Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
2018
Clasificarea medicamentelor
-medicamente homeopate – folosite impotriva unei boli, daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome
cu maladia respectiva
-medicamente definite chimic – contin una sau mai multe substante active de natura minerala, biologice,
de sinteza sau semisinteza cu constante fizice si proprietati chimice caracteristice
-medicamene nedefnite chimic- compozitie complexa si contin amestecuri cu caracter variabil duapa
origine si mod de obtinere
- medicamente obtinute din tesuturi animale sau vegetale, animale sau plante intregi.
-medicamente oficinale – inscrie in farmacopee – au formula stabilita si durata de pastrare mare si larga
utilizare
-medicamene industriale( tipizate) – produse si specilitati farmaceutice care se prepara industrial si sunt
cele mai utilizare (98%)
- medicamente omogene – sistemul de dispersie omoge in care faza dispersata si mediul de dispersie au
afinitate reciproca( miscibilitate, solvatare)
- medicamente eterogene – sistemul de dispersie eterogen consta intr-o faza disperata si una dispersanta
1
Intre dispersarea omogena si cea eterogena sunt curpinse solutii obtinute prin extracte care curpid
particule dizolvate molecular, alaturi de paticule de marimi coloidale( sol medicamentoase, sol injectabile,
perfuzabile)
- Forme farmaceutice unitare- mare precizie de dozare si facilitati de administrare + pot fi obtinute
atat in farmacie dar si in industrie ( fiole, comprimate, capsule)
- Forme farmaceutice fractionabile – pot ajuta posologia prin fragmentare ( comprimate
franctionale)
- Forme farmaceutice multidoze – solutii injectabile medicamentoase care se pot doza cu ajutorul
masurilor aprox ( lungura, lingurita) ex: sirop, suspensii, pulberi, granule
- medicamente specifice – forme farmaceutice adresate unui anumite fenomen cu eficacitate in acea
situatie ex. Digitalice
- medicamente nespecifice – forme farmaceutice care se adreseaza unor mecanisme generale si care se
pot ameliora sau vindeca mai multe entitati morbide ( ex. Act SNC)
2
XI. Sistemul ATC ( anatomic- terapeutic- chimic)
In functie de aceste 3 criterii, medicamentele se impart in 5 nivele, fiecare avand mai multe caractristici
- Actiune locala/topica – act la nivel de aplicare – calea cutanata, mucoase, cale orala
o Ex. Solutii, emlsii, unguente
- Actiune generala/sistemica – intreg organismul ( cu eliberare conventionala, modificata sau „la
tinta”)
Este necesara ?? clasificare ca medicamente eliberate pe baza de prescriptie (POM pres only med) sau
fara prescriptie (OTC) ptr fiecare medicament de uz veterinar autorizat in UE
Nu se poate scrie reteta de alte categorii profesionale dupa ce diagnosticul a fost pus de medicul
veterinar.
C2 – 08.10.2018
CREAREA DE MEDICAMENTE
3
a. CERCETARE SI PREPARAREA SUBSTANTELOR MEDICAMENTOASE :
In aceasta faza calitatea are rol primordial. Acest termen reprezinta capacitatea cercetarii de a
aduce o inovatie terapeutica, fie prin descoperirea unei noi molecule cu mecanism de ctiune original, fie
prin introducerea unei ameliorari notabile, intr-o clasa de medicamente deja cunoscute. Astazi se
urmareste descoperirea si caracterizarea unei tinte biologice sau de mediatori responsabili cu rasunsuri
fiziopatologice,
Dezvoltarea biologiei moleculare a permis definirea notiunii de receptori ( acele situri de
cunoastere specifica) – ex : antagonistii receptorilor beta-adrenergici.
!! Dezvoltarea unui medicament curpinde :
- Dezvoltare preclinica( cu preformulare, formulare si optimizare)
- Dezvolatre clinica
Dezvoltarea preclinica : un principiu activ devine medicament numai in momentul in care a fost
formulat si s-a dovedit ca raspunde la numeroase imperative.
Imperativele dezvltarii de ordin analitic, cinetic, economic, industrial, international, marketing, medical,
farmaceutic
Dezvolatrea clinica: dupa finalizarea testelor preclinice daca se permite, se trece la studiul activitatii
farmacologice pe animal(om). In mod obisnuit, asupra fiecarui lot de fabricare se efectueaza studii de
substitutie ale studiilor clinice, prin det fizico-chimice, teste in vitro, care permit verificarea calitatii.
Preformularea este etapa care furnizeaza caracteristicile fizice si chimico-analitice indispensabile unei
bune formulari. In plus, determina si proprietatile secundare, care au o influenta directa asupra optimizarii
formualrii ( marimea particulei, umectarea, compatibilitatea cu excipientul, curgerea etc)
Formulare si optimizare:
!!Formularea este procedeul prin care una sau mai multe substante medicamentoase sunt asociate cu
substante auxiliare pentru realizarea unui preparat dozat, adecvat administrarii.
!! Un produs ideal formulat trebuie sa fie lipsit de toxicitate, neiritant , sa fie stabil, sa nu constituie un
mediu favorabil cresterii microorganismelor si pe cat posibil lipsit de efecte secundare.
Formularea determina compozitia calitativa si cantitativa a medicamentului, enumera diferitiii
componenti inclusi in formula farmaceutica ce va fi fabricata si cantitatile exacte ale fiecarui component,
atat ptr substantele medicamentoase, cat si ptr cele auxilare.
Cunoasterea formulei medicamentului permite apoi definire modului de fabricare si alegerea
conditionarii.
!! In formulare intervin mai multi factori : substanta medicamentoasa, calea de administrare, forma
farmaceutica, substante auxiliare, procedeul de fabricare si control, dar si materialele si articolele de
conditionare.
De ex in viitor se ncearca sa se dirijeze actiunea substantelor auxiliare spre 3 parametri:
- Timpul ptr eliberarea dozei sa aiba o durata precisa
- Sa se realizeze forme farmaceutice de trasnport cu cedare la tinta
- Sa se obtina efecte de feedback ( de ex: un hormon act ptr sinteza unei molecule; cresterea niv
sangvin al acesteia determina oprirea secretiei de hormoni)
Este foarte important si continutul de conservant sau antioxidant al unor excipienti.
PROCEDEUL DE FABRICARE:
4
!!MATERIALE SI ARTICOLE DE CONDITIONARE:
Un rol important este cel al recipientului de conditionare primara ; el are rolul de protectie , rol
functional ( faciliteaza utilizarea), rol de identificare si rol de informare.
Materialele care asigura ambalarea, respectiv conditionarea secundara, nu influenteaza direct
stabilitatea si conservarea medicamentului, ele permitand manipularea , trasnportul, identificarea si
informarea ( sunt fabricate frecvet din carton inscriptionat)
Rezultatele cercetarilor de dezvoltare preclinica, privind substanta activa si forma sau formele
farmaceutice propuse in faza de laborator, sunt reunite in 3 dosare :
- Dosar farmaceutic
- Dosar farmacologic preclinic
- Dosar toxiologic preclinic
Statia pilot este etapa reprezentata de trecerea de la cercetarea in laboartor , intr o statie miniaturala
de fabricare a noului medicament.
