specific, în care desfoar atât activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau
coloniilor/familiilor/ roiurilor de albine, în vederea comercializrii, cât i activiti de obinere a
mierii de albine i a altor produse apicole i livrare a acestora ctre uniti înregistrate/autorizate
sanitar - veterinar pentru procesare, precum i vânzarea cu amnuntul.
Exploataie apicol pentru consum familial - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i
cu organizare specific, în care se desfoar activiti în domeniul apiculturii i a crei producie
este destinat în totalitate consumului propriu, fr a fi comercializat.”

DENUMIREA DENUMIREA UNIT II/MIJLOCULUI DE TRANSPORT

“NRT.
ACTIVIT II cf cod CAEN CONFORM LEGISLA IEI SPECIFICE
CRT.
Creterea altor animale - 1. Exploataie apicol comercial pentru material biologic;
8.
0149 2. Exploataie apicol comercial mixt;
Certificatul de înregistrare santar-veterinar este documentul emis de Direcia Sanitar -
veterinar i pentru sigurana alimentelor în baza cruia este permis desfurarea activitii unitii
cu specific apicol.
Activiti supuse controlului sanitar - veterinar sunt activitile desfurate în cadrul unitii
cu specific apicol. Din clasa “animale” fac parte i albinele.
În vederea înregistrrii sanitar – veterinare a exploataiilor comerciale de tip A, reprezentatul
legal al operatorului economic depune la direcia sanitar-veterinar i pentru sigurana alimentelor
judeean, respectiv a municipiului Bucureti un dosar care cuprinde urmtoarele documente:
a) cererea, în original, conform modelului prevzut în anexa nr. 6 ordinul nr. 16/2010;
b) certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerului, cu excepia exploataiilor
apicole pentru consum familial;
c) carnet de stupina;
d) declaraia pe proprie rspundere c animalele din exploataie sunt identificate i înregistrate
în Baza Naionala de Date i c orice micare a animalelor, inclusiv sacrificare, dispariie i moarte,

 
Page80
 
va fi anunat serviciilor sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor competente;
e) declaraia pe proprie rspundere c, în cazul animalelor moarte, va apela la serviciile
unitilor de neutralizare a subproduselor de origine animal nedestinate consumului uman,
autorizate sanitar- veterinar, în vederea ecarisrii;
f) declaraia pe proprie rspundere c deine adposturi pentru animale care s asigure acestora
condiii de sntate i bunstare;
g) declaraia pe propria rspundere ca exploataia i animalele sunt incluse în programul
aciunilor de supraveghere, prevenire i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la
animale la om, protecia animalelor i protecia mediului.”
Pentru unitile care dein autorizaie sanitar - veterinar la data intrrii în vigoare a
prezentului ordin, respectiv pentru unitile care dein certificat de înregistrare sanitar - veterinar la
data intrrii în vigoare a prezentului ordin i sunt supuse autorizrii sanitar – veterinare, direciile
sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor judeene, respectiv a municipiului Bucureti, dup
o nou evaluare, pot emite autorizaia sanitar – veterinar.

 
Page81
 
 II.CONTROLUL SANITAR VETERINAR OFICIAL AL FAMILIILOR DE ALBINE SI AL
IGIENEI PRODUCTIEI DE MIERE

Supravegherea, profilaxia i controlul bolilor la familiile de albine sunt reglementate prin

Ordinul ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare 30.03.2011

PROGRAMUL NAIONAL DE SUPRAVEGHERE, CONTROL I ERADICARE A

BOLILOR LA ALBINE

1.1 ACARAPIOZA

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea În caz de suspiciune se realizeaza supravegherea 1. Medicul veterinar de liber

bolii prin diagnostic de laborator. practic si/sau medicul
1. Probele pentru examenele de laborator se veterinar oficial din cadrul
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte, DSVSA i/sau IDSA.
recoltate de pe suprafaa fagurelui. 2. Examenele se efectueaz la
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la LSVSA i/sau dup caz, la
IDSA. LNR din cadrul IDSA, astfel :
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu 2.1. examen microscopic
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr. direct de evideniere a
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare. parazitului in traheile toracice,
la LSVSA;
2.2. examen microscopic de
identificare a endoparazitului
Acarapis woodi (metoda
diseciei), la IDSA.

1.2. LOCA AMERICAN

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre 1. Medicul veterinar de liber
bolii DSVSA. practic i medicul veterinar
Supraveghere activ 2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a oficial din cadrul DSVSA
1. Supravegherea clinic puietului cpcit, în perioada aprilie - septembrie la: i/sau IDSA.
i anatomopatologic a a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere 2. Examenele se efectueaz la
puietului. mtci"; LSVSA i/sau la LNR din
2. Supravegherea prin b) 5% din coloniile stupinelor de producie; cadrul IDSA, astfel :
examene de laborator, c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul 2.1. pentru supraveghere -
iar în caz de necesitate pastoral; examen
diagnostic complet de d) la schimbarea vetrei stupinei; AP i microscopic direct
laborator. 3. Probele pentru examenele de laborator se (bacterioscopic);
constituie din faguri întregi sau poriuni de 20 2.2. pentru diagnostic –
cm2/prob, fagure cu puiet cpcit. Fagurii întregi examen bacteriologic i PCR
pot conine i rezerv de hran (miere cpcit). convenional
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.

 
Page82
 
 1.3. NOSEMOZA
SUPRAVEGHERE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
albinelor lucrtoare.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
în caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1.4. VARROOZA
SUPRAVEGHERE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1.Supravegherea clinic i
anatomopatologic a mtci;
albinelor lucrtoare,
trântorilor i puietului
cpcit.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
în caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1.5. TROPILELAPSOZA
SUPRAVEGHERE
Scop:Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
In caz de suspiciune
supraveghere prin
diagnostic de laborator.
 
 
PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liber
ctre DSVSA. practic i medicul veterinar
2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a oficial din cadrul DSVSA
albinelor lucratoare, în perioada februarie – i/sau IDSA.
octombrie la: 2. Examenele se efectueaz la
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor LSVSA i/sau dup caz, la
"pepiniere mtci"; LNR din cadrul IDSA, astfel:
b) 5% din coloniile stupinelor de producie, 2.1. pentru supraveghere -
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul examen microscopic de
pastoral; evideniere a sporilor Nosema
d) la schimbarea vetrei stupinei; sp.
3. Probele pentru examenele de laborator se 2.2. pentru diagnostic -
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte, examen AP i microscopic de
recoltate de la urdini. determinare a numrului de
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu spori de Nosema sp.
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare.
PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE
1.Supravegherea clinic i anatomopatologic a 1. Medicul veterinar de liber
albinelor lucrtoare, trântorilor i puietului cpcit, practic i medicul veterinar
în perioada martie – octombrie, la: oficial din cadrul DSVSA
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor pepiniere i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
b) 5% din coloniile stupinelor de producie; LSVSA i/sau dup caz, la
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul LNR din cadrul IDSA astfel:
pastoral; 2.1. pentru supraveghere –
d) la schimbarea vetrei stupinei. examen microscopic de
2. Examenele de laborator se efectueaz din 25 evideniere a ectoparazitului
g/prob albine vii i faguri întregi sau poriuni de Varroa destructor;
minimum 10/15 cm/prob, fagure cu puiet cpcit 2.2. pentru diagnostic -
de trântor i/sau albin lucrtoare. examen AP i microscopic de
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu determinare a nivelului
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr. infestaiei.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liber
ctre DSVSA. practic i/sau medicul veterinar
2.Examenele de laborator se efectueaz pe oficial din
probe de figure cadrul DSVSA i/sau IDSA.
cu puiet recoltate pentru varrooz. 2. Examenele se efectueaz la
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare LSVSA i/sau dup caz, la LNR
la IDSA. din cadrul IDSA, astfel: pentru
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu supraveghere i diagnostic -
Page83
 prevederile examen AP i microscopic de
Ordinului preedintelui ANSVSA nr. 79/2008, evideniere a parazitului i
cu determinarea nivelului infestaiei.
modificrile i completrile ulterioare.

1.6. GANDACUL MIC DE STUP

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liber

bolii ctre DSVSA. practic i/sau medicul veterinar
Supraveghere pasiv 2.Examenele de laborator se efectueaz pe probe oficial din cadrul DSVSA i/sau
În caz de suspiciune recoltate pentru varrooz. IDSA.
supraveghere prin 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la 2. Examenele se efectueaz la
diagnostic de laborator. IDSA. LSVSA i/sau dup caz, la LNR
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu din cadrul IDSA, astfel: pentru
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr. supraveghere i diagnostic -
79/2008, cu modificrile i completrile examen AP i microscopic de
ulterioare. identificare a parazitului.

1.7. LOCA EUROPEANA

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liber
Supraveghere activ de ctre DSVSA. practic i medicul veterinar
1. Supravegherea clinic i 2. Supraveghere clinic i oficial din cadrul DSVSA i/sau
anatomopatologic a anatomopatologic a puietului cpcit, în IDSA.
puietului. perioada aprilie - septembrie la: 2. Examenele se efectueaz la
2. Supravegherea prin a) cel puin 15% din coloniile stupinelor LSVSA i/sau la LNR din
examene de laborator, iar în "pepiniere mtci"; cadrul IDSA, astfel :
caz de necesitate b) 5% din coloniile stupinelor de producie; 2.1. pentru supraveghere -
diagnostic complet de c) primvara dup iernat i toamna dup examen
laborator. stupritul pastoral; AP i microscopic direct
d) la schimbarea vetrei stupinei; (bacterioscopic);
3. Probele pentru examenele de laborator se 2.2. pentru diagnostic –examen
constituie din faguri întregi sau poriuni de bacteriologic i PCR
20 cm2/prob, fagure cu puiet cpcit. convenional
Fagurii întregi pot conine
i rezerv de hran (miere cpcit).
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i
completrile ulterioare.

 
Page84
 
 CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE MIERE

Frecvena verificrilor/ Recoltare de probe pentru examene de laborator

supravegherii/ Natura probei Frecvena recoltrii Precizri tehnice*
Nr. Categoria Unitatea monitorizrii probelor pentru
crt. de efectuate de medicii examenele prevzute
produs/ veterinari oficiali, la MIERE
activitate CSVSA, Serviciul de
Igien Veterinar i
Epidemiologie al
DSVSA
a) Centrul de Anual - pentru fiecare Anual 1. Recoltarea de probe se efectueaz de ctre
colectare a mierii categorie de DSVSA în scop bine determinat în cadrul
i a altor produse produse controlului oficial, în vederea verificrii
apicole siguranei produsului i respectiv a conformitii
alimentului cu criteriile de siguran prevzute în
1 Regulamentul (CE) nr.2073/2005,;
Miere 2. În cazul în care în urma controlului se
suspicioneaz sau se constat o neconformitate
care necesit investigaii de laborator recoltarea
de probe va fi însoit întotdeauna i de o not de
control
b) Centre de Anual Miere Anual - în perioada
extracie a mierii iulie-septembrie
c) Magazin de Anual Miere Anual - pentru fiecare
desfacere a mierii categorie de miere

 
Page85
 
 EXPERTIZA SANITAR VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (MIERE) PRIN EXAMENE DE LABORATOR
OBLIGATORII

Nr Categorie Nr. Examen Analize microbiologice / parazitologice

crt de uniti/ organoleptic Criterii Metoda Referenial Criterii Metoda Referenial
produse prob interpretare interpretare
rezultate rezultate
1 Miere de 1 DA - - - Coninut de SR 784-3 Directiva 2001/110/CE a
albine fructoz i Consiliului din 20 decembrie 2001
Glucoz (exprimat privind mierea, SR 784-2
ca Zahar invertit)
DA - - - Coninut de SR 784-2 Coninut de ap SR 784-3
zaharoz SR 784-3 Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
Directiva
2001/110/CE
DA - - - Aciditate SR 784-3 SR 784-3 Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
DA - - - Indice diastazic SR 784-3 Directiva2001/110/CESR 784-2
HMF SR 784-3 Directiva 2001/110/CESR 784-2

 
Page86
 
 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA MIERE

Nr. Grupa de Matrice Locul de prelevare Referenial interpretare rezultate

crt. substane

1. A6 Miere Centru colectare PIF Constana Sud PIF Halmeu, PIF Otopeni, Decizia 2003/181/CE
PIF Sculeni, PIF Siret
2. B1 Miere Centru colectare Regulamentul (UE) nr. 37/2010

3. B2c Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 70/2009

Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE)
nr. 1213/2008
4. B2f Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 70/2009
Directiva 96/23/CE
5. B3a Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 96/2005
Regulamentul (CE) nr. 78/2006
6. B3b Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 396/2005

 
Page87
 
 III. CERINE PRIVIND IGIENA FAMILIILOR DE ALBINE I A STUPINEI

Obtinerea în apicultur a unor producii sporite este strâns legat de meninerea în stupin a
familiilor de albine sntoase i puternice prin luarea unor msuri eficiente biologice de cretere i
întreinere, de igien i eventual de ordin medicamentos.
Aceste msuri au caracter profilactic i terapeutic, având rolul de a preveni apariia bolilor
sau al tratrii lor odat aprute. Aprarea starii de sntate a familiilor de albine este o preocupare
permanent a medicilor veterinari i apicultorilor, care trebuie s se efectueze în conformitate cu
prevederile legislaiei sanitare veterinare româneti. Respectarea msurilorde igiena, pentru a
preveni contaminarea familiilor de albine i pentru a pstra o bun stare de sntate a acestora este
obligatorie.

