Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Caiet de Scolarizare FANUC

    Enviado por

    Ionut-Daniel Geo
    8 visualizações52 páginas
    Caiet de scolarizare=FANUC

    Título original

    Caiet de scolarizare=FANUC

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Caiet de scolarizare=FANUC

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    8 visualizações52 páginas

    Caiet de Scolarizare FANUC

    Enviado por

    Ionut-Daniel Geo
    Caiet de scolarizare=FANUC

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 52
    Cod G00 Goit Go G03 Go9 Glo GI GiB Gi7* Gis ag G20 Gi" G28 G29 Gale G35H G36H G374 G40" G4l G42 Ga3 Gag Ga7 Gage GS0t# Git G52 G33 Gs4* Gss G56 Gs? G58 G59 G60 Gel Goat Grupa ol ol o1 o1 00 00 00 00 00 02 02 02 06 06 00 00 00 00 00 00 07 07 07 08 08 00 08, W u 00 00 12 12 12 12 12 12 00 B 3 Tabel cu Functii G Funetie Format ‘Avans rapid GOX..Y. Avans GIX.Y. Interpolare circulara in sens orar @2Xx..¥. 2Y; Interpolare circulara contr.sens orat Y. y. ‘Temporizare in 1/1000 Secunda G4 P30 ‘Temporizare in Secunde G4 P30. Stop exact G9 GO//2/ Setare (programare) Offset GIOL..P., Frezare buzunar circular sens orar GI2D..L. Frezare buzunar circular cont.ses orar_ G13 D.. I. Sectiune plana XY GI7 Sectiune planaXZ Gis Sectiune planaYZ G19 Selectare masurare in INCH G20 Selectare masurare in MM G21 Pomire la punctul de referinta G2BXYZ Pomire de la punctul de referinta si intre pozG28 X.Y... Z. Pozitionare prin punctul de referinta G29 X.. Y..Z. Stergere drum ramas de parcurs G31X..Y..Z.F.. Masurare automata a diametrului sculei Introducerea automata a punetului zero Masurarea automata a lungimii de scula Anularea corectiei de raza a sculei G1/0 G40 X.. Y.. Compensarea de raza a sculei stanga — G1/0 G41 X.. Y.. D.. Compensarea de raza a sculei dreapta G1/0 G42 X.. Y.. D.. Compensarea fungimei de seula + G43 H..Z.. Compensarea lungimei de scula - G44 HL. Z.. Gravare Text Gravare din seeventa Anulare compensarii lungimii de scula G49 Anulare scalare G50 Scalare G51 X..Y..Z..P. Pozitionarea unui sistem local de coordonateG52 X.. Y.. Z.. (doar absolut) Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 YO Z0 G53 X.. Y..Z.. Selectarea sist.coordonate masinii Selectarea sist. de coordonate piesa l G54 Selectarea sist. de coordonate piesa2 G55 Selectarea sist. de coordonate piesa3 G56 Selectarea sist. de coordonate piesa4 G57 Selectarea sist. de coordonate piesa G58. Selectarea sist. de coordonate piesa G59 Pozitionare doar in directia plus Exact stop( modal ) Anulare Exact stop(G61) G64 G47 POLIRXY.ZEF. G47 PLLIRXY.ZEF(## ) G60 GO X.. Y.. G61 X..Y..Z.. z z E COOK KM MHOC OO COMM KKK KR OKKKKKKOKHKKROOKMHKK OOO Cod Go5# Goxd Goor G70 G7 G72 GB G14 G76 G77 G80* Gai G82 G83 G84 G85 G86 G87 G88 G89 G90* Gol G92 G93 Goat Gost G99 G100 Glol G102 G103 G107 Gi10 Gi Gi2 GIB Gil4 Gus GIl6 Gu7 Gus Gig. G120 Gi21 G12 G13 Gi24 Grupa 00 16 16 00 00 00 09 09 09 09 09 09 09 09 09 09 09 09 09 09 03 03 00 05 05 10 10 00 00 00 00 00 12 2 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 Funetie Format Modal ‘Chemare Macro-subprogram G65 P... A.B... Rotirea sistemului de coordonate G91/90 G68 X.. Anularea rotirii sist. de coordonate G69 Prelucrarea circulara a unei gauri G701..J.L.. Prelucrarea unui are de cere intr-o gaura G71 I. J.. K.. L. Prelucrarea in linie a unei gauri G721..J. Ciclu de gaurire rupere span Ciclu de gaurire rupere span, eli Gaurire degresiva cu rupere span Ciclu de filetare, filet stanga Gaurire fina Ciclu gaurire sens invers Anulare ciclu gau Ciclu gaurire,centrare,gaurire Zencuire Gaurire cu eliminare span (Standart) Gaurire cu eliminare span ( degressiv) Filetare pe dreapta Alezate ,gaurire Alezare, gaurire (Spindel stop ) Gaurire manvala Gaurire manuala (temporizare) Alezare, gaurire (temporizare ) : Masurare absoluta G90 GO/1/2/3 X.. ¥..Z. Masurare incrementala G91 GO/1/2/3 X.. ¥..Z. Asezarea sistemului de coordonate — G92.X..Y..Z. Avans in mm pe Corespunde pozit plan de retragere la cicl. gaurire Corespunde pozitia R ca plan de retragere la cicl. gaurire G94. GOI X..F.. G98 G81 Z..R..F..L. G99 G81 Z..R.P..Le Anulare imagine in oglinda G100 X0f YO) Imagine in oglinda G101.X..FY..] Tesire coordonate la RS-232C G102 X.Y.Z.. Limitarea blocuritor pe buffering G103 P(0-15) Anularea limitarii bloc. pe buffering G103 (G103 PO) Interpolare cilindrica (ptr. 4 axe) GI07 A.Y.R.. Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 7 G110 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 8 GILL Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 9° G112 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 10 G113 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 11 G114 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 12. G1IS Sclectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 13 G116 Sclectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 14 G1I7 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 15 G118 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 16 G119 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 17 G120 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 18 G121 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 19 G122 Selectare sistem de coordonate piesa (Iucru) 20 G123 Sclectare sistem de coordonate piesa (Iucra) 21 G124 CH HHAKHKHHHHKKAMKHH HH KM HOCO HHO um * KKK KKH KHMH HRM MRM HHO KH Cod Grupa —_Funetie Format Modal GI2512_Selectare sistem de coordonate piesa (Iueru) 22 G125 x GI26 —-12_Selectare sistem de coordonate piesa (Iueru) 23 G126 x G27 12_Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 24 G127 x GI28 —12_Seleciare sistem de coordonate piesa (lucru) 25 G128 x GI2912_Seleciare sistem de coordonate piesa (lucru) 26 G129 x GI36# —00-——_Centrarea automata a piesei GI4l07.