Analiza pietei vinurilor din România

Conceptul de piată

Privită ca mecanism economic, este mâna invizibilă ce reglementează activitatea

economică, forta impersonală care actionează dincolo de capacitatea de interventie a
participantilor, forta arbitrară ce determină pretul si implicit venitul.

Altfel spus, reprezintă sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a

realizării lor prin intermediul vânzării-cumpărării.

Philip Kotler este cel care asocia notiunile de piată cu totalitatea cumpărătorilor
actuali si potentiali ai unei companii. Prin prisma acestui concept se pot deprinde
notiunile de piată efectivă, piată potentială, piată tintă, segment de piată, cota de piată.

produsului vizează gradul efectiv sau potential de pătrundere în consum a unui

anumit produs. În mod analog, piatja întreprinderii se referă la gradul efectiv sau
potential de pătrundere în consum a produselor realizate de întreprinderea respectivă.

întreprinderii se împarte în grupuri omogene de consumatori, în funtiie de

anumite criterii, numite segmente de piată. Segmentul de piată este grupul de
consumatori cu nevoi sau cerinte similre si care vor răspunde pozitiv unui anumit mix de
marketing, deci unui produs cu anumite calităti, la un anumit pret, distribuit într-un
anumit fel si cu anumite mijloace promotionale.

Pe de consum criteriile de segmentare pot fi demografice, economice,

psihografice, comportamentale.

Nisa de piată este un grup de consumatori si mai restrâns care solicită o

combinatie specială de avantaje, pentru obtinerea cărora sunt dispusi să plătească un pret
mai mare.
 În urma studierii comportamentului consumatorilor si cercetărilor de piată,
organizatiile au ajuns la concluzia că nu este posibil sau indicat să se încerce vânzarea
produselor sau serviciilor la toti clientii posibili ai pietei.

Mixul de marketing

Pentru a-ti atinge obiectivele propuse compania apelează la mixul de marketing,

principalul instrument al tacticii de marketing.

În viziunea lui Philip Kotler, mixul de marketing reprezintă ansamblul de

instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a
produce pe piata tintă reactia dorită. El reuneste proprietile caracteristice ale organizatiei,
elemente pe care aceasta le poate folosi pentru a influenta cererea pentru produsul său în
general, vânzările în mod special, si anume: produsul, pretul, promovarea si distributia
sau plasarea produsului. Acest set de variabile controlabile, cunoscut si sub denumirea de
„cei 4P” are rolul de a detalia strategiile de marketing si de a influenta piata în vederea
asigurării eficientei maxime.

Produsul constituie suportul celorlalte submixuri. Scopul organizaţiei este să

producă bunuri şi servicii care să îndeplinească caracteristicile dorite de publicul ţintă,
atât din punctul de vedere al însuşirilor tangibile (culoare, mărime, funcţionalitate etc),
cât şi al celor intangibile (transport, servicii secundare, facilităţi post-desfacere).

Politica de produs doreşte să adapteze oferta la exigenţele cererii, prin produse

care să corespundă nevoilor consumatorilor, dar totodată să aducă profit organizaţiei.

Preţul trebuie să reflecte valoarea produsului, astfel încât să fie acceptabil atât
pentru producător (să-i aducă profit), dar şi pentru consumator (să dispună de venituri).
Prin imaginea ce o induce, preţul afectează şi viitorul organizaţiei.

Plasamentul (distribuţie) are în vedere politici legate de canalele de distribuţie,

circuitele şi reţelele de transport, utilizarea intermediarilor (cât, când, ce fel, în ce loc),
distribuţia fizică etc.
 Promovarea realizează comunicarea cu viitorii clienţi, stabilind ce şi cui se
comunică, cum să se realizeze aceasta, în ce formă şi cu ce mijloace.

Mixul de marketing

Pentru a-si atinge obiectivele propuse compania apelează la mixul de marketing,

principalul instrument al tacticii de marketing.

În viziunea lui Philip Kotler, mixul de marketing reprezintă ansamblul de

instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a
produce pe piata tintă reactia dorită. El reuneste proprietătile caracteristice ale
organizatiei, elemente pe care aceasta le poate folosi pentru a influenta cererea pentru
produsul său în general, vânzările în mod special, si anume: produsul, pretul, promovarea
si distributia sau plasarea produsului. Acest set de variabile controlabile, cunoscut si sub
denumirea de „cei 4P” are rolul de a detalia strategiile de marketing si de a influenta piata
în vederea asigurării eficientei maxime.

