Prof. ing. dr. MARCEL N.

ROSCULET

MINISTERUL INVATAMINTUtul INSTITUTUL POlITEHNIC, BUCURESTI

Manual

de

Analiza

matematica

vol. I

ALGEBRA. CALCULUL DIFERENTIAL

EDITURA DIDACTICA $01 PEDAGOGICA BUCURESTl-1964

ALGEBRA

Capitolul I

MULTIMI. NUMERE. STRUCTURI

§ 1. NO'fIUNI DE Tb'ORIA MUL'fIMILOR

1. IIll,ltimi. Element aJ unei mll,ilimi. Apartenenta

Nojiunea de multirne poate Ii lamurita mai potrivit prin exemple. Spectatorii dintr-o sal ii, paginile unei carji, muncitorii dintr-o uzina, numerele intregi ~i pozitive, literele alfabetului latin sin] rnultirnl. Obiectele din care este fermata 0 multime se nurnesc elemeniele multirnit. Elerncntele unei multlmi pot fi obiecte de oriel.' natura.

E zemp!e

1) Dae" Neste multimea fermata din toat. numerele intregi ~i positive uumarul 3 estn un element al multimii N.

2) Dad, A este muljirnea formati din literele alfahetulni elin, atunui '), est. un element 81 multimii A.

o multime este deflnita dad avem un mijloc de a deosebi elernente.e multirnli de alte clemente care nu fae parte din rnultime. 0 multime este deilnlta dad sint date elcmentele sale sau daca ni se dii ° proprietate pe care o au toate elementele sale, proprietate care Ie deosebeste de elernentele altei multirni.

Daca 0 multirne este data prin elementele sale, multi mea se noteaza scriind in acolade aceste elemente, iar dad multimea este data printr-o proprietate care caracterizeaza elementele sale, multirnea se noteaz a speciliclnd in aeolade aceasta proprietate,

E zempl.

1) Mullimca A Iormata din elementele a, b, C, d so notea.~ A = {a, b, c, a}.

~) Multimea M formatil lin numersle naturale rna; marl decit 5 se not eaz ii M = { ~ [ ~ E N, '" > 5} .

