HOVdsaNnV HOSBRICH AUERBACH / MIMESIS. < th «| N. epor fe nO cota semana! din multe puncte de vedere de citze unii cer- Fn rem: : e Ht, _ # eG ri cu veacul al XVIII-lea, secolul in care trdim se carac- ss A, yp ark oe A44 — terizeaza, intre altele, printr-o deosebita dezvoltare a spiritului | Pre fot @ ¢ critic, rafionalist, in interpretarea fenomenului estetic. Dar daca in epocile anterioare prezenta unor sisteme critice domi- Buse | g cy nante a anihilat in mare masura cristalizarea unor curente ; 7 Ae opuse, in ultimele decenii asistém la o foarte accentuata diver- a f Lt z Uw, sificare a sistemelor si stilurilor criticii literare. Este adevarat Ta ¢ the ca eterogenitatea criticii literare contemporane isi are unele puncte de plecare in conceptii estetice si critice mai vechi, dar avem convingerea ca niciodata critica literara nu a putut inregistra in decursul altor veacuri starea de efervescentd pe care 0 constatam in epoca noastra. Un alt fenomen care capaté trasaturi foarte pregnanite in ultimele decenii este tendinta excesiva de pozitivism a unor sisteme de critica stilisticé, opusi nazuintei care isi propune sd transforme critica intr-un simplu act de aproxi- mare metaforicd asupra creatiei estetice. Este adevarat ca si in secolele anterioare critica literand si-a cdutat un suport in alte domenii ale gindirii umanistice. Intemeiaté pe teologia sau filozofia rationalista a secolului al XVIll-lea, fertilizata in secolul urmator de gindirea pozilti- vist& si de progresele realizate in domeniul cercetarilor psiho- logice asa cum apare la Taine si Sainte-Beuve, iar mai tiraiu, ormind de la alte sisteme filozofice si estetice, la Croce, Dilthey sau Curtius, critica literara s-a dezvoltat si cree de-a lungul timpului prin achizitia de idei din alte enii de cere ae a ae sau mai putin apropiate, pastrindu-sii licarea fenom jerea $i ©XP! in aprecie specificitatea ei, cri. i patio proces de Specia~ patie ducind insé implicit tic. rane, ca Si tendin- departajarea scolilor Re i di ek o face in una din Be peu american, astazi se te in critica litera: , 1. eri= itica psihanalitica 3 3. critica stix 3 2 or nalism al gindirii organologice ; Bae aa antropologia culturii si din nk . 6 un nou gen de critica Jliterara a Gr Jung ; 6. un 5 centii t i ‘de existentialism st alte conceptii inrudite stimulata jam acum intr-o dezbatere pri ia iritioe stabilite P René he jficare. Dar ccea ce dorim sa scoa~ in Be 0 pute caracterul eterogen al sis- “eritice contemporane ; pe de alta parte sprijinul pe¥ ecializare in cauté in acest proces de aos i i i rs le ex inrudite de cercetane, menite sa-i ofere solutit: : specifica a fenomenului literar si de evaluare este s4 evite impresionismul elementar $i arbitrarul pro : jrectiile criticii re tinde s& $85 in directiile criticii contemporane care tinde Sa S@q sine ie creatia ‘terard prin specificul valorilor lingvistice,) apreciate sub raport estetic, este critica stilistica. Desprinsé din cercetarea strict filologica a textului care are o indelun- gaté traditie, critica stilistica a capatat in secolul nostru @ ultima care ramine evaluarea estetica a operei literare prin” sunprinderea particularitatilor sale specifice. eee 1a AR Wellek, Grundbegriffe der Literaturkritik, Kohlhammer Vet* Jag, 1965, p. 211, eS Evident, ‘i s-au conturat ‘direati de Wol Kayser, Emil elated ae endint, a stilului operelor lit comparatisté a frumosului_ arti acestei scoli de critica stilistica Uisseeteee Cercetarile lui A. h lakespeare si poezia lui Schi! care-si structura individual a oe n opere avind exclusiv aceasta fi model clasic al genului. Dar cative in acest gen au fost aduse si apoi de Leo Spitzer. Caracterizind scoa a spus de multa vreme ca pentru aceasta, nu stnt nimic altceva decit stilistica ingh directie va merge in cea mai mare masurd la Miinchen. In distinctiile pe care We in cadrul diverselor scoli de stilisticd, ce precizeazé pe bund dreptate cd ,pentru Ball; stilul este un fenomen al limbii nationale, da Spitzer si alfii este un fenomen al person diferite sensuri; pentru directia