Produsul constituie suportul celorlalte submixuri. Scopul organizaţiei este să

producă bunuri şi servicii care să îndeplinească caracteristicile dorite de publicul ţintă,
atât din punctul de vedere al însuşirilor tangibile (culoare, mărime, funcţionalitate etc),
cât şi al celor intangibile (transport, servicii secundare, facilităţi post-desfacere).

Politica de produs doreşte să adapteze oferta la exigenţele cererii, prin produse

care să corespundă nevoilor consumatorilor, dar totodată să aducă profit organizaţiei.

Preţul trebuie să reflecte valoarea produsului, astfel încât să fie acceptabil atât
pentru producător (să-i aducă profit), dar şi pentru consumator (să dispună de venituri).
Prin imaginea ce o induce, preţul afectează şi viitorul organizaţiei.

Plasamentul (distribuţie) are în vedere politici legate de canalele de distribuţie,

circuitele şi reţelele de transport, utilizarea intermediarilor (cât, când, ce fel, în ce loc),
distribuţia fizică etc.

Promovarea realizează comunicarea cu viitorii clienţi, stabilind ce şi cui se

comunică, cum să se realizeze aceasta, în ce formă şi cu ce mijloace.
Strategia de marketing

Strategia de marketing desemnează liniile definitorii ale atitudinii si conduitei

întreprinderii în vederea atingerii anumitor obiective. Aceasta este reprezentată de
ansamblul obiectivelor concrete care trebuiesc îndeplinite într-o anumită perioadă de
timp, a mijloacelor si metodelor prin care acestea se transpun în practică, exprimând
tendintele si exigentele ce se impun pentru atingerea performantelor stabilite, al căror
nivel se măsoară cu ajutorul unor indicatori economici cum ar fi: cifra de afaceri, cota de
piată, profitul etc.

O strategie de marketing ,pentru a avea succes, trebuie să pornească de la

identificarea necesităţilor consumatorului pentru ca ulterior să se ajungă la conturarea
obiectivelor producţiei în vederea satisfacerii acestor necesităţi, care pot fi anumite
servicii sau produse.

O organizaţie va câştiga teren doar atunci când va opta pentru strategii ce se

bazează pe caracteristicile ei fundamentale şi pe punctele ei forte.

1. Caracteristici generale ale pietei – Istoric

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin,

dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale,
mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata,
pe drept cuvant, o licoare divina.

Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari,

construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si va
deveni un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca
producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin

4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in
Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei.
Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura
consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de
Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele
primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor
pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare,
dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.

Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 D.C)

infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al
principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii
provincia si ca o dovada ca viile renascusera.

In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut

mai multe perioade

distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului.

Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul

Razboi Mondial, au fost

caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul

viticol, aceste legaturi au

culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa

ravagiile produse de

filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a

constituit faptul ca

replantarile care s-au facut au avut drept sursa viţele nobile aduse din
Franta: Pinot Noir,

Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu

Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a
Şpritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie
locala).

In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de

organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si
centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile
romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile
internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin
pe calitate.

Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de

schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand
fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari,
fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces
de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul
lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

Prezentarea generală a produsului

Un produs este orice lucru oferit pe piaţă în scopul captării interesului, al

achizţionării, utilizării sau consumului şi care poate satisface o nevoie sau o dorinţă; el
include obiecte fizice (tangibile), servicii, persoane, locuri, organizaţii sau idei.

Vinul reprezintă o băutură alcoolică ce se consumă pe

întreg teritoriul României. Nu putem delimita un anumit
teritoriu sau spaţiu geografic, unde există numai non-
consumatori absoluţi sau numai non-consumatori relativi.
Teritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezintă
întreaga Românie, inclusiv şi pentru anul 2005.
Comercializarea vinului, desigur, are loc în zonele mai intens
populate, atât în mediul rural, cât şi urban. Mediul rural,
care, în România, reprezintă aproximativ 40 % din totalul
populaţiei, în general, e caracterizat prin economia naturală,
producătorii fiind şi ei însuşi consumatorii, adică
autoconsumul. Aici se are în vedere de vinul produs în
condiţii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate,
gust, aromă, nu rămâne în urmă faţă de cel numit de
calitate. În mediul urban , însă, e comercializat vinul
îmbuteliat în sticle, având o preponderenţă mai mare decât
cel vândut în vrac.