Rolul pilotului este a culege informatii de la serviciul de cercetare, de a studia, prepara si asigura o
continua conformitate a produsului cu normele de calitate stabilite anterior.
Echipamentul necesar unei statii pilot depinde de marimea intreprinderii si de diveristatea formelor
farmaceutice aplicate
C3. 15.10.2018
Medicamentul, respectiv forma farmaceutica, este compus din diferite materii prime.
Forma farmaceutica este constituita din substante de origine naturala ( egetala, minerala,
microbiologica), de semisinteza si de sinteza.
!!! Aceste materii prime, in fuctie de rolul pe care il au la realizarea produsului finit ( a
medicamentului, a formei farmaceutice) sunt clasificate in 3 mari categorii :
- Substante medicamentoase
- Substante auxiliare
- Materiale de conditionare
!!! Substantele medicamentoase sunt principii active , materii prime farmaceutice naturale ( de origine
vegetala, minerala, microbiologica), de semisinteza si de sinteza, care prezinta proprietati preventive, de
5
diagnotisc sau curative fata de starile morbide la animale si la om ,ca re se uitilizeaza ptr obtinerea
medicamentelor sub frma preparatelor ( formelor) farmaceutice, cu sau fara ajutorul substantelor auxiliare
si al materialelor de conditionare.
Dintre subst auxiliare se poate amitnii : a.acetilsalicilic, clorhidrat de papaverina, codeina, cafeina.
!!! Termenul de drog desemneaza un produs vegetal sau o materie prima vegetala( planta intreaga
sau numai o parte ) recoltata sau uscata, mai rar in stare proaspata si care poate fi utilizata la prepararea
unei dorme farmaceutice
Pentru prep medicamentelor, drogurile trebuie maruntite, pulverizate, uneori utilizandu0se si
operatii de extractie, comprimare etc. Ex, Flori de tei, opiul, frunzele de menta etc.
Sa utilizate in terapeutica sunt foarte nuemroase si prezinta caracteristici fizice si chimice bine
definite si actiune farmaoclogica testata prin studii experimentale – de biodisponibilitate.
!!! Termenul de fitocomplex este principiul activ dintr-un produs vegetal care prezinta actiune
terapeutica specifica ( ex : alcalozii din opium, glicozidele cardiotonice din digitala) . Aceste amestecuri
naturale de substante active se gasesc alaturi de o serie de substante balast.
In practica faramceutice se regasesc frecvent si amestecuri de substante medicamentoase
preparate in farmacie dar cel mai frecvent in industrie iar exigentele la care trebuie sa raspunda
Farmacopeei standarde sau alte norme de calitate.
In functie de dozele terapeutice maxime ale s.a, se defineste concentratia terapeutica, ce indica
porportia respectiv cantitatea in care una sau mai multe dintre acestea intra intr-o forma farmaceutica.
Clasificarea materiilor prime se face dupa mai multe criterii:
- Dupa toxicitate :
o Anodine – a . acetilosalicilic
o Subst puternic active (separanda) – fenobarbital, cofeina
o Subst toxice si stupefiante ( Venena)- atropina, morfina
- Dupa actiunea farmacologica :
o Cu act SNC – anestezii generale,analgezice, tranchilizante
o Cu act asupra sist cardio-vascular - vasoconstrictoare, vasodilatatoare, cardiotonice
o Cu actiune antiinfectioasa – antib, sulfamide
o Cu actiune asupra sangelui : anticoagulante
o Substante antiparazitare : antihelmintice
o Substante cu actiune la alte niveluri : antispamodice, diuretice, antipiretice, antihistaminice
- Dupa natura materiilor prime :
o Produse definite – substante caract prin constante fizice si prop chimice – papaverina,
streptomicina, cloramfenicol
o Produse nedefinite – obtinute prin extractie plecand de la plante animel sau microorg; sunt
amestecuri ale caror caracteristici sunt variabile in functie de originea si mosul lor de
obtinere – ulei de ficat de peste, extract de matraguna
o Produse din tesuturi de la animle sau vegetale sau de la animale sau plante intregi; sunt
definite prin caracterele lor morfologice si histologice.
- !! dupa originea materiilor prime :
o Materii prime de origine biologica
Materii prime de origine vegetala :
Plante intregi sau parti de planta la care se adauga unele produsel exudative
ale plantelor : ex gume si rezine
Preparate pe baza de plante – se obtin prin tratarea plantelor prin diferite
metode in vederea realizarii unui volum redus care sa contina toti
componentii activi; contin si substante balast
- Aceste produse se utlizeza deoarece plantele au act slaba si trb admin in cant mari ptr a obt ef
terapeutic.
- O prezentare moderna e reprez de pulebrile de plante medicinale conditionare in capsule
gelatinoase operculate care tind sa inlocuiasca ceaiurile medicinale.
-
6
Substante chimice definite izolate din plante- se extrag in cazul principii
active pure din plante, in cazul in care sinteza chimica nu este posibila
Substante auxiliare se exemplifica prin compusi inerti dpdv farmacologic care intra in compozitia unui
medicament in principal ptr a putea obtine forma farmaceutice dorita si apoi pentru a preveni
degradarea acestora.
Curs 4 – 22.10.2018
CONDITIONAREA MEDICAMENTELOR
- reprezinta operatia complementara care urmeaza dupa fabricarea unui medicament si care consta in
inchiderea formei farmaceutice realizate intr-un invelis de forma si de material foarte variate care ii
confera aspectul definitiv, usor de administrat (sticla, plastic, metal)
- fazele de preparere si conditionare sunt inseparabile – se numeste conditionare PRIMARA
- forma farmaceutica este protejata printr-un ambalaj - conditionare SECUNDARA
Materialele de conditionare
- sunt materii prime utilizate la conditionarea, respectiv ambalarea formei medicamentoase; este vorba
despre un recipient care sa asigure protectia, sterilitatea si eficacitatea formei farmaceutice pana in
7
momentul utilizarii. Trebuie sa faciliteze si administrarea, identificarea si informarea asupra medicametului
pe care il contine
- la conditionarea unui medicament se urmaresc mai multe !!!! obiective (4 roluri):
-> rol de protectie contra unor diverse impurificari, a factorilor de alterare (oxigen, vapoti, lumina,
microorganisme dar si o protectie fizica, mecanica (rezistenta la socuri));
-> rol functional (sa faciliteze distribuirea in farmacii si utilizareade catre personalul veterinar)
-> rol de identificare si informare – fiecare recipient trebuie prevazut cu o eticheta. Pe aceasta se
scriu: modul de utilizare, fractionarea dozelor, precautii, nr lotului de fabricatie. In mod frecvent recipientul
este insotit de un prospect in care sunt inscrise in principal: compozitia, actiunea terapeutica, indicatii,
contraindicatii, precautii, reactii adverse, modul de administrare, prezentare
->rol de promovare a marketingului medicamentului; se refera in special la prezentarea cat mai
atractiva a ambalajului (conditionarea secundara), pentru o crestere a vanzarii acestuia
- adesea, farmacopeele cuprind prevederi precise in legatura cu materialele de ambalaj utilizate pentru
recipiente, fiole, capsule, boluri etc.