Msuri igienice. Împreun cu msurile biologice, msurile de igien constituie o a doua cale
important pentru preîntâmpinarea apariiei i rspândirii bolilor la albine. În acest scop se vor lua
urmtoarele msuri:
x Mentinerea igienei uneltelor si echipamentelor de lucru, a echipamentelor necesare îmbutelierii
mierii prin spalarea lor cu dezinfectani adecvai, splri repetate cu ap sau prin flambare;
x dezinfecia locului de amplasament al stupinei i oglinda stupului, albinele moarte din partea de
jos a stupului ar trebui s fie eliminate obligatoriu, iar zonele respective s fie dezinfectate cu
hidroxid de calciu (0,5 kg/m²)
x echipamentul de protecie ar trebui s fie dezinfectat timp de 30 de minute prin fierbere într-o
soluie de carbonat de sodiu 5% ;
x apicultorul ar trebui s utilizeze un echipament de protecie i s-i dezinfecteze mâinile,
instrumentarul de lucru i echipamentul ori de câte ori intr în contact cu familiile de albine i
de îndat ce a terminat de lucru în stupin;
x dup extracia mierii, fagurii goi ar trebui s fie pui înapoi în stupii lor originali;
x magazia de depozitare i sala de prelucrare s fie meninute curate;
x produsele apicole ar trebui s fie ambalate i transportate în pachete închise etan pentru a evita
accesul liber al albinelor sau de alte insecte sau animale mici (roztoare);
x produsele apicole ar trebui s fie pstrate pe rafturi, conform legislaiei;
x încperile de prelucrare a produselor apicole ar trebui s respecte urmtoarele reglementri:
o recepia i depozitarea ar trebui s fie fcut într-o camer special i izolat;
o toate camerele ar trebui s aib un plafon impermeabil i un dispozitiv de ventilaie
protejate cu plas pentru a preveni intrarea albinelor sau a altei insecte;
o camere trebuie s fie echipate cu ap curent i canalizare; întotdeauna pstrate curate i
dezinfectate lunar.
x introducerea în stupin a familiilor de albine, roiurilor i mtcilor se va face numai cu material
biologic perfect sntos;
x meninerea cureniei în cabana stupinei i a instalaiilor apicole aferente (splare cu soluie
fierbinte de sod de rufe 5% (50 g/l ap), dezinfectarea inventarului apicol (soluie de
cloramin, 10-15 comprimate/l ap);
x pe timpul iernii, vatra stupinei i oglinda stupilor vor fi curate de zpad cu mare atenie, iar
scândura de zbor i urdiniul vor fi deblocate de ghea cu grij, fr a deranja familia de
albine;
x dezinfectarea anual la sfâritul sezonului apicol a stupilor, obiectelor de inventar i
materialelor din stupin;
x dezinfecia mâinilor, echipamentului i a uneltelor de lucru ori de câte ori se vine în contact cu
familiile bolnave i dup terminarea activitii zilnice în stupin;
x dezinfecia echipamentelor apicole se face:
- prin fierbere;

 
Page88
 
 - prin utilizarea unei soluii de formol 14% (140 ml formol comercial/1 l ap) sau a unei
soluii de sod de rufe calcinat 5%, într-o cantitate de 3-4 l de soluie/stup.
- materialele supuse dezinfeciei se freac în prealabil cu o perie de sârm, dup care se
introduc soluiile dezinfectante, apoi sunt cltite de 3-4 ori cu ap de robinet.
- in cazul în care în stupin au evoluat bacterioze grave se recomand, în loc de utilizarea
soluiilor dezinfectante, flambarea stupilor cu lampa de butan sau arztorul de aragaz;
x dezinfectarea fagurilor de rezerv se face cu acid acetic glacial 96%, vapori neînclzii (2 cm/l
volum);
x extracia mierii s se efectueze numai din fagurii proveniti de la familii indemne de boli infecto-
contagioase;
x meninerea condiiilor de igien în depozitele de pstrare a produselor apicole;
x igienizarea anual a cuiburilor prin înlocuirea în totalitate a fagurilor mai vechi de 3 ani cu
faguri artificiali;
x interzicerea introducerii în stupine a materialului biologic (familii de albine, roiuri i mtci) de
provenien necunoscut, fr a avea certitudinea c provin din stupine indemne de boal;
x interzicerea introducerii în stupin a obiectelor de inventar, a stupilor i materialelor ce provin
de la alte stupine, fr ca acestea s fie bine curate i dezinfectate;
x administrarea in perioada de iarna de turte i miere ce provine numai din stupina personal.
interzicerea hrnirii familiilor de albine cu miere sau turte cu miere provenit din alte stupine
x asigurarea unei surse permanente de ap potabil în apropierea stupinei prin utilizarea unor
adptori curate, dezinfectate i dotate cu plutitor;
x arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet vros scoase din celulele
fagurilor i topirea resturilor de faguri rezultate de la curirea stupilor i a inventarului apicol;
x înlocuirea echipamentului apicol deteriorat;
x dezinfectarea profilactic anual a familiilor de albine (mutarea a familiilor de albine, dup
controlul de primvar, în stupi curai i dezinfectai);
x examinarea sanitar-veterinar periodica obligatorie a întregului efectiv de familii de albine din
stupin în lunile martie-aprilie i august-septembrie, recoltându-se probe de puiet i albine
pentru a fi transmise la laboratoare specializate;
x transportul familiilor de albine cu mijloace igienizate i numai pe baza certificatului sanitar-
veterinar de transport;
x materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, mtci) livrat la export va fi însoit de
certificatul sanitar-veterinar care s ateste indemnitatea acestuia sub raportul bolilor infecto-
contagioase;
x deintorii de albine care transport produse apicole pentru comercializare în piee trebuie s
posede carnete de sntate pentru stupinele pe care le posed
x sterilizarea cerii prin tratament termic pentru a fi utilizat in realizarea fagurilor artificiali
x stimularea albinelor melifere cu sirop de zahr pentru a asigura secretia cerii pentru cldirea
fagurilor pentru a preveni degenerrile morfologice i fiziologice ale albinelor crescute in faguri
vechi (cu diametrul celulelor necorespunzator) i de dezvoltare a bolilor la puiet datorit
fagurilor vechi;

 
Page89
 
 IV ACTIUNILE IN CAZ DE IDENTIFICARE A FAMILIILOR DE ALBINE BOLNAVE

Actiunile in caz de identificare a familiilor de albine bolnave sunt supuse normei sanitar veterinar
privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobat
prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor
nr. 79/2008, care se refera la apicultura prin sectiunea 3.

SECIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA I CONTROLUL BOLILOR ÎN

FUNCIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ALBINE

3.1. AMIBIAZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: 1. Raport trimestrial 1. Medicul veterinar de liber practic

supravegherea bolii transmis la ANSVSA de împuternicit i/sau medicul veterinar oficial
Supraveghere ctre DSVSA. din cadrul DSVSA examineaz familiile de
pasiv 2. Prelevarea probelor se albine, preleveaz probe pentru diagnostic
În cazul suspiciunii efectueaz în conformitate prin examene de laborator.
bolii se preleveaz cu prevederile Ordinului 2. Examenele de laborator se efectueaz la
probe pentru preedintelui ANSVSA nr. LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
diagnostic. 25/2008. IDSA, astfel: supraveghere i diagnostic prin
examen microscopic direct

3.2. BRAULOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial 1. Medicul veterinar de liber practic

Supraveghere pasiv
În cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz în conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
împuternicit i/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA examineaz
familiile de albine, preleveaz probe
pentru diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen macroscopic i microscopic
direct.

3.3. ASCOSFEROZA I ASPERGILOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZRI PRECIZRI EXECUIE
TEHNICE

Scop: supravegherea 1. Raport trimestrial 1. Medicul veterinar de liber practic

bolii transmis la ANSVSA de împuternicit i/sau medicul veterinar oficial
Supraveghere pasiv ctre DSVSA. din cadrul DSVSA examineaz familiile de
În cazul suspiciunii bolii 2. Prelevarea probelor se albine, preleveaz probe pentru diagnostic
se preleveaz probe efectueaz în prin examene de laborator.
pentru diagnostic. conformitate cu 2. Examenele de laborator se efectueaz la
prevederile Ordinului LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
preedintelui ANSVSA IDSA, astfel:

 
Page90
 
 nr. 25/2008. 2.1. Supraveghere prin examen microscopic
direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic
complet.

3.4. PUIETUL ÎN SAC I BOALA BOTCILOR NEGRE

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial 1. Medicul veterinar de liber practic

Supraveghere pasiv
În cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz în
conformitate cu prevederile
Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
împuternicit i/sau medicul Veterinar
oficial din cadrul DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.

3.5. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE PRECIZRI EXECUIE

Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial 1. Medicul veterinar de liber

Supraveghere pasiv
În cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe
pentru diagnostic.
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz în conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
pentru diagnostic prin
examene de laborator.
practic împuternicit i/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.

 
Page91
 
 SECTIUNEA 5 - MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A
BOLILOR LA ALBINE

I. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE ANTIVARROA

Varrooza a devenit o problem global în apicultur, fiind cea mai grav boal parazitar a
albinelor.
Agentul cauzal- Varroa destructor, (denumire anterioara Varroa jacobsoni) este o parazitoza
externa a albinelor, originara de la specia de albina asiatice –Apis cerana. In ultimele decade s-a
raspandit in aproape toate tarile lumii (mai putin Australia si Noua Zeeleanda).
Spre deosebire de gazda sa de origine care si-a dezvoltat mecanisme naturale eficiente de
lupta de-a lungul timpului, A. mellifera in scurta perioada de la infestarea sa nu a avut timpul
suficient sa-si dezvolte acestea mecanisme, desi intr-o anumita masura ele exista si la aceasta specie
de albine (ex.comportament de deparazitare, comportamentul igienic, comportamentul de limitare a
reproductiei acarianului).
In prezent, in Romania aproape toate familiile de albine sunt infestate cu varroa, iar
potentialul de reinfestare este permanent (deriva, furtisag, roire, suprapopularea cu albine pe un
areal).
Varrooza afecteaz întreaga populaie a familiei de albine (matc, trântori, albine lucrtoare,
puiet), evolueaz în tot cursul anului, produce pagube economice importante, iar majoritatea
familiilor de albine nu supravieuiesc infestaiei în lipsa tratamentului.
La ora actuala, cu mijloacele existente de tratament efectuate corect, in special utilizand
metode integrate de combatere, varrooza nu poate fi eradicata ci doar mentinuta la un nivel care
sa nu afecteze pragul productiv al familiilor de albine.
Data fiind complexitatea acestei probleme si a diverselor mijloace de combatere (chimica,
biotehnologica) fiecare cu avantaje si dezavantaje se are in vedere abordarea concomitenta a mai
multor mijloace de tratament in cadrul a ceea ce se numeste la nivel international « managementul
integrat al varroozei ».
Scopul acestui sistem integrat de combatere a varoozei este mentinerea unui nivel minim
de infestare care sa necesite un numar cat mai limitat de tratamente chimice, care, desi mult
mai eficiente decat mijloacele biotehnologice de combatere, au doua mari dezavantaje:
1. conduc la contaminarea mierii sau altor produse ale stupului cu substante chimice de
sinteza si metaboliti ai acestora
2. daca sunt utilizate permanent si fara o schema corecta de tratament acestea conduc la
dezvoltarea unor fenomene de rezistenta sporita a acarianului la substantele active din tratamente si
deci la marirea dozei, concentratiei substantelor active, a numarului de tratamente sau chiar a
inlocuirii acestora cu noi substante, cu efecte negative asupra contaminarii produselor stupului.
Pentru aplicarea unor metode si tratamente eficiente in combaterea varoozei este foarte
importanta cunoasterea nivelului de infestare cu varroa prin monitorizarea gradului de infestare
cu varroa, iar in functie de valorile obtinute sa se aplice o schema optima de tratament, tinand
cont de sezon, de potentialul de inmultire al acarianului varroa, dar foarte important si de activitatea
de productie apicola, pentru a nu contamina mierea sau celelalte produse obtinute, de mare
importanta pentru ghidul de bune practici apicole.
Monitorizarea infestarii poate fi realizata chiar si de apicultor, utilizand fie o foaie de control
amplasata pe fundul stupului sau pe fundul de control antivarroa, fie o metoda de evaluare a
numarului de acarieni dintr-o proba de puiet capacit de trantor.
Metodele sigure de evaluare vor putea fi efectuate doar in laboratoare specializate utilizand
metode specifice de diagnostic:
Diagnosticul de laborator se stabilete pe materialul patologic reprezentat prin: albine (50-