Dacă facem o analiză empirică, vânzări ridicate sunt în

zonele geografico-istorice de producere a vinului, în
apropierea zonelor viticole, unde putem face rost într-un
timp mai util şi eficient de materia primă : strugurii.

Mai jos prezentăm harta viticolă a României :

Regiunile geografico-istorice sunt : Moldova, Muntenia şi

Oltenia, Zona de Vest, Transilvania, Dobrogea

In Romania, potrivit legislatiei in vigoare – Legea

viei si vinului , nr. 67/1997 si HG nr. 314/1999 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii viei si
vinului nr. 67/1999 , se obtin urmatoarele categorii de
produse vinicole :

Vinuri stricto-sensu(vinuri propriu-zise)

A. Vinuri de consum curent

-vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre
8,5% vol. si 9,5% vol.
 -vin de masa superior , cu taria alcoolica peste
9,5% vol.

B. Vinuri de calitate

-vinuri de calitate superioara – VS , avand o tarie

alcoolica dobandita de minimum 10% vol.

-vinuri cu denumiri de origine , avand o tarie

alcoolica dobandita de minimum 10,5% vol.

Vinurile de calitate superioara – VS pot fi exportate

sub denumiri generice de Landwein , Vin de Pays ,
Country Wine sau altele similare , cu mentionarea
indicatiei geografice recunoscute . Pentru aceste vinuri
se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale sa
fie de 10% vol. , iar cel al tariei alcoolice dobandite , de
9% vol.

Vinuri cu denumire de origine pot fi :

a) vinuri cu denumire de origine controlata –DOC-

trebuie sa provina din srtuguri cu continut in zaharuri
de minimum 180 g/l;
b) vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de
calitate – DOCC.
- cules la maturitatea deplina – DOCC-CMD : vinuri
provenite din struguri cu continut in zaharuri de
minimum 196 g/l ;

- cules tarziu – DOCC-CT : vinuri provenite din

struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l .

Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta

categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un
continut in zaharuri de minimum 204 g/l .

- cules la innobilarea – DOCC-CIB :vinuri obtinute din

struguri cu un continut in zaharuri de minimum
 240 g/l , cu atac de “mucegai nobil” sau culesi la
stafidirea boabelor .
In functie de continutul sau rezidual , vinurile de
consum curent si de calitate

pot fi : seci , demiseci ,demidulci si dulci .

C. Vinuri speciale

-Vinuri spumante

-Vinuri spumoase

-Vinuri perlante si petiante

-Vinuri aromatizate

-Vinuri licoroase

Volum vanzari

Demi-Dulce 46,5 %
Dulce 6,8%
Licoros 0,9 %
Nespecificat 7,5%
Sec 14%
Demi-Sec 24,3 %
 Valoarea vanzari

Demi-Dulce 40,3 %
Dulce 9,2%
Licoros 2,4 %
Nespecificat 3,4%
Sec 18,8%
Demi-Sec 25,8 %

Producatorii mari de vinuri :

Dobrogea: Murfatlar
Romania ,Karom Drinks, Vinvico Constanta, Fruvimed,
Viticola Sarica Niculitel,Ovidius Mercado ;

Moldova : Bucium Iasi

,Cotnari,Vinia,SCDVV Iasi,Vincon Vrancea,Veritas
Panciu,Vinuri Nicoresti,Prowine International,SCDVV
Odobesti,Ramex,Bachus ;

Banat : Cramele Recas ,SCDVV

Minis ;

Transilvania : Jidvei ,Casa

Vinului Mures,Prescon Mures ;

Oltenia : Carl Reh Winery ,Vie

Vin Vanju Mare ,Vinarte,SD Banu Maracine ;

Muntenia : Provinum
S.E.R.V.E.,Vinterra International,Cramele
Halewood,Carpathian Winery,Videlmar,DVFR,ICDVV Valea
Calugareasca,SCDVV Stefanesti – Arges,Tohani, Rovit