- !!! conditionarea cuprinde atat ambalajul cat si materialul din care acesta este realizat, ele trebuind sa
raspunda unor exigente deosebite
- !!! aceste exigente sunt:
-> rezistenta fizica suficienta
-> impermeabilitate si etansietate
-> inertie fata de continut; schimburile dintre continut si recipient trebuie sa fie cat mai slab posibile
-> inocuitate absoluta (lipsa de toxicitate)
-> comoditate de utilizare
- la toate acestea trebuie sa se adauge: transparenta si rezistenta termina, in cazul conditionarii solutiilor
injectabile
MATERIALE DE CONDITIONARE
1) STICLA
- este o macromolecula anorganica de fuziune, care prin racire devine rigida, fara a cristaliza; este folosita
pentru ambalarea tuturor formelor dozate, de la pulberi pana la solutiile de uz parenteral;
- !!! trebuie sa aiba rezistenta mecanica, un coeficient de dilatare, rezistenta hidrolitica, toate fiind
proprietati esentiale pentru ca sticla sa devina ambalaj pentru medicamente; in plus, sticla utilizata la
conditionarea formelor medicamentoase trebuie sa indeplineasca !!! anumite conditii de puritate, sa
prezinte permeabilitate zero, sterilizabilitate (este rezista la 121-134 grade Celsius); ea prezinta prrpr.
Mecanice, fragilitate etc.; are un coeficient de dilatare scazut si conducbilitate termica scazuta
- adsorbtia de gaze la suprafata sticlei determina o dezalcalinizare, prin relaxarea legaturilor interatomice,
reducerea modului de torsiune a-i stratul superficial este deteriorat
-transparenta (proprietate optica) are o importanta deosebita pentru evidentierea impuritatilor; in plus
permite observarea schimbarilor de aspect, a alterarilor etc;
- pentru medicamentele fotosensibile se foloseste sticla colorata (bruna) care absoarbe radiatiile
daunatoare (realizeaza fotoprotectia)
8
2)!!! PLASTOMERI (=materii plastice)
- se folosesc foarte mult in ultimul timp, odata cu dezvoltarea industriei chimice si cu perfectionarea
capacitatilor de a se adapta multiplelor forme de ambalaj: seringi, pungi sau recipiente de mare volum
pentru preparatele parenterale, multiple recipiente pentru formele farmaceutice lichide: sonde, preteze,
aparate etc
- !!! avantajele utilizarii: greutate redusa, rezistenta mecanica, securitate dpdv microbiologic la
administrare si aspectul placut al ambalajelor
- !!! dezavantajele utilizarii: probleme de toleranta, toxicitate si stabilitate dar si de permeabilitate si
sorbtie (absorbtia substantelor active)
-!!! Pentru materialele si conditionarile utilizate in medicina si farmacie trebuie aplicate urmatoarele
reguli generale:
-> nici o substanta utilizata la contactul cu un preparat farmaceutic sau cu un ser, nu trebuie sa
altereze compozitia sau sa modifice activitatea produsului conditionat;
-> toate substantele utilizate in contact cu sangele sau cu componentii sai trebuie sa fie inactive fata
de hematii
-> substantele plasate in contact cu sangele si preparatele farmaceutice sau implantate in orgnism
trebuie sa fie lipsite de toxicitate sau putere de iritatie
-> toate preparatele farmaceutice trebuie sa aiba o autorizatie de punere pe piata atat pentru
preparare cat si pentru conditionare
-> intregul lot de fabricare trebuie sa fie identificat si controlat
- materiile plastice se clasifica in:
-> polimeri termoplastici = polietilena, polipropilena, policrorura de vinil, polistiren
-> polimeri termorezistenti = fenoplaste, aminoplaste, poliesteri, oliuretani
- INTREBUINTARI:
-> polietilena- flacoane, picatoare, recipiente rigide, seringi, saci, pungi, fiole
->polipropilena – filme si articole sterilizabile cu apa fierbinte, recipiente rigide – seringi
DERIVATII CELULOZICI – celuloza naturala fara plasticitate dar care prin diverse tratamente conduce la
obtinerea unor materiale foarte utile: celofan, filme
3)METALE SI ALIAJE
- metalele cele mai utilizate sunt: aluminiul, cositorul(staniul), plumbul, otelul inoxidabil si tabla zincata
- aluminiul – se foloseste in 98-99% de cazuri, este utilizat datorita proprietatilor: maleabilitate, greutate
redusa, rezistenta chimica; principala forma – foliile
- avantaje – rezistenta la oxidare, masa redusa, prezinta etnsietate la mirosui si gaze, opacitate la
lumina si uv, mare putere de reflectare, proprietate care protejeaza de caldura, usor de etichetat, usor
deformabile si pliabile.
- se mai utilizeaza si pentru fabricarea de tuburi, cutii perforate pentru pudre, capace pentru
flacoane tip „moldamin”, folii termosudate etc.
-staniul se folostet un aliaj de min 97% ptr tuburi si folii termosudabile
-otel inoxidabil
C5 29.10.2018
Ambalarea medicamentelor :
Recipiente de conditioanre primara umplut cu subst active sau diverse subst edicamentoaseș
conditionat in cutie de carton( cond secundara)ș cartonul este inscriptionat , confera si protectie
mecanica
Recipeintele si ambalajele trebuie sa prezinte etichete cu numele intreprinderii etc
In cutia de carton se introduce o fisa de control si prospectul medicamentului.
In unele cazuri , in cutie se introduc si unele accesorii : ligurinte, picator etc.
Odata cu ambalarea , se realizeaza si marcarea produsului
Incompatibilitati farmaceutice
C6 - 05.11.2018
foarte importante pentru medici deoarece fenomenele instalate sunt contrar asteptarilor, efectul
terapeutic dorit fiind atenuat sau chiar anulat
exemple: asocieri dintre alcaloizi cu carbune, tinctura de ion cu solutie de clorura mercurica la
antisepsia unei plagi rezultand o reactie toxica, tanin si alcaloizi, substante cu actiune competitiva,
anestezina si sulfamide cand actiunea unui component afecteaza actiunea celuilalt component - un
deprimant al tusei si un expectorant
11
exemple de interactiuni terapeutice si rezolvare lor:
tetracicline cu antiacide -> rezolvare: se distanteaza administrarea sau se elimina antiacidul
rifampicina cu contraceptive orale -> rezolvare: nu se asociaza!