influentaté (stilul este) de cele mai multe ori un fen al ceilalfi o etapa a epocii, a generatiei, at In epoca noastra, numarul esteticien literari care apreciaza stilul ca expresia a scriitorului a crescut sensibil in diferite {ari i Directia aceasta a fost reprezentata si in vreme, de Benedetto Croce si apoi de cercetarea istoriei poeziei prin. ini i n S iar in Spania este sustinuta de cunoscutul roma Alonso, care considera si el ca stilul este ol ‘Erich Auerbach s-a_néscut la Berlin in, a elaborat Mimesis a fost profesor la Istanbul literara si publicul era profesor in Statele orofesor in Bbvetia, : 2 W. Kayser, Das sprachliche Kunstwerk, p. 281 ‘ TT— d jrea adevaratt itor! Berar criti excesly Mermens, cu toate nuan- real ‘o mai larga compre- tat ca fenomen de 3 de aici rezultind si D se ct if ui Geist w uch- eae) are Se mai recente ale ee aeneel ui studiu Typische : ficator in acest sens. tatorii germani Sea preocupa iti tilisticad comparatis , con “a it eo ae 0 eeenpone deosebita merité ee tala, Das sprachliche i de prestigiu mon- literaré cu particularitatile poate mult sau mai Pu es a i Ka, se distanteaza Sa ad cl wet Oe in care se gaseste un ee ee ; i, i precis, forme ale per- ee ee tae oper literare ar rezulta 4 a lumii de cdtre creatorul de or adecvate prin care s-O exprime ; cercetatorul literar trebuie sa se d individualitatea fiecdrei opere, fn acest sens, cercetarea unor iti scriitori care apartin unor : de o importanté deose- ‘unei opere si al unui scriitor Stilistica gi filologia comparata, — er a adus contributii remarcabile. | in aceasté directie cu nuantele ei Vossler, Spitzer si Kayser, se cele doué opere fundamentale — ) si Literatursprache und Pu- blikum in der lateinischen Spdtanti Mittetater (Berna, 1957), fiind astézi traduse tis ice limbi de pe — glob si apreciate ca cercetéri de bazé in domeniuil criticii stilistice. In postfaja la Mimesis, Erich Auerbach face citeva precizéri succinte, dar utile cu tot laconismul lor deliberat, privitoare la metoda sa de i ca si la semnificatia, de altfel destul de vaga si elastica, pe care o acorda nofiunii de realism. Precizindu-si obiectul cer- cetarii sale, autorul araté cai acesta consta in _,,inferpri realitéfii cu ajutorul reprezentarii PREFATA / 1X a literare saw «imitérii»“. Concepind arta literaré ca ,mimesis“, Auerbach nu isi pro- pune totusi sa scrie o istorie a realismului de-a lungul veacu- rilor, El se multumeste sd realizeze o interpretare de texte literare din diverse epoci, din care rezulté pe de o pante integrarea unor noi aspecte ale realitétii in opera de arta, pe de alta parte definirea celor doud niveluri stilistice limi- nare care traverseazi toate etapele culturii, .,stilul inalt*, nobil, si ,stilul wmil“, popular, care insumeazd vorbirea coti- diana. ‘Auerbach isi restringe astfel mereu ‘obiectul cercetarii, addugind ci nu se preocupaé de ,,realism in genere“, ci de wmisura gi felul seriozitéfii problematicti sau tragiculut in tratarea obiectelor realiste“. Intr-un anume fel se poate spune cd metoda de reconsti- tuire a elementelor artei realiste dintr-o epoca este 7 de Auerbach jintr-o maniera frecventa in cercetarile de paleontologie. Dar pe cind paleontologii sint nevoiti ‘uuneori SA reconstituie diverse animale preistorice, avind la dispozitie doar citeva elemente anatomice, Auerbach detaseaz4 dintr-un fenomen artistic de ansamblu o opera considerata earacteris- ticd, si din aceasta un fragment, a carui analiza este desti- nata S& sugereze o anumitd manierd de reprezentare a reali- tatii intr-o anumita etapa a istoriei literare. : Opusd metodei scolii lui Dilthey, care recomanda analiza unei opere pornindu-se de la structura ei de ansamblu, dupa care urma cercetarea unor structuri subordonate si a jului, critica fragmentarista practicataé de ‘Auerbach reface acest proces intr-o maniera invers 4, din care nu lipseste unea pentru un iastfel 3 ¢ prin finalitatea rach allt > demonstrarea Je, care european’ in. diverse ‘jstoriste, pusa la contri- jtatii in arta. seal de Auerbach capata la Limba mais i in Boul Mediu, unde