Dintre acestia , distingem cei mai mari producatori pentru

anul 2005 :

Denumirea firmei Cota de pe piaţă Cifra de afaceri

(%) (mil. euro)
Murfaltar 30 105
Cotnari 18,7 65,45
Jidvei 17 59,5
Vincon 10 35

Cererea de vin

2005
 Vinul romanesc nu ajunge la export, pentru ca nu se
bucura de promovare corespunzatoare, dar si pentru ca
mare parte din el nu are calitatea corspunzatoare pentru a
intra pe o piata competitiva. „Aceasta cu atit mai mult cu cit
aproximativ 50% din vinul produs la noi nu se poate
comercializa fiind obtinut din hibrizi. Vinurile noastre au mai
multe dezavantaje: soiurile predominante in cultura la noi nu
sint dintre cele mai cautate la export si mai mult de 50% din
vinul de calitate superioara este obtinut de micii producatori
care nu ajung sa-si vinda marfa pe o piata organizata“, a
aratat presedintele ONVV.
 Vinuri şi spirtoase din România
Jidvei
Cotnari
Murfatlar
Pietroasa

Jidvei

Traminer Dry Muscat

Traminer se Muscat Otonnel este

obtine intr-o larga vinul care si-a gasit a
paleta, de la sec doua patrie in cadrul
pana la dulce. Are pogdoriei, cu o
o culoare galben- culoare de la galben
verzuie pana la pai pana la galben
galben-aurie, sau auriu, de la sec,
chiar galben- demisec pana la
roscata, dupa mai dulce.
multi ani de
invechire. Parfumul si aroma
amintesc de cele ale
Aroma specifica si strugurelui copt, cu
distincta este gust atragator,
asemanatoare cu placut, avand
cea a dulcetii de savoarea unui nectar
trandafiri. Gustul aromatizat cu esenta
este usor picant de salvie, pana la
lasand uneori mirosul placut al
impresia celui de florilor de lamai.
mirodenii, onctuos
si catifelat.

Vinul este
apreciat ca un
elixir pentru zilele
 batranetii, un
intaritor care
lungeste si
infrumuseteaza
viata. Prin
maturare si
invechire apare
mai corpolent,
putin amarui si cu
gust de alune.

Feteasca Regala Sauvignon Blanc

Feteasca Regala Sauvignon Blanc

este un soi este un vin sec,
autohton, demisec, sau
dominant intre demidulce, care a
vinurile albe seci contribuit si
pentru contribuie la
prospetimea, mentinerea faimei
vinuozitatea si Jidveiului in tara si
fructuozitatea sa, strainatate.
cu un parfum mai
putin pronuntat, Cand vinul este
dar cu o aroma tanar, fructuozitatea,
care il parfumul si aroma
diferentiaza. ierboasa amintesc
de cele de amnar
Vinul se impune scaparat.
prin echilibrul sau
in componente. Este un vin cu multa
Aciditatea deseori viata, placut acid, cu
mai ridicata decat o inegalabila
la celelalte vinuri savoare, fructuos si
din podgorie, ii armonic. Dupa cativa
 imprima o nota de ani de pastrare in
vioiciune foarte butoi si butelii,
atractiva pentru buchetul si gustul se
multi consumatori. apropie de ale
pepenului galben.
Aceste insusiri au
facut ca acest vin
sa fie cautat din
Romania pana in
indepartata
Japonie.

Vinars Tarnave

Vinars este un
produs obtinut
prin invechirea,
peste 8 ani, a
distilatelor de vin
din butoaie de
stejar.

Aciditatea ridicata
a vinurilor din
Podgoria
Tarnave, care se
distila tinere,
separarea corecta
pe fractiuni a
distilatelor,
invechirea de
durata duc la
obtinerea unui
vinars de calitate,
cu o finete
deosebita si cu o
personalitate
specifica
Jidveiului.