barbiturice cu alcool -> creste efectul deprimant central
cloramfenicol cu medicamente toxice -> creste toxicitatea hematopoetica
datorita numarului mare de substante active prelucrate sub forma injectabila este absolut necesara
cunoasterea interactiunilor “in vitro”, de exemplu:
uneori solventul inactiveaza substantele active instabile in solutie apoasa (penicilina)
sau chiar prin pH-ul sau (pH-ul acid al perfuziei de glucoza inactiveaza penicilina sau
cefalosporina)
interactiuni directe - tetraciclinele in prezenta calciului
inactivari prin fixarea unui medicament pe celalalt - tetraciclina, barbituricele,
digitalicele pe hidrolizatul de proteina
inactivari prin foto-oxidare a tetraciclinei in prezenta riboflavinei
- pentru solutiile injectabile care au alt solvent decat apa (ex : propilenglicol, alcool benzilic, etanol etc)
se utilizeaza seringi din sticla, nu din blastomeri cu care acestia pot reactiona
Sterilizarea
1. Sterilizarea prin procedee fizice
2. Sterilizarea prin caldura umeda:
este mai eficace ca cea prin caldura uscaa deoarece sub actiunea vaporilor cu actiunea
protoplasmei celulare bacteriene, are loc mult mai rapid
se face prin fierbere simpla, pe baia de apa, cu vapori sub presiune, cu vapori destinsi,
incalziri repetate sau tindalizare
12
se face la temperaturi mai mari decat la autoclavare deoarece germenii sporulati sunt
distrusi mai greu in mediu uscat, iar in mediulumed se distrug mai usr datorita fenomenlui
de gonflare a membranei celulare
temperaturile uzuale 140-180 grade C
durata de incalzire indicata de farmacopee este in functie de volumul flacoanelor cu lichid
temperatura de sterilizare uzuala este de 120 grade C, 15-20 min sau 115 grade C, 25-30 min
(presiunea oprima 1,5 atm)
b. Sterilizare prin flambare consta in trecerea obiectului de sterilizat prin flacara timp de cateva secunde
c. Sterilizare prin incalzire la rosu la ansele de insamantare sau spatule
d. Sterilizare prin mediu cu vapori cu ajutorul instalatiilor tip ITM
e. Sterilizare cu vapori destinsi sau fluenti
!!! Vaporii destinsi sunt cei de apa saturati, la presiunea atmosferica normala si la 100 grade C;
aceasta sterilizare este superioara fierberii, prezentand avantajul ca vaporii de apa patrund usor in
tot materialul pentru sterilizare (vata, pansamente, materiale sterile) si necesita cantitati mai mici
de apa
f. Sterilizarea prin incalziri repetate (tindalizare)
se aplica substantelor care nu suporta temperaturi de peste 80 grade C, fiind recomandata
asocierea cu filtrarea prin bujii filtrante sau filtrele Seitz, deoarece in solutie raman germenii
distrusi si deci preparatul poate ramane infectat sau cu sbstante pirogene
dintre substantele care pot steriliza prin tindalizare fac parte: vitaminele, hormoni, solutia izotonica
de glucoza, pe cand alte solutii glucozate sau clorurate se pot steriliza si prin autoclavare la 1,2-2,5
atm, 30 min)
C7 – 12.11.2018
Sterilizare prin iradiere
13
Sterilizarea cu ultrasunete
14
Filtrele din material poros retin substante in suspensie, dar le pot ceda cand
sunt filtrate cantitati mari de lichid
Dupa filtrarea unei cantitati, trebuie spalate si sterilizate, iar materialul
filtrant este scump
3. Centrifugarea
- Utilizata des la separarea precipitatelor aflate in suspesie in lichide
4. Evaporarea
- Are loc la suprafata lichidelor (DD fierbere)
- E necesara pentru recuperarea unui reziduu rezultat in urma unei operatiuni farmacologice
- Se utilizeaza mai des in cazul operatiei de concentrare a solutiilor
- Se face evaporare cu ajutorul caldurii sau pe baia de apa sau cu ajutorul vidului
5. !! Distilarea
- Este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori, care apoi sunt
condensati in stare lichida, iar scopul final e inlaturarea microorganismelor si impuritatilor
- Purificarea unui lichid prin distilare = rectificare
- Uneori notiunea se utilizeaza pentru purificarea de pe coloana de distilare
- Distilare simpla: la presiune normala, plus sursa de caldura, vaporii produsi sunt captati si
condensati intr-un recipient de colectare; se foloseste alambicul
- Procedeul serveste la purificarile unor substante solide sau lichide al caror punct de fiervere
e mai mare de 100 grade C.
6. Uscarea
- Se face in scopul asigurarii unei bune conservari sau pentru a usura prelucrarea ulterioara
- In farmacie sau tehnica farmaceutica se aplica formelor gazoase, lichide, solide
- Uscarea gazelor se face in tuburi in forma de V umplute cu substante higroscopice: clorura
de Ca, hidroxid de K, oxid de Ca
- Uscarea lichidelor: se face in 2 situatii: prin uscarea unui lichid cu un anumt continut de
apa(evaporarea apei din glicerina) sau prin atonizare si liofilizare
- Atomizarea se bazeaza pe dispersia lichidelor sub forma de picaturi mici + o uscare rapida cu
ajutorul unui current de aer cald
- Liofilizarea = evaporarea directa a umiditatii care se solidifica prin racire fara ca produsul sa
treaca prin faza lichida
- Uscarea solidelor: scopul de a conserva mai bine, pentru scaderea greutatii si volumului,
favorizarea pulverizarii
- Uscarea se face la aer, cu exicatoare, cu caldura, cu radiatii infrarosii
7. Macinare
- Operatiunea care are ca scop reducerea dimensiunilor de la cm la mm
- Este premergatoare operatiunii de pulverizare
C8 – 19.11.2018
8. Pulverizarea - Este etapa finala a maruntirii, avand ca scop reducerea substantelor solide in
particule foarte mici cu dimensiuni sub 0,5-1mm, in final obtinandu-se pulberi. Aceasta
operatiune necesita faze care tind sa invinga fortele de coeziune care mentin substanta in forma
ei comparcta.
15
9. Cernerea si clasarea
a. Cernerea…
!! Impartirea unui produs pulverizat in fractiuni cu dimensiuni egale ale marimii particulelor avand
“limitele” inferioare si superioare dimensiunilor finite se numeste clasare sau sortare.
10. Amestecarea - Este operatia prin care se urmareste distributia uniforma a tuturor
componentelor dintr-un amestesc, fara ca acestea sa sufere modificari de ordin chimic sau fizic.
Teoretic, omogenizarea ideala a unui amestec format din doua substante luate in cantitati egale
se poate obtine daca fiecare particular este inconjurata de particulele celeilalte componente.