Dad a este un element al muljirnii A se serie aEAsau A3U

~~~~M.ui~iUii. l\TIJrttefB. Struduri

si se clteste "a apartine multimii A". Semmil E se nurneste sernnul de apartelU!ntii. Dad b nu este element al mul titnii A se serie ,

bEtA

~i sc ci teste ,,0 nu apartine rnultimii A".

M:temple

1) Fie E multimca literelor alfabetului elin ; ~ EI E, A E E. 3

2) Fie N "" {I. 2, ... } multimea numerator uaturale ; 3 E N, "2 EI N .

3) 2 E p, 2, 4, 7}; 5 EI{ 1, 2, 4, 7}.

2, Su,bmu.llimi. I.nelu.ziu.ne

Fie doua multimi A ~i B. Dad toate elernentele multimii A sint ~i clemente ale muljirnti B, atunci spunem cii A este submuliime a multirnii B

~i se scrie

A c B sau B::::> A,

citindu-se astfel: "multimea A este inclusa (continuta) In rnultimea B" sau "multhnea B include (confine) rnultimea A". Semnul c se numeste sernnul de incluziune. Dad multi mea A nu este inclusa in multimea B se scrie

A q: B sau B II A

sl se citeste "A nu este inclusa in B" sau "B nu include pe A".

Multimea A se nurneste submuliime strietii a lui B daca A c B ~i

B contine eel putin un element care nu apartine lui A.

Multimile A ~i B sint egale daca ACB ~i BeA ~i se scrie A = B.

fJ e e m n t e

1) Multimea A = p, 2. 7} este 0 eubmultirne ,(.ricta a multimii B = {I, 2, 3, 4, 7}.

2) 1\[u1timea numerelor naturale pare P = {2. 4, 6 •... } este 0- submultime stricti a

muljhnii numerelur naturale N = (1, 2, 3, ... }.

Relatia de incluziune are urrnatoarele proprietati :

I) AcA; relatia de incluziune este reflexiva ;

2) ACB ~i BeA ~> A =B; relatia de incluziune este antisimetrica ;

3) ACB ~i BCCd.! AcC; relatia de incluziune este tranzitiva. Semnul =) se citeste "implica" sau .. atrage" ~i este sernnul implicattni logice.

3, Reuniu,ne. Interseelie. Diferenlii.. Complementara

Fie A ~i B doua multimi, Se numeste suma sau reuniunea multirnllor A ~i B muljl mea S a elementelor care apartin eel putin uneia din multirnile A sau B (fig. I); se noteazii

S=AUB

~i se citeste .. A reunit eu B". Semnul U se numeste semn de reuniune.

Notjuni b .teoria R'tultimilor

Din defini tie rezultii cii

AU B = {x I XE A sau XE B} .

E J: e w P Ie

1) A ~ {1, 2, 4}, R ~{l, 7,9, HI AU B = (1, 2, 4, 7, 9, 1I)

2) Fie I = { 1, 3, 5, ... } multimea eumerelor naturale impare ~i P = { 2, 4, G, ... } multimea numerelor naturale pare; reunirea lor P U I eate multimea numerelor naturale

N ,.; {I, 2, 3, ... }. .

S <AVa Fig.!.

I=AflB Pig. 2.

In mod asemiiniitor se delmeste reuniunea mai multor multirni A1, A2, ,."An

U A, = Al U A~ U ... U AD = {X I x E A1, sau X E Az, sau ...

• •

. ., sau x E An} .

Se nurneste iruerseciie a muljirnilor A ~i B multlrnea I a elementelor care apartin ~i multirnii A, ~i multimii B (fig. 2). Se noteaza

/ ~A n B

~i se citeste "A intersectat cu B". Sernnul n se nurneste semn de interseciie. Din defini tie rezulta c1i

A n B = {x I XE A ~i XE B}.

E",.mpie

1) Daca A = (1, 3, 5), B ~ {2, 3, 7 J. utunei An B = {3} .

2) Daeii N = (1, 2, 3, ... }; p = { 2, 4, 6, ... j, atunci N n p = { 2, 4, 6, ... }.

3) Intereeetda a duua multimi A ~i Jl avind ca elernente punetele interinare a doua eercuri eecante este fonnata. de multi mea 1 a puuctelor eomune,

Doua multirni A ~i B care nu au nici un element comun se numesc disjuncte. Spunem cit intersectia lor este rnultirnea vida, rnultime care se noteaza o. Multimea vida (desarta) este acea multime care nu contine nici un element.

8

E",.".pl"

lillipmea nnmerelor pare P ~i multimea numerelor impare I slnt disjunct. P n I ~ 0 •

Intersectia mai multor multirni A1, A2, "', Au se dellneste In mod

asernanator

B

nA, = Al n A2 n·,.n An = {XIXiOoA) ~i xeAe ~i ... ~i xeAA}· i-I

E",.mpl ..

Al = {l, 3, 4, 6, 7}, A, ~ p, 4, 6, 9), A, ~ p, 3, 5) .11 U A. U A. = {l, 3, 4, 6, 7, 9)

A, n A. n Ao = {I, 6} .

O=A·B CA,[-A

Fig. 3. Fig. 4.

Fie E 0 muljirne ~i A, B doua submultlml ale lui E.

Multimea D a elementelor care apartin lui A ~i nu apartin lui B se nurneste diferenfa din tre A ~i B (fig. 3); se noteaza

D = A ~ B.

A - B se ci teste "A minus B". Conform defini [iei

A - B = {x I xe A, XEE B} .

Dad An B = 0" atunci A - B = A, dad A c B, A - B = 0. Diferenta E - A se numeste complernentara lui A in raport cu E ~i se noteaza C A (fig. 4), deci

C A = {x I xe E, X<'E A} .

E""mple

1) Ilomplemeneera multimii numerelor naturale impare fata de multimea numerelor naturale este mult ime a numerelor naturale pare.

2) Fie E, mulrlmee punetclor din spatiu (spaeinl cu trei dimensiuni) Ii S multimea punetel or din interiorul ~i de pe suprufaea unei sfern date.Domplementara multfmii S esta multimea punctelor din spariu exterioare supratetei S.

Urrnatoarele proprietati se verified eu usurinta I) CO=E, CE=0

2) CC A = A

3) AUG A = E, A n C A = 0 •

\

[

No/iuni M h.'Qria muitimilnr

9

Din definitia complementarei rezulta

4) x E A (=) X$ C A ~i

5) x E C A (=) X EI' A .

Semnul (=) este sernnul echivalentei logice ~i se citeste "este echivalent cu".

4,. Putcrea mul!imilol'

Fie doua rnultirni A, B. Spunem ca cele dona multimi au aceeasi putere sau ca sint echivalente daca tntre elementele lor a E A, b e B se poate stabili o corespondenii: biunitodi; adica putem forma perechi (a, b) astfel incit :

1) in fiecare pereche sa se gaseasca un element aE A si un element b e B;

2) oriee element aE A ~i orice element b e B sa apartina unei perechi ;

3) nici un element aE A ~i b e B sa nu figureze in rnai mult de 0 pereche,

Multimile care au aceeasi putere cu rnuljirnea primelor n numere naturale se nurnesc muliimi finite. Muljimile finite au, asadar, un numar !init de elemente. Doua rnultimi finite au acaeasi putere daca au acelasi nurnar de elernente. In adevar, numai in aceasta situatie putem realiza corespondcnta biunivoca intre cele doua multirni,

Exemp!.

1) Mnl(.jmiJc fl. 3, 6), {a. h. e } an aeeea~i putere.

2) 1rlultimiJe {ai' a e- a.}, {b,. b., b" b.} nu au acee"~i putcrc.

Multimne care nu stnt finite se nurnesc multimi infinite.

Cea mai sirnpla multirne infinitii este rnultimea numerelor naturale {J, 2, 3, ... }.

Se numeste multime numiirabila orice rnultime care are aceeasi putere eu multimea numerelor naturale. Din aceasta defini lie rezulta cii elementele tmei multirni numarablle A pot fi asezate lntotdeauna tntr-un sir infinit de elernente distincte

indicele n fUnd numarul natural In corespondents cu a •.

E",emp!u

Multimile infinite N ~ {1, 2, 3, ... ) ~i P ~ {2, 4, 6 .... } au eceeast putere, Inrr-sdevar, putem realise 0 corespondenta biunivoce tntre alementele calor doua multimi en ajutoml perechilor (n, 2n).

Acest exemplu arata ca, desi multimea Peste 0 submultirne stricta a rnultirnli N, totusi multimile P ~i N au aceeasi putere,

Se poate obtine un rezultat ~i mai general, anurne ca orice submultime a unei rnultirni numarabile este 0 muljime numarabila sau finita, _.

111

Aplical<e. Reuniunea unei If!ultimi !,~m"'abil. d. multimi nu marabile eete tot 0 ruultime nuwi.r&biliL Yom presupune mulfimile disjunct e. Avem

Al = {al1~ !lnl a131 ••• ~ !lIn •..• }

~ » +« l'

Az = {a-;rt. a2t• a2a ••.• ,a9fl-' .•• }

,/ l'

A, = {a31• asl' 1133," .. ,a!:rR1· .. }

J.l'

A~ = {an' IlU' a,:t, ... , a ... , ... }

Sagetile arata cum putem realiza corespondent a blunlvoca lntre rnultimea U A, ~i rnuljirnea {I, 2, ... , n, ... }.

In particular, reuniunea unul numar finit de multimi numarabile este 0 multi me nurnarabila ; reuniunea unei multimi numarabile de multlrni finite este numarabila si se dernonstreaza la fel ca mai sus.

Multimile infinite care au aceeasi putere cu multirnea numerelor naturale se numesc multimi nenumarabile. Vom arata la capitolul urrnator ca multirnea punctelor de pe un segment de dreapta nu este numarabila.

5. Relalia de ordine

o relatie a ~ b deiinita pentru unele perechi ordonate (a, b) de clemente ale unei rnuljimi A se nurneste reiatie de ordine dad Indepllnestc urrnatoarele

conditii : .

1) a ~ a (reflexiva), pentru orice a E A ;

2) a ~ b, b ~ a ~) a = b (antisimetrica};

3) a ~ b, b <: c ~ a <: c (tranzitiva}; a, b, cEA .

• 0 multime pe care s-a definit 0 relajie de ordtne se nurneste muliime

ordonaia.

E:<emple

1) Ml1)t.imea. numerelor naturale este ordnnata fata de operatia < uID8i mie sau cgel cu'''.