 
Page92
 
100 indivizi/prob), mtci, trântori, fagure cu puiet cpcit cu dimensiuni de 20/20 cm i
detritusuri).
Diagnosticul se realizeaz prin examen clinic i de laborator (macroscopic i
stereomicroscopic) pe întreaga populaie a stupului.
Examenul clinic se face prin observarea direct a paraziilor pe corpul albinelor, larvelor i
nimfelor de trântori i lucrtoare, din fagurii de puiet.
Diagnosticul diferenial se face fa de Braula coeca.

Identificarea agentului etiologic. Pentru o monitorizare corecta a acarianului apicultorul trebuie sa

cunoasca cateva date privind biologia acestui acarian :

1. Acarianul Varroa destructor paraziteaz, atât albinele adulte, cât i puietul.

2. Femela adult msoar aproximativ 1,1 mm lungime i 2,6 mm lime, cântrete 0,14 mg i
are culoare maron-rocat (foto... Masculii sunt mult mai mici i mai slab colorai.
3. Corpul parazitului este aplatizat dorsoventral, ceea ce îi permite inseria între tergitele
abdominale ale albinei.

Foto … Femel adult de Varroa destructor

4. Durata de via a paraziilor depinde de temperatur i umiditate, în practic aceasta fiind de

la câteva zile (27 zile), la câteva luni (5 luni).
5. Ciclul de viata se desfasoara doar in familia de albine si are doua faza: faza foretica – pe
albina adulta si faza reproductiva – in interiorul celulelor cu puiet.
6. Pentru a se inmulti, femela adulta intra intr-o celula cu puiet chiar inainte de a fi capacita
(prefera puietul de trantor). Dupa aprox 4 ore de la capacire incepe sa se hraneasca pe
puietul de albina.
7. Dupa 60-70 ore de la capacire femela de acarian incepe sa depuna primul ou din care va iesi
un mascul si apoi din urmatoarele oua, la interval de cca. 30 ore, din care de obicei rezulta
femele (4-5).
8. Durata de dezvoltare este de 5-6 zile pentru masculii acarianului si de 7-8 zile pentru
femelele de acarian.
9. Femelele rezultate se imperecheaza cu masculul (fratele) inainte de ecloziunea albinelor,
astfel ca rolul si viata sa sunt limitate doar la interiorul celulei de puiet. Prin existenta doar a
unui mascul, acarianul isi creste sansele de a se inmulti in familia de albine.
10. De retinut este si faptul ca o femela poate sa se inmulteasca de mai multe ori (3-4 ori vara),
iar rata de inmultire obisnuita (nr. de femele adulte rezultate) este de 1,7-2 ori in puietul de
lucratoare si de 2-3 ori in puietul de trantor datorita perioadei mai mari de dezvoltare a
puietului de trantor.
11. Dezvoltarea si starea unei familii de albine influenteaza deci numarul acarienilor si in
functie de situatie acesta poate creste de mai multe ori (12 -800 ori), de aceea un tratament
facut eficient poate reduce numarul acarienilor la nivelul initial.
12. Acarienii se hranesc cu hemolimfa albinelor atat din stadiu de puiet cat si a formelor adulte,

 
Page93
 
 slabindu-le atat sub aspect nutritiv cat si din punct de vedere imunitar si fiind in acelasi timp
un vector foarte important de transmitere a virusurilor specifici.

Semnele clinice in infestarea severa care poate fi urmata de colapsul familiilor de albine :

x Scadere semnificativa a populatiei de albine adulte, eventula un numar redus de albine moarte
pe fundul stupului
x Albine adulte cu aripi si abdomen deformate
x Acarianul este in numar mare si des vizibil pe albine adulte, in puietul de trantor, sau pe fundul
stupului
x Diverse anormalitati ale puietului (daca semnele nu sunt specifice altor boli ale puietului - ex.
loca americana si europeana)

Trebuie mentionat ca nu exista un prag al numarului de acarieni care sa produca imediat

colapsul familiilor de albine, un anumit grad de infestare care nu produce pagube unei familii de
albine poate fi foarte pagubitor pentru alta familie. Acest fapt poate fi datorat prezentei virozelor
asociate, capacitatii de rezistenta naturala a familiilor de albine sau altor factori de mediu.
Cu toate acestea se amintesc in literatura de specialitate diverse praguri care privesc acest aspect, de
exemplu in Anglia se considera ca populatia de varroa trebuie mentinuta sub pragul maxim de
1000 de acarieni/familia de albine, in timp ce in alte tari europene si in SUA se discuta chiar si de
pragul maxim de 3000-4000 de acarieni/familia de albine. Totusi, acest prag depinde de perioada
din an, dar si de alti factori ce tin de dezvoltarea familiilor de albine.

Populatia de acarieni varroa dintr-o familie depinde de 2 factori :

1. Nr. de acarieni care se reproduc in familia de albine
2. Afluxul de acarieni din alte familii de albine (deriva, furtisag, pastoral etc.)

Daca la inceputul sezonului exista un numar redus de acarieni atunci este posibil ca numarul de
acarieni sa ramana sub pragul de 1000 pe intreaga peroada a sezonului activ, dar daca pe parcursul
sezonului intervine un aflux extern de acarieni atunci pragul limita poate fi depasit si in lipsa
tratamentelor sa fie pusa in pericol viata familiei de albine.
In stabilirea populatiei de acarieni trebuie avut in vedere faptul ca numarul acarienilor se
dubleaza prin reproducere la fiecare 4 saptamani, desi exista un numar mai mare de factori care
accelereaza sau limiteaza acest proces.

Practic este foarte important ca pe toata perioada sezonului activ, dar in special primavara si
toamna sa cunoastem gradul de infestare (numarul de acarieni) din familiile de albine pentru
a putea interveni corect cu tratamentele necesare.

Pentru implementarea de bune practici apicole este foarte important ca apicultorii sa invete
sa recunoasca varroa, sa evalueze populatia de varroa (nivelul de infestare) de-a lungul
sezonului si sa poata interpreta valorile rezultate pentru a interveni cu tratamentele sau
metode biotehnologice de combatere la momentul oportun.

APICULTURA MODERNA ARE LA BAZA MANAGEMENTUL VARROOZEI !

SCOPUL IN MANAGEMENTUL VARROOZEI ESTE DE A TINE POPULATIA DE
VARROA SUB PRAGUL CARE SA NU AFECTEZE PERFORMANTA ECONOMICA A
FAMILIEI DE ALBINE !

 
Page94
 
Pentru monitorizarea gradului de infestare apicultorul trebuie sa aiba in vedere :

1. Numarul evaluarilor. Este importanta sa se evalueze populatia de varroa primavara devreme

(Martie) si la sfarsitul perioadei de valorificare a culesurilor si de crestere a albinei de iernare
(august), iar in masura timpului disponibil se poate face si alte evaluari in timpul sezonului activ -
dupa primul cules important de ex. salcam (Mai) si in perioada de maxima dezvoltare a familiilor de
albine (Iunie)

2. Numarul familiilor de albine evaluate. Numarul acarienilor variaza foarte mult de la o familie
de albine la alta, iar monitorizarea tuturor familiilor de albine in special la stupinele mari este dificil
de implementat. Este foarte important ca in monitorizarea numarului de acarieni sa introducem in
special familii de albine puternice, dar si un numar de familii de albine medii sau slabe ca putere
(10-15%).

3. Metoda de evaluare la indemana apicultorului.

A. Metoda caderii naturale si evaluarii prin foaia de control – studiile stiintifice arata ca
numarul de acarieni cazuti zilnic pe fundul stupului se coreleaza pozitiv cu numarul total de acarieni
existent in familia de albine.
Pentru aplicarea acestei metode se va evalua numarul de acarieni cazuti/zi intr-un interval de timp.
Un important echipament in acest sens este fundul antivarroa care prin constructia sa permite
aplicarea unei foi de control si vizualizarea acesteia pentru o monitorizare usoara a acestui
parametru.
Metoda necesita numararea acarienilor cazuti natural utilizand ca perioada de raportare un interval
de 7 zile. Se aseaza foaia de control gresata cu vaselina alba in dimineata primei zile a perioadei de
evaluare si la sfarsitul celei de-a 7-a zi se numara acarienii cazuti natural. Rezultatul se imparte la 7,
obtinand numarul de carieni cazuti zilnic. Cand pe foaia de control cade o cantitate de detritus
(resturi) mare acarienii nu pot fi usor numarati, astfel ca intreg continutul cazut pe foaie se
introduce intr-un vas cu alcool sanitar. Majoritatea acarienilor se vor ridica la suprafata in timp ce
resturile de ceara sau alte impuritati vor cadea la fundul vasului.

Literatura de specialitate arata de exemplu in Marea Britanie ca exista o serie de informatii

care sa sprijine apicultorii in evaluarea numarului de acarieni si stabilirea gradului de
infestare.

Cifrele sunt orientative pentru situatia din tara noastra unde conditiile sunt usor diferite
(ierni mai lungi si cu temperaturi scazute, veri mai calde si mai secetoase):

(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)

Perioada Metoda caderii naturale (numar de acarieni cazuti/zi)
Infestare masiva Infestare medie Infestare slaba
Martie,
8 4-8 2
Aprilie, Mai Tratament eficient cu Metode biotehnologice Metode alternative de
acaricide si metode sau/si acaricide combatere
alternative de combatere Nu se aplica tratamente cu
(biotehnologice) acaricide
Iunie
10 6-10
7 %
Iulie Tratament eficient Metode biotehnologice  6
(tratament cu acaricide si sau/si acaricide Metode alternative de
metode alternative de combatere (biotehnologice)
combatere) Nu se aplica tratamente cu
acaricide

 
Page95
 
August
4
4 4
Tratament eficient Tratament cu acaricide Nu se aplica tratamente cu
(tratament cu acaricide) acaricide
Octombrie
8
8 8
Tratament eficient Tratament cu acaricide Nu se aplica tratamente cu
(tratament cu acaricide) acaricide

TOATE TRATAMENTELE CU ACARICIDE TREBUIE SA SE APLICE IN FUNCTIE DE

SPECIFICATIILE EXISTENTE PE PROSPECTUL PRODUSELOR AUTORIZATE !

B. Metoda descapacirii unei suprafete cu puiet de trantor. Se aplica prin evaluarea numarului de
acarieni maturi care pot fi vizualizati pe puietul de trantor aflat in stadiul capacit (pupe cu ochi
rosii) prin descapacirea unui numar de 100 de celule cu ajutorul furculitei de descapacit. Daca 5-
10% din pupe sunt infestate cu varroa atunci se poate vorbi de o infestare severa a familiei de
albine. Metoda este mai putin precisa decat metoda evaluarii caderii naturale a acarienilor, dar este
mai usor de aplicat. Dezavantajul major este legat de necesitatea existentei in famila de albine a
puietului de trantor.