- Concurenta sporita
- Neglijarea sau lipsa infrastructurii
- Stagnarea economica
- Lipsa fortei calificate de munca
- Probleme de ordin economic, social si chiar politic
Nevoia ->
Dorinta ->
16
- Aspiratia catre anumite lucruri care pot satisfice anumite nevoi
- De exemplu, dorinta de a avea un produs medicamentos cu aceiasi substanta active, dar nu
in forma injectabila, deoarece necesita o manopera mai dificila, ci sub forma de pulbere
solubila sau premix
Cererea ->
!!Produsul ->
- Este orice lucru care poate fi oferit pentru a satisfice o nevoie sau o dorinta
- Prin notiunea de produs nu trebuie sa se inteleaga doar un lucru material
- In cazul activitatilor sanitar-veterinare (si nu numai) prin produs trebuie sa intelegem si
serviciile oferite – consultant de specialitate. (Ex: produsul oferit unui client de catre un
laborator sanitar-veterinar este buletinul de analiza)
Valoarea ->
Costul ->
- Pretul produsului, clientul alegand acel produs care ii va oferi cea mai mare valoare pentru
fiecare leu platit
- In cazul tratamentului pentru mamita clinica, pretul produsului care contine mai multe
antibiotic va fi mai mare decat cel care contine doar un antibiotic, dar valoarea primului este
mult mai mare deoarece se administreaza in doza unica, are un spectru mai larg, etc
Satisfactia ->
- Cumulul de valori oferite de un produs ales comparative cu alte produse care pot rezolva
aceleasi nevoi
- Daca o substanta activa se gaseste atat sub forma de solutie injectabila dar si de pulbere
solubila, cea din urma poate oferi o satisfactie mai mare, deoarece se pot trata concomitent
un nr mare de animale, cu costuri de manopera foarte mici.
Schimbul ->
17
- Procesul de obtinere a unui produs dorit, oferind altceva in locul sau – bani, alt produs, alt
serviciu
- Este ceea ce fiecare dintre noi facem zilniic, atat la locul de munca, cat si in viata de familie
sau in societate.
Tranzactia ->
Relatia ->
Piata ->
- Totalitatea clientilor cau au aceleasi nevoi si dorinte si care sunt dispusi sa se angajeze intr-o
relatie de schimb pentru satisfacerea acestora
- Piata unui producator international de medicamente de uz veterinar o reprezinta totalitatea
fermierilor dintr-o tara sau un continent
- Piata unui medic veterinar reprezinta totalitatea fermierilor din teritoriul pe care el poate sa
il acopere
- Piata unei universitati este reprezentata de totalitatea oamenilor care doresc si care pot fi
atrasi in acea universitate prin diferite metode – calitate, renume, pret, conditii,etc.
Marketingul defineste lucrul cu pietele, astfel incat schimburile potentiale sa devina realitate, in
scopul satisfacerii nevoilor si dorintelor umane. Agentul commercial este persoana care se afla in cautarea
unei resurse detinuta de o alta persoana, aceasta fiind dispusa sa ofere ceva de valoare in schimb. Cu alte
cuvinte, agentul commercial poate fi un vanzator sau un comparator. In situatia in care medical veterinar
cumpara un produs medicamentos el este comparator, iar atunci cand foloseste acest produs impreuna cu
totalitatea cunostintelor sale, in cazul tratarii unei boli, medical veterinar este in postura de vanzator.
C9- 26.11.2018
Principiile managementului modern
a.Principiul sistemului deschis :
Unitatiile medicale veterinare nu pot supravietuii daca sunt administrate exclusiv in moduri care
satisfac doar necesitatiile interne ale membrilor lor. Trebuie sa existe un echilibru intre asteptarile si
necesitatile personalului, exigentele clientelei, exigentele furnizorilor si strategiile si tacticile concurentilor.
b. Principul Cunoasterii :
- Angajatii cei mai valorosi sunt aceia care dovedesc cunoasterea temeinica a bolilor si tratamentelor, a
clientelei , a produselor
18
- in acest caz, managerului ii revine sarcina de punere in valoare a angajatilor si de a se asigura ca nivelul
investiilot in achizitionarea de cunostinte noi este suficient de mare pentru a-i conferi competitivitatea
necesara
-= prevede perfectionarea continua a intrelui personal
19
Aceste mode de palnificare traditionala poate avea succes doar in conditiile unei economii stabile ,
fara modificari substantiale ale pietelor, precum si a unui mediu concurential fara fluctuatii majore:
- aparitia mediului concurential
- noile tehnologii
- dereglarile si schimbarile violente ale costurilor( preturile medicamentelor din import
corelate cu rata de schimb valutar)
Au impus un tip de planificare – planificare strategica.
Planul strategic se axeaza pe planificarea unor programe de actiune ce pot duce la rezulate vizibile
pe termen scurt , care sa contribuie ulterior la formarea unei viziuni strategice pe termen lung.
Diferenta :
Planificarea traditionala presupunde ca toate informatiile relevante sunt disponibile de la inceputul
procesului de planificare.
Planificarea stategica este conceputa astfel incat sa permita fructificarea informatiei pe masura ce
devine disponibila.
De ex, este mai usor si mai realist sa-ti planifici reducerea anuala a incidentei unei boli intr-un teritoriu,
decat sa planifici eradicarea bolii respective in 3 ani.In aceasta perioada pot survenii modificari
fundamentale ( cresterea pretului la medicamente sau la vaccinurile necesrae, reducerea nr animale,
circulatia necontrolata a animalelor, pierderea interesului proprietarilor de animle in eradicarea bolii, lipsa
fortei de munca calificata,saliment etc) care sa faca din planificarea traditionala un esec rasunator.
Poza Mira
Analiza strategica a unitatii
Pentru a putea efectua o analiza strategica a unitatii medicale veterinare, trebuie mai intai sa avem
raspunsul la urmt intrebari:
1. Care sunt clientii nostri cei mai buni?
2. Ce anume putem oferi spre vanzare(servicii, produce etc)?
3. Cum sa avem un pret mai bun decat al concurentei?
4. Ce sa facem pentru a avea sprijinul angajatilor?
5. Ce imagine ne dorim si cum o proiectam?
Avantajul unui plan strategic bine realizat consta in faptul ca tot personalul implicat poate sa
„palpeze”rezultatele obtinute, ceea ce ii confera o motivatie si o incredere sportia in propriile capacitati
Astfel este recomandat ca fiecare succes obtinut sa fie analizat in cadrul unitatii.
20
Oamenilor le place sa castige , iar aplicarea unui plan strategic realist, care ofera sansa unor
realizari suplimentare, poate deveni un joc antrenat ptr toti cei implicati in actvitatea unitatii medicale sau
farmaceutice veterinare.
Planificarea unui program de dezvoltare
Scopul:
- De a crea o noua structura
- De a adapta una deja existenta pentru a spori sansele de a si atinge scpurile pentru care a
fost infiintata , cu consum minim de energie, timp si resurse
Planificarea unui plan de dezvoltare nu trebuie conceputa si imaginata ca ceva static.
In conditiile schimbarilor permanente din meidul economic si tehnologic, acest plan trebuie revizuit
periodic si adaptat noilor conditii si realitati.
Structura si continutul fiecarui program variaza in functie de nevoile unitatii sau de piata in care
aceasta isi desfasoara activitatea.