2) Relatia de ineluaiune 0:;. este 0 relatie de ordine pantru multimea submultimilor (multimea paT(ilor) nnei multlml date E, cum resulta din proprietatile ineluziu'nii (n l. 2).

6. Produ.s eartezian

Fie A ~i B doua multirni distincte sau nu. Sa formam perechile ordonate (a, b), unde a E A, b e B. Mul timea C a tuturor perechilor ordonate (a, b) cu aE A, b a B se nurneste produsul cartesian al multirnii A cu multirnea B ~i se noteaza

C=AxB.

11

Din definitie rezulta ca

A x Boo {(a, b) laEA, bEB}.

Prin perechi ordonate se inteleg perechile (a, b) in care prirnul element a din pereche aparjine totdeauna lui A. Se vede ca dad A ~i B slnt distinct-

AxBopBxA.

Dad A = B, atunci A X B = B X A ~i se scrie A2, deci A' = A X A = ((a, il) i aE A, b e A} .

In mod analog se poate defini produsul cartezian Al X A. X , .. x A a n rnultimi A" A., .. " A", ca multimea tuturor grupelor ordonat~ (a., a ••... , a,) cu al E AI' ~.E A., ... ,a" E A •. Multimile Ai se numesc factorii produsului cartezian. In particular, dad

Al = A2 = ... ~ A" = A ,

atunci se scrie

A X A X ..• X A C' A" ,

" f!loCtori

~i conform defini (iei

A' = {(a., a., ... , aJ ! al E A, a. E A, ... , a" E A}.

Intr-un produs cartezian, rezultatul diiera daca ordinea factorilor in produs se schimba, multi mile A, Iitnd considerate distincte.

§ ~. NUlI!IER}j REALE

1. Numere naturale. Numere intregi. NIUIlere ralion~

Multimea nurnerelor naturale Neste

1, 2, 3, "', n, n + I,

Multimea Neste ordonaui fatii de relatia de ordine, "m < n" (m mal mic decit n). In loc de m < n se poate serie de asernenea n> m (n este m~i mare decit mi. Relatia "m < n" este 0 relajie de ordine totala, deoarece oncare ar fi nurnerele lntregi m, n avem nurnai una din poslbllttatile

m < n sau m = n sau m> n. .

Operatiile cu numere naturale sint cunoscute, Asttel, suma a doua numere naturale este tot un nurnar natural

a+b=c, aEN, bEN, co=N.

12

_~ful#fI1i. Numere. StrucJuri

Spunem ca rnultimea nurnerelor naturale este inchisii fata de operatia de adunare. Daca se considera insa ecuatla

a+x=b, (I)

Be observe ca nu are solutii in multirnea nurnerelor naturale decit daca b » a. Ecuatia (1) se mai serie

x = b - a,

de unde rezulta ea operatia inf)ersii adunarll, scdderea, nu conduce totdeauna la un numar natural. Ecuatia (I) are totdeauna solutie tntr-o multirne Z ce Be obtine reunind la multimea N multimea N', avind ca elernente pe zero ~i nurnerele intregi negative

- N' = {O, -1, -2, ... , -n, -n-I, }.

Multimea Z = NUN' = { .. " -n, -n + I, , -I, 0, I, 2, ...

. . . , n, n + I, ... } se numeste muliimea numerelor iniregi, ea este total ordonata fata de operatia ,,<" ~i este inchlsa fata de operatiile de adunare sl scadere.

Muitimea numerelor naturale Neste Inchisa fata de operajia de inrnultire. Aceeasi proprietate 0 are ~i multirnea numerelor fntregi Z; daca a ~i b sint doua numere intregi oarecare, numarul a-b este un intreg. Ecuatia

ax = b, (a 4' 0) (2)

eu a ~i b numere intregi, nu are solutie in rnultimea numerelor intregi declt dad b este divizibil cu a. Ecuatia (2) se mai scrie

b

X=-, a

(a 4' 0)

de unde rezulta cii operatia inversa inmul tlrii, impdrttrea; no conduce totdeauna la un numar intreg. Multimea numerelor intregi reunlta eu mul-

[imea numerelor de forma ~, a, b intregi ~i a4c 0 constitute rnultimea nurnerelor rationale ~i se noteaza eu Q.

Numarul X-I astfel ca x· x-1 = 1, x 4' 0 Be numeste inversul lui x

~i Be noteaza 2_. Operatia de trnpartire a doua numere !'_, y 4= 0 se reduce

x 1 y

astfel la operatia de Inrnultlre x- - = X y-I .

. Y

Opera till de tmpartlre eu numarul 0 nu se poate efectua, deoareee 0 nu

are un invers, Spunem ca trnpartirea eu 0 este 0 opera tie lipsitii de sens.

Mul\imea Q a numerelor rationale are urrnatoarele proprietaji :

I) este ordonata fata de relatia de ordine ,,<";

2) este tnchisa fa til de opera tiile de adunare ~i scadere ;

3) este tnchisa fatii de operatiile de tnmulttre ~i tmpartire.

Multimea Q a numerelor rationale este densa. lata ce se tntelege prin aceasta notlune, Daca a,* b stnt doua numere rationale, exlsta un nurnar rationalcuprtns Intre a ~i b. In adevar, daca a < b, atunci avern ~i

a<a+b<b

2 '

13

;_, I

.de unde rezulta imediat di intre doua numere rationale oarecare exista tot-

deauna 0 infinitate de numere rationale, deoarece .

a < am + btl -c b ,

m+n

oricare ar fi numerele naturale In ~i n. Desi rnuljimea Q are aceasta proprietate de a fi densa, totusi multimea Q nu epuizeaza multimea numerelor reale.

2 .. Nnmere irationale

S-a observat inca din antichitate (secolul V t.e.n.) ea operatia mversa rididirii la putere nu ne conduce totdeauna la un numar rational. In adevar, nurnarul V2 nu se poate scrie ca raportul a doua numere tntregi p ~i q, prime tntre ele, deoareee daca ¥2 soar scrie

V2 =!'., p>O, q>O, (sau p<O, q «: 0) q

ar rezul ta ~i

2q" = p~,

deci p~ trebuie sa fie par, prin urmare ~i peste nurnar par: p = 2m.

Egalitatea p2 = 2qZ se serie

sau

2m" = q2,

de tmde rezulta ca ~i q" este un nurnar par, deci ~i q este par. A~adar p ~i qau divizor comun pe 2 ~i am ajuns astfel la 0 contradlctie presupunind

ea Vi este nurnar rational.

Spunem ca numiirul V2 este un numar iraiionai. In calcule un numar irajional se aproximeaza prin numere rationale.

Pentru a giisi un numar rational ctt mai aproape de V2 se procedeaza in modul urmator, Se observii mal tnUi d

I <V2 <2.

Dad se considers acurn sirul

1; 1,1; 1,2; 1,3; ... ; 1,9; 2,

se.gaseste ea

1,4 < ¥2 < 1,5 ,

deoarece 1,42 = 1,96 < 2; 1,5" = 2,25> 2. Procedind in mod asemiiniitor pentru ~irul

1,40; 1,41; 1,42; ... ; 1,49; 1,50,

se ga~te ca

1,41 < VZ < 1,42_

,:_~~~ M_'ul--,-~imi. Nvmere. SlmctlU'i

Continuind operatia de un nurnar oarecare de ori, se obtin doua siruri de numere

unde IA ~i eA stntnumere eu n zecimale, eu partea Intreaga 1 ~i cu primele n - 1 zecimale egale

I. = 1, ll:t u~ ... a"1 u,' e. = I, u1 az ... aft + 1,

numite aproxlmantele prin lipsa (~lrulln) ~i exces (sirul e.) ale numarulul V2:

Sirurile I. ~i e. au urmatoarele proprietati :

1) I.H >- I~, e. ~1 '" e., oricare ar fi numarul natural n;

2) I. < em, oricare ar fi numerele naturale n ~i m;

3) e. - I~ = ~ pentru arlee n. 10

Din modul cum au fast construite numerele rationale I. ~ieD' rezulta di

I. <V2 < e,

si, prin urmare,

V2 - I < _1_ e - V2 < _1_,

ft 100n ~ fi 10'11

(3)

deci diferenta dintre termenii sirului de nurnere rationale I. (sau e.) ~i numarul irational ¥2 poate fi facuta oricit de midi dorim, daca se ia nurnarul n suficient de mare.

Se rnai observa ca nu putem avea

V2 = l,. + eo, 2

deoarece V2 este irational, i~r en ~i I. stnt numere rationale; prin urrnare, numai pentru unul din numerele I. sau en exista neegalitatea

V2 - 1 < L _1_ sau

• 2 10"

(4)

Nurnarul In (sau e.) care satlslace neegalitatea respectiva (4) se numeste numdrul rational care aproximeaza numarul iraiionai ~'2 cu n zecimale exacte.

Ezemplu

IT = 1,41421356 ... Numarul ralional1,41 aprnximeaza numarul irational Vlf til doua •• eimale exaete, Numaml rational 1,4142136 aproximeasa pe Vlf ell ~apte zeeimale cxaete.

Sa revenirn la neegalitatile (3)

Y- 1

o < 2 - In < 10" '

o <e - V2 < _I_

n. IOn. '

1

cind n -+ 00. lOA -+ 0, deci putem scrie ~l

lim 1ft = lim e. = 12

"'-taG R--+.c.;a

Exprirnarea printr-un numar cu 0 infinitate de zecimale nu este lnsa specificii nurnerelor irajionale. Orice nurnar intreg sau Iractionar are aceasta proprietate. Fie n un nurnar tntreg ; avern

-. (1 1 )

n -xr n - 1,9999 ... 9 ... = n - 1 +9 10 + 100 + ... = n

Numere reole

~i spunern ca slrurile (In) ~i (e.> au 0 Ilrnita comuns care este numarul irational Ylf Faptul ea cele doua siruri definesc acelasi numar apare aid intuitlv, Mai tlrziu, la siruri, YOm reveni asupra notlunii de Iimita si vom dernonstra in mod riguros existenta nurnarului ¥2; ca limita comuns a eelor doua siruri (/.) ~i (e.) care tl aproxirneaza respectiv prin lipsa sau exces,

Tot din modu! cum sint __ construiti terrnenii calor dona siruri (In) ~i (e..l rezulta cii nurnarul irational V2 are 0 infinitate de zed male

Un nurnar rational, prin Irnpartire directa, are 0 inlinitatc de zecimale sau un numar finit. Daca are un numar finit de zecimale, are forma