Cotnari
Grasa de Cotnari Blanc Cotnari

Gustul, complex, Este reprezentantul

pare facut din cel noii generatii a
al miezului de vinurilor de Cotnari.
nuca impletit cu Face parte din
dulceata stafidelor categoria vinurilor
si cu o nuanta albe-seci.
plina de migdale
dulci. Soiurile componente
ale acsetui sortiment
Strugurii din care sunt: Francusa,
se obtine acest Feteasca si
vin poarta Tamaioasa.
denumirea de Vinificarea acestor
Grasa de Cotnari. soiuri are loc
separat. Arta
La Cotnari, acest cupajarii acestor
soi de struguri soiuri pure revine
acumuleaza tehnologului, iar vinul
frecvent 300 rezultat este un vin
grame de puternic prin
zahar/litru de continutul ridicat de
must, din care alcool (peste 12%) si
rezulta un vin de extract (extractul sec
minim 12,00% 24-26).
alcool si
aproximativ 80
grame zahar/litru.
Tamaioasa (Busuioaca) de Moldova Feteasca alba
 Culoarea este Vinul Feteasca de
galben Cotnari pastreaza
stralucitoare cu din specificul soiului
reflexe verzui sau Feteasca, dar are o
galbui, in functie tipicitate cu totul
de trecerea anilor. aparte, datorata in
special conditiilor
Gustul complex, eco-climatice
ingemaneaza particulare ale
parfumul de podgoriei, mai ales
busuioc si fan atunci cind
proaspat adunat, recoltarea strugurilor
cu aroma se face toamna
deosebita a tarziu.
perelor
busuioace. Strugurii din care se
Strugurii din care obtine acest vin sunt
se obtine acest cei de Feteasca alba
vin poarta culesi la maturitate
denumirea de de innobilare, cand
Busuioaca mustul rezultat din
(Tamaioasa) de vinificarea lor are o
Moldova, soi de concentratie in
struguri istoriceste zaharuri de minim
legat de Cotnari. 240 gr/lt. din care
rezulta un vin de
La Cotnari, acest minim 11.5% alcool
soi de struguri si aproximativ 40 gr.
depaseste zahar.
frecvent 260
grame zahar/litru
de must, din care
rezulta un vin cu
taria alcoolica de
minim 11,5% si un
continut de peste
60 grame
zahar/litru.

Murfatlar

Muscat Ottonel Chardonnay

 Este un vin Soi de baza in cadrul
renumit atat podgoriei Murfatlar,
pentru parfumul realizat in urma
floral caracteristic, supracoacerii
cat si pentru avansate. detine
calitatiile de recordul distinctiilor
ansablu ce fac din internationale, fiind
el un desert considerat un
excelent. Realizat campion al acestora.
printr-o tehnologie
specifica, ce are
in vedere
conservarea cat
mai corecta a
aromei, este un
vin plin, de
culoare galben
aurie, de o finete
deosebita, cu un
echilibru perfect si
o aroma
neintrecuta ce
evolueaza
deosebit in faza
de invechire.

Cabernet Sauvignon Merlot

Vin barbatesc, Vin rosu aprins, vioi,

impresionant prin vivace, cu buchetul
caracterul sau floral caracteristic,
fructuos, ce armonic constituit, cu
evolueaza o buna evolutie in
excelent in urma invechire, in special
maturarii in vase asociat cu vasul de
de stejar, ce-i stejar.
confera un buchet
original, o Are o compozitie
armonie gustativa organoleptica
complexa. specifica, cu un
continut ponderat in
Rosu rubiniu in tanin si evolueaza
faza tanara, cu bine in urma
tente maronii in maturarii capatand
urma invechirii. un gust fructuos de
coacaze.
Pinot Gris Pinot Noir

Este Vin rosu, fin si

reprezentatntul elegant, armonios,
fidel al vinurilor lejer si prietenos.
naturale dulci,
detinand recordul Are o culoare rosu
acumularilor de aprins in faza tanara,
zahar. degradand spre rosu
caramiziu la
Culorile galben maturitate. Prin
pai, nuantele spre invechire capata o
chihlimbariu, in catifelare deosebita.
urma invechirii
avansate, gustul
caracteristic,
armonia in
asamblu a
componentelor
ce-i confera
nuante catifelate
si onctuase, il fac
sa rivalizeze cu
cele mai
renumute vinuri
ale lumii din
aceasta categorie
Tamaioasa Romaneasca Traminer
Soi traditional Facand parte din
romanesc, cu o clasa semi-aromate,
aroma este un vin personal,
caracteristica. amplu si fin,
Aceasta, asociata sugerand aroma de
cu insusirile trandafiri.
gustative, il
consacra ca un
excelent desert.