Etape: (poza mira)
-analiza si diagnostic
-planificare
-implementare
- evaluare si consolidare
Planurile de dezvolatre ale unitatilor medicale veterinale pot sa cuprinda domenii dintre cele mai
diverse :
- Dezvolatrea sau largirea infrastructurii in vederea obtinerii unor conditii mai bune de
munca; spatii noi ptr laborator, imbunatatinrea imaginii
- Diversificarea ofertei de produse
- Anagajarea suplimentara de personal calificat
- Programe periodice de calificare si instruire pentru personal
- Mijloace de transport ptr personal si pacienti( ambulante veterinare)
- Aparatura ptr imagistica
- Parcare ptr proprietari de animale
- Spatii de spitalizare
- Sala de asteptare
- Reclama
C10 03.12.2018
PLANIFICAREA PROIECTELOR DE INVESTITII
!!!Pentru planificarea unor proiecte de investitii sunt necesare cateva elemente fundamentale :
1. Informatii corespunzatoare- reprezinta tot ce este si poate fi legat de investitia respectiva :
Costuri
Consumabile
21
Termene de garantie
Asistenta termica
Personal implicat
Timpul necesar adaptarii la noile conditii
Costurile necesare specializarii
Termen de executie
Instalare/ dare in functiune etc.
2. Cunoasterea rentabilitatii financiare de care are nevoie compania :
Fiecare manager doreste ca orice investitie sa fie amortizata cat mai repede;
Timpul necesar amortizarii investitiei difera in functie de valoarea acesteia si de cat
de rentabila este unitatea
Rentabilitatea = diferenta dintre costurile totale si profit
Rata rentabilitatii ptr fiecare companie trebuie sa fie egala in ce mai rau caz sau sa
depaseasca costurile totale necesrae functionarii.
3. Evaluarea realista a fluxurilor de numerar pozitive si negative:
Unitatiile medicale si farmaceutice medicale nu realizeaza in general fluxuri continue
pozitive de numerar
Exista perioade din an in care trebuie constituita o rezerva financiara necesara
acoperirii perioadelor de fluxuri negative de numerar.
Aceasta rezerva nu trebuie folosita ptr finantarea unui proiect investitional.
4. Cunoasterea ratei de devalorizare si a inflatiei:
In conditiile unui plan investitional major care se intinde pe mai multi ani , trebuie
luata in calcul rat ainflatiei si a devalorizarii
Se tine cont ca valoarea banilor se modifica odata cu trecerea timpului. Efectul lor
este acela de a crestere a gradului de risc
O clasificare a gradelor de risc, in ordinea crescatoare este :
Reducerea costurilor
Intocmirea tehnologiilor
Dezvoltarea unor segmente ale unitatii
Crearea de noi segmente in cadrul unitatii.
5. Concordanta intre planul strategic si planul de investitii:
Aceste planuri trebuie sa se desfasoare in paralele deoarece decalajele determina
perturbari majore ale activitatii, iar eficienta acestor programe scade, avand chiar
tendinta de ameliorare reciproca.
6. Existenta unei proceduri de control :
Trebuie sa existe pe toata perioada de desfasurare a investitiei astfel incat beneficiile
aduse de investitie sa corespunda cu planul strategic de dezvoltare a unitatii.
MANAGEMENTUL PRETURILOR
Clasificarea costurilor :
1. Costuri variabile :
a. Tratamente colective, medicatia utilizata, publicitate.
b. Forta de munca
c. Salarii, premii etc
2. Costul fixe
a. Nu variaza pe termen lung
b. Platile unitatii, aparatura de laborator, vehicule etc.
3. Costuri de regie : realizate din activitatile de management : chirii, apa, energie.
23
lucru se poate face prin compararea produselor disponibile si prin alegerea marcilor sau standardelor
adecvate unitatii.
C11 10.12.2018
!! In cea de a doua etapa sunt selectati furnizorii.
Aceasta selectie s eface pe baza unor criterii simple si clare :
- Seriozitate
- Punctualitate
- Respectarea contractului
- Gama de produse oferite
- Disponibilitati si facilitati de livrare
- Pretul produselor
- Conditii de plata
Pentru ca sistemul sa functioneze optim, managerul unitatii trebuie sa respecte in aceasi masura
aceste criterii. Nerespectarea repetata a contractelor , fie de catre furnizor, fie de catre beneficiar, atrage
dupa sine o imagine nefavrabila care va afecta negativ activitatea fiecaruia.
Gestionarea optima a stocurilor devinde posibila odata cu acumularea expeirentei in domeniu si
mai ales cand se cunoaste bine potentialul realist al pietei determinat de catre clientii care fac parte din
aceasta.
Fiecare unitate are propriul ei sistem de gestionare a stocurilor, dar principiile de baza raman
aceleasi
Dupa o anumita perioada de timp, nivelul stocului va scadea , iar apoi va creste din nou brusc, in
momentul in care se primeste o noua comanda.
!! Stilurile de conducere
Trebuie pornit de la ideea ca nu exista un stil de conducere care sa poate fi considerat cel mai bun,
indiferent de situatia unitatii sau de angajatii ei.
Rolul unui bun sistem de conducere este acela de a crea o unitate eficienta.
La ora actuala exista mai multe moduri de a diagnostica stilurile de conducere, dar cel mai simplu il
preprezinta cel imaginat de Rensis Likert sub denumirea de „sistemul 4”
Likert a observat sa stilurile de conducere din diverse unitati pot fi clasificate de la Sistemul 1 ( stil
foarte autoritar „sclav pe plantatie”) la Sistemul 4 ( stil bazat pe incredere si munca in echipa)
In cazul compaiilor studiat, Likert a concluzionat ca cele care aveau un stil apropiat de Sistemul 4
aveau cele mai multe sanse de a inregistra productivitati ridicate in mod continuu.
SISTEMUL 1 : conducerea nu are incredere in angajati, iar acestia nu sunt consultati in nici o
problema legata de procesul decizional. Frica, amenintare, sanctiuni si recompense ocazionale. Relatia
generala este de teama si neincredere.
24
SISTEMUL 2 : conducerea are oarecare incredere in angajati ( similara cu increderea pe care
stapanul o acorda servitoriului). Deciziile importante sunt luate de conducere iar cele minore de catre
nivelele decizionale inferioare. Motivarea angajatilor se face prin recompense si sanctiuni. Interactiunea
superior- subordonat implica o anumita condescenta din partea superiorilor si o oarecare teama si
prudenta din partea subordonatilor.
SISTEMUL 3: conducerea are incredere considerabila dar nu totala in angajati. Deciziile generale se
iau la nivelele superioare, iar cele cu caracter specific la nivelel inferioare. Comunicarea se face pe
verticala, in ambele sensuri, pe linie ierarhica. Motivarea angajatilor se ace prin recompense si santiuni
(ocazionale) dar si printr-un anumit grad de implicare al angajatilor. Controlul se realizeaza la nivelel
inferioare de conducere, creandu-se astfel un sentiment al responsabilitatii la nivelul angajatilor.