-i- = a,., lZtai'" a .. = a,.. lZta2 .•• ap - I 99 ... 9 ... , dec! ~i in aceasta situatie se scrie eu 0 infinitate de zecirnale.

3. Beprezental'ea nnmel'eiol' pe 0 3xii.

Tiiieturi. Continllui Iiniar \

Fie 0 dreaptii pe care s-a ales 0 origine 0, 0 unitate ~i un sens de parcurs (fig. 5).

In geometria analitica se admite corespondenta biunivoca tntre punctelc unei drepte ~i multirnea numerelor reale. Am aratat ca multirnea numerelor

-,

-2

-t

q

·f

Fig. 5.

rationale este 0 multirne densii, Vom vedea ca,d~i poseda aceasta proprietate, mullimea numerelor rationale nu acopera toata dreapta ~i ca numerele irationale au locul lor blne preeizat pe dreapta,

Sii considerarn nurnarul real V2. Numarul V2 nu este rational. El Imparte tnsa muljimea numerelor rationale tn doua clase A ~i B in modul urrnator : , ~ Clasa A este formats din toate numerele ra tionalc negative, precum ~i din numerele rationale pozitive a, astfel tnctt u' < 2, iar c1asa Beste formatii . ".",din numerele rationale pozitive b. astfel inctt b' > 2 .

. ~!'%~;",

III

Mulfimi. Numere. Structurj

. Dad a € A ~i b € B, atunci a < b. Se spune eli in modul acesta s-a facut o taietura in rnultimea numerelor rationale Q.

Fieacum numarul rational ~. Numarul 2. trnparte, de asemenea, nurne-

2 2

rele rationale R in doua clase A' ~i 8'. Din clasa A' iac parte Ioate numere!e

rationale a'.o( ~, iar din clasa 8' fae parte toate numerele rationale b' >- ~.

2 2

Intre aceste doua taieturi (tiiietura realizata de V2 ~i taietura realizata de f) exista 0 diferenta eseniiala, ~i anume: tntra multi mile A ~i 8 nu exista un element de separatie, adica nu exista nici un numar (rational) din multimea A rnai mare decit orice nurnar din A ~i nu exista, de asernenea, nici un nurnar (rational) din multi mea ~ mai mie dsctt orlce numar din 8, pe cind In cazul al

dollea, exista un element de separatie, ~i anume numarul 2.. , deoarece a' <.2_

2 2

~ib'>2..

2

Am s us ca nu existil un numar rational r (,2 < 2 mai mare dedt mice num In. emonstra pnn re u sur. a presupunem ca acest n mar r eXlsta; se observe ea r » L Vom arata cii putem construi un nurnar rational,' > r ~i r''' < 2.

Deoareee r- < 2, punem 2 - r~ = s> 0; numarul s este rational, Iiind diferenja a doua numere rationale.

Numiirul r = r + !.. > r este rational deoarece r ~i s sint rationali, 4

Sii ariitiim cii ,'1 < 2. Avem

,'2 = ," + !!:... + ~ <,2 + 8'" + ~ = ,. (I + !..). + ~ .

2 16 2 16 2 16 •

neegalitatea este justificatii de faptul ea ,2> r deoarece r ;» I.

In contlnuare

'2 (2 .) ( • ) 82 ,81 st 7

r < - s 1 + - + _ = 2 - _ + _ = 2 - ~ S2 < 2,

2 . 16 2 16 16

deci r' E A.Am ariitat in acest mod ca nu exista un astfel de numiir r.

. Sa aratarn acurn eli nu exlsta un numiir rational p, 1'2> 2, mal mlc decit once numar din B. Sii presupunem ca. acest numar p exista. Numarul rational

2

p+ -

p'= ~~p-

2

are proprietatile

(1) (2)

17

In adevar

p' + 4 + 4

p'~ = ---_.p_' > 2, 4

deoarece

p~ + 4 +!. > 8

p'

p2 +!. _ 4>0 p'

(p _ ~r >0,

deci p' < B. In ceea ce prlvestc proprietatea (2) se o bserv a cii

p' + t

p'<--P = p 2 '

neegalitatea fiind [ustificata de faptul di p2> 2.

Am aratat tn acest mod ca un astfe1 de numar p nu exista,

Sa presupunem acum ca parcurgem axa real a ~i cii tuturor punctelor de pe axale-ar corespunde numai numere rationale. Trectnd de la punctele mulpmii A la punctele multimii B, deoarece nu exista element de separatie tntre aceste doua multimi, punctului corespunzator de pe axa care separa cele doua multimi ti Iacern sa corespunda nurnarul irational V 2; care W gaseste astfel un loe blne determinat.

Reuniunea numerelor rationale Q ~i irationale P Iormeaza rnultimea numerelor reale R. Dad se face 0 tiiietura in aceasta multime, exista totdeauna un element de separatle apartinind lui R.

Din aceasta cauza spunem cii multirnea numerelor reale R este ~i continua.

Numerele reale se impart in numere algebrice: f, } {l5, V3 +V7, ~i

-numere iranscendente : 11:, e, 2'{2 etc.

, . Numerele reate algebrice sint numere care pot fi solujl! ale unei ecuajil

Igebrice, adiea ale unei ecuajfi de forma

aoX" + at X"-t + ... + a'_l x + an = 0,

unde n este un numar natural, iar coeflcientii a., stnt numere tntregl, Multimea numerelor algebrice confine ca submultirne rnultimea numerelor rationale, deoa-

rece orice numar rational E. este solutia ecuajiei qx = p, q 4: o.

q

Numerele reale transcendenie nu sint solutiile unei ecuatil algebrice.

A. O. Ghelfond a aratat, in anul 1934, ca numerele de forma oc eu oc 4: I

~i ~ un nurnar algebrie Irajional sint numere transcendente. "-~-~i-J'-

S-a demons~e 1< ~i e sint transcenden~ ~,~ t~ ~ •

••• , ~\G'IItliI'li~<~:, "s,._~./ j _$'~:'Ia\':-'

lR

Multirni. Numere. Structuri

Corespondenta biunivoca dintre numerele reale si punetele unei drepte ne perrnite sa Iolosim notiunea de punet pentru notiunea de nurnar ~i reciproc. Numarul x care corespunde unui punet P se nurneste obscisa lui P. Corespondenta slabilita pastreaza ordinea, anume dad x ~i y sint abscisele a doua puncte A ~i B, iar x < y, atunci A este la sttnga lui B.

4. Intervale

Datorita acestei corespondente, multirnilor de numere Ie corespund multimi de puncte. Dam mal [os ctteva notiuni care vor fi Iolosi te adesea de-a lungul expunerii.

Fie a b doua numere reale, a <b.

1) Se' numeste interval deschis multirnea punctelor x care verificii dubla inegalitate a < x < b ~i se noteaza (a, b) (fig. 6)

(a, b) = {x I XE R, a < x < b}.

2) Se numeste interval lnchi» sau segment multi mea punctelor x care verifica dubla inegalitate a -< x -< b ~i se noteaza {a, b] (fig. 9).

[a,b] = {x ] xER, a-< x-<b).

,

iI

.b .

"

0, oj Fig. 8

3) Se numeste interval inchis La dreapta §i deschis la stinga rnultirnea punctelor x care veri fica inegalitajile a < x -< b ~i se noteaza (a, b I (fig. 8)

(a,b] = {x I XE R, a <x-<b}.

4) Se nurneste interval lnchis fa stinga §i deschis la dreapta mul timea punctelor x care verificii inegalitatile a -< x < b ~i se noteaza [a, b) (fig. 7)

[a,b) = {x ] XE R, a-< x <b}.

5) Se numeste semidreapta deschisa §i nemiirginita la dreapta (fig. 10) ~i se noteaza (a, + 00) multi mea

(a, +00) = [z ] XE R, x> a}.

Semidreapta Inchisa ~i nernarginita la dreapta (fig. 11) confine ~i punctul a, punet care se nurneste extremitatea sernidreptei.

, ~ . b

[a, IJJ

Fig. 9

a

(<1. '0<» Fig. 10

[~,"-) Fig. 11

• <

.~_---,--N=u,;;c~'_."__;_'"..::uI:c~ . . _ 19

6) Se numeste semidreapia deschisii ~j nemiitginitil la stinga (fig. 12) ~i se noteaza (-00, a)multimea

(-00, a) = {x I xER, x <a}.

Sernidreapta lnchisa ~i hemarginita 'la stinga (fig. 13) contine ~i punetul a. Dreapta tntreaga R se noteaza (-=,+ 00).

Sii consideram acum 0 pereche ordonata de numere reale (x, y).

Pe doua drepte perpendiculare in plan Ox~iOysaalegcm aceeasi origineO (punctul de intersectie aJ celor doua drepte), aceeasl unitate ~i cite L11l sens de pareurs (fig. 14),

Perechii de nurnere (x, y) i se asociazs un punct P dirt plan si lovers. Numerele x, y se numesc coordonatele punetului P; x se mlmeste a bscisa, y se nurneste ordonata punetu-

lui P.

Multimea punctelor din ---- ..... +.O.:(e:'TnI-~-,.~{,tx,~P)--- ....... •

plan defini ta de " ..

a=c x-c b, c<y<d

(-00, iJ) Fig. 12

se nurneste interval deschis (fig. 15)

r = {(x.y) I XE (a, b), yE (C, d)}.

Intervaiul / esle produsul cartezian al intervalelor (a, b) ~i (c, cl) ~i este format dill multimea punctelor (x, y) interioarc dreptunghittlui ABCD.

In mod asernanator, rnul. timea perechilor de puncte (x, y)

y

(O.YJt- __ ~-""'iPIX.g)

Jilg. 14

-----oar~~------~----------A

(iI.O) a.O

a< x«:b, c«:y«:d deflnests un interval inchls ~i este fermata din punctele inte-

. rioare de pe laturile dreptABCD (fig. 15).

Fig. Hi

MJI#imi. Numere. Str'~cturi

,

.In general, fie n intervale pe 0 dreapta, 11, l't, , .. , I.

II = {x.! Xl E R, t1:t < Xl < b1}

I. = {Xfl I x. E R, an < x, < b.}. 1/

o (M) a»

(~,b)'(l',d!

Fig. 16

Produsullor cartezian II X Is X ". X I. se numeste interval n-dimensional

11 X Is X '" xl. = {(x., Xi'"'' X.) I X1E /1, •.•• xeEI;,}.

Multimea grupelor ordonate (x., -"2, ••• , x.) eu X. E R, X2E R, .. ,. X.·.E R Ior meaza spatiul cu n dimensiuni R·; prin urmare