Realizat printr-o
tehnologie
specifica in scopul
conservarii
aromei, cu o
culoare aurie,
este un vin perfect
echilibrat, cu
evolutii deosebite
in faza de
invechire.
Pietroasa

Busuioc de Pietroasa Feteasca Regala

Este un vin de Provine din

calitate superioara incrucisarea dintre
VS demidulce cu Feteasca Alba si
o concentratie Grasa de Cotnari,
alcoolica de 11 % are o culoare galben
si zahar rezidual verzui si o aciditate
nefermentat 40 mai mare decat
gr./ l Acest Feteasca Alba, un
sortiment a vin alb demisec, vioi,
rezultat din usor acid, glicerinos
cupajarea unei si cu vascozitate mai
cantitati de 20% mare. Esta un vin de
vin soi Busuioaca calitate superioara
de Bohotin cu obtinut in podgoria
80% alte vinuri Dealurile Buzaului
soiuri rosii. centru de vinificatie
Ramnicu Sarat, are o
Are o culoare rosu concentratie
rubiniu inchis, alcoolica de 11,2 %
este un vin si circa 10 gr. zahar /
catifelat cu aroma litru.
discreta de
Busuioaca de Este recomandat
Bohotin, un vin pentru ospete
plin cu o usoara traditionale, unde
astringenta si un servit la temperatura
buchet ce de 10 – 12º C,
aminteste de datorita delicatetei si
fructele de elegantei poate insoti
padure. Poate fi cu succes
asociat cu preparatele din
preparatele din peste, legume, carne
carne de porc si de pasare,
vita la gratar si cu branzeturi.
preparatele de
patiserie.
Temperatura de
servire este de 16
– 18º C.
Riesling Italian Merlot
 Este socotit Se situeaza pe
regele vinurilor primele locuri in topul
albe seci. Are vinurilor rosii. Are
culoare galben culoare rosie rubinie
verzui, un vin granatata cand este
sobru, barbatesc, tanar si nuante spre
placut aromat, teracot cand se
suav si invecheste.
reconfortant.
Buchetul de o Gustul aminteste de
finete deosebita cel al cireselor
aminteste de amare si a prunelor
mirosul fanului uscate, usor
cosit. astringent, extractiv,
catifelat. Aroma
Este un vin cu seamana cu cea a
Denumire de afinelor.
Origine Controlata
DOC) cu taria Consumat la 16 –
alcoolica 11,2%. 18º C se poate
Datorita aciditatii asocia cu
ridicate, consumat preparatele din carne
la temperatura de rosie si preparate din
8 – 10 º C poate vanat cu blana si in
insoti preparatele general cu mancaruri
din fructe de picante din carne de
mare, peste in porc, vita, oaie.
special gras si
carne de pasare.
maios de Pietroasa

Este un vin de
calitate superioara
VS demidulce cu
o concentratie
alcoolica de 11 %
si zahar rezidual
nefermentat 40
gr./ l.

Acest sortiment a
rezultat din
cupajarea unei
cantitati de 20%
vin soi Tamaioasa
Romaneasca cu
80% alte vinuri
 soiuri albe. Este
un vin catifelat cu
aroma discreta
imprumutata de la
Tamaioasa
Romaneasca,
aciditate
moderata si un
buchet bine
armonizat.

Datorita calitatilor
sale, consumat la
8 – 10 º C poate
insoti preparatele
de patiserie,
pizza, carne de
pasare si
deserturi.

Bibliografie

www.vinul.ro , producatori

Revista HRB expert Octombrie 2006, anul VII, NR 41(69)

http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/In+2005,
+piata+vinului+a+inregistrat+o+cifra+de+afaceri+de+350
+milioane+de+euro.html

http://www.livenews.ro/Article.aspx?ID=4408

http://www.cotidianul.ro/index.php?
id=7934&art=20464&cHash=3ee2f64c6e
Revista Tribuna economica, numerele : 7,8,16,20,21 anul
2006

Revista de comert , numerele : 4,8,16 , anul 2005

Anuarul statistic 2005

www.wineromania.com (Apev)

http://www.gandul.info/articol_3672/romanii_renunta_la_vinul
_romanesc_in_favoarea_celui_din_import.html