-—-3D+ Corectia razei de scula G143# 08. Corectia lungimii de scula la a 4-a Axa GI50 00. Ciclu de firezare buzunare G50 RuA-K.P.Q.D.G42.F 0 Gi74 00 Gis4 00 Gis? 00 GIs3 09 Gis4 09 GI6l 09 GI6e2 09 GI63 09 GI64 09 GI65 09 G166 09 G169 09 Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa Reset. ‘Aceste functii G sunt optional ‘Aceste functii sunt modale, si sunt active atata timp cat printr-o alta functie din aceeasi grupa va fi selectata. Doar 0 functie G care face parte din aceeasi grupa poate fi activa. ‘Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza , in blocul in care sunt puse Coduri M Moo MOL M02 M03 ‘M04 ‘Mos M06 Mos Mo9 MIO Mil M12 Mi3 M6 Mg M19 P.# M21-M28 MB0 M31 M32 M33 M34 M35 M36 M39 Mal M42 MS51-MS8 MG61-M68 M75 M76 M77 M78 M79 M82 M86. M88. M89 M95 M96 M97 M98. M99. Tabel cu functii M Funetii Eficacitatea in bl Stop program Optional Program Stop Sfarsit de program, fara salt inapoi la inceput de program Pornire arbore (dreapta, in sens orar ) Pornire arbore in sens invers (stanga, contra sens orar) Spindel Stop Schimbare de scula Pornit lichid de racire Oprit lichid de racire (Cuplat frana la @ 4-a axa Decuplat frana la a 4-a axa Cuplat frana ta a S-a axa Decuplat frana la a 5-a axa ‘Schimbare de scula la fel ca M06 Orientare arbore standart Programare orientare arbore (optional valori P si R ) ‘Adaos la functii M ( Optional ) Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceput de program Pomnit eliminator de span — mers inainte- Pomnit eliminator de span - mers inapoi - Oprit eliminator de span Pozitionare duza lichid de racire in jos Pozitionare duza lichid de racire in sus Semnal pregatire pornit, pentru schimbatorul de palete Rotirea magaziei de scule M39 T.. Treapta de viteze! Treapta de viteze 2 Schimbare de paleta ‘Adaos la functii M ( Optional ) Adaos la functii M ( Optional ) Schimbarea afisajului pe ecran (display) nu este posibila ‘Schimbarea afisajului pe ecran (display) este posibila ‘Semnal (alarma) Ia atingerea tastelor Alarma (semnal ) cand nu a fost introdusa atingerea tastelor Eliberare de scula , doar in scopuri de service Prinderea sculei doar in scopuri de service Pomire racire interioara (prin arbore) Oprire racire interioara (prin arbore) ‘Temporizare in ore sau minute M95 (hhminmin) Salt conditionat la semnalul de intrare ‘Chemare sub-programe locale (urmeaza prpozitia) M97 P. Chemare sub-programeM98 P. Sfarsit, intoarcere de sub-program, Sfarsit os x x x x x x x x de baza Construirea unui program Un program CNC de preluerare este alcatuit din unul sau mai mule blocuri de comanda, un bloc este asemanator cu o linie de text Ex.: N20 G90 Gi X20. Y30. F300 M3 #—— Text NC (bloc) Bloc numar | Functie ajutatoare Introd. distante Viteza Drum conditionat (increment) Introducere masurare ( absolut) Interpolare: La aceasta functie scula urmeaza si executa 0 linie dreapta , atunci se numeste Interpolare dreapta Cand scula urmeaza si executa o linie curba, atunci aceasta functie se numeste Interpolare circulara Dispunerea axelor sia paramet (cartesian ) Pozitia planurilor in sistemul de coordonate a directiilor cireulare wr de interpolare in, sistemul de coordonate dreptunghiular +Z(K) +¥ OD). as Gi7 = +x (D) Sistemul de coordonate si punctul zero al piesei Pe avansul motoarelor se gasese Encodere , pentru a se putea stabili pozitia mesei respectiv a sculelor Lao intrerupere accidentala a curentului electric se pierde referinta intre pozitia masinii si pozitia in care se afla in momentul intreruperii curentului, Pentru a se putea restabili aceasta ordine , este necesara refacerea referintei masinii. La trecerea prin punetele de referinta, comanda (CNC ) a masit primeste un semnal ca un punt determinat si raportat , a fost recunoscut. 1 Acest punet se numeste punct de referinta sau punctul zero al masini. 2. Acest punct caracterizeaza punctul zero al sistemului de coordonate al masini 3. La acest punet se vor referii toate punctele zero de referinta ale piesei, respectiv de la acest punct se vor defini toate punctele zero ale piesei Ex. X-300. ‘Punctul zero al Ex. ¥-251 ‘masini respeetiv punctul de referinta in planul XY Punctul 296 al piesei re ee Masa mas Observatic Punctul de referinta , respectiv punctul zero al masinii, este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al masinii. Punctul zero al piesei , este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al piesei. Pentru a se pozitiona, respectiv masura, fata de sistemul de coordonate al masinii, trebuie sa existe in blocul respectiv functiaG53_Ex.: G0 G53 X.. Y.. Pentru a se pozitiona, respectiv masura, fata de sistemul de coordonate al piesei trebuie sa existe si sa fie ales punctul zero corespunzator. Ex: G54 G90 GOX.. Y.. Coordonate dreptunghiulare— absolut (G90) 40 1 30-7 20 a Punctul zero al” piesei 10 30045 60 Programarea absoluta se refera la toate masuratorile pe actualul punct zero al piesei Fiecare pozitie pe o piese este bine stabilita prin propriile coordonate absolute ‘Avantaj: O masuratoare respectiv 0 pozitionare daca a fost gresit introdusa, restul masuratorilor nu Vor fi influentate Coordonate dreptunghiulare - incremental (G91) 20 15 Punetul zero ae ai piesei 10 Programarea incrementala se refera la toate masuratc de la ultima pozitie programata a sculei, Ea da deasemenea distanta de la ultima pozitie la pozitia actuala unde va merge scula_ Dezavantaj: O masuratoare, respectiv 0 pozitionare daca a fost gresit introdusa, atunci ‘urmatoarele masuratori vor fi decalate la suma erorilor !! Programarea de deplasare a scul Prin constructie, masina poate deplasa scula sau masa mé inii, pe care este fixata piesa. La programarea deplasarii, ea idee de baza ne vom gandi ca se deplaseaza scula, dar in realitate masa ‘masinii este cea care se deplaseaza.. ‘Avans rapid GO Aceasta functie deplaseaza scula in avans rapid de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia unde trebuie sa ajunga ( punct final ) Este bine sa fim atenti, ca scula dupa ce este in punctul final , sa nu se deplaseze in linie dreapta la punctul final, dand posibilitate axelor sa se deplascze cu o miscare de deviere Format: [G90] G91 GO X60. ¥20. [Z..] [A-] Pozitie finala €) (pune final) ‘Traseu scula Pozitia de asteptare (Start punct ) interpolare dreapta G1 Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus de la pozitia de Start la pozitia finala ( punct final ) pe drumu! cel mai scurt Format: [G90] G91 Gl X60. Y20. [Z..] (A. F. Pozitia finala (ounet final) i Traseu scula Pozitia de asteptare (Start Punct ) Interpolare circulara in sens orar G0; ‘Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punetul de start) la pozitia finala ( punet final ), urmand un traseu circular in sesul orar. Format: G90[G91] G02X..Y..[Z-]R..F.. __Definire circulara cu raza indicata G90 [G91] G02 X.. Y..[Z.] 1. J..F..Definire circulara cu indicarea lui I si J G90 G02 1-20. F. Ex.: Cere complet cu punctul de start la 0° G90 = Masurare indicata absolut G91 = Masurare indicata incremental G02 = Functie circulara si directia de rotire X = Indicarea punctelor finale in X Y = Indicarea punctelor finale in Y Z = Indicarea punctelor finale in Z R = Raza cercului pozitiva la cere pana la 180° negativa la cere peste 180° 1 = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X, jotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunei I poate fi lasat liber. J. = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Y intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunei J poate fi lasat liber. F = Avans Atentiune: —Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J ! 10 Interpolare circulara contra sensului o1 Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala ( punet final ), urmand un traseu circular in sesul orar. Format: G90 [G91] G03 X.. Y..[Z.] R..F. Definire circulara cu raza indicata G90 [G91] G03 X.. ¥..[Z..]1..J..F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J G90 G03 I-20. F. Ex.: Cere complet cu punctul de start la 0° G90 = Masurare indicata absolut G91 = Masurare indicata incremental G03. = Functie circulara si directia de rotire = Indicarea punctelor finale in X Indicarea punctelor finale in Y = Indicarea punctelor finale in Z = Raza cercului povitiva la cere pana la 180° negativa la cere peste 180 ° Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei X, intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunei I poate fi lasat liber. J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dealungul axei Y intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunei J poate fi lasat liber. F = Avans PN <> Atentiune: — Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I siJ! u Cere: R20) R20. (690 G02 X30. Y10. R20. G91 G02 X40. YO.R20. 1 XIg}¥TO | G90 G02 X30. YO. 120. [50] XI v0 Exemple de interpolare circulara 690 G03 XO ¥-20.R-20. G91 GO3 X-20. ¥-20. R-20. 10 G03 X0 Y-20. 1-20. 10] G91 GO3 X-20, ¥-20. 1-20. [10] G91 G02 X40. YO. 120. [10] G91 G03 X-14.142 ¥34.142. 114.142.314.142 R20. 0 Punet start: X14.142 Y-14.142 R20, x0, 2 G90 GOS X20, YO. 1-20. [0] \" G91 Gos XO YO 1-20, 10] G90 G03 1-20. G91 G03 20, complet Cere R20. 690 GOs Xo. Y-20. [10] J20, G91 GOB XO YO. [10] 320 690 G08 120. G91 GOB 120. con fF 2 R29] 690 G02 X20. YO. R20. G91 GO2 X40. YO. R20. xoko ‘G90 G02 K20. YO. 120. [30] G91 GO2 X40. YO. 120. [50] 690 G03 X-10. ¥10. R20. (G91 G03 X-40. YO. R20. "G90 GO3 X-10. ¥10. 1-20. [J0) G91 G03 X-40. YO. 1-20. [30], G90 G02 X10. ¥30. R20. J G91 Go2 X20. ¥20. 120. [10] {690 G03 X0. ¥20. R20. G91 GO3 X-14.142 Y34.142 R20, ',_ 691 Go2 X20. ¥20. R20. 90 G03 XO. ¥20. 114.142 514.142. —t—Saqhy gg F690 Go2 X10. ¥30. 120. [10] R20. (G90 Go2 X10, Y30. [10] 5-20. G91 G02 X0 YO [10] 4-20. G90 G02 1-20. G91 G02 I-20. complet (690 G02 X-10. ¥10. 120 [30], G91 G03 X0 YO. 120. 10] 690 G03 120. G91 G03 120. ofl Corectia de raza a sculelor G40 / G41 / G42 (Fanuc, Typ A) Corectia de raza a sculei este o functie,care stabileste automat raza si verticalitatea sculei pentru o programare automata a liniei respectiv a conturului. Offsetul de scule serveste la inmagazineaza datelor referitoare la scule.Valoarea efectiva, este suma de la raza sculei (geometric ) si uzura acesteia. Cu ofifetul de scule se poate ajunge la corectia de seula (Nr. ) corespunzatoare. G41:Scula merge in stanga conturului in raport cu directia de mers Contur programat ~ Punetul de mijfoc al ‘curse frezei Ia G41 G1GHX. Y.D. Alegerea corectci deraza GI G40 x..¥, Stergerea corectici de G42; Scula merge in dreapta conturului in raport cu directia de mers Contur programat Punctul de mijioc al coursei fezei la G42 gigiex y x Ys Coveta daca aS cicax.y. SC7-4 Alegsrescorecte de raza uli pentru coreetia de raza a frezei La prima deplasare dupa definirea unui G41 sau G42 corectia de raza a frezei alese, se poate efectua cu succes doar intr-o singura miscare liniara ( G1/ GO ). ‘Aceasta miscare va fi denumita alegerea corectici Dupa alegerea corectiei, ( G41 / G42 ), scula va avea punctul de mijloc perpendicular pe punctul de pornire, transpus pe raza, a urmatorului contur al elementului . Tnainte de alegerea corectiei, scula se afla cu punctul ei de mijloc , perpendicular , pe punctul final, al ‘ultimului element de contur, inaintea inlocuit Cand alegerea corectiei trebuie sa urmeze o miscare liniara, marimea trebuie sa fie ca raza a_frezei. La contururile care nu sunt legate (nu sunt in sir), corectia razei a fiecarui contur, trebuie / nu trebuie aleasa legerea corectiei Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei pe un contur , corectia razei trebuie sa fle de fiecare data aleasa (activata ) Q Gal Gan Gan Anu! i Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei, care nu este pe contur , trebuie anulata aceasta corectia de raza 642-640 || Gs2-G40 G41-G40 GA1-G40 41-40 “4 Corectia lungimii de scula Offsetul de scule serveste la introducerea lungimii de scula.. Valoarea efectiva este suma de la lungimimea sculei( Geometric ) si uzura. Cu H..in offsetul de scule va fi posibila alegerea lungimii de scula (Nr.) Corectia lungimii de scula este activa atata timp cat corectia de lungime este selectata (G43 H.. ) Format: [G0] G43 H.. Z.. - a Ole: " Masa Lungimea sculei poate fi introdusa in diferite moduri !! 