R· = R X R X ••• X R = {(xl' X2,' • " X.) I Xl E R, -"2 E R, ... , Xn E R}.

Se numeste modul sau oaloare absoiuta a unul nurnar real a nurnarul ! a 1 den ni t astfel

{a. daca a> 0 ! a I = - a, dad a < 0 0, dad a = 0

deci ! a ! >- O. Modulul are urrnatoarele proprletati :

I a • b \ = I a I . I b I (I)

la±bl<: lal+ Ibl (2)

la±bl> Ilal- Ibll (3)

5. \'aJoarjl absoluta sau modn.l

Numere recle

21

. Dernonstrafie, Proprietatea 1 rezulta imediat din definitie, In ceea ce priveste proprietatea 2, obscrvarn cii suma a ± b este eel mult egala cu I a I + + I b I, egalitatea (2) avtnd loe dnd a ~i b au acelasi semn.

In ceea ce priveste inegalitatea (3), putern scrle

I a I = I a ± b =t= b I -< I u ± b I + I b I,

,., ..•. ' •. '., ..•. ' .•. " .'

'I

deci

(41

In mod analog ariitam ~i

I b I - I u I -< I a ± b I· Inegalltatile (4) ~i (5) se seriu condensat sub forma (3). Din (2) obtinern

I a+b +cl -< I al + Ib +cl-< lal + Ibl + lei

(5)

~i in general

(6)

egali tatea avind lac cind toate numerele u. au acclasi sernn,

Inegalitatea (6) se enunta in modul urrnator : modulul surnei mai multor numere reale este mai mic sau eel mult egal cu suma modulelor numerelor respective .

. 6. Operalii cn numere reale

. t n mul ti mea numerelor Teale se pot efectua doua opera Iii : adunarea si tnmultirea. Operatia de adunare facesa corespunda la doua.numerc a, b numarul real a + b, care se numeste suma lui a cu h.

Dperuiia de adunare are urtndtoarele proprleiail :

I) Este cornutativa

2) Este asoclativa ~+0+e=a+~+0=a+b+~

3) Exista un element neutru, nurnarul zero, astlel tnctt 0+ a = a.

4) Fiecarui nurnar a i se asociaza opusul sau - a, eu proprietatea a + (-a) =0.

~I.ril#mi. Numere. Strur:fnrl

Operatia de Inrnuljire lace sa corespunda la doua numere reale II, b un nurnar real e-f sau ab, numit produsul lui zzcu b.

Opera/ia de lnmuliire are urmiitoarele propriettifi: 1) Este comutattva

ab = ba.

2) Este asociativa

(ab) c = II (bc)= abc:

3) Exista un element neutru, numarul I, astfel incit

I-II ,_.c a.

4) Penlru fiecare numar a 40 0 eXlsUi nurnsrul a1= ~, numit inversul IJ

s.IIu, cu proprtetatea

a- .!. "aa~l= I. a

S)Operatia de tnmuljire este distrlhutiva fata de adunare (a + b) c ," at: + be.

7. Struetura de ordiDe

'Pe multimea numerelor reale R. se defineste 0 relatie de ordine "a < b: sau "b < a" ~! se citeste "a rna! mic dectt b" sau "b mal mare dectt II". Relajla ,,a < b" este 0 relajie de ordtne totalti.

Daca x nu este mal mic dectt !I se noteaza x <j:: y sau y::t- x. R.elalia de online are urmdioarele proprietiili:

1) x <j:: x, X E R [esle irellexl vii) ;

2) x <U =}U> x;

3)x <u. y <z~ x <z (este tranzitiva};

4) x < Y ~ x + z < y + z ;

5) x> y, z> o=} xz <yz;

6) x <y, z <O=} Xl <yz;

7)O<x<y=}}_>}_.

11

Numerele x> 0 se numesc numere strict pozitive. Numerele x:;;" 0 se numesc numere pozitive. Nurnerele x < 0 se nurnesc strict negative. Nurnerele 1-<' 0 se numesc numere negative.

Numere reole

Numarul 0 este deci ~i negativ, ~i pozitiv; este singurul nurnar care are aceasta proprietate. Inegalitatea

I x - a I < s, 8> 0,

este echivalenta eu a - 8 < X < a + 8 ~i definestc un interval deschis de lungirnea 28, eu eentrul in punctul a.

8. PD.. eli naturale. Polen lnfregi

Daca a este un numar real ~i n un nurnar natural, se scrie

al=a; a' .~ a· a; ... ; a" =c a· a ... a -II- racl-ori

N umarul a" se nurneste putere, a este basa puterii ~i n exponeniul puierii.

Din definijic rezulta

I" = 1; CI" =0.

Puterile cu exponent natural se nurnesc puteri naturale si au urrnatoarele proprietatl :

I) am a" = a"'+n;

2) (a"'). = a-;

3) (00)' = aRb" ;

4) a" > 1, daca a> I;

5) a" «s-, dacii O-<a « b ;

6) a"> a", dad! a> 1, n ;» m.

Pentru a =1= 0 se delineste, orlcare at fi n natural t

a-" = _..:. , Ii' = 1.

,.~

Puterile aP eu p tntreg se nurnesc puter! iniregi ~i au proprietatile I, 2, 3, la, care trebuie sa adaugam

4') a?> 1, a> I, p ;» 0;

a" < 1, a> I, p < o.

Puterile lui 0 eu exponent negativ nu se definesc; spunern cii 00 ~i 0-' nu au sens.

24

Mul#mi. Nurnere. Structurl

9. Puten rationale

Vom arata mal tirziu di ecuatia xf' = a, a:;;" 0, real, n natural, are 0 solutie pozitiva ~i numai una. Solutia pozltiva un lea a ecuatiei x!' = a se no-

t

"teaza cu !rei sau a". Avem de asemenea

lYii"' = (Ira)"' = ~ .

Puterile eu exponent rational a', a real, r rational (a> 0 daca r < 0), se numesc puieri raiionale ~i au urrnatoarele proprletati care rezulta din definijia lor:

1) a".d' = a"H,

2) (a")' = a"' ; 3}(ab)P= a"b·, (ff = ~ = a" ·b-";

4) daca a> I, p ;» 0, aP> 1,

ff' = l, 1· = 1, 0" ell p -< 0 nu are sens ;

!"'. = a"-.'

a" '

5) dad r < s, atunci ff < (f pentru a> 1 ~i ff > (f pentru 0 < a < 1 ;

6) daca 0 <a «b. atunei a' <b' pentru r ;» 0 ~i a'> b' pentru r < O. Puterilc a' eu a. real Ie vom deiini la B., cap. I, § 6.

10. Doni teoreme ,rivind ,uteres numerelor reale

In ineheiere sa demonstram doua teoreme privind numerele rcale.

Teo rem a I. MuItimea numerelor algebrice este numarabilii. Demonstratle, Fie P~(x) = aox!' + a1X"-1 + ... + an_IX + a = 0

o ecuatie de grad n (natural) eu coeficientii ak intregi, Uo 4' o. •

Numim lniilfimea polinornului P .(x) nurnarul natural h definit de

h = n + \ ao \ + \ a1 \ + '" + \ a. \.

La 0 inaltime datil corespunde un nurnar finit de polinoame. Astfel, pentru h = 2 avem polinomul X, pentru h = 3, polinoamele x', x± I, pentru h = 4, polinoamele x±2, 2x± 1, X2± I, x,. Este evident cii la orlce numar natural h corespunde un numar finit de polinoame ; in consecinta, la orice nurnar natural h corespunde un numiir finit de numere algebrice, ~i anurne radacinil« distincte ale ecuatillor corespunzatoare ee provin din anularea polinoarnelor de tnaltlme h. Reuniunea unei rnultlmi numarabile de multimi finite fiind numarablla, urrneaza ca rnultimea numereJor algebriee este numarabila.

Elometue de .algebrii modf'rnU

25

s~~, Cor 0 1 a r. Mulpmea numerelor rationale este nurnarabila,

Numerele rationale f sint solutiile ecuatiilor de forma qx - p = 0, deci sint 0 submullirne a nurnerelor algebrice; multlrnea nurnerelor rationale estc deci numarabila.

Teo rem a 2. Mu.lfimea numerelor reale nu este numiirabila. Demenstratie. Este suficient sa aratarn ca multirnea numerelor reale cu. prinse intre 0 ~i I nu este numarabila.

Sa presupunern ca multimea nurnerelor reale cuprinse intre 0 si I s-ar

scrie ca un slr r1, '2"'" r.,... .

r1 = 0, ~1 ~2"'~""

'2= O,au a22 ••• a2"'"

unde 0 -< a,; -< 9. Sii formam acum numarul

r = 0, ~a2 ... a._1 a. .,. cu zecimala a. diferi tii de ak., de 9 si de zero.

Nurnarul r este cuprins tntre 0 ~i I ~i nu coincide cy niei unul din nurnereJe r., deoarece diferii de fiecare printr-o cifra zecirnala. In conseclnta, ipoteza cii putem aseza multirnea nurnerelor reale Intr-un sir ne duce la eontradictie, deci multlrnea numerelor reale nu este numarablla. Se deduce de aici cii ~i muljirnea numerelor irationale este nenumllrablla, deoarece reuniunea sa cu cea rationala, care este nurnarabila, este nenumiirabilii.

Spunem cii rnultimea numerelor reale este de puterea coniinuului.

§ 3. ELEMENTE DE ALGEBRA MODE&NA

1. Operatii tntre elementele unci mullimi.

Element nentro. lntlers

Fie A 0 multirne nevidii. Spunem ca in rnultimea A este definitii 0 operaiie dad €Ste definitii 0 regula datorita careia la fiecare pereche ordonata (a, b), aeA, beA. corespunde un element ceA. Daca notarn aceasta operatie cu *, avem

a s b = c, aeA, be A, ceA ..

"'<-.

26

Mul#rni. Numf'rf'. SUlil"luri

E"'"IIIPIo

1) Operapa + (adunarc) in muftimea numerelor real. a,oda"a la pereehe .. (a, b) numarui

re~a+L .

2) Operatia xOnmul(ire) a,oda"a I a perechea (a, b) numhrul real a X b.

Operatia * este comutathxi dad

a*b=b*a

pentru orice a e A ~i be A.

Operatia* este asociativa dad

(a * b) * c= a * (b * c)

pentru orice aEA, bEA, cEA.

E ",.mple

1) Adunarea numerelor reale este asoeiativa ~i comutativa,

2) InmuJ1Jrea numerelor reale este asoeiativa ~i comutativa ....

3) Daca. '" este muljfmea veeterilor liberi din spatiu, opera.tia. ~~ x '", numita proaus rteeton"al. nn este niei oomutativa, nici asociativa, deoareee

-: X 1; = - b X -: §i -: X (b x:) 1= (~ X b) X ~.