SISTEMUL 4: conducerea are incredere totala in angajati. Deciziile sunt dispersate la nivelul intregii
organizatii. Comunicarea se face pe linie ierarhica, pe verticala si orizontala, in ambele sensuri. Motivarea
angajatilor se face prin participarea si implicarea in stabilirea recompenselor financiare, fixarea scopurilor,
aplicarea metodelor de lucru si masurarea realizarii obiectivelor.
Rolul managerului este de a identifica care este cel mai adecvat stil de conducre si masura in care el
se poate adapta la acest stil.
In general, pentru o unitate nou infiintata, daca de l ainceput managerul considera ca Sistemul 1
este stilul care trebuie implementat, ulterior se poate trece la Sistemul 2 sau 3, iar in unele cazuri, dupa o
perioada de timp suficienta (ani!!), se poate trece chiar la Sistemul 4.
In schimb, daca se incepe cu Sistemul 4, este foarte putin probabil, ca ulterior, angajatii sa se
adpateze ( si sa fie eficienti) unui stil de conducere similar celui din sistemul 1.
7. Conceptul de produs
Acest concept sustine ca vor fi preferate de consumatori acele produse care ofera cea mai buna
calitate , cele mai bune performante sau care au caracteristici noi.
Activitatea unei firme producatoare de medicamente care se bazeaza pe acest concept isi
focalizeaza activitatea pe o continua imbunatatire a calitatii produsului, reducerii toxicitati, remanentei
dup aadministrare , utilizarea de doze cat mai mici etc.
Se cauta permanent noi moleculae medicamentoase cu valoare terapeutica asigurand prin
protejarea marcii si a produsului, garanti ca o perioada de cativa ani acel produs va fi imposibil de copiat de
catre alte firme concurente sau generice.
Ca o rezultanta directa a acestui concept, in cazul firmelor prodcatoare de medicamnete de uz
veterinare, in ultimii ani s-au constatat fuziuni intre „colosii” productiei mondiale de medicamente.
Aceste fuziuni au fost determinate de nevoia de a avea un departament de cercetare foarte
dezvoltat care este deosebit de costisitor, departament al carui rol este tocmai acela de a descoperii noi
molecule sau noi vaccinuri sau de a imbunatatii produsul medicamentos veterinar.
Pentru medicul veterinar care utilizeaza startegii locale de marketing, conceptul de produs
cuprinde si gama de servicii pe care o ofera clientelei.
Astfel, medicul veterinar poate oeferi servicii de calitate , profesionale, cu rezultate deosebite sau
servicii noi ( radiologie, endoscopie, eco, CT, RMN)
Partea negativa a acestui concept este determinata de concentrarea prea accentuata asupra
produsului sau seviciului in detrimentul nevoilor cumparatorului. Ex. Cusca de prins soarecii pe baza de
laser, pret aprox 1000 euro.
25
C12 17.12.2018
CONCEPTUL DE VANZARE
Acesta pleaca de la premiza ca lasati sa decida singuri, clientii nu vor cumpara niciodata o cantitate
suficienta de produce sau de servicii de la un producator. De aceea, firma duce opolitica agresiva de
vanzare si promovare
Prin aceasta politicam clientul este „ajutat”sa ia decizia de a cumpara un produs. Exemplu concret
este reclama.
La orice pas, cineva incearca sa vanda ceva, De aceea, nu de putine oir, clientii confunda sau un pun
semn de egalitate intre marketing si vanzare. Vanzarea este doar varful aisbergului numit marketing.
Conceptul de vanzare nu trebuie sa agreseze clientul. Farmacistul trebuie sa promoveze produsul
nou si de a evidentia valoarea lui.
Este ideea ca produsele farmaceutice noi intrate pe piata sunt greu vandabile si ca fermierul nu
poate plati un medicament scump, chiar daca este foarte bun. Concluzia este ca in continuare se prefera
medicametel traditionale, chiara daca a aparut fenomenul de rezistenta si nu sunt la fel de eficiente, insa
sunt preferate pentru ca sunt ieftine.
Este o situatie complexa, dar si foarte simpla in acelasi timp.
Notiunea de ieftin nu poate exista decat in corelatie cu eficienta. Aceasta nu inseamna ca un produs
ieftin nu este eficient. Un produs pe baza de penicilina va fi intotdeauna mai ieftin decat un produs care
are la baza o molecula complexa. Un produs care se administreaza de doua ori pe zi este mai ieftin decat
un produs cu efect retard, dar costul total al tratamentului poate fi mai mic utilizand cel de-al doilea
produs, retard.
Decizia recomandarii si responsabilitatea folosirii unui produs trebuie sa revina exclusiv medicuui
veterinar. Decizia cumpararii produsuluim recomandat de medic revine proprietarului care in acest mod isi
asuma responsabilitatea rezultatului tratamentului.
Zeciile de companii de medicamente aparute e piata romaneasca in ultii ani si nr imens de produse
medicamentoase oferite constituie un argument foarte puternic impotriva idei ca in continuare se folosesc
doar produsele „traditionale”.
CONCEPTUL DE MARKETING
A fost elaborat la inceputul anilor ’50. Acesta sustine ca solutia atingerii de catre o companie a
obiectivelor proprii consta in determinarea nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si in furnizarea
satisfactiei asteptate intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta.
Prin introducerea conceptului de marketing se face pentru prima data o delimitare clara intre acest
concept si conceptul de vanzare :
~!!!! Vanzarea se concentreaza asupra nevoilor vanzatorului, marketingul pe cele ale
cumparatorului.
Vanzarea se ocupa cu nevoia unui vanzator de a-si trasforma produsul in bani lichizi, marketingul pe
ideea de a satisface nevoile cumparatorului cu ajutorul produselor si al intregului lant de activitati asociate
crearii, furniazrii si consumului acestuia.
!! Conceptul de marketing se preteaza bine persoanelor si companiilor angrenate n activitatea
sanitara veterinara. EL se bazeaza e 4 elemente importante :
- Piata tinta
- Nevoile cumparatorului
- Marketingul coordonat
- Rentabilitatea
Conceptul de vanzare pleaca de la fabricant, se concentreaza asupra produselor firmei, apeleaza la
activitatea de vanzare si promovare pentru obtinerea profitului.
Piata tinta : nici o firma nu poate sa actioneze pe toate pietele si sa satisfaca toate cerintele.
Uneori nu poate face fata nici unei piete, daca aceasta este foarte mare.
26
Nevoile consumatorului :
- Putem delimita piata tinta dar sa nu cunoastem nevoile consumatorului
- Ex : exista un produs medicamentos administrabil intr-articular recomandat a fi folosit in
special la caii de curse
- Pretul acestui produs care nu are concurenta, este foarte mare dar si valoarea calului de
curse este foarte mare
- Tot producatorul acestui medicament indica folosirea lui si la bovine,dar in acest caz pretul
unei singure doze poate depasii valoarea unei bovine obisnuite.
Marketingul coordonat :
- Presupune doua aspecte :
o In primul rand, necesitatea corelarii diverselor functii de marketing ( vanzarea,
publicitatea, poltica de produs , stdiul pietei)
o In al doilea rand –o buna colaborare intr ecompartimentul de marketing si celelalte
departamente ale firmei.
- Un plan de marketing poate fi foarte bine facut dar nu are nici o valoare daca angajatii
firmei nu ii inteleg utilitatea, necesitatea siinfleunta asupra clientului.
- Departamentu de markeitng este uneori perceput de catre anjatii unei firme ca un
comaptiment separat cu atributii bizare.
- Angajatii angrenati in vanzarea produsului trebuie sa intelega utilitatea planului de
marketing.
- !!! importanta este stabilirea unui plan de marketing clar, realist si simplu, inteles de tot
personalul angrenat, care satisface nevoile clientului, cu costuri minime si eficienta maxima.
!!Rentabilitatea :
- Conceptul de marketing isi propune sa sprijine firma in atingerea obiectivelor
- Obiectivul principal il constituie obtinerea profitului prin satisfacerea nevoilor clientului.
- Exemplu: medicul veterinar instituie tratamente preventive antiparazitare unor animale
nedeparazitate, obtinandu-se astfel productii mai mari, crescand profitul ata pentur medic
cat si pentru fermier.
CLIENTELA
1.Pastrarea clientelei
In trecut , in Ro, exista un distribuitor unic de produse veterinare de unde mediucl veterinar era
nevoit sa-si asigure necesare, indifenret de serviciile oferite.
Ulterior au aparut si s-a dezvoltat un nou si intreg sistem de distributie a produselor veterinare.
Comapniile straine si-au deschis reprezentate cu agenti de vanzari sau au apelat la alte firme ptr a
face importul si distrbutia. Au aparu firme producatoare interne, firme specializate numai pe distrbutie si o
multitudine de farmacii si cabinete veterinare.
Un mod de a creste profiturile unei firme este cresterea nr de clienti si pastrarea cleintelei.
La ora actuala , firmele care oefra produse si / sau servicii medicului veterinar se afla intr-o continuu
competitie. Aceasta competitie nu est edoar cantitativa , ci si calitativa.
Se cauta in primul rand stabilirea unor legaturi cu ceimai buni medici veterinari, care o o clientele
numeroasa si care prezinta seriozitat in derularea contractelor si a platilor.
A avea client un medic veterinar recunoscut de clientela saca fiind un medic f bun, inseamna pentru
firmele producatoare si de distributie un client deosebit de important.
La randul sau, medicul veterinar in calitate de furnizor de servicii catre clientela sa, incearca sa
stranga in jurul sau un personal medical cat mai bine pregatit, responsabil si serios cu care sa ofere servicii
de calitate unui numar cat mai mare de clienti.
Si in acest caz exista, constient sau nu, o atentie selectiva in functie de client.
27
Exista opinia , in prezent, nu exista o concurenta mare intre medici veterinari, in special intre cei
care lucreaza in orasele mici sau in comune. Foarte putini dintre cei care lucreza in astfel de zone s-au
confruntat cu un medic veterinar. Experienta din statele invecinate aratat ca acest fenomen este inevitabil.
Ca medic veterinar, va rezista cel care ofera servicii de calitate, prompte si insotite de rezultate
foarte bune.
C13 14.01.2019
Numarul de clienti ptr med vet este foarte mare in prezent in Romania. Practic , fiecare proprietar
al unei gospodarii din meidul rural reprezinta un potential client.
Daca luam in calculdatele statistice, observam ca in Ro exista in jur de doua miliane de astefel de
gospodarii.In viitor cand va creste nr de microferme sau ferme de dimensiuni medii, nr clientilor medicului
se va restrage si concurenta va devenii mai acerba.
Pierderea sau pastrarea unui client va devenii un factor esential si primordialatat ptr firmle a caror
clientela o reprezinta personalul veterinar cat si ptr med veterinari in calitate dde furnizori de servicii catre
prop de animale.
Atragereaunui nou client est emult mai costisitor decat pastrarea unui client existent.
Exista 4 indici ce trebuie luati in calcul in cazul in care se doreste evaluarea pierderii prin decizia
unui client de a nu mai folosii produsele sau serviciile noastre.
Primul indice: indice de pastrare al clientilor. Spre exemplu: se calculeaza cati din clientii care au
apelat prima data la produsele sau serviciile noastre au revenit
Motivul pierderii clientilor: in acest sens trebuie identificate cauzele care conduc la pierderea
clientilor (servicii sau produse de slaba calitate, preturi exagerate, conditii de piata)
Calcularea profitului nerealizat prin pierderea unui client: profitul pe care l-ar fi adusun client intr-
un anumit nr de ani.
Costurile legate de reducerea indicelui de infidelitate
Cumparatorul
Agentii de vanzari si personalul departamentului de marketing din cadrul unei firme au sarcina de a
anliza :
- Dorintele
- Modul de percepere
- preferintele
- comportamentul de cumparare al cumparatorilor.
Factorii culturali :
1. Cultura :
- principalul factor de infleunta al dorintelor si comportamentului unei persoane
- pe masura ce experienta profesionala a medicului veterinar creste si se imbogateste cu noi
cunostinte , perceptii, preferintele si modelele de comportament se modifica
2. cultura secundara :
a. este formata din culturi secundare care ofera posibilitati sporite de identificare si de
socializare ale membrilor lor
b. culturile secundare includ persoane apartinand aceleasi nationalitati, religii rase, regiuni
geografice
c. aceste culturi secundare reprezita segemnet importante de piata, pentru satisfacerea
nevoilor acestora elaborandu-se programe specifice de marketing
d. exista prog special de calculator ptr med vet practician penru ei care ucreaza in
departamentelele antiepizootice.
3. Clasa sociala:
a. Societatea umana se caracetrizeaza printr-o stratificare sociala care se produce dub forma
de clase sociale.
b. Incadrarea intr-o anumita clasa sociala este determinata de mai multe variabile: ocupatia,
venitul , averea , educatia, sistemul de valori etc.
Factorii sociali:
1. Grupuri de referinta :
a. Reprezinta toate grupurile care o influenta directa sau indirecta asupra atitudinilor sau a
comportamentului unei persoane
b. Din cadrul grupurilor secundare ce pot infleunta comportamentul unui persoane, pot face
parte grupurile profesionale , sindicale , religioase. Gradul de influenta al grupurilor de
referinta difera de la un produs la altul sau de la o marca la alta.
2. Familia :
- Este cel mai infleunt grup de referinta.
- Viata unui consumator se imparte intre familia din care provine si cea pe care si-o formeaza.
3. Rolul si statutul social :
a. Pe durata vietii o persoana ia parte la activitatiile unor grupuri diverse : familie, organizatii,
asociatii, cluburi.
b. Pozitia ocupata de persoana in fiecare din aceste grupuri se defineste prin rolul si statutul
sau.
c. Rolul = activitati ce trebuie indeplinite.
29
Factori personali :
1.varsta si etapa din cadrului ciclui de viata
2. ocupatia – comportamentul e infleuntat de asta si ptr asta o firma prod
3. situatia materiala
4. stilul de viata
C14 21.01.2019
Factorii psihologici :
30