1. Piesa va fi atinsa cu scula, drumul parcurs de la punctul zero al masinii, pana la punctul de atingere (A) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vedea pagina urmatoare. Decalare punctului zero a axei Z - valoare - 0. 2. Unalt mod este acela de a atinge cu scula, un ceas palpator (taster de masura ), drumul parcurs de la punetul zero al masinii pana la punctul de atingere ( B ) sc introduce in offsetul de scule (negativ). A se vede pagina urmatoare. Punetul de decalare a axei Z este diferenta de inaltime de la taster la piesa (C ). Atenti introducerea manuala se va avea grija la semnul din fata. Introducerea decalarii punctului zero: Cu scula, sau cu un taster 3 D, se va atinge piesa cursorul se pozitioneaza in offset pe coloana Z pe punctul zero corespunzator Se apasa tasta [PART | alaturi de corectia lungimii sculei , respectiv valoarea tasterul 3-D cu ZERO SET a semnul din fata inversat, dupa care se apasa tasta 3.Lungimea sculei va fi determinata cu ajutorul unui aparat de prereglare ( positiv, D ). Decalarea punctului zero , este diferenta de inaltime de la _varful arborelui si piesa (E )., unde E=G-F . La fiecare masina G ramane constant si trebuie stabilit o singura data! Introducerea decalarii punetului zero: La fel ca la punctul 2. La 1s Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula Punet zero masina jail: Masa Tnainte de a se putea masura scula se avea grija ca punctul zero activ al axei Z sa fie= 0, !!! (G54-G59) MDI 1. Schimbarea in arbore a sculei dorite, pentru aceasta apasati tasta | We. cu ajutorul tastaturié ATC introduceti T..... dupa care apasati tasta | yr) IANDLE 2. In modul f TOG. | ~atingeti scula cu ajutorul rotii de mana, 3. Intrati in OFFSET (Corectia lungimii de scula) , daca este necesar pozitionati cursorul in coloana geometrie, pe locul numarului corespunzator de scula Tool OFSET . ‘ Pee 7 4. Tastati | Creu | « Cofectia lungimii de scula (vezi A sau B ) va fi automat inregistrata si memorata. MDI ATC : 5, Dupacare tastati [DNC] . |FWD_| pentru schimbarea urmatoarei scule in arbore. 6. Incepand de la punetul 2, se repeta aceeasi operatie pentru fiecare scula in parte pentra memorarea datelor in offset Determinarea si introducerea punctului zero piesa (Decalarea punctului zero) ‘Atentiune: Decalarea punctului zero pentru axa Z- depinde de modul de intrare a corectiei Iungimii de scula !2 A se vedea corectia lungimii de scula Desenul unei piese corespunde cu o forma de element, ca un punct zero absolut raportat ( Punct zero) De obicei un colt al piesei, un centru, sau o gaura ( scobitura ) Daca desenul piesci nu este masurat just NC , atunci alegeti o pozitie sau un colt al piesei , ca punct zero, de unde urmatoarele masuratori sa se poata determina in continuare. Decalarea punctului zero +traza de atingere a sculei Ex. X-300, ‘Punctul zero al masini Ex. ¥-25t Respectiv punctul de referinta in planul ZY Punctul 356 al piesei™f Ex: G54 ea Mase masini Introducerea punctelor zero ale piesei 1. Preluarea datelor despre scula cu un taster cu muchie, Taster 3-D-, sau o scula prinsa in arbore HANDLE ‘ 5 fr cglinct oh 2. Inmodul | jog cu ajutorul tasterului respectiv a sculei se atinge piesa. 3. Accesare OFFSET (Decalare punct zero.) si cu ajutorul cursorului in coloana axei respective (X sau Y) se pozitioneaza punctul zero (G54, G55 s.a.m.d.) PART 4, Se apasa tasta pe Decalarea punctului zero se inregistreaza ( salveaza ) automat 4, Mai ramane de scazut sau de adaugat raza sculei de palpare (cu care s-a atins piesa ),in acelasi timp de tastat valoarea pozitiva sau negativa a razei. Dupa aceca se apasa tasta [WRITE ENTER Valoarea razei la atingerea axei X : partea stanga = pozitiva, partea dreapta = negativa Valoarea razei la atingerea axei Y : spate= negativa, in fata = po: Ciclu de gaurire Ciclurile de gaurire sunt pentru simplificarea programarii... Cand ciclul de gaurire este selectat,el ramane activ. pana cand printr-un G80, G01 sau GO il va dezactiva. Cand ciclul de gaurire este activ, acesta va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare “respectiv o deplasare pe axa X sau Y. aceasta deplasare va fi automat executata in avans rapid. Ciclurile de gaurire sunt prezente doar in axa Z respectiv in planul G17. Daca un ciclu de gaurire dintr-o propozitie nu are definite coordonatele pe X si Y atunci acesta va fi executat pe pozitia momentana, Daca la un ciclu de gaurire sc introduce L 0, atunci ciclul de gaurire nu se va executa pe aceea pozitie. Functia G98 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca in aceeasi pozitie pe axa Z, ca inainte de activarea ciclului (G43 H...Z...) Funetia G99 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarce pe pozitica R introdusa. Alcatuirea ciclurilor de gaurire Gaurire cu rupere de span G73 X..Y..Z..R..P. Gaurire cu rupere de span si descarcare GPX. Y..Z.. RK. Gaurire degresiva cu rupere de span G7B X.. Y.. Zn Rel tare stanga GI4X.. Y.. ZR. FJ Lee Alezare fina, perforare GI6X..Y..Z..R.P..Q. (LSJ PL Perforare de jos GI7X.. ¥..Z..R.. PQ. [Je] FL Gaurire standard, centrare G81 X.. Y.. ZR. Fa. Le Adancire, adancire frontala G82X..Y. Gaurire cu rupere de span (Standart) G83 x. Gaurire cu rupere de span (Degressiv) G83 X. Filetare dreapta G84X.. ¥..Z..R. PSL. Alezare, retragere cu avans G85 X.. Y..Z..R..F..L Alezare, retragere in avans rapid G86 X.. Y..Z..R.F.L. Alezare manuala inapoi G87 X.. Y..Z..R.P. L. Alezare manuala cu temporizare, manual inapoi_ G88 X.. Y..Z..R.. P.. F.. L.. Alezare, adancire cu temporizare, avans rapid inapoi G89 X.. Y..Z.. P.. P..F.. Ls 18 G73Gaurire cu rupere de span (1) [G90] G73 X = Pozitia de gaurire in X 'Y = Pozitia de gaurire in Y ‘Adancimea finala a gaurii R=Plan de referinta Q= Adancimea pana la ruperea spanului P=Temporizare la baza gauri ‘Avans Numarul de gauri oz. de masurare Ex. G43 HI Z3. Plan de referinta Punctul zero Z piesa ‘Adane. Finala Z Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans r Gaurire cu timp de eliminare Q im Avans, Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pana la suma (A) ‘Temporizare la gaurirea finala cu suma P. Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este 0 secunda , alt fel 1/1000 Secunde. Daca G9 leste activ, atunci marimea lui Z. si R va fi parcursa incremental. Qeste mereu pozitiv. Retragerea la uperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la (0.25 mm ) Retragerea la planul R. poate fi introdusa la Setting 52 0) 19 G73 Gaurire cu ruperea spanului si desearcare( II) rozitie de gaurire in X rozitie de gaurire in ¥ Z= Adancimea finala a gaurit ‘lan de referinta ‘Adancimea pana la ruperea spanului \dancimea pana la eliberare span ‘emporizare la bazagaurii [.G90]G73 X vi cI AOR __—_—_—Potitia de masurare, Ex. G43 HI + Plan referinta Punct zero Z piesa ‘Adane. Final Z. Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Gaurire cu timp de eliminare Q in Avans. Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pans la suma ( A ). Dupa o gaurire totala (K ) scula se va deplasa spre planul de referinta , ptr. a elimina spanul ‘Temporizare la gaurirea finala a sculei cu suma P. Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de refe 1a( G99). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GO1 sau RESET Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. Daca G9leste activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental. Qeste mereu pozitiv. Retragerea la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm) Retragerea la planul R- poate fi introdusa la Setting $2,(0 ) 20 G73 Gaurire degresiva cu ruperea spanului( ITI ) [G90]G73 X =Poritie de gaurire in X Y =Pozitie de gaurire in ¥ Z = Adancimea finala a gaurii R =Plan de referinta I = Adancimea primei taieri J =Reducerea taierii la fiecare pas K = Adancimea minima de taiere P = Temporizare la baza ga F = Avans L =Numarul de gauriri (repetari 0 Pozitia de masurare, Ex. G43 H1 a Plan referinta + zero Z piesa =f panet 20 [le 1 ey war] z K x K Adana Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid Adancimea primei taieri 1 in Avans. Dupa fiecare taiere , ridicare in axa Z ptr. ruperea spanului pana la suma (A ). ‘Unmatoarele taieri vor fi reduse in raport de valoarea J Daca taierea este mai mica decat K, atunci taierea va fi limitata la K. La gaurirea finala temporizarea sculei in sec. P. Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99), Indicatic Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET Daca la P va fi introdus un punet zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. Daca G9 este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental. 1, J, siK sunt mereu pozitiv. Retrageree la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm ) Retragerea la planul R_ poate fi introdusa la Setting 52 (0 ) 21 G74 Filetare stanga [.G90]G74_X =Pozitia de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea filetului R =Plan de referinta J =Multiplicare de rotati la retragere F Ts (repetari ) Poz.de masurare, Ex. G43 HI ZS. Plan referinta Punct zero Z piesa ‘Adancime filet Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Pomnire arbore, rotire stanga Gaurire pana la adancimea filetului Z. Rotire arbore dreapta, si iesire pana la planul de referinta Retragere in avans rapid,pe pozitia de masurare (G98). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RE Arborele va fi pornit automat prin functia G74 ‘Avansul se numara prin rotatii x pasi filet Jeste valabil doar la optiunea fara mandrina de compensare Jesteun multiplicator de rotatii la iesirea tarodului ,ca intreg si fara introducerea unui punct. Daca J este omis atunci valoarea din Setting 120 este valabila. 2 ozitia de gaurire in X ‘ozitia de gaurire in Y Z = Adancimea gaurii R =Plan de referinta G76 Alezare [690]G76 x ¥ P =Temporizare Q = Valoare schimbabila la retragere [1] = Valoare schimbabila la retragere in X [J] = Valoare schimbabila la retragere in Y F = Avans L =Numarul de gauriri (repetari ) Poz.de masurare, Ex. G43 HI ZS. lan referinta Tien aea tes 2 xdane. gaura Z Desfasurare: Parcurgerea de la planul de referit Gaurire pe adancimea de gautire Z. ‘Temporizare la gaurirea de baza. Orientare arbore. ‘Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J. Retragere la pozitia de masurare (G98) sau planul de referinta (G99). Mutarea sculei pe pozitia de mijloc. Pomire arbore in avans rapid. Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GO! sau RESET Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27. Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. G77 Alezare de jos [G90]G77 X ¥ Zz R P =Temporizare Q = Valoare schimbabila la retragere [1] = Valoare schimbabila la retragere pe X [J] = Valoare schimbabila la retragere pe Y F = Avans L =Numarul de gauriri (repetari ) oz, de masurare, Ex.G43 HI ZS. Punet zero Z. piesa Adancimea gaurit Plan de referinta Desfasurare: Orientare arbore “Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J. Parcurgerca la planul de referinta in avans rapid. Mutarea sculei pe pozitia de mijloc. Pornire arbore Gaurire pana la adaneimea Z. ‘Temporirare la gaurirea de baza. Orientare arbore. ‘Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J. Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99). “Mutarea sculei pe pozitia de mijloc. Pomire arbore Indicatic Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27. Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. Fy G81 Gaurire (Standard ) [G90] G81 X = Pozitia de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea gaurii R = Plan de referinta Avans Numarul de gauriti (repetari ) Pozide masurare.G43 HI Z3. lan de referinta Punct zero Z piesa dane. gaurii Z Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET Daca G9 leste activ, atunei marimea lui Z si R va fi parcursa incremental. 25 G82 Adancire, chamfrenare [G90] G82 x = Pozi de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea ga R =Plan de referinta ‘emporizare P= Avans L=Numarul de gauriti (repetari ) Poz. de masurare Ex. G43 HI Z3. Plan referinta Punct 2er0 Z piesa |’ Adee. fnalaZ Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z ‘Temporizare la gaurirea de baza P Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99). Indicati Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOL sau RESET Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. Daca G9 este activ, atunei marimea lui Z si R va fi parcursa incremental. 6 G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard ) [.G90]G83 X =Pozitia de gaurire in X de gaurire in Y = Adancimea gaurii Plan de referinta Prima descarcare juma in descrestere ptr. descarcare Valoare de descarcare mica ‘Temporizare la baza gauri Avans L=Numarul de gauriri (repetari ) Zz R 1 7 K P Por, masurare Ex. G43 HI Z3. lan referinta Punet zero Z piesa ‘Adane.finala Z Desfasurare: Parcurgerea de Ia pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Gaurire cu valoare de descarcare Q in Avans Dupa fiecare valoare de descarcare, ridicare in axa Z. la punctul de referinta ptr. eliminarea spanului. Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P . Daca descarcarea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la K. Temporizarea sculei la sfarsitul adancimii gaurii , dupa suma P. Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, G01 sau RESET Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde. I, J si K sunt mereu positiv. J, K si Qrnu au voie sa fie programati in acelasi bloc, Daca G9leste activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental Pozitia de siguranta dupa fiecare climinare de span (A) se afta in Setting 22 reglat la (0.25 mm ) Planul de retragere R se poate regla prin Setting 52 (0) 2” G84 Filetare pe dreapta [G90]G84 X = Pozitia de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea filetului R =Plan de referinta J =Multiplicator pentru rotire la extragere (iesire ) F =Avans L =Numarul de gauriri (repetati ) oz. de masurare Ex. G43 HI ZS : Plan referinta Punet zero Z piesa Adancime filet Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid. Pomire arbore, rotire dreapta Gaurire pana la adancimea filetului Z. Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta Tesire ( extragere ) in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98). Indieati Ciclui va fi_anulat cu G80, GO, GO1 sau RESET Arborele va porni automat prin functia G 84, ‘Avansul va fi calculat prin rotatie x pas filet Jeste optional si valabil, doar Ia filetare fara mandrina de compensare. Teste un multiplicator de rotire la iesirea tarodului, doar ca numaratoare completa fara introducerea unui punet.. (.) Daca J este abandonat , atunci este valabila valoarea din Setting 120 (filetare fara mandrina de compensare ) 28 G85 Alezare, gaurire [.G90]G85 X = Pozitia de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea filetului R = Plan de referinta F = Avans L =Numarul de gaurir (repetari ) [| Poz, de masurae Ex. G43 HI Z5, i lan referinta 7 Punet zero Z piesa Adancime filet Desfasurai Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid. ‘Alezare in avans pana la adancimea Z. ‘Alezare inapoi pana la planul de referinta, Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98). Indicatie Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET G86 Alezare, gaurire [.G90]G86 X =Pozitia de gaur Y =Pozitia de gaurire in Y Z = Adancimea filetului R =Plan de referinta F =Avans L =Numarul de gauriri (repetari ) Pozle masurare Ex. G43 HI ZS. i Plan referinta Punct zero Z piesa ‘Adancime filet Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid. Alezare in avans pana la adancimea Z. Oprire arbore Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99). Indicatie: Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET 30 G87 / G88 Gaurire + manual [G90]G86 X =Pozitia de gaurire in X de gaurire in Y Z = Adancimea filetului Han de referinta Avans jumarul de gauriri ( repetari ) ‘Temporizare la terminarea gauririi numai la ciclul G88 yonD Poze masurare Ex G43 H1 23. Plan referinta R Punet zero piesa in Z ‘Adane gaurii Z Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid. Alezare in avans pana la adancimea Z. Arbore-Stop, Avans-Stop ‘Comanda activeaza automat roata de mana Dupa necesitate , arborele poate fi pornit manual cu tasta ‘CW* Deasemenea dupa necesitate se poate gaurii mai adane cu ajutorul rotii de mana (A ) , sau se poate retrage scula . Avansul incremental pentru roata de mana poate fi selectat. Apasarea tastei ciclu start Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta (G99). Indicatic, Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GOI sau RESET Atentie: Daca se foloseste roata de mana, trebuie avut grija ca, avansul prin comanda numerica sa nu fi fost pozitionat pe roata de mana 31 G89 Alezare, gaurire [G90]G85_X =Pozitia de gaurire in X Y =Pozitia de gaurire in Y Adancimea filetului Plan de referinta P =Temporizare | oz de masurare Ex. G43 HI ZS. i lan referinta Punct zero piesa Z Adancime filet Desfasurare: Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid. ‘Alezare in avans pana la adaneimea Z. ‘Temporizare pe adancimea Z Alezare inversa in avans, pana la planul de referinta, Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98). Indicatie. Ciclui va fi anulat cu G80, GO, GO! sau RESET 32 Ciclu sablon de gaurire Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon, Gaurire in cere, gaurire in are de cere si gaurire in Tinie. Aceste cicluri nu sunt modale, si vor fi utilizate doar legate de ciclii de gaurire. Sula trebuie sa se afle in centrul cercului la gaurirea in cere, respectiv pe punctul de start al unei pozitii de gaurire in linie care a fost pozitionata anterior, sau aceasta intrare trebuie sa se afle in X sau Y din acel ciclu.. La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia LO , si legat de el un ciclu sablon de gaurine Gaurire in cerc:G70 [X..Y..] L.. J. L.. Punctul central al gaurir x in cere in X Y = Punetul central al gauri 1 J L= in cerc in Y Raza gauririi in cere Unghiul de start ( positiv, 0 -360° ) ‘Numarul de gauri Exemplu: G81 Z-15. RI. F200 LO G70 X0 YO I50. J22.5 L8. G80 Are de cere: G71 [X..Y..] L.. J.. K. Punctul central al arcului de cere in X Numarul de gauri K = Unghiul de asezare Exemplul: G81 Z-15. R1. F200 LO G71 XO YO 150. 122.5 K45. L8. G80 2 — a S G?2 PLY.) ied. Le = Punetal de start in X Punctul de start in Y Distanta intre gauri ( deschiderea ) Unghiul liniei de gauri ( 0-360) Numarul de gauri pose mY Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 LO G72 X0 YO 150. 322.5 L8. G80 Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar G90 (G91) GI2X Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala. Degajare in adancime la introducerea lui L-cu G91 1 = Cere respectiv raza buzunarului D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. ) F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z L = Repetari (reluari )pentru degajare in adancime Exemplu: Exemplu: Frezare circulara, cv o degajare in Z Frezare circulara, eu trei degajari in Z G90 G13 Z-5. 130. DOI F300. G91 G13 130. Z-5. DOI F300. L3 G0z3. G90 G0 23. 7 7 i i i i 1 riser 1 riser zi etl Indicati ‘Avansul pentru degajarea Z este eval (Ia fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material. Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa 0 fraza (un bloc ) pentru executarea retragerii Daca este programat in G91 atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara (de sus )a piesei. Daca este programat cu reluare ( repetitie ) L ,atunci degajarea in adancime = adancimea totala / L. 4 Ciclu de frezare ‘culara G12-sens orar / G13-contra sensului orar G90 (G91) G12 X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca mu a fost pozitionata antrerior Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala. Degajare in adancime la introducerea lui. L-cu G91 1 = Raza primului cere, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei. K = Raza buzunarutuj_ Q = Raza in crestere. D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. ) F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z. L = Repetari (reluari pentru degajare in adancime Exemplul: Exemplu: Frezare buzunar, cu o degajare in Z Frezare buzunar, cu trei degajari in Z G90 G12 Z-5. 16. K30. Q4. DO! F300. G91 G12 Z-5. 16. K30, Q4. DO] F300. L3 G0 23. G90 Go 23. Ce, i , a | i i i : : t T | rt rT rT Indicatie: Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material. Dupa cfectuarea cictului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa fraza (un bloc ) pentru executarea retrageri. Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de sus ) a piesei . Daca este programat cu reluare ( repetitic ) L ,atunci degajarea in adancime = adancimea totala /L. 35 Cicluri de frezare buzunare —generale- G 150 G90(G91)GIS0 X = X-Startul pozitiei de gaurire Y- Startul pozitiei de gaurire ‘Adancimea totala ( la G90 = pozitia absoluta a fundului buzunarului ) Degajare (taiere ) in axa X, cand J nu este introdus Degajare (taiere ) in axa Y, cand I nu este introdus ‘Adaus de preluerare pe partea buzunarului Introducerea unui numar de sub-program in contur Degajare in adancime Plan de referinta, De la acest plan incepe degajarea in Z Freza-Raza-numar de corectie ( Offset-Nr. } Corectie de raza stanga,, trebuic sa corespunda cu directia de contur a programutui G42. = Corectic de raza dreapta,, trebuie sa corespunda cu directia de contur a programului onoweuane 9 = ‘Avans pentru deplasarea pe X Y si Z Pe pozitia XOY10 este deja efectuata 0 gaura 2 io : 7 ° 00400 TIMO6 (FREZAREA UNEI GAURI DE NUT) i 8 G54G90GOXOY 10 S600 M3 G43 HI 22. MB Ee or na ag G150 XO Y10. Z-10. ROIS. ‘ J K0.2 PAO1 QS. DOI G41 F300 z 7 G0 G90 G53 20 G53 YO M30 0401 Gol y25 X30. G3 X-40, YLS. RIO. GIY-15, G3 X-30. Y-25. RIO. en CO AS0. 5.0. gt uae amie ace G3.x40.¥25.R10, Smenenietla G1x0 M99 Indicatie! Sub-programul nu are voie sa contina mai mult de 19 elemente de contur. Trebuie practicata inainte o gaura pentru pozitia de start . (G83..Z.R.Q.F..) G90 sunt G91 posibile in sub-program. Prima pozitie dupa punctul de start si ultima poz. a conturului exterior trebuie sa fie identice ( fara insula ) Cu insula: Pozitia de plecare si sosire a conturului exterior si a insulei trebuie cel putin sa se intersecteze cu raza frezei. Rotirea sistemului de coordonate (G68) nu este posibil ! 36 Gravarea unui text (PO) G47 PO X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei litere) Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al prime’ litere) ‘Adancimea gravarii (absolut ) Planul de intoarcere ( absolut ) Unghiul Factorul de marime in mm (J1,= 1mm inaltimea scrisului) ‘Avans Textul ce urmeaza gravat x ¥ zZ R 1 a F fond ( Exemplu: G47 PO X20. Y30. Z-0.2 R1. 190. J4. F300 (TEXIMP. 15) 3 & = g K 5 6 20 Observatie: Sunt permise toate literele mari si mici, cifre de la 0 la 9, fy 0010 G47 PO X20. Y40. Z-0.2 RI. 10. J4. F300 (HHH#}———> 0011 G47 PO X20. Y50. Z-0.2 RI. 10. J4, F300 (####}———> 0012 ila #599 nu a fost declara Gravare G47 PO X20. Y30. Z- 10. 54. F300 (10) ———*> fara G47 PO X20. ¥30. Z- 10. 34. F300 (####7———> 0010 G47 PO X20. Y40. Z-0.2 RI. 10. J4. F300 (#4##7———* 0011 G47 PO X50. Y30. Z-0.2 R1. 10. 14. F300 (1000;——*> fara G47 PO X50. Y30. Z-0.2 RI. 10. 14. F300 (####}———> 1000 G4T PO X50. Y40. Z-0.2 RI. 10. J4. F300 (####7——F 1001 Exemplu, Vari Scalare G51 G51_X = Centrul scalar Y = Centrul scalari Z = Centrul sealarii in Z P = Factor de scalare Functionare: Linia de legatura de la originea scalarii la punctele unice ale piesei, respectiv a conturului vor fi prelungite Ia factorul de scalare Noile puncte finale vor da fiecare, punctele finale a noii piese. Piesa originala Piesa dupa marire, Factor 2 Observatii: Funetia de sclare nu este de utlizat, de Ex. la masurarea rapida pentru comparatie. La aceasta, corectia de raza a frezei este mai potrivita. Daca X , Y sau amandoua sunt abandonate, atunci originea scalarii pentru axele abandonate va fi fiecare in parte pe punctul zero al piesei. Daca P este abandonat, atunci valabila este valoarea din Setting 71 [1] G50 PI. = Stergerea ( anularea ) scalarii Deservire Introducerea unui nou program , respectiv construirea lui Tasta [LUST | , Introducere Nr-program (O...), Tasta ee Salvarea programelor pe disketa : TST Introducerea disketei , Tasta [PROGR], Amplasarea cursorului pe programul dorit ELECT vRITE Apasarea tastei| proar| Sat jenTer| , Introducerea numelui fisierului Jin programul care va fi salvat, apoi apasarea taste [E2 (Numele fisierului poate fi Program-Nr. O... sau oricare alt nume ales, format din 8 pozitii) Introducerea, citirea programelor de pe disketa: ist FS Introducerea disketei, Tastati|pgggr| + Introducerea numelui programului, Apasati tasta ‘Vedere generala a programelor de pe disketa: [se Tasta bRocr| > Tasta [F4| Va aparea Progr.-Nr. 8999 (DIR LIST), Tasta [EDIT| Stergere programe. 4 TST SELECT] [ERASE Tasta procr| »Tastalproce |» pRocR| » Tastare Y de la (Yes) ‘Transmiterea de programe( masina ) spre PC (RS 232C-Port serial) RITE SEND TST EDU Proce , Cu ajutorul cursorului selectarea programului dorit, ENTER] , | RS232 Daca va fi selectat ALL, atunci toate programele salvate vor putea fi citite, ‘Transmiterea de programe de la PC la masina (RS232C-Port serial) EDIT] [Uist] . , REY lprocr| -introducerea unui nr. de program sub nr.progr. care va trebui salvat, | Rs232 40 Simularea grafica a programului : SETTING (over Tasta [MEM] , dupa care se apasade 2 ori [Geary |» Tasta |‘Staar - Simularea este posibila si in bloc cu bloc F4) afisarea programului NC in timpul simularii F3 ~ Prin intermediul tastei [!°4} este posit - _ Afisarea pozitiei este posibila prin apasarea tastei PAGE | [PAGE (drum ramas de parcurs-, deservire-, masina-pot fi afisate cu ajutorul pow) | Up PAGE micsorare cu. |DOWN = Cu ajutorul tastelor cursonului grafica poate fi deplasata, a se vedea fereastra mica dreapta jos, care afiseaza masa de lucru. ~ Marirea grafica cu ajutoru Programarea din plan secundar: MEM PRGRM In functionare automata selectarea afisarii programului_ |CONvRS Introducerea nr. de program, Tastare [F4] doar programul care va fi editat trebuie afisat, daca programul nu este existent , atunci acesta trebuie introdus. (Parametrul Common SW 1 ,ENABLE BGEDT' trebuie sa fie pe 1. ) Derularea numerelor blocurilor: In fraza de inceput trebuie sa se afle neaparat un numar de fraza (bloc )!! In functionare automata | MEM ] cc introduce un numar de bloc (N..) cu care sa inceapa. Apasarare tastelor corsoruluil “Wy |, si apasarea tastei CYCLE START (Daca nu este in arbore scula potrivita, atunci se va schimba scula necesara, Turatia, si avansul vor fi automat selectate. Tar deplasarea se va face automat pe pozitie. ) ( Setting 36, derularea numerelor de blocuri trebuie sa fie pe ON, pentru ca programul complet sa fie numerotat ,altfel cursorul sare pe numarul blocului care a fost introdus, fara a mai trece prin desfasurarea numerelor ). Marearea, copierea si introducerea blocurilor NC Pozitionarea cursorului pe pozitia respectiva, Tasta [F2 | cu ajutorul roti de mana se deruleaza in sus sau jos,Tasta [> (Portia jogram este marcata si copiata). Cu ajutorul cursorului se pozitioneaza pe poz. dorita, se apasa tasa WRITE] ( portiunea de program marcata este introdusa ) 4 Stergerea blocurilor NC Tasta [2], [F2|, PELETE Stergerea unei bucati dintr-un program IF2 “Amplasarea cursorului pe pozitia dorita , Tasta XJ, cu ajutorul rotii de mana se deruleaza in sus sau jos, Taste \F2 (portiunea de program este marcata ).Dupa care se apasa tasta [DELETE Programarea cu doua ferestre de program Pe partea stanga va fi afisat un program pregatit. Impreuna cu apasarea tastei | PROG! [WRITE Cu ajutorul cursorului se selecteaza programul dorit, Se apasa tasta [ENTER Sau se introduce nr. de program (... }, Cursorul cu sageata in jos| 7 Vor fi afisate doua ferestre cu cate un program fiecare. Cu tasta EDIT) sc poate schimba de la un program la altul. Exista posibilitatea de a se copia dintr-o fereastra in alta. Prints-o schimbare scurta a modului de lucru , se poate indeparta ( anula ) fereastra dreapta. 2 Supravegherea incarcarii pe scula ; Ex | re rons Alegere: Taste ‘omps|* | UP sau an Incarcare scula Linia de sus MAX% LIMIT% — Locscula 1 90 100, 2 1 0 SPLOAD 9

    Você também pode gostar