(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)

Perioada Procentul de pupe infestate cu varroa
Martie, Aprilie,  2% 2%-4%
4%
Mai -nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente cu
metode biotehnologice sau acaricide completate de
acaricide metode alternative
Iunie  3% 3%-7%
7 %
Iulie -nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente cu
metode biotehnologice sau acaricide completate de
acaricide metode alternative
August  5% 5%-10%
10 %
-nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente cu
metode biotehnologice sau acaricide completate de
acaricide metode alternative

Msurile de profilaxie aplicate atat de apicultor dar si prin recomandarile sanitar veterinare
constau în:
- evitarea cilor de contaminare a familiilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc. Apariia infeciei într-o familie de albine se
realizeaz, în principal, prin transmiterea parazitului de la o familie de albine parazitat cu
Varroa destructor la familia indemn.

În vederea supravegherii unei familii de albine de catre organisme specializate (DSVSA) se

realizeaz obligatoriu recoltarea de probe de albine 50-100 albine/prob i fagure cu puiet de
trântor 20 cm2/prob, în perioada martie – octombrie (sezon activ).
Probele de albine i fagure se ambaleaz corespunztor i este însoit de o nota cu urmtoarele date:
denumirea stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i
alte date de interes legate de stupin.
Recoltarea de probe se realizeaz de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau IDSA, care trimite probele ctre un laborator specializat autorizat.

Supravegherea activ a stupinei const în:

 
Page96
 
 1) Supravegherea clinic i anatomopatologic a albinelor lucrtoare, trântorilor i puietului
cpcit, în perioada martie – octombrie;
2). Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator prin: Examene de laborator ce se efectueaz din 25 g/prob albine vii i faguri întregi sau
poriuni de 20 cm2/prob, fagure cu puiet cpcit de trântor i/sau albin lucrtoare.

Msuri de combatere a varoozei:

- achiziionarea de medicamente i (sau) funduri de stupi antivarroa pentru apicultura
convenional;
- administrarea de medicamente achiziionate i înscrise în lista produselor omologate de
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar;
- utilizarea fundurilor de control (antivarroa) cu urmtoarele caracteristici: întreaga suprafa
aflat sub rame trebuie s fie acoperit cu o plas metalic i sub plasa metalic trebuie s fie
amplasat un sertar, care s permit examinarea paraziilor czui din familia de albine pe acesta.
- tratamentele antivarooa trebuie s se desfoare pe baza unui calendar întocmit anual de
apicultor, aprobat i urmrit de reprezentanii Autoritii Veterinare;

Metodele de combatere disponibile la ora actuala pe plan national dar si international sunt:

1. METODE CHIMICE (ACARICIDE)

2. METODE ALTERNATIVE (DE MANAGEMENT APICOL sau BIOTEHNOLOGICE)

Metode Avantaje Dezavantaje

Biotehnologice (alternative):
1. eliminarea puietului de trantor
2. utilizarea de faguri capcane
3. utilizarea fundului antivarroa
4. utilizarea unor dispozitive pentru
tratamente termice
5. realizarea de linii de albine
ameliorate, cu rezistenta naturala
sporita la boli
Acaricide autorizate:
(v. lista de produse autorizate in
Romania)
Nu sunt daunatoare (fara Pot fi consumatoare de timp
substante chimice) Necesita indemanare/ specializare
Nu sunt costisitoare Nu sunt suficiente daca sunt folosite
singure
Au eficienta dovedita Acarienii dezvolta rezistenta
Siguranta dovedita pentru Conduc la reziduuri in produsele
albine apicole
Usor de aplicat Pot fi costisitoare

Deoarece cele doua tipuri de metode au atat avantaje cat si dezavantaje se considera ca pentru a
spori eficienta si diminua unele neajunsuri ele pot fi utilizate in paralel, intr-o schema alternanta in
functie de practica si indemanarea apicultorului, conditiile de clima, nivelul de infestare si alti
factori specifici, pentru a crea premizele unor bune practici apicole.

Ca urmare, in practica apicola cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea acestor
metode in functie de perioada din an si nivelul de infestare cu varrooa: <Sistem de
management integrat a varoozei> sau <sistem de combatere integrata a varoozei>.

Schem orientativa de administrare cu produse medicamentoase marca ICDA:

- stimularea dezvoltrii familiilor de albine, creterea rezistenei i imunitii familiilor de albine

prin administrarea de Protofil în funcie de puterea familiei (conform prospectului), primvara
(în sirop 17 ml/l de sirop pân la 50-70 ml/familie), toamna (în sirop 17 ml/l de sirop pân la

 
Page97
 
 50-70 ml/familie) sau iarna (34 ml/kg turt pân la 50-70 ml/familie)-(un flacon de Protofil/7
familii);
- administrarea de VARACHET-FORTE (conform prospectului)se face la toate familiile de albine
din stupin (1 cutie/60 familii de albine/ tratament);
o primul tratament de face primvara (cand temperatura mediului ambiant este peste 12-
14ºC), înainte de punerea corpurilor pentru culesurile de productie, cu repetare la 7-10
zile;
o al doilea tratament se face in august dupa recoltarea mierii pentru comercializare, cu
repetare la 7-10 zile
o al treilea tratament se face toamna (octombrie-noiembrie), cu repetare la 7-10 zile,
ultimul facandu-se in absenta totala a puietului (cand temperatura mediului ambiant este
peste 12-14ºC)
- administrarea de MAVRIROL se face toamna (septembrie) cand se recomand introducerea
benzilor de Mavrirol si se lasa in stup timp de 45 zile (1 cutie/5 familii de albine);
- în toat perioada se folosesc fundurile de stupi pentru control (antivarroa) (1 fund
antivarroa/familie).

Rspândirea varoozei (bolilor parazitare) în România este determinat de factorii favorizani i

anume:
- creterea numrului de familii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporar a stupinei lâng alte stupine având
situaii epidemiologice necunoscute;
- neexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a încuraja raportarea tuturor
cazurilor clinice de varooz;
- neefectuarea corespunztoare a tratamentelor cu medicamente înscrise în lista ICBMV
- nerespectarea instruciunilor de utilizare a medicaiei conform prospectului medicamentului.

Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a varoozei în zonele indemne de boal:

- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare în vigoare privind supravegherea bolilor parazitare la albine

(Programului de supraveghere i control în domeniul siguranei alimentelor pentru anul 2011/ 13-
01-2011):
Supravegherea activ bolii prin:
- Supravegherea clinic i anatomopatologic a puietului i
- Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necessitate diagnostic complet
de laborator);

- importul - Autoritatea Veterinara Autorizat trebuie s solicite certificatul sanitar-veterinar

internaional prin care se constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de varooza;

 
Page98
 
 II. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE ÎN LOCA AMERICAN

Loca american (LA) este o afeciune bacterian prezent in aproape toate tarile, fiind
maladia cea mai devastatoare ce afecteaz stadiul larvar al albinei Apis mellifera i al altor specii ale
genului Apis.
Ea poate antrena pierderi economice substaniale; practic, orice familie de albine care
prezint semne clinice pentru loca american este sortit pieirii dac nu sunt aplicate msuri
corective din prima etap a apariiei simptomelor.
Nu se cunoate originea geografic a LA, dar in Romania pentru prima data a fost declarat
1924. În România, anual incidenta LA a înregistrat cresteri, astfel c supravegherea sntii,
prevenirea bolilor la familiile de albine, precum i calitatea i sigurana produselor apicole
reprezint o preocupare permanent a serviciilor sanitar-veterinare. Loca americana este înc o
cauz majora de producere de pierderi economice pentru apicultori. Infeciile subclinice sunt
frecvente i necesit diagnostic de laborator. Perioada de incubaie pentru loca american este de 15
zile.

Foto. Larv afectat cu loca american cu Foto. Spori de Paenibacillus larvae – col.
aspect de mas vâscoas Gram

Diagnostic
Diagnosticul clinic se realizeaz pe baza materialului patologic reprezentat de faguri cu
puiet cpcit care prezint modificri de culoare, consisten i miros sau faguri vechi cu larve
moarte i deshidratate (detritus larvar uscat).
Diagnosticul prezumptiv se pune pe baza semnelor clinice.
Diagnosticul de certitudine se stabilete în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect cu
dimensiuni de 15/10 cm, pe baza examenului anatomopatologic, baterioscopic (foto..),
bacteriologic (“gold method”), Reacia PCR, Decelarea antigenilor (Vita AFB kit), Extracia
acidului nucleic prin analiza termic i Electroforeza.
Diagnosticul diferenial se face fa de loca european, virozele albinelor i puietul în sac,
de care se deosebete prin aspectele clinice i epidemiologice i prin agenii etiologici distinci.
Loca american poate evolua simultan pe acelai fagure cu puiet cu loca european i ascosferoza
(Standardele pentru testele de diagnosticare sunt descrise în Terrestrial Manual (OIE).
Identificarea agentului patogen
Paenibacillus larvae (White) este în prezent cunoscut ca Paenibacillus larvae subspecia
larvae, specie distinct de Paenibacillus larvae subspecia pulvifaciens. A fost pentru prima dat
descris de Write în 1903 la New York, care a numit-o Bacillus larvae. Paenibacillus larvae are
capacitatea de a produce spori, ceea ce înseamn c bacteria pentru a rezista în condiii dificile de
mediu, de exemplu la modificrile de temperatur, se transform într-o mic capsul, aceasta
reprezentând forma „dormant” a bacteriei. Boala este indus exclusiv de ctre spori, care au o
supravieuire foarte lung, fiind extrem de rezisteni la cldur i la agenii chimici. Celulele
vegetative de Paenibacillus larvae sunt distruse de temperatura de 60°C în 15 min., în timp ce
sporii sunt mult mai rezisteni (20 minute la 90°C). Suspendai în ap, sporii sunt distrui dup 13

 
Page99
 
min la 100°C, cei din miere sunt distrui dup 20-30 min. la 100°C, iar sporii din cear numai în
urma expunerii la 121°C cldur umed, timp de câteva minute, urmat de meninerea timp de 30
min. la 80°C.
Sporii de Paenibacillus larvae pot supravieui în produsele apicole (miere, cear, detritusuri
de larvare) i în mediul înconjurtor timp de 3-10 ani, pe când sporii purificai pot supravieui chiar
mai mult de 70 de ani. Bacteria poate produce peste un miliard de spori în fiecare larv infectat.

Msurile de profilaxie constau în

- evitarea cilor de contaminare a coloniilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc.
Apariia infeciei într-o familie de albine se poate realiza prin diferite ci de trensmitere:
- folosirea echipamentelor contaminate,
- schimbul de materiale infectate între stupine,
- hrnirea albinelor cu miere i polen contaminate,
- albine hoae care transfer o cantitate mare de spori de la coloniile bolnave i slbite la
cele sntoase, etc.
Recoltarea de probe de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA i trimiterea acestora ctre un laborator specializat în scopul
supravegherii stupinei (pentru supraveghere – examen Anatomopatologic i microscopic direct
(bacterioscopic); pentru diagnostic – examen bacteriologic i PCR convenional).
Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau poriuni de 20 cm2/prob,
fagure cu puiet cpcit.
Fagurii întregi pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
Fagurele se ambaleaz corespunztor i va fi însoit de o nota cu urmtoarele date: denumirea
stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i alte date
legate de stupin.
Msurile de combatere a locii americane constau în evitarea factorilor favorizani care pot
determina apariia bolii.
În cazul confirmrii locii americane se impune distrugerea prin ardere a tuturor familiilor
de albine afectate de boal i dezinfecia riguroas a materialului apicol.

Atentie, in miere limita maxima reziduala a antibioticelor este 0, deci ele nu trebuie sa se regasesca
in produsele apicole.
CA URMARE SE INTERZICE UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR IN TRATAMENTUL
BOLILOR LA ALBINE!

Rspândirea bolilor bacteriene în România (loca american) este determinat de factorii

favorizani i anume:
- creterea numrului de colonii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin
la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporal a stupinei lâng alte stupini
având situaii epidemiologice necunoscute;
- eliminarea unor medicamnte precum antibioticele, oxitetraciclina i eritromicina utilizate
în controlul acestei boli, pentru c acestea las reziduuri în miere;
- nerespectarea msurilor de igien obligatorii i a msurilor sanitare impuse de lege
(echipamentele provenite din stupine infectate au fost obligatoriu sterilizate sau distruse);
- inexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a încuraja raportarea tuturor
cazurilor clinice de loca american;
- nedistrugerea familiilor de albine în care a fost confirmat loca american prin ardere;

 Page 
 100 
 Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a locii american în zonele indemne de
boal:
- dezinfecia i meninerea unei igiene corespunztoare a inventarului unei stupine (utilaje de
baz, inventarul necesar pentru mânuirea i îngrijirea familiilor de albine, inventarul pentru
însrmarea ramelor i fixarea fagurilor artificiali, inventarului pentru extracia i condiionarea
mierii, inventarului pentru extracia i condiionarea cerii, inventarul divers apicol, inventarul
gospodresc, alte materiale consumabile);
- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare în vigoare privind supravegherea bolilor
infectocontagioase la albine (Programului de supraveghere i control în domeniul siguranei
alimentelor pentru anul 2011/ 13-01-2011: Supravegherea activ bolii prin: Supravegherea clinic
i anatomopatologic a puietului i Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de
necessitate diagnostic complet de laborator).
- Supraveghere clinic i anatomopatologic a puietului cpcit, în perioada aprilie -
septembrie la: a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mtci"; b) 5% din coloniile
stupinelor de producie; c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul pastoral; d) la
schimbarea vetrei stupinei;
- Efectuarea unui Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre DSVSA;
- Notificarea obligatorie a bolii în conformitate cu prevederile Ordinului preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
- importul de material biologic apicol s provin numai dintr-o ar indemn - se impune ca
Autoritatea Veterinara Autorizat s solicite certificatul sanitar-veterinar internaional prin care se
constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de loca american;
- autoritatea veterinar competent pentru monitorizarea sntii albinelor trebuie sa
efectueze controlul bolilor la albine pentru a avea o statistic despre statusul tuturor stupinilor din
ar;
- controlul si supravegherea locii americane se poate efectua prin investigaii clinice i de
laborator in cadrul laboratoarelor autorizate;
- focarele depistate de loca americana pot fi confirmate la Laboratorul Naional de Referin,
IDSA Bucureti prin PCR (probe de albine cu sau fara simptome clinice specifice anatomo-
patologice, probe din culturi bacteriene, larve, miere) si kit rapid imunocromatografic (probe de
larve);
- DSVSA transmite catre ANSVSA despre existenta focarelor confirmate de AFB -
notificarea de ctre Autoritatea Veterinara competent din Romania (membru OIE) despre evolutia
locii americane (lista B) a OIE, ce are în responsabilitate i competen asigurarea sau
supravegherea punerii în aplicare a msurilor sanitar veterinare privind sanatatea i bunastarea
animal
- loca american este o boala obligatoriu declarabila supuse investigaiilor de laborator si
carantinei în zona respectiva / toat ara;
- se consider zon indemn de loc american dac 5 ani de la ultima izolare sondajele
anuale de supravechere de Autoritatea Veterinar, probele au avut rezultate negative la agenii
etiologici care produc boala;

 Page 
 101 
III. METODE I PROCEDEE DE COMBATERE A BOLILOR SUPRAVEGHEATE PASIV

Supravegherea pasiv reprezint supravegherea de rutin, obinuit, de obicei legat de

vizualizarea familiilor de albine, de informaiile i notificrile fcute de apicultor, având ca scop de
baz urmrirea unei stupine i înregistrarea datelor i documentelor cu posibil semnificaie
epidemiologic (carnet de stupina), în scopul depistrii precoce a bolilor, a meninerii sau
schimbrii statusului de sntate al exploataiei sau în vederea certificrii micrilor de familii de
albine sau a produselor obinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasiv reprezint
examinarea clinic a cazurilor de albine bolnave dintr-o populaie considerat pân atunci liber de
boli.

Supravegherea pasiv se efectueaz de ctre medicii veterinari, care prelevaz probe ori de
câte ori se impune, pentru precizri de diagnostic sau în oricare alt situaie în care se dispune de
autoritatea sanitar veterinar competenta, conform Programului aciunilor de supraveghere,
prevenire, control i eradicare a bolilor la albine, siguranei alimentare pentru anul 2011/13.01.2011
prin metode standardizate ale OIE/2008.

 Page 
 102 
 Diagnostic de laborator al albinelor indemne de boal prin supraveghere pasiva
Examen macroscopic
Nr. Denumirea bolii Examen Examen Metode Metode Alte
Serologie
crt. / agent etiologic bacterioscopic bacteriologic specifice chimice metode
Material biologic Caractere morfologice
1. BOLI PARAZITARE EXTERNE
Albine (30-50 Corp plat, transversal oval, lung de 1,1 mm,
indivizi/ prob) lat de 1,6 mm; prezena înveliului chitinos - Metoda
VARROOZA/ mtci, trântori, de culoare maro–roscat acoperit cu perisori; flotaiei
- - - - -
Varroa distructor fagure cu puiet patru perechi de picioare; aparat bucal - Metoda
cpcit (15x10 cm), pentru întepat si supt splrii
detritusuri
Adultul - 5 mm lungime si 3 mm latime,
femelele fiind usor mai lungi decat
Examinarea
masculii; culoare brun inchis - neagra (usor
Albine adulte vii, fundului
ACARAPIOZA/ mai deschisa dupa ecloziune);
muribunde sau - - stupului prin - - -
Aethina tumida Oul - albe, reniforme (2/3 din marimea
moarte de 1-2 zile utilizarea
oului de albine); Larva - 1,2 cm lungime,
capcanelor
albicioase, deseori acoperite cu un strat
subtire lipicios
Adultul - corp aproape sferic, culoare brun
rocat, acoperit în întregime de periori
negri; cap cu o pereche de antene, aparat
bucal adaptat pentru supt i lins; trei
Albine, mtci, perechi de picioare situate pe partea
Examinarea în
BRAULOZA/ trântori, fagure cu ventral a toracelui, terminate cu ventuze
- - musculatura - - -
Braula ceccae miere cpcit i cu care se prinde de periorii de pe toracele
toracic
puiet albinelor;
Oul – (0,76/0,37 mm) form oval, de
culoare alb mat; Larva - (0,8-2 mm)
form oval, alb transparent, cu dou
cârlige bucale tipice
Larva - corp segmentat, alungit, culoare
TRIUNGULINOZA/
maronie; aparat bucal cu mandibulele
Meloe variegatus i Albine vii
puternice (Meloe variegatus) sau: corp de - - - - - -
Meloe proscarabeus culegtoare
culoare galben, cu extremitatea rotund
(Meloe proscarabeus)
Larva – corpul: 15 mm lungime i 3 mm în
SENOTAINIOZA/ Albine muribunde
diametru, alctuit din 12 segmente de - - - - - -
Senotainia tricuspis sau moarte
culoare cenuiu deschis, stigmele anterioare

 Page 
 103 
 au form de ciuperc, cele posterioare
prevzute cu trei orificii sunt aezate într-o
excavaie în form de sac; penultimul
segment prezint o excrescen anal
distinct; extremitatea cefalic: 0,7-0,8 mm
lungime i 0,17 mm diametru, mai efilat,
prezint o dung alb; antene puternice
triunghiulare; aparat bucal cu dou cârlige
seceriforme care constituie terminarea
armturii buco-faringiene;
Acarian mare, rocat, alungit:
Examinarea cu
TROPILAELAPSOZA/ Faguri, albine Tropilaelaps clareae (<1 mm in lungime);
- - ajutorul foliei - - -
Tropilaelaps spp. adulte, resturi T. mercedesae (< 9 mm in lungime); T.
lipicioase
koenigerum (0,7 mm în lungime)
2 BOLI BACTERIENE
- Tehnica
frotiului
Bacil Gram (+), 1,5-5 x 0,5-0,6 P, cu Culturi pe mediu - Testul Holst
(coloraia Gram) Reacia de
LOCA AMERICAN/ capete rotunjite, mobil, cili dispui peritrih, îmbogtit (bulion- - Tehnica Tehnica
Fagure cu puiet – spori, forme polimeriza
Paenibacillus larvae sporulat, spor dispus central sau agar, si ser normal picturii - Kiturilor
cpcit vegetative; re în lan
larvae subterminal, deformat, adesea sporii sunt de cal 15%) suspendate uscate
- Coloraia carbol (PCR)
liberi modificat
fucsin a lamelor
obinute din larve
Mellissococcus plutonius - coci Gram (+), Metode
form tipic lanceolat, dimensiuni de 0,5 x imunologi
Fagure cu puiet 1,0 P, aezai în lanuri sau ciorchini - ce:
LOCA EUROPEAN/ Mediul Barley
necpcit, larve uneori Enterococcus faecalis; - Testul de Tehnica
Mellisococcus Collins;
moarte i Paenibacillus alvei – bacili Gram labili, de Tehnica frotiului aglutinare Kiturilor
plutonius, Enterococcus Produsele:
faecalis, Paenibacillus
deshidratate, 2-5 P x 0,5-0,8 P, sporulai, sporul (coloratia Gram)
“Bacto” “Oxoid”;
- în tub uscate
intestinul larvelor elipsoidal aezat terminal sau subterminal, - Reacia
alvei, Bacterium Mediul
cu semne clinice de care deformeaz corpul bacterian; de
eurydice Alexandrova
boal - Brevibacillus laterosporus - bacili Gram polimeriza
(+), sporulai, sporul aezat lateral, corpul re în lan
bacterian are form tipic de lance (PCR)
SALMONELOZA Medii uzuale – Identific
SAU PARATIFOZA bulion, agar; area
Intestinul gros, Tehnica frotiului
ALBINELOR/ Bacil sau cocobacil de 2-5/0,7-1,5 μ, Medii îmbogtite: genului,
hemolimfa (coloratia Gram) - - -
Salmonella necapsulat, nesporulat, mobil, Gram (-) Muller- a grupei
albinelor adulte
shotmulleri var. Kauffmann, serologic
Alvei (Handuroy) sau Conkey, Istrati- e si a

 Page 
 104 
 B. Paratyphi alvei Meitert; serotipul
Bahr Medii de ui
diagnostic
diferenial
Identific
area
genului,
SEPTICEMIA/ Cocobacilii de 0,5-0,8P x 1,5-3,0P, Gram (- Tehnica frotiului
Mediu de baz a grupei
Pseudomonas Albine adulte ), necapsulai, neciliai, pot fi singulari, în (coloratia Gram) - - -
(Difco) sau agar F serologic
aeruginosa pereche sau în lanuri scurte
e si a
serotipul
ui
Identific
Bulion standard
area
pentru
filament curbat, subire i uneori ramificat, genului,
micoplasme Examen
SPIROPLASMOZA/ Hemolimfa cu diametru de 0,7-1,2 μm. Lungimea sa a grupei
Tehnica frotiului (GIBCO) i - - imunosero
Spiroplasma apis albinelor adulte crete odat cu vârsta, ajungând de la 2 la serologic
mediul de cultur logic.
peste10 μm e si
Singhs mosquito
serotipul
tissue
ui
3 BOLI PARAZITARE INTERNE
AMOEBIOZA/
Albine moarte sau
Malpighamoeba Chisti de Malpighamaeba mellificae Tehnica frotiului - - - - -
muribunde
mellificae
Tehnica frotiului
Albine adulte, Spori de Nosema apis - complet ovali, cu
NOSEMOZA/ intestinului Coloratia
excremente i tot marginea întunecat, bine conturat, - - - -
Nosema sp. mijlociu al Giemsa
intestinul lungime de 5-7 Pm i lime de 3-4 Pm
albinelor adulte
Adultul – corp cu forma ovala, segmentat, -
cu dimensiuni de 123–180/ 70–100 Pm Tehnicile Testul
femela si 85–116/ 57–85 Pm masculul; în histologice imunoenzi
ACARAPIOZA/ albine vii sau
traheile albinelor uneori pot fi observate uzuale - colorare - - - matic
Acarapis woodi muribunde
stadiile de dezvoltare ale acarianului (ou, cu albastru de (ELISA)
larva, nimfa). Ouale - dimensiuni de 60- metil
120 P
4 BOLI MICOTICE
Ascochisti - 45–119 Pm, culoare verde
Faguri cu larve de Examenul
ASCOSFEROZA/ închis, translucide, în interior se gseste un Tehnica frotiului
albine micologic - - - - -
Ascosfera apis numar variabil de sfere mici – ascosfere – direct
mediul Sabouraud
ce contin ascospori si hife miceliene.

 Page 
 105 
 Ascosporii sunt elipsoidali sau uor
reniformi, refringenti, cu dimensiuni de
1–2/ 2–3,5 Pm
Micelii septate din care se ramific hife cu
un diametru de 2–3 Pm. Din hife se
formeaz conidioforul cu vezicula
aspergilar pe care se gsesc sterigmele.
Din fiecare sterigma iau nastere mai multe Examenul
ASPERGILOZA/ Larve, nimfe i Tehnica frotiului
conidii, dispuse în lant de form oval si micologic - - - - -
Aspergillus spp. albine adulte direct
dimensiuni de 2-3 Pm. Fungii maturi au mediul Sabouraud
diferite culori si nuante, in functie de
specie: Aspergillus flavus - culoare galben
verzuie, Aspergilus fumigatus - verde
cenusiu, Aspergillus niger - negru.
Ovarele, oviductele,
MELANOZA/ vaginul, peretele Micelu - form filamentoas i sub form
Mediul geloz cu
Melanosella mors rectului de la de levur. Clamidosporii au dimensiuni de - - - -
extract de levuri
apis mtcile cu leziuni 5-8,5 Pm, pot fi singulari sau înlnuii
melanice
5 INTOXICATII
Albine în agonie Cromatogr -
sau moarte (150- afie în strat
200 g/prob), subire i
fragmente de fagure Averoll-
¾ medicamentoase Identificarea substanei medicamentoase - - - -
Norris (etil
i
metilparati
on)
¾ alimentare Intestinul posterior Proveniena polenului utilizând un
Frotiu direct - - - - -
(de cules) de la 10-12 albine determinator de polen
Albine în agonie Identificarea tipului de substant chimic Cromatrogr
¾ chimice sau moarte, Intestin posterior mrit i cu coninut de - - - - afie în strat -
fragmente de fagure culoare închis subire
Fagure cu puiet
Identificarea tipului de virus ADN sau RT-PCR
6 VIROZE cpcit cu semne - - - - -
ARN ELISA
clinice de boal

 Page 
 106 
 MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI DE UZ APICOL

Msuri de combatere a bolilor (msuri specifice)

Combaterea bolilor la albine se realizeaz prin tratamente medicamentoase i alte mijloace
sanitare.
Pe lista ICBMV/2011, exista inscrise medicamentele destinate combaterii bolilor în domeniul
apiculturii si anume:

MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI UZ APICOL/2011

NUME AUTORIZATIE DATA SITUATIA PREZENTA A

PRODUCATOR
PRODUS no AUTORIZARII AUTORIZARII
Varatraz 070287 31.08.2007 PASTEUR - FILIALA FILIPETI Valida
In curs de reînnoire Autorizaie de
Perizin 060026 25.01.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte
Comercializare
Bayvarol In curs de reînnoire Autorizaie de
060027 25.01.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte
strip Comercializare
Fumidil B 161896/5 06.12.2002 CEVA SANTE ANIMALE Expirata
In curs de reînnoire Autorizaie de
Api life var 157178 16.10.2003 CHEMICALS LAIF SRL
Comercializare
Beevital
060233 26.04.2006 FOOD & BEVERAGE HANDELSGESELLSCHAFT Valida
hiveclean
Varachet INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
070321 12.10.2007 Valida
forte PENTRU APICULTURA S.A.
INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
Mavrirol 070320 10.10.2007 Valida
PENTRU APICULTURA S.A.
INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
Protofil 060370 09.06.2006 Valida
PENTRU APICULTURA S.A.
Polioel 3 060234 26.04.2006 TRANSAPICOLA SRL Valida
Vita AFB
diagnostic 060544 09.08.2006 VITA (EUROPE) LIMITED Valida
kit
Vita EFB
diagnostic 060545 09.08.2006 VITA (EUROPE) LIMITED Valida
kit
Nonos 060705 19.10.2006 HERBARIA R.T. Valida
Mehpatika 060728 06.11.2006 HERBARIA R.T. Valida
Checkmite+ 060811 18.12.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte Valida
Apiguard 080013 03.04.2008 LALEHAM HEALTHCARE LIMITED Valida

Biostimulatori: APINUTRIENT si APICOMPLEX produs de I.C.D. Apicultura Bucuresti.

Tendina actual de tratare i combatere a bolilor la albine se refer la folosirea plantelor
medicinale în combaterea bolilor la albine, întrirea rezistenei naturale a familiei de albine i
restrângerea folosirii mijloacelor medicamentoase în combaterea agenilor etiologici
Alte medicamente existente în România dar care nu sunt înscrise pe lista valid a ICBMV in
prezent: ECOSTOP (flumethrin), VAROSTOP (flumethrin), THYMOVAR (thymol), VAROTOM
(flumethrin). APISTAN (taufluvalinat) etc.

 Page 
 107 
 Tratamentele medicamentoase sunt însoite obligatoriu de mijloace de dezinfecie i de
urmtoarele msuri:
x efectuarea examenului sanitar periodic al întregului efectiv de ctre medicul veterinar la toate
familiile de albine în lunile martie-aprilie i august-septembrie;
x efectuarea tratamentelor de control pentru ectoparaziti;
x msuri de tratament a familiilor bolnave i de prevenire a rspândirii bolilor la celelalte familii de
albine din stupin, în conformitate cu legea sanitar-veterinar;
x distrugerea familiilor de albine prin ardere afectate de boli bacteriene (loca american, loca
european);
x familiile de albine cu semne clinice de boli infecto-contagioase nu pot fi deplasate în pastoral decât
dup vindecarea lor; stupinele infectate cu boli infectocontagioase i parazitare supuse declaraiei
obligatorii nu pot practica stupritul pastoral;
x interzicerea comercializrii materialului biologic infectat sau parazitat;
x aezarea stupilor s se fac astfel încât albinele s aib suficiente puncte de reper, pentru a se evita
rtcirea lor (nu se amplaseaz lâng antene GSM sau linii de înalt tensiune, transformatoare
electrice);
x prevenirea furtiagului prin evitarea lucrului în familia de albine pe timpul zilei;
x aplicarea tratamentelor medicamentoase i a msurilor de igien stabilite se face asociat cu
complexul de msuri biologice privind pstrarea sntii albinelor;
x tendina actual se refer la folosirea plantelor medicinale în combaterea bolilor la albine, întrirea
rezistenei naturale a familiei de albine i restrângerea folosirii mijloacelor medicamentoase în
combaterea agenilor etiologici;
x prevenirea intoxicaiilor la albine se face prin msuri pentru protecia familiilor de albinelor
împotriva intoxicaiilor cu pesticide.
x mentinerea starii de sanatate a familiilor de albine prin efectuarea controalelor sanitare-veterinare
periodice prin examene de laborator la ICDA, DSVSA- LSVSA si IDSA pentru bolile cu notificare
interna;
x pentru stupinile de selecie i vânzarea de material biologic (roiuri, mtci) se recomand verificarea
sanitar-veterinar a materialului biologic comercializat la DSVSA si I.D.S.A, si a parametrilor
reproductivi la ICDA (stupini de selectie);
x existena registrului de evidenta al stupinei (carnet de stupina) i in care s se consemneze etapele
tehnologice si tratamentele efectuate

 Page 
 108 
 METODE I PROCEDEE PENTRU COMBATEREA DUNTORILOR

Albinele, pe lângã bolile care le amenin viaa, au i foarte muli dumani, atât din regnul
animal, cât i din cel vegetal. Acetia sunt la fel de periculoi deoarece atac atât albinele adulte, cât i
puietul, consumând hrana acumulat în faguri sau chiar distrugând fagurii de cear în cutare de polen.
Echilibrul dintre specii, în natur, este meninut ca urmare a unei legi aspre, dar necesar, prin care
toate fiinele au dumani care atenteaz la viaa lor, limitându-le înmulirea. Albinele nu fac excepie
de la acest regul, deoarece multe specii sunt atrase de dulceaa hranei lor. Exist multe specii
zoologice capabile s perturbe procese vitale ale familiei de albine, acionând ca parazii, prdtori,
perturbatori sau comensali. Duntorii albinelor sunt: insecte, psri, batracieni, reptice, mamifere
superioare sau inferioare i plante duntoare.

INSECTELE

13. GALERIOZA (FLUTURELE DE GSELNI)

Etiologie
Gselnia este o insect parazit a stupului de albine, rspândit în toate rile. Este un duntor
foarte periculos, ce poate distruge într-un timp scurt întregul echipament de faguri din depozitele de
pstrare. Aceast insect parazit aparine familiei Pyralidae, subfamilia Galleriinae, reprezentat de
dou genuri: Galleria mellonela (gselnia mare) i Achroea grisella (gselnia mic) (foto 1), ultima
provocând mai puine daune în apicultur.

Foto . Gselnia mare (stânga) i gselnia mic Foto . Fagure cu galerii spate de larve de Galleria
(dreapta)

Recomandari pentru profilaxia i combatere a gselniei

MSURI DE PROFILAXIE
a) Msuri de profilaxie în familia de albine
Pentru prevenirea gselniei în familia de albine se recomand urmtoarele msuri profilactice:
- meninerea în stupin a unor familii puternice, cu hran suficient i de bun calitate, cu cuibul
redus în aa fel încât toi fagurii s fie acoperii cu albine;
- curirea periodic obligatorie a stupilor de resturile acumulate pe fundul acestora;
- prevenirea apariiei gselniei în depozitul de faguri se face prin tratarea acestora cu bioxid de
sulf în spaii ermetic închise.
- Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere, prin evaporarea soluiei lichide sau prin folosirea
recipientelor sub presiune. Deoarece bioxidul de sulf nu omoar oule tratamentul trebuie
repetat la fiecare 2-3 sptmâni;

 Page 
 109 
 - nu se mai recomand utilizarea de substane chimice: naftalina, sulfura de carbon, bromura de
metil, paradiclorbenzenul, etc, deoarece las reziduri în miere i produsele stupului care pot
afecta sntatea consumatorilor.
b) Msuri de profilaxie în depozitele cu faguri de rezerv
Pentru prevenirea gselniei în depozitele cu faguri de rezerv se recomand urmtoarele
msuri profilactice:
- se cur, se dezinfecteaz anual i se aerisesc încperile în care se depoziteaz fagurii;
- ferestrele acestora trebuie s fie prevzute cu site cu ochiuri mai mici de 1 mm;
- dulapurile în care se pstreaz fagurii trebuie s asigure o etanietate perfec;
- reformarea anual a 1/3 din fagurii vechi care pot fi purttori de germeni patogeni i de ou de
gselni;
- în coloniile mai slabe care necesit stimulare nu se recomand utilizarea fagurilor din depozit
care conin miere i care pot fi infestai cu ou de gselni.

MSURI DE COMBATERE
a) Msuri efectuate în caz de necesitate în stupin
Odat ce o familie de albine a fost atacat de gselni, aceasta nu se mai poate apra, dar
poate fi ajutat s se apere prin urmtoarele msuri:
- se efectueaz controlul frecvent al stupiilor;
- se îndeprteaz fagurii puternic atacai;
- la fagurii mai puin afectai se deschid galeriile cu un instrument ascuit, se îndeprteaz
manual larvele, pânzele i gogosile parazitului i se distrug larvele prezente pentru a
permite albinelor efectuarea operaiunilor de curire i refacere a celulelor deteriorate;
- folosirea de capcane luminoase, cu clei i cu atractani pentru atragerea adulilor i
capturarea lor (metod tradiional);
- utilizarea aparatelor electrice antiinsecte care acioneaz prin lumin ultraviolet i
electrocutare (ca mijloc de combatere nepoluant).

b) Msuri efectuate în caz de necesitate în depozitele cu faguri de rezerv

În depozitele cu faguri de rezerv se iau urmtoarele msuri:
- se îndeprteaz fagurii atacai, iar restul fagurilor vor fi supui dezinfeciei cu anhidrid
sulfuroas sau cu acid acetic glacial;
- se efectueaz un tratament termic al fagurilor prin congelare, în lzi frigorifice, chiar i
vara, circa 3 ore, pentru distrugerea larvelor i a oulor; nu este recomandat congelarea în
cazul fagurilor cu miere;
- la fagurii depozitai din toamn pân în primvar, obligatoriu se efectueaz un tratament
termic prin congelare;
- distrugerea gselniei în fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea acestora acestora
cu bioxid de sulf în spaii ermetic închise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere, prin
evaporarea soluiei lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune. Deoarece bioxidul
de sulf nu omoar oule, tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 sptmâni;
- pentru tratarea fagurilor din deposit se poate folosi i acidul acetic glacial, în spaii închise
ermetic. Dac tratamentul se face în toamn, fagurii pot fi lsai astfel pân în primvar.
Înainte de folosire se in 2 zile la aerisit.

 Page 
 110 
 LUPUL ALBINELOR

Lupul albinelor (Philanthus triangulum L.) este un himenopter duntor care se aseamn cu
viespile, considerat o insect duntoare mai ales larvelor, care se dezvolt în celulele puietului de
albin pe care îl distruge.
Atac albinele la urdini, în zbor i pe flori, le fixeaz bine între picioare, pe unele le mnânc,
iar cu altele îi hrnete larvele din cuib.

Foto ... Lupul albinelor (Philanthus Triangulum)

Recomandari pentru combatere:

- este interzis folosirea oricror substane chimice;
. schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.

FURNICILE
Furnicile (himenoptere din familia Formicidae, Fomica sp.) sunt considerate insecte
dãunãtoare pentru albine, pentru cã intr în stup o datã cu lsarea întunericului, invadând fagurii cu
miere i albine, dar mai ales lucrtoarele care se întorc de la cules i cad în dreptul urdiniului (foto 2).

Foto ... Furnicile (Formica sp.)

Recomandari pentru combatere:

- nu se recomanda folosirea insecticidelor si a pudrei cu pesticide;
- metode traditionale:
- se recomanda utilizarea vaselinei de motor sau a produselor petroliere (motorina, pacura, ulei ars
de motor) introduce in recipiente din tabla (cutii de conserve sau alte recipiente) care vor fi
amplasate la picioarele stupului pe perioada de activitate a acestor daunatori;
- cosirea ierbii din din jurul stupului pentru a evita catararea furnicilor pe acestea si patrunderea in
stup;
- ridicarea si mentinerea stupilor la o inaltine mai mare de 30 cm de la sol;
- se mai pot utiliza frunze de pelin sau patrunjel asezate la picioarele stupului, cu efect formifug.

 Page 
 111 
 PSRILE

PRIGORIA SAU ALBINRELUL (Merops apiaster L.)

Prigoria este o pasre insectivor ce ierneaz în rile calde i se distinge printr-un colorit al
penajului foarte frumos.

Foto ... Prigorie (Merops apiaster) atacând o albin

Atacurile sunt mai numeroase în luna iunie, când îi cresc puii i în luna august când se pregtesc de
plecare spre rile calde. O prigorie poate consuma într-o zi 30-100 de albine de obicei, pe înserate sau
în zilele înnorate. Uneori sunt prinse i mtcile care ies pentru împerechere.
Recomandari pentru combatere:
- metoda traditionala de indepartare a prigoriilor cu ajutorul sunetelor emise de acestea sub
forma inregistrata;
- folosirea unor dispozitive de emitere cu ultrasunete care indeparteaza pasarile respective din
zona de amplasare a acestora;
- utilizarea unei cursa de sobolani cu plasa (periada de iernare);
- nu se folosesc substante chimice de tip pesticid.

CIOCNITOAREA (Picus sp.)

Ciocnitorile, prin modul lor de via, aduc o contribuie important la combaterea duntorilor din
pdurile i livezile cu pomi fructiferi. Datorit auzului lor fin, ele reuesc s depisteze duntorii de
scoar i duntorii xilofagi, exact acolo unde se gsesc în copaci, indiferent de stadiul lor de
dezvoltare (larv, pup, adult) i le consum.

Foto Ciocnitoarea (Picus sp.)

Pe lâng rolul lor ecologic i folositor, ciocnitorile pot produce i daune. Pentru apicultori,
ciocnitorile reprezent o problem în perioada de iarn. Deoarece sursele de insecte, în aceast
perioad a anului, sunt la cel mai sczut nivel de peste an, ciocnitorile sparg stupii i se hrnesc cu
plcere cu albinele moarte de pe fundul stupului sau cu cele din ghem, cauzând astfel, prin zgomotele
fcute, nelinitirea familiei de albine, urmat de un consum mare de hran i apoi diaree, ducând astfel
la pierderea total a familiilor atacate.
Recomandari pentru combatere:
- este interzis folosirea oricror substane chimice;

 Page 
 112 
 schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.

MAMIFERELE

ROZTOARELE (Mus sp., Ratus sp.)

oarecii sunt considerate animale foarte duntoare pentru albine Dintre roztoarele insectivore, cele
mai periculoase pentru albine sunt oarecii: Mus musculus (oarecele de cas), Mus aparius (oarecele
de câmp), Mus silvestricus (oarecele de pdure) etc.

Foto .. oarece (Mus sp.)

oarecii de cas sau de câmp ptrund i se instaleaz în stupi toamna, înainte de sezonul de iarn, pe
la urdini sau prin alte crpturi, consum miere, pstur, distrug fagurii i deranjeaz albinele. Ei
provoac distrugeri atât fagurilor din depozite, cât i coloniilor de albine, iar excrementele lor dau
fagurilor un miros specific, neplãcut. Din acest motiv, în primvar, albinele care au fost atacate de
ctre oareci îi prsesc cuibul. În timpul iernii, albinele tulburate îi intensific consumul de hran i,
ca urmare, se produce o supraîncrcare timpurie a intestinului posterior, urmat de diaree. obolanii
(Ratus sp.), la fel ca i oarecii, produc însemnate pagube în stupi, deoarece, odat ptruni în interior,
consum miere i deranjeazã cuibul.
Combaterea soarecilor:
- controlul riguros al fiecarui stup pentru a se identifica existenta soarecelui;
- instalarea grilajelor antisoareci;
- a nu se utiliza otarava sau seminta otravite;
- se recomanda mentinerea urdinisului de aproximativ 10 cm lungime.

Foto .... obolanul (Ratus sp.)

ALTE MAMIFERE

Dintre mamiferele superioare duntoare apiculturii se pot enumera:

- ursul (Ursus arctos L.) mamifer de talie mare, care atacã stupinele atunci când nu gsete altceva de
mâncare sau dac acestea se afl la cules, în zona lui de hrnire;
- bursucul (Meles meles) ;
- jderul (Martes martes i Martes foina);
- dihorul (Putorius putorius);
- ariciul (Erinaceus vulgaris).

Pagubele determinate de aceste animale sunt sporadice i destul de neînsemnate. Numai în regiunile de
munte în timpul iernii i uneori vara în perioada culesurilor la zmeur, ursul poate produce pagube
considerabile, distrugând zilnic câte o familie în întregime.

 Page 
 113 
 SECTIUNEA 6 - ANEXE

I. CARNETUL DE STUPINA

EVIDENTA IN STUPINE ESTE IMPORTANTA SI NECESARA!

Apicultorul sau persoana ce gestioneaz si rspunde de efectivul stupinei trebuie s aib si s tin la zi
un document numit Carnetul de stupin.

- Carnetul de stupin este un document de baz anex la actul de înregistrare/autorizare sanitara

veterinar, care se pstreaz de ctre apicultorul/ persoana ce gestioneaz i rspunde de
efectivul stupinei;
- Carnetul de stupin contine informatii cu privire la miscarea efectivului, starea de
sntate si întretinere a fiecrei familii de albine, tratamentele efectuate, precum si alte
operatiuni din domeniul apicol. El se completeaza pentru fiecare vatr permanent
- Carnetul de stupin trebuie prezentat de catre apicultor, autoritatilor competente, care
efectueaza controlul oficial, la cererea acestora.
- Carnetul de stupina se completeaza pentru fiecare vatra permanenta

Modelul actual – prima pagina

Sigla (formei asociative legal constituita)

Nume (date identificare a fomei asociative legal constituite)
Filiala .....................................
Localitatea .............................
CARNET DE STUPIN
Nr..............din..............
Stupina (denumirea stupinei): .....................
Adresa exploatatiei (stupinei):.....................
Cod unic al exploatatiei, dupa caz.................................
Nr. înregistrare/ autorizare DSVSA jud. ...............................
Proprietar stupina:................................
Adresa/tel: ................................
C.N.P.(C.U.I./C.I.F.): ...............................

 Page 
 114 
II. GESTIUNEA DOCUMENTELOR I COMPLETAREA CARNETELOR DE STUPIN

Carnetul de stupina va cuprinde urmatoarele fise de inregistrare:

x FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE SEZONIERE- starea familiei de albine/

interventii etc
x FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE/HRANIRI numele vânztorului,
denumirea sau tipul de produs, cantitatea, data, observaii.
x FISA FAMILIEI DE ALBINE/PRODUCTIE -RECOLTAREA MIERII - Semnalai
(specificai) tehnica de recoltare i denumirea produsului, în cazul în care utilizai un repelent
(substan repelent)
x FISA DE PRODUCTIE/EXTRACTIA MIERII - date privitoare la curenia perioadic a
camerei de extracie, perioada de extractie.
x FISA DE PRODUCTIE- EXTRACTIA MIERII - Localul utilizat, perioadele de utilizare a
localului, datele de identificare a recoltelor (produselor) realizate.
x FISA DE PRODUCTIE - CONDITIONAREA/AMBALAREA/DEPOZITAREA MIERII -
pentru constituirea loturilor (amestecurilor, cupajelor): procentajul (cantitatea) din fiecare
recolt ce compune amestecul i mierea introdus din alt surs. Pentru aceast miere, trebuie
menionat originea geografic.
x FISA MISCAREA EFECTIVULUI - introducerea roilor/matcilor: data, numrul stupului de
destinaie
x FISA MISCAREA EFECTIVULUI-MISCAREA ANUALA A MATCILOR: Dac ai
cumprat o matc, trebuie notat: cresctorul, data, numarul stupului de destinaie, Dac ai
cumprat un stup sau un nucleu, trebuie s notai: vânztorul, data, numrul stupului de
destinaie. În anexa se va pastra Certificatul sanitar-veterinar.
x FISA PASTORAL-DEPLASARI-VETRE DE STUPINA - localizarea stupinelor, localizarea
zonelor de pastoral, identificarea stupilor deplasai, datele de pastoral
x FISA de TRATAMENTE FITOSANITARE (de adaugat!) - tratamentul efectuat de fermier
(agricultor) asupra culturii melifere, dac acesta este cunoscut), data, perioada de actiune.
x FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE POLEN - amplasamentul (adresa) localului – datele
de montare i de recoltare a colectoarelor de polen împreun cu stupii de provenien, referine
legate de recolte (loturi), umiditatea polenului înainte i dup uscare, cantiti recoltate, data
uscarii sau congelrii.
x FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE LPTIOR DE MATC - amplasamentul camerei de
recoltare (adresa), date privind extractia (stupii din care privin leaurile), referine asupra
recoltrilor (loturile), cantitile recoltate, date asupra congelrii.
x FISA DE PRODUCTIE - RECOLTAREA ALTOR PRODUSE APICOLE - tehnica de
recoltare/ cantitate/ perioada de recoltare/ familiile de albine
x FISA DE CUMPARARI / VANZARI MATERIALE SI ECHIPAMENTE (fisa de adaugat la
carnetul actual): cumparare: origine, data si cantitate, vanzare: tip, data si cantitatea, date
despre vanzator, date despre cumparator
x FISA CUMPRARI/VÂNZRI sau REGISTRU DE VANZARI in cazul persoanelor fizice
autorizate. Cumprri: Data, identificarea vânztorului, indetificarea mierii cumprate,
cantitatea, originea geografic a mierii (locul de provenien). Vânzri (cu excepia
particularilor): Data, identificarea cumprtorului, cantitatea, identificarea lotului sau a recoltei,
coordonatele locurilor de livrare a produselor.
x FISA DE DIVERSE (de ex) - Combustibilul utilizat în afumtor – eventuale produse aromatice
folosite in unificare etc

 Page 
 115 
 III. EVIDENIEREA TRATAMENTELOR I GESTIUNEA MEDICAMENTELOR IN
CARNETUL DE STUPINA

x FISA DE TRATAMENTE - denumire, metoda de aplicare, durata tratamentului i dozare,

furnizorul de produs.
x FISA DE TRATAMENTE– cand se constata prezena unei boli aceasta trebuie semnalat în
registru si eventual vor fi anuntati specialistii medici veterinari. In cazul bolilor cu declarare
obligatorie anuntati specialistii de la Direciile Sanitar-Veterinare locale.
x FISA DE TRATAMENTE - stupina, familia tratat, denumirea medicamentului veterinar, doza
utilizat, metoda utilizat, datele de înepere i de încheiere a tratamentului, observaii – în caz
de prescripie/ documentul administrativ de furnizare, acestea fiind menionate i pstrate timp
de 5 ani.

 Page 
 116 
 IV. STANDARDUL DE MIERE

DEFINIIE
Mierea reprezint produsul natural obinut de albine în exclusivitate din nectarul florilor sau din
sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor, pe care acestea le recolteaz, le îmbogesc cu
substane proprii, le prelucreaz în mod specific i le depoziteaz în celulele fagurilor din stup.
Mierea monoflor provine în cea mai mare parte din nectarul unei singure specii de plante, cum ar fi:
salcâm, tei, floarea soarelui, ment, zmeur etc.
Mierea poliflor provine din nectarul mai multor specii de plante, fr ca vreuna din ele s fie
predominant.
Mierea de man provine din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor altele decât florile, putând
conine i o cantitate redus de nectar din flora spontan de pdure.
CLASIFICARE
Dup provenien, mierea de albine se clasific în:
- miere floral (miere de nectar);
- miere extrafloral (miere de man sau de pdure).
Mierea floral poate fi monoflor i poliflor.

CONDIII TEHNICE DE CALITATE

Caracteristici organoleptice
Caracteristicile organoleptice ale mierii de albine (pe sortimente)- tabel 1.

Tabel 1. Caracteristici organoleptice la principalele sorturi de miere (STAS ICDA)

Sortul de miere Aspect Consisten Culoare Gust i miros

Curat, omogen, se admit impuriti în
proporie de max. 4%, formate din: Mas fluid-vâscoas, Aproape incolor Gust pronunat dulce,
Miere de salcâm particule de cear de la faguri, albine omogen pân la galben cu arom discret,
sau larve moarte ori fragmente din pronunat specific mierii de
acestea; salcâm
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau
proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate Galben ca lmâia Gust dulce, cu arom
Miere de tei particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau pân la galben pronunat de tei,
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, portocalie uneori cu nuan
acestea; potrivite sau grosiere amruie
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau
proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate Galben cu nuan Gust dulce, plcut, cu
Miere de zmeur particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau verzuie, rocat sau arom discret de
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, maronie zmeur
acestea; potrivite sau grosiere
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau Galben deschis
Miere de proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate pân la brun Gust dulce, plcut, cu
floarea-soarelui particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau deschis, cu nuan arom plcut
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, rocat, verzuie sau
acestea; potrivite sau grosiere maronie
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau
proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate Galben sau cu Gust dulce, plcut, cu
Miere de ment particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau nuan portocalie, arom bine evideniat
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, rocat sau maronie de ment
acestea; potrivite sau grosiere
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau Galben deschis pân
proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate la brun deschis, cu Gust dulce, plcut, cu

 Page 
 117 
 Miere poliflor particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau nuan rocat, arom plcut
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, verzuie sau maronie
acestea; potrivite sau grosiere
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas, cleioas
proporie de max. 4%, formate din: sau cristalizat; cristalizarea Brun cu nuan Gust moderat dulce,
Miere de man particule de cear de la faguri, albine poate fi incipient sau parial, verzuie, maronie sau plcut, cu arom
sau larve moarte ori fragmente din iar cristalele fine, potrivite sau roiatic pân la plcut
acestea; grosiere neagr
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti în Mas fluid-vâscoas sau
proporie de max. 4%, formate din: cristalizat; cristalizarea poate De la alb glbui Gust dulce, plcut, cu
Miere de rapi particule de cear de la faguri, albine fi incipient, parial sau pân la galben arom specific de
sau larve moarte ori fragmente din total, iar cristalele fine, pronunat rapi
acestea; potrivite sau grosiere
Se admite spum

STANDARDE MIERE:

1. CODEX STANDARD 12-1981, REV 1987, 2001

2. REGULAMENT UE 2377/90
3. STANDARD ROMAN MIERE DE ALBINE (ASRO)
4. STAS I.C.D. APICULTURA

Nr crt Parametru Limite –min/maxime

1. FIZICO-CHIMICI
1.1 Apa:
- Miere florala Max 20%
- Miere de trifoi Max 23%
- Mana Max 23%
1.2 Continutul de glucoza si fructoza:
- Miere florala Min 70%
- Mana Min 60%
1.3 Raport fructoz / glucoz Minim 1,3
1.4 Continutul in zaharuri:
Sortimente de miere de:
- lucerna si salcam Max 10 g/100
- Alte mieri nelistate: Max 5%
- Lavanda: Max 15%
1.5 Granule de polen Salcâm Min. 20
specific raportat la mierea de salcam nu trebuie sa contina
numrul total de mai mult de 5% polen de rapita sau
granule de polen pomi fructiferi
examinate (%). Tei Min. 25
Floarea soarelui Min. 35
Zmeur Min. 20
Izm Min.15
Rapi Min. 55
1.6 Continutul de materii insolubile Max 0,1 %
1.7 Minerale (cenusa)
- Miere florala Max 0,6%
- Mana Max 1%
1.8 Aciditate Max 40/1000 g
1.9 Activitate diastazica Max 3
 Page 
 118 
1.10 HMF (hidroximetilfurfural) Max 80 mg/1000g
1.11 Zahar invertit artificial lipsa
1.12 Conductivitate electric (μS x 10²),:
- Miere de mana Min 6
1.13 Indice colorimetric (uniti pe scara Pfund), mm
- Miere de salcam Max.18
- Miere de mana Min.55
2. CONTAMINANTI LMR (limita maxima reziduala)
2.1 Reziduuri de medicamente de uz veterinar*:
2.1.1. Antibiotice (Regulament UE 2377/90): (clortetraciclina, 0 (nu trebuie sa existe)
tetraciclina, streptomicina, eritromicina, tilozina,
sulfonamide, fumagilina)
2.1.2 Substante in combaterea a varroozei:
2.1.2.1. acid lactic, acid oxalic, mentol, timol Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.2 tau-fluvalinate Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.3 flumethrin Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.4 cimiazol 1000 (g/kg)
2.1.2.5 amitraz 200 (g/kg)
2.1.2.6 cumafos 100 (g/kg)
*Regulament UE 2377/90: Definitii:
1. Reziduuri de medicamente de uz veterinar: toate substanele farmacologic active, indiferent c sunt principii active,
excipieni sau produse de degradare, precum i metaboliii acestora, care rmân în produsele alimentare obinute de la animalele
crora li s-au administrat medicamentele de uz veterinar respective;
2. Limit maxim de reziduuri: coninutul maxim de reziduuri rezultate în urma utilizrii unui medicament de uz veterinar
(exprimat în mg/kg sau în g/kg produs proaspt) pe care Comunitatea îl poate accepta ca fiind autorizat în mod legal sau care
este recunoscut ca fiind acceptabil în interiorul sau la suprafaa produselor alimentare

CONDIII DE AMBALARE, MARCARE I DEPOZITARE

Condiii de ambalare
Mierea de albine se achiziioneaz de la productori în bidoane din inox sau plastic alimentar (care s
corespund standardelor de calitate alimentar), prevzute cu capace care s asigure o închidere foarte
bun (etaneizare).
Recipienii trebuie s fie curai i uscai, fr mirosuri strine.
Nu se admit ambalaje din cupru, plumb sau aliaje ale acestor metale.
Marcare (etichetare)
Dup prelevarea cantitii necesare pentru analiz (inclusiv a cantitii ce constituie contraproba)
bidoanele se sigileaz, pe eticheta autocolant aplicat pe acestea se vor meniona urmtoarele
informaii:
- denumirea produsului;
- numele furnizorului;
- data prelevrii probei,
- numrul buletinului de încercare;
- numele i semntura persoanei autorizate cu prelevarea i sigilarea produsului.
Condiii de depozitare
Ambalajele cu miere se depoziteaz în încperi curate, rcoroase, uscate i bine aerisite, fr mirosuri
strine.
Ambalajele cu miere nu se aeaz în apropierea unor surse de cldur (calorifere, reouri sau plite
electrice) i nici în apropierea uilor / ferestrelor.
VALABILITATE
Valabilitatea produsului este de 2 ani de la data achiziiei, cu obligativitatea respectrii condiiilor de
ambalare i depozitare.

 Page 
 119 
 V. LEGISLATIE NATIONALA SI COMUNITARA

LEGISLATIE APICOLA, IGIENA, SANITAR-VETERINAR, PROTECTIA CONSUMATORILOR

1. Hotrâre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naional Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat în Monitorul Oficial cu numrul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat în Monitorul Oficial
cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de
bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din România
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de
multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului
sntii i familiei i presedintelui Autoritãii Naionale pentru Protecia Consumatorilor
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia,
calitatea i etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de îmbuntire a condiiilor
de producie i comercializare a produselor apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele de sntate animal
care reglementeaz schimburile i importurile în Comunitate de animale, material seminal,
ovule i embrioni care nu se supun, în ceea ce privete cerinele de sntate animal,
reglementrilor comunitare speciale prevzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabilete reguli de
sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produselor
de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie
produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor în relaia cu
consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei
alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a
procedurilor în domeniul siguranei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu
normele de sntate animal i de bunstare a animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor,
republicat;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert
pentru alimente i furaje;

 Page 
 120 
 19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare privind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a
unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse
medicinale veterinare în alimentele de origine animal
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic
alimentelor de origine animal;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile ulterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntate asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i minerale i de alte
substane la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii
în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole
i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic
OCP”);

 Page 
 121 
 29.
ADRESE UTILE:
Nr Denumire
1 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura
2 Autoritatea Nationala Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor
3 Institutul de Diagnostic i Sntate
Animal
4 Institutul pentru Controlul
Produselor Biologice si
Medicamentelor de uz Veterinar
5 Agentia de Agentia Nationala pentru
Ameliorare si Reproductie în
Zootehnie
6 Institutul de Cercetare Dezvoltare
pentru Apicultura
 Page
 122
Adresa/link
Bucureti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3,
Tel 021-307-24-41, Fax 021-3078635
www.madr.ro
Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureti
021.305.48.23
relatii.cu.publicul@apia.org.ro
Str. Dudului nr. 37, Sector 6, Bucuresti, Cod
060603
Telefon: 0374.150.200, Fax 021-3124967
E-mail: office@ansvsa.ro
www.ansvsa.ro
Adresa: Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, cod
050557, Bucureti,
Tel: 0374.322.013 / 0374.322.000
Fax: 0214.113.394
www.idah.ro
Str. Dudului 37, sector 6, Bucuresti 060603.
Tel: +40 21 220 21 12. Fax: +40 21 221 31 71 e-
mail: icbmv@icbmv.ro www.icbmv.ro/
Soseaua Bucuresti-Ploiesti, km. 18,2,
Localitatea BALOTESTI, jud. ILFOV,
cod. 077015
tel. 021.350.10.17 / 021.350.10.18, fax.
0372.049.925
www.anarz.eu
Bdul Ficusului, nr 42, sector 1, 013975
Tel:0212325060
Fax:0212320287
secretariat@icdapicultura.ro
www.icdapicultura.ro