ee Toate de autor ca un 9 i mai See si Jui, scoala german: neanitae ismul romantic enerale, comune intregii cul- i Rar ret al operei lui G. B. Vico, mie. influentat de istorismul acestuia, “seducdtoare desprinsa din opera gi e oar d de atita vreme ca obiectul fi fi ce el numeste ,,mondo di nazioni“. oe i i geometrice“ ca dcng-waiaey rea lui Auerbach, ,ceea ce este se preocupa numai de ‘a gindirii, a expresiei, a religiel, i si @ economiei, fiinded toate rezulta din aceeast , din aceleasi conditii. ind aceste idei desprinse din Scienza Nuova, @ la concluzia cA dezvoltarea natiunilor are 1a lite legi comune si factori asemanatori, pe care le ‘Si el in explicarea trasdturilor unor opere literare. | elementele u rezultate din relativismul istoric, Auerbach con- Astorismul ca o descoperire metodologica funida- topice prezente in Scienze Nuova, ca q mentala pentru di turiseste autorul, mite ceptul de Celeletteechiatiiee disciplinele istorico-umanisti economiei. Considerind ca depasi bach precizeaza cA ,,tentativa ¢ influenté de infelegere... a rialismul dialectic, Beneficiind astfel intr-o am “masurd la care a ajuns istorismul ae mai Erich Auerbach precizeazi c& in sensi cercetérilor sale este Europa cu trasaturile lizatie si arta, intelegerea culturii contemp bila, dupa parerea sa, fara cunoasterea din ultimele trei milenii. r Fara sé se lase sedus de dezbateri Auerbach investigheaza, pornind de la aceste literare din diverse epoci. Pentru el, rea L vind o categorie istorica, prezenta intr-o mani dezvoltarea literaturii. Prin achizitia de noi el litate sau din diverse discipline umanistice, logia, psihologia si filozofia, creatia literar: progres continuu, iar semnificatia realismului Dar asa cum observa pe bund dreptate Tudor de a ne prezenta o devenire, Auerbach ne in; ale devenitului si ne lipseste astfel de infele care au propulsat istoria literara in timp de mile Cu toate acestea nu se poate spune ca At total la explicarea progreselor realismului pr literari, desprinsi din istorie si sociologie. ristaé nu permite o cercetare unilaterala, dar sint adesea doar sugerati sau dedusi din acel sein“, constiinta epocii asupra condifiei umane. Dupa parerea lui Auerbach, configurarea mal realismului in arté s-a produs in momentul in care ‘Cf, T. Vianu, Inceputurile realismulut tn antichitate, de literaturé universalé si comparaté, ed.) Tl-a, Bdttura 1963, p.42, sai ae ; gnalt* cu ,,stilul umal*, mestec jh Oe vi a societatii au al ,-stt! din viata s i de at aptele are obi, asa. cate ae in rer ul inalt” fost fnfatisaté doar’ prin doar eae poporulul ! 9 mare extensiune, fue ist a capatat ‘tia grotescului in arta ism; tragic ape iilurilor. Prin urmare, see panel oP ats Dreenla jstalizares ‘ons! : i pees auton guzianes stilurilor, ital, att | ipiblice, fapt care nu ni se : a te ator. “oraturii europene cind iniatdesune oN jstoria SP ietente eh _ este existent WGomentariul episodului in= de opera lui Hompeounoastere2 acestuia de catre neprezentct ee se face in scopul de doick dup rana din vaeteristice im. oaiseed. bach la consta= plina finete i + gl duce pe Auenba : me eet toate evenimentele a m oa ey 2 ee prezent continuu. Bo cho tt pam ot ict Bp yede Auerbach : etn ved : an eee je biblice Geneza. bes oconan nm cea une Corelatia stabilité fi permite cer ne dbservatii care pun in jumind doud maniere art dare a realitatii. 5: ve 4 warm la Homer predomina primul plan si determi a spatiului si a timpului in care se desfagoar oe nimentele iar personajele sint dezvaluite total, nelisa Fe: nici un coeficient de mister — in textele biblice, planuri et zi diversificate. Nuantele create intre lumina si umbra in zug) oo a inari i i temporale, toa vinea personajelor, nedetermindrile spatiale si tem] a ‘acesiea dau texielor biblice o tensiune marita si 0 ™ mister, evidenta pentru cititori. 4 Gele dows modal artistice diferive de relatare a flute Vielli, prezente in poemele homerice si textele bil lice scala Antichita{ii ebraice, se prelungesc, cu unele modifi ii tail PREFATA / XU de nuanfa, vreme indelungata in istoria 1; de Auerbach din literati antics nt. coma a agi Pane ae vedere, dar ele sint menite sa ed rea con’ inud @ perspectivei literare din abordata realitatea, Analiza unui fragment din Sabpiontt ‘Su Perea este si ea edificatoare in acest sens, Ca si poemele homerice, opera lui Petronius a fost realizata inainte de fuziunea sti- lurilor. Prin urmare, conform doctrinei literare clasice, lumea de parveniti care populeazd romanul lui Petronius este descrisa i prin ,,stilul umil*, familiar. Aici dispare insa impresia de obiec- tivism, specifica naratiunii relatate de un spectator impasibil. Comentatorul oaspete care ii descrie pe comeseni are i lui propriu de vedere nae lor, in felul acesta cristali: © prima etapa de subiectivizare a prozei, care-i permite lui Auerbach unele ‘analogii, indepartate este adevarat, ou proza lui Proust. Dar ceea ce lipseste la Petronius ca si la Homer este fun- dalul istoric si mai ales explicatia cauzala, de ordin. social, a unor fenomene pe care scriitorul le constata. Aceeasi absenta a interesului pentru explicatia cauzalad este subliniata de cer- cetator si in scrierile istorice ale lui Tacit sau in acelea ale lui Ammianus Marcellinus, Albsenta viziunii destinate sa dea o imagine mai complexa raporturilor dintre oameni si mediul lor natural de viata se reflecta si in unele constructii stilistice, sa_explicatiilor cauzale constituind un fenomen mai general cadrul epocii. Pornind de la aceste observatii pe care le prilejuieste analiza unor texte din literaturile antice, Auerbach va de- monstra cA progresul realismului nu este determinat numai de fuziunea stilurilor, ci si de tendinja de asezare a coamenilor in climatul lor firese de viata gi de a Sa rilor lor prin modificdrile care au loc in istoria societatii si a civilizatiei, ca si prin progresul culturii in general. * Consecvent metodei sale de cercetare a etapelor ees ale realismului, Auerbach se opreste asupra literati orl eae vale, din care comenteazi un pasaj din Steins! si un fragment din Misterul lut Adam. Si ia a ee eroic francez domina anumite cerinte, form * i,jie se face de vite} nobililor, ” + de vedere a tactice, oare- = canto ee ea aceasta, ong romanului de curté, dijia Tr ga ce apare, in sone ie rt bin : at} i, a locului actiunii, ~ ; grecventa je, prezenta i | al Pei ames- ropozitiilor ee a P duce la explicarea ae social, evident aici. ansmiterea mesa- fac on egal Auerbach ace= ident o eroare. rezul catre cercetator. ‘pila aparitia : face posibila apar tactice, spoon oralé, populara. \V kegel la Boccacci® t din coloritul local accem gi caracterizarea i lor cu ajutorul unor gi autentic in sunprit j in societatea vremii, Boccace & relateze fapte tragl de elemente si procedee liste-im proza lui Boccaccio este pentru evolutia ulterioara’ Auerbach m cant »Stilul + Stélul inalt si-cel yumal®, In acelasi spirit analizeaza al la dezvoltarea Pealiatraluip anes relatarea unor detalii despre 1 ca Si fuziunea intre realismul sai - intentiil stituie preluari din’ realismul medieval tirziu. mai mult spre exterior, pre ee lor in masura in care ea nicata prin fapte, a | ; : altor personaje, realismul medieval ca si cel rena - printr-un proces complex de metamorfozare C itiile | literare atit de diverse pe care autorul le Montaigne, Shakespeare si Cervantes. , Pornind de la finalitatea eseurilor lui - zaté in afirmatia ,,mé deseriu pe mine it ‘ine un alt moment decisiv din proc literaturii, care se produce in alta manierd prin dorinta manifesta de etalare a eului. cizeaza Auerbach, se poate vorbi de in literatura, deoarece viata o ren in sens ‘modern, a devenit faptul ce in analiza operei lui pee in comentarea lui Montaigne la nici un alt seriitor al epocii problema se pune cu atita pregnantad. Ca $i in alte Auerbach retine la marele scriitor lumea eroilor aristocrati fiind zugr oamenii din popor prin _,,stilul a nu se indreapté in acest caz, cum ne- sondarea efectelor artistice obtinute din f si tragic sau spre evaluarea estetica @ din Hamlet. : Capitolele despre tan ni se par de asemenea | ed vantes, autorul releva interesul p