Fie acum 0 muljime A in care este definitii 0 operatic *

a* x== y,

a, x, yeA.

Sa presupunern ca x parcurge toata rnuljimea A; atunci y parcurge pe A sau 0 parte din A.

E",empl.

1) Daci., tn ee na~a a + x ~ y, a ~i '" ,tnt numera naturale, .. tunci y ia valoril.

a + 1, ~ + 2, ... , deci 11 paruurge 0 parte a maltimii N. .

2) D .. oi, in ec uejie a + z ~ y, IJ ~i '" slnt numere tntregi, clnd '" parourge mullime" numerelnr Intregi Z, y de ase menea pareurge toata multimea Z.

Operatia * se poate inoersa fa dreapta in multi mea' A daca oricare ar Ii yE A exista un element XE A astfel tnctt sa avem

a*x=y

pentru Of ice a fix din A.

Operatia * se poate inoersa la stinga in multimea A dacii oricare ar fi Z E A exista un element x E A astiel Incit sa avem

pentru orice a fix din A.

Despre 0 opera tie care se poate inversa la dreapta si la sttnga spunem cii se poate inoersa.

E",.mple

1) Opera!ia + (adunarc) In mul~imea numerelor Intregi so poate invera •.

2) Operatie x (lnmultire) tn multimea numerelor ra~ional. far .. numarul .ero so poato Inveraa,

S) Operatia x (tnmultire) In muljimea numerelor r.al. lara numarut sero se poate inveraa,

27

Fie A 0 multime nevida, in care s-a definit 0 opera tie *. Elementul e E A pentru care

a*e = a

oricare ar fi a EAse numeste element neutru fatii de operalia * . Se poate arata ca, daca tntr-o rnullime A operatia * este 1) asociativa ~i 2) se poate inversa, clernentul neutru e este unic,

Se numeste inoersul lui a latii de operatia * solutia ecuatiei a * x = e.

Sii aratarn d dad operatia * Indcplincste condltiile arnlntite (este asociativa ~i se poate inversa) elementul invers este unic. Sa considerarn ~i ecuatia

y * a = e.

Trebuie sa dovedim ca x = y; avem

y * (a * x) = y * e sau, tinlnd seama de asociativitatea operatiei *,

(y * a) * x zrz: e * x,

deci

s» e =, e* x.

Insa elcmentul neutru este unie, deci e * x = x * e ~i x * e ~ y * e ~ x = y.

Se noteaza de obicel a-I inversul lui a.

E ",emp!e

. 1) In mulrimea numerelar naturale, fata. de operatia de- adunare, elementul neutru

este numsrul 0, iar inversul unui uumar real a este ~ a ~i se numeste "pum! lui il~

2) In multimca nnmerelnr rationale, fatii. de operatia d. lnmultire, elemental neutru 1

esto numarul I, jar inversul unui numae II 1= 0 este -.

"

2. GfUp, Semigl'up

Fie 0 0 multime nevida, iar * 0 opera tie definitii in G. Multimea G se numeste grup (sau are siructura degrup) dad operatia * are urrnatoarele doua proprietati :

1) cste asociativa ;

2) se poate inversa.

Din definitie rezulta ca oriee grup are un element neutru ~i orice element

a1 grupului are un invers. ., __ ._.~_

;;;; '~~.j~U "'I..,,,;;,

28

Multimi. Numere. Structuri

Grupul se numeste abelian daca operatia * este ~i comutativa.

Daca operatia * lndeplineste numai condijia I, multirnea G se numeste semigrup.

Eo:emple

1) Mul(;im.,. numerelor naturale tormaaza semigrup fata de operatia de adnnare. .

2) Multimea numerelor intregi formeaza grup abelian fata de operatia d. aduna re.

3) Mul(;imea numerelor intregi formea.a semigrup abelian bt .. de operajia de Inm.dtire,

4) Multimea numerelor rationale f'r" numarul zero Iormea ... grup fata de operatia de inmul(;ire.

6) Mlll(;imea tranoformiirilor

. .' a + b

z=----

e'. + d

CU 81i - be =r a formea..za grup fati de operetis de cornpunere a lOT.

Intr·ad.vir, pontru z' ="",,, + " , avem pz" + q

,,(mz" + n) + bip." + q) e (mz" + n) + d(p," + q)

." (am + bpJ + an + bq ." (me + dp) + en + dq

Tra.nsformarea invcrsa este data do

'ie-a

,1 Qompuaa. en :J di z = Z, adicil transfcrmaraa identicli. i transformarea z = t; cste clementul ","utru &1 grupului, Trebnie indeplinita conditia ad - be * II pentru ca transforrnarea sa. nu Be rednes la a = k:

Un grup (sau semigrup) pcntru care fiecare din relatille

a * x = a * x' sau x * a = x' * a

atrage x = x' se numeste grup sau (semigrup) integral.

E:templu

MuJ~imea numsrulur rationale formeaza semigrup integral fata de oporatia inmultlre.

Se nurneste subgrup al unui grup G mice submultirne G' a lui G care are structura de grup lata de operatia * din G.

Ezemple

1) Mul(;imea numerelor intregi formeaz" grup fata de opera!-ia adunare vfnumji.rul zero est. cunsiderat par) ~i este en subgrup al grupuJui numerelor intregi Z.

2) Multimea numerelor impare nu form ..... un subgrnp al multimii numerelor inlreg'. S) Mul~imea

A={o:io:=3m, m",Z}

formea ... grup fata de opera~;" de ad unare Vi este un subgrup al Iui Z.

Eiemesue dp. al~roTii modernii

29

3. Inel. Corp

Se nurneste inel 0 multime nevida J de clemente in care stnt definite doua operatii + (adunarea) ~i X (inrnultirea) care satislac urmatoarele axiome : ~. Daca a ~i b stnt doua elernente oarecare ale tnultimii J,

a+bE.:1.

S~. Operajia + este cornutativa a+b=b+a.

5". Operalia + este asociativa

(a + b) + c = a + (b + c).

S,. Exista un element neutru, elernentul 0 (zero) E J, astfel inctt pentru orice a E (f

O+a=a.

S5' Orice element a are un invers -aEJ, astfel inctt a + (-a) = O.

T,. Dad a ~i b stnt doua elemente ale multirnil, atunci a x bEJ.

T2• Operalia X este comutativa axb=bxa.

Ta. Operetta X este asociativa

(a X b) X c = a X (b X c).

T~. Fata de operatia X existii un element neutru, elementul I (unu) E J tnctt pen tru orice a E ;1

I X a= a.

T5• Opcratia X este distributiva fata de operatia + a X (b + c) = a X b + a X c

(b + c) X a = b X a + c X a.

Aceste axiome pot fi sintetizate, tintnd seama de definitlile grupului ~i semigrupului, In modul urrnator :

o rnullime nevlda.de elernente /f are structura deinel daca in.:1 stnt deiini te doua operalii + ~i X astfel tnctt :

1) Multirnea S are structura de grup abelian tn raport CU operajia +.

3(1

.'rlui/imi. Numer« Stru.cturi

2) Multimea .) are structura de semigrup in raport cu opera [ia x.

3) Operatia X este distributlva in raport cu operatia +.

Daca in :J operatia x nu este comutativa, adlca conditia T2 nu are loc, inelul se nurneste necomuiaiiu.

Proprietatile adunarii ,,+" ~i Inmultirii "X" ne permit sa clcctuarn eu elernentele unui inel toate calculele pe care stntern obisnuiti sii le Iacem eu multimea numerelor Intregl : adunare, scadcre, tnmultlre. Putern suprirna parantezele, ctnd avem de-a face cu un produs, putem schimba ordinea terrnenilor tntr-o suma sau produs tn baza cperatiilor comutative, asociative ~i distribuitive

enuntate, .

Este de observat ca intr-un inel nu se poate face cperatia inversa Inrnultirii.

Ezemple

1) Mul(;imea numerelor intregi furm.a.a inel fatii de operatifle adnnarc ~i inmulrire,

2) MIlI\'imea numorelur u + Vifb, a, b tntregi formeaza inel fata de operatiile ,10 adunare ,i tnm ultir ••

3) MuJtimea polinoameler de 0 variabila, ru coeficienjii tntre~i, form ca .• a inel f • .til. de

'nperapiile do adunare ~i Inmultlre. .

o muljime K cu structurii de inel cornutativ fatii de operatlile + ~i x in care oriee element a e K, a 4- 0 are un invers a-1 E. K fa tii de opera tia x se

numeste corp (comutativ). .

Deci pentru un corp K cornutativ avem sirul de axiome ~, ... , S., T" ... , T5, cornpletat cu :

T •. Oricare ar Ii a e K, a4-0, existii a"1 e K inclt

a x a-I = a-I X a = I.

E x e m p l e

• ~) Mul~ime3 numerelor rationale Q formeRza nn corp fata d. operatirle de adunare ~i IDmultrre.

2) MuWmea numerelor reale R_formeazii corp fati de operatiile de aduuem ~i Inmultire.

3) Mulpmea numerelor a + V2 b, eu a, b rational;, form.a.a un corp fata de operatiile de sdunare ~ ;nmul(;ire.

4) Mu1timea. fnnc~iilor rationale R (x) = ~ ::; , p (x) ~i Q (x) polineame, Q (zi "F 0. formeazi un corp.

o submultime I' a unui inel 1, care are structura de inel (fata de operatiile +. x), se nurneste subinel.

o submultirne K' a unui corp K, care are structura de corp (fata de ope· rajiile +, x), se numcste subcorp.

Ezemple

1) Mul~imca numsrelor ra.tionale este nn sub corp al corpulni nnmerelor reale,

2) Hulpme.. a + V:r b, a, b ~at~oDali. este un subcorp al num.~~[or re .. le., .

3) MLlltimea numerelor intregr ~l pare •• to nn SlIbmol at mlll(;imu numerelor mtregr Z.

31

§ 4. NUMERE COMl'LEXE

1. Definilie. Corpul numerelor eom~I~~

Operatia inversa ridiciirii 1a putere a unui numar real nu este inchisa in multirnea numerelor reale. In adevar, nu cxista nid un numar real 0: pozitiv sau negativ astfe1 tnctt sa avern

oc = V-=1,

deoarece patratul unui nurnar real nu poate Ii negativ, De asernenea, rezolvarea ecua tiilor de gradul doi

X2 - 2ax + a3 + b2= 0 conduce la solutii de forma x = a ± b V=!·

Yom nurni numere complexe percchlle ordonate de numere reale a, b, pe care Ie 'lorn nota provizorlu cu (a, b), perechi supuse la urmatoarele reguli de

ca lcul : •.. c : "0····

I) (a, b) = (a', b') daca sl numai daca a _. a', b = b"; ~

2) (1,0) = 1, (0,1) = i) It=

3) k(a, b) = (a, b) k =, (ka, kb), k E R;

4) (a, b) + (a', b') ,~ (a + a', b +- b'), (adunarea);

5) (a, b) ·(a', b') = (aa' - 'bb', '00' + a'b), (inmultirca).

Din 2 !?i 3 rezulta

deci

k (1,0) = (k,O) =. k, (0,0) = 0,

~i tinind seama de 1 urrneaza eii (a, b) =, 0 nurnai daca a = 0, b = O.

Din 3 sl 4 rezulta eil oriee numar complex (a, 0) se scrle (a, b) .= a (1,0) + b (0,1)

~i daca [inem searna ~i de' regula 5

(0,1)·(0,1) = (-1,0) dedueem cii un nurnar complex (a, b) se sene

(a, b) = a + ib.

1

X= -a,

Y= -b,

32

Mul(imi. Numt'r-e. Strucsuri

Daca efectuarn acum produsul (a + lb) (a' + lb') dupa regulile obisnuite ale algebrei si tintnd searna ca i" + .1 = 0, obtinem

(a + ib) (a' + b'i) = aa' - bb' + l(ab' + a'b), adica tocmai regula 5.

Mulfimea numerelor complexe a + ib [ormeaza un corp C fafii de operatia + (adunare) Iji operatia . (1nmuIJire).

S:t. (a + ib) + (c + id) = a + c + i (b + ri) E C,

suma a doua numere complexe este tot un nurnar complex.

Sa. Operatia + este comutativa

0+~+~+~=~+~+0+~=0+~+~+ri)L Sa. Operatia + este asociativa

«a + ib) + (c + id» + (e + if) = a + ib + «c + id) + (e + if)) = = a + c + e + i (b + d + f).

S4' Elementul neutru fata dcoperajia + este numarul 0 + iO, deoarece a + ib+(O + i· 0) = a + ib.

S5' Exista un numar complex x + iy ~i unul -singur, astfel tncit (a + ib) + (x + iy) = 0 + i- 0,

il + ib fiind un nurnar complex oarecare, Trebuie sa avem

a+ x= 0,

b+y=O,

deci

~i numsrul cautat, numlt opusullui a + ib, este -a -lb. o conseclnta a acestui rapt este ca ecuajia urmatoare

(a + ib) + (x + iy) = c + id

are 0 solutie unica data de

x=c-a,

Y= d - b.

Numerele complexe Iormeaza deci grup abelian fata de adunare.

Sa aratam acum ca nurnerele complexe fara elementul zero 0 + i -0 iorrneaza grup abelian fata de operatia delnrnul tire.

TI" (a + ib) (c + iri) = ac - bd + i (ad + be) E C, produsul a doua numere complexe este un numar complex.

T2• Inmultirea este cornutativa

(a + ib) (c + id) = (c + id) (a + ib) = ac - bd + i (ad + be).

3:1

Ta. Inmuljlrca este asociativa

(a + ib) [(e + lei) (e + if)] C~ [(a + ib) (e + lei)] (e + if) ~c = ace - adf - bet - Me + i (ae! + ade + bee - bdf).

T •. Elemental neutru este numarul 1 + j·O, deoarece

(a+ ib) (1 + i·O) = a + ib.

T5• Inmultirea este distributiva rata de adunare

(a + ib) [(e + lei) + (e + if)] = (a + ib) (e + jei) + (a + ib) (e + if) = = (ae + ae - bd - bf) + i (ad + be + at + be) = [(e + iii) + (e + if)] (a + ib).

T 6' Orice numar complex z = a + ib =1= ° + i· ° are un invers. Ecuajia

(x + iy) (a + ib) = 1 + j·O

conduce la sistemul

xa-yb=1 idJ + ya = 0,

deci

~i exist a dad as + be =1= 0, anume daca z =1= ° + i· 0.

Din T6 avem ~i

n "ib = (a + ib) _1 _ = (a + ib) (c - id) = aC + hd + i (be-ad) t

c + irl e + id .. + d' rf' + if'

Qaca C2 + d2 =1= O. Imparjirea a doua numere cornplexe se reduce astfel la tnmultire. Impartirea cu zero nu este definitii. Spunem ca nu are sens.

Din cele de mai sus rezultil ea tnmultirea numerelor complexe Iormeaza un eorp numit corpul numerelor complexe C. Corpul nurnerelor reale R este un subcorp al numerelor complexe C, deoarece numerele reale se pot scrie : a+i·O, a E R.

f

:2. Nwnere conjugate. Modul. Argument

Sa cautam numarul complex x + ig care tnmultit cu a + ill sa dea un

nurnar real .

(x + ig) (a + ib) = xa - yb .L i (xb + gal,

z.j = at+ b2•

Numiirul real ~i pozitiv Va2 + bZ se numeste modulullui z, ~i se noteaza I z 1= Va> +b".

Din expresia inversului unui numar complex rezulta

I; I = I a':b' + i a'~ bb'/ = Va' ~ b"

z400,

Mul{imi. Numere. Slructuri

xb+ ya = 0, ~i solujia Ciiutatii. este

deci

x=ka,

y = -kb,

x + iy= k (a -ib).·

Existii decl 0 infinitate de numere complexe care indeplinesc condijia ceruta

k (a - ib) (a + ib) = k (a! + b").

Pentru, k = 1 obtlnem .numarul .a - ib, numit conjugCJiul lui a + lb.

Produsul Is +ib) (a - ib) nu este numai real, ci si pozitiv. Daca notam

z = a + lb,

conjugatul sau se noteaza

i = a - ib,

Avem dec!

deci modulul inoersului unui numdr complex z =F Oeste ega/ eu inver sui modulului numiirului z. Din

1 z - z' I = V (au' -bb')" + (00' + bel)2 = Va' + b"· Va" + b'·

urrneaza

I z • z' ! = I z I • I z' I,

adicii modulul produsului a doua numereesie egal eu produsu! module/or.

3. Reprezentarea geometl'ica a nu.merelorcomplexe.

Forma trigonomelricii a unui nlJ,mar complex

Sii consider am planul complex, adicii un plan in care s-a luat un sistern de axe rectangulare Ox, Oy; numim axa Ox axa reala, iaraxa Oy axa irnaginara. Pe axa Ox punctele de diviziune corespunzatoare unei unitati sint ... -2, -I, 0, I, 2,. '" iar pe axa imaginara punctele de diviziune corespunziitoare

aceleiasi unitati slnt - 2i, - i, 0, i, 2i,... (fig. 17). .

Numiirului complex z = a + it> Ii corespunde un punct M de coordonate (a, b) ~i invers, unui punct din plan Il corespunde un numar complex ~i numai

_i'\'umf!"rl! complexe ---------~~~~~~~~~~~~

35

-->

unul singur, Mai putem spune ca punctului z li corespunde vectorul OM. Ori-

ginii axelor ii corespunde numarul z = 0 + 10. Aplicind formulele cunoscute din trigonometrie, avem

(fig. 17)

a = OM • cos 6, Ji

deci

OM = VaZ+b2=

= 1 a+ ib 1= r. Lungimea segrnentu-

lui OM este, asadar, modulul -]-1

numarului complex a + ib,

Unghiul 6 pc care 11 face OM cu directia pozitiva

a axel Ox se numeste argu-

meniul numiirului complex a + ib, !l = arg (a + ib).

Din Iorrnulele (1) obtinem

cos !l = a, sin 6 = b ,

Va' + b' Va' + /,'

relajii care deterrnina pc 6, In afara unui multiplu de 27t. Tot relatiile (Irne~dau ~i

a + ib = Vag + b' -cos 6 + iVai + b2 -sin 6 = r (cos 6 + i sin 6). (2)

Expresia (2) este numita sl forma trigonomeirica a numarului complex a + ib, Ioarte utila tn calcule,

4. Inegalitii~ile modu.lullli

Sa reprezentam pe un sistern de axe surna a doua numere cornplexe

z = a + ib, z' = a' + lb' z + z' = a + a' + i (b + b').

r Procedarn tn modul UTmator : construim mal lntli vee~ torul care reprczinta pc z, OM, apoi din M, considerat ca ori-

~ gine, construirn vectorul MM', care are proiectil pe axe pe a' ~i

b'. Veetorul rezultant oM, are ca proiecjii pe axa reala a+a', iar pe axa irnaginara b + b',

Punctului M' ii corespunde nurniirul • + i' (fig. 18),

• = OM'sin 6,

(I)

Z 3

Fig. 17

FI£. 1B

~i din nsegalitatile eunoscute dintre 1aturile triunghiului OMM' OM' -< OM + MM'

OM' >- OM - MM' ~i OM' >- MM' - OM, transcriindu-le cu ajutorul numerelor cornplexe, obtinern

I a + a' + i(b + b') I -; I a + ib I + I at + ib' ! I (a + ib) + (a' + ib') i >- II a + ib'. - I a' + ib' It,

(1) (2)

36

_____ ._'ll~JJltimj_. l\'umrr{l, Sttuduri

adicii. modulul sumei a douii. numere complexe este eel mull egal eu suma modulelor celor douii. numere $i eel pulin. ega/ cu dilerenla modulelor celor doud numere.

Daca Zl. Za, ••• , Z". Zk = a" + fbi, sint nurnere cornplexe, obtinern prin recurenta

(3)

ModuluI sumei an numere complexe esie mai mic sou eel mult egal cu suma modu·

lelor celor n numere. .

5. Formula lui Moine

Fie z~ ~i z. doua numerc cornplexe scrise sub forma tngonornetrica ; = r, (cos '°1 + i sin Ill)

Za = r. (cos ea + i sin IIi)'

Sa eiectuam produsul lor

ZiZi = r,r. (cos 6, cos 62 - sin 5, sin O. + i (cos 61 sin 62 + sin 61 COs 6J),

Aplictnd formule1e cunoscute din trigonometrie .

cos 61 cos 6. - sin 61 sin 62 = cos (61 + 6.)

cos 01 sin O2 + sin 01 cos 62 = sin (61 + 0.),

~

objinem

ZIZ, = f,f. [cos (61 + °2) + i sin (°1 + 6.)].

Prin urrnare :

1) Modulul produsu1ui adoua numere cornplexe este egal eu produsul rnodulelor eelor dona numere.

2) Argumentul produsului a doua numere cornplexe este ega1 cu sum a argurnentelor celor doua nurnere.

Prin recurenta se ottine pentru n nurnere cornplexe

Zk = r" (cos Ok + isin 0.), k = 1,2, ... , n

;z •... z. = r.r. ... r. [cos (01+0. + ... +0.) + i sin (0,+6. + .. ,+6.)], (I)

:v umere eompiexe

37

deci :

1') Modulul produsului an numere cornplexc este egalcu produsul modulelor eelor n nurnere.

2') Argumentul produsului a n numere complexe este egal eu suma argumentelor celor n numere.

Sa consideram acurn raportul a doua numere cornplexe . Z1' Z,

_::1~ :::::: ~ . co~ 61 ~;-- i Sill 61, Z2; ± O.

::2 r'J cos 62 + -i sin HI!; I

Dad inmultim In partea a doua a egalitatii ambii tennent ai iractiei eu cos (It - i sin 6~, obtinern

_!!_ = _r!_ [cos (6, - (I.) + i sin (6. - 0.) j,

29, 1'2

deci:

3) Modulul citului a doua numere cornplexe este egal cu dtul modulelor

celor doua numere. ~i

4) Argumentul cttului a doua numere complexe este egal cu diferenta argumentelor celor dona numere (argumentul numaratorului mai putin argumentul numitorului).

Sa revenim la produsul a n numere cornplexe (I), ~i anume sa luiim

z, =£2. = ..• = In = Z.

Vorn avea

(lJ = O.'~ ... = (I. = 6.

Relatia (I) se translorma in

r (cos (I + i sin 6)' = r" (cos n(l + i sin nil), care ne ca, deoarece r '* 0,

(cas (I + i.,sin IJ)n = cos n6 + i sin na.

(2)

Aceastii formula se numeste formula lui Moivre.

In relatia (2) n este un numar natural. Vom dovedi cii formula lui Maivre este adevarata pentru n numar rational. Sa ariitiim mai tnttt cii este adevarata pentru n negativ,

Din

1 1 = ~ (cos 6 - i sin 6)

'f' cos £t + j sin (I r

oblinern

[cos (- 6) + i sin (- a)), z,* 0,

r

38

Mldtimi. Nwn.efP.. Structuri

deci

[ 1..]n = [cos (- 6) + i sin (- 8) J"

'0' 6 +, sm 0

sau

(cos 6 + i sin 6)-n = cos (-nO) + i sin (- nO).

Pentru n = _l_ procedarn in modul urrnator : p

[cos (;-) + i sin (-;)r = cos 0 + i sin e,

~i extragind radacina de ordinul p

p 1

COS ! + i sin .Q. = Y cos 0 + i sin 8 = (cos 6 + i sin 0».

P l'

Ridietnd aeum Ia puterea q (tntreg), objinern

cos (-; e) + isin (-; 6) = (cos e + isin 6)-i-,

6. Extragerea riidacinii de ordinu.l n dintr-u,n numar complex

n<p = 6 + 2kTt,

o + 2k,. <p=--- • ..

Fie a + ib un nurnar complex. Ne punem problema sa determiniim un numar z = x + iy astfel Incit sa avern

(x + iy)" = a + ib

sau

n

X + iy = Y a + iii:

Nurnarul x + iy iI numim radacina de ordinul n din nurnarul complex a + ib.

Scriind cele doua numere sub forma trigonometricii

a + ib = r (cos 6 + i sin 6)

x + iy = p (cos l' + i sin <p).

avem, aplictnd formula lui Moivre pentru terrnenul din partea Intii, pn. (cos n<p + i sin n'P) = r (cos e + i sin a),

deci

\

\ N_um_e_.r_"_oo_m~p_I"_"x_" ~~~,0

k' - k" =nh.

In consecinta avem numai n radiicini distincie zo' q,.,., Z'-I' ce se obtin dind lui k valorileO, 1,2, .. " n - 1

20 = r~ ( cos ~ + I sin ~)

~ l' 6 2", a + 2")"

2, = r" cos -+- + i sin--

"l n

(1)

~ numarul cautat este

+ . * ( 6 + 21m; +."' 6 + 2k1r )

)( ly = r cos --- I sm --- ,

" "

unde k este un lntreg arbitrar. Ar urrna de aid ca exista 0 inflnitate de radiicini,

In realitate stnt numai n radacini, deoarece cos a + 2k" *i sin ~21rn; iau

" n'

respectiv, valori egale pentru doua valori ale lui k ce difera printr-un multiplu

al lui n. Intr-adevar, din

a + 2k'" e + 2k""

--- - --- = 21m

"

n

rezulta

~( 6+2(»-11" +" 6+2In-1),,)

Z'_1 = reDs I Sin .

" "

, Cele n radaclni se gasese pe un cere CU" centrul in origine ~i raza R = ,A, sl anume sint virfurile unui poligon regulat cu n laturi inserts in cere, deoareee

razeJe vectoare OZk ·021+1 fae unghiuri egale lntre ele ~i egale cu 2".

In particular, un numar real are n radacini de ordinul n. D;ca (1) 0, ecuatia

X" = (1

are radaeinile

~ ( 2" ,. 2,,)

x, = (1" COS -;;- + I sin -;;-

* ( 4" .. 47<)

)(2 = (1 \ COS -~- + I srn -;;-

2:.( "-1 .. "-1 )

)(.-1 = aB cos -- 211: + Ism -- 2>1: '

" ..

''0

Multi-mi. Nwnere. Slructuri

iar daca (l < 0, are radacinile

.to = a-~ (cos .::_ -I- i sin -"-)

11 n

.!_ ( 3" ., 3")

X =a" cos=- -I-tsm-

1 n Jt

. (. . )

- ,Jr. .. OT.:

XI = a' cos --;- + [ Sin -;

-'- ( 2" -1 . _ ') 1 )

.l'-l = a" cos --- 71: -I- I 510 -'="'-=--- 71:

n· jj.

~i se obtin din (I), facind D = 0 ~i, respectiv, II = rt,

Ecuatia x" = a, a> 0, are deci totdeauna a radacina reala Xo = (l" ~i mai adrni te 0 r iidiicina reala daca 21m = 11:, k intreg, ceea ce nu este po· II

1

sibil decrt dad n este par, ctnd pentru k = --"- ecuatia are ~i radacina - a", 2

Ecuatia x" = a, a < 0, nu are decit eel mult a riidacina reala, deoarece

nu putem avea -"--I- 2k", = 0 pentru k intreg, jar ecuatia -"- + 2k"_ = 71: nu

n n H "

adrnite radacini tntregi decit pentru n impar, cind k = ,,- 1. In concluzie,

. 2

orice numar real ~i pozitiv (are doua radacini reale de ordin par, egale ~i de semn contrar, si 0 singurii radacina reala de ordin irnpar, iar un numar negativ are 0 singurii riidiicina reala de ordin impar si nu are nici 0 riidiicina

reala de ordin par. ' "

7. Rezolvarea eeualiilol' blneme

Rezultatele precedents permit rezolvarea ecuatiilor de forma x" -I- Ax'" = O,

Pentru m < n ~i numere naturale avem

X'" (X"~ .. + A) = O.

Eeua tia data se descompune in

ell riidacinii multipla de ordinul m, x = 0, ~i in ecuatla X"-m + A = 0,

Numere oomplexe

41

care are n - m rad1lcini ce se obiin in modul expus la aliniatul precedent, Exemp!u

Si gasim cele ~""e r!dacini ale eeuatiei ",0=;.

Fig. 19

Numarul complex i are modulul 1 ~i argumantul .::. 2

i = cos ..::. + i sin ~.

~ 2

Ridicinilo "cU&~i.i sint ;

" .." V 2 + Vif . V 2 - VB

11:0 = cos 12 + t sm ·12 = -, ~ + L -~2--

5" 5", V2 -Vii . VZiV3

""- = cos 12 + i sin 12 --2-· +. --2-~·

13r.; .. 13"

~=eoB12+·~Slll 12=

Vir .1'2

--+,-

2 2

V2 + Vir . V2 -~ V3

------.- ._-

2 2

V2- Vif .Vz+ Va

- ----,_--

2 2

+ Vir _; V2

2 2

"" = cos 9", + i sjn 9" =

12 12

x, = cos 1~; + i sin 1~; 211" + i sin 21",

"'. = 00"1"2 12

"'.0 "" 0 ... 0 "" ~lnt 'l'biurile unui hexagon Inscria tn ceroul de ra ... nnu (rig. 19).

Capitolul II

ANALIZA COMB INA TaRlE

§ 1. ARANJARI. PERMUTARI. COMBINARI. INVERSIUNI

1. kanjii:l'i

Fie n obiecte ~, ~, ... , a,.. Numirn aranjari ale aeestor n obiecte luate cite m, n>m. gruparile care se pot face cu cite m obiecte distincte din celc n obiecte date. astiel tnctt fiecare grupare sa difere de celelalte fie prin ordinea obiectelor, fie prin natura lor. Vom nota nurnarul lor cu A::O.

E",emplu

Aranjarile a patru obleete a, b, e. d, luate <it. doua, sint ab, ac, ad

ba, be, bd

ca, r:b, cd

00, db, de

~ i nnmirul lor eetc 12.

Ne propunem sa gasim nurnarul A::O. In acest scop vom stabili 0 formula de recurenta, Sa presupunem cii am format tabloul gruparilor tuturor aranjiirilor a n obiecte !uate cite m-I, .4;:'-'. Sa vedem cum putern deduce din acesta tabloul gruparilor if;:,.

o grupare din A;:'-' - contine m - ! elemente; rarntn deci in afara gruparfl n - m + I elemente. Pentru a forma toate grupiirile din A!" deduse din aceasta grupare, este suflclcnt. sa luarn Iiecare element din cere n - m + I ramase ~i sa-l asezam [a urma grupiirii considerate din A;:'-I_ Toate gruparile asHel formate sint distincte tntre ele, deoarece difera prin ultimul element.

Dad procedarn in acelasi mod cu toate gruparile lui A::-' (car~ stnt diferite tntre e1e fie prin pozitia elementelor, fie prin natura elernentclor), obtinern grupart care difera sau prin ultimul element. sau, dad aeest element

ArtJnjari. Permmori, Cmnbinar-i. lnt· e rsiuni 43

este acelasi, prin Iaptul ca, suprimind ultimul element, sin] grupiiri din A~:-l. deci distincte, Avem, asadar, formula de recurenta

A!, = (n - m + I) A:-l,

in care, dad! facem m = 2, 3, ...• m, objinern

A! = (n - 1) A! A~ = (n - 2) A~

A;: = (n - m+ I) A:-{.

Inmultind pe coloane ohtinern

A:; = (n - 1) (n - 2) ... (n - m + 1) A!,

nurniirul A! = n fiind nurnarul aranjarilor a n obiecte luate cite unul; deci :A~ = n (n - I) ... (n - m + I),

adicii produsul primclor m numere consecutive descrescatoare <: n.

Ezemplu

2. Permll,tbi

Numim permutiiri a n obiecle grupiiri1e ce pot fi formate cu aceste n obiecte, luate cite n, fiecare grupare diferind de celelalte prin pozitia obiectelor, toate obiectele unei gruparl fiind distincte. Numiirul lor fl vom nota cu Pn• Din definitie rezulta cii

Pn = A:= 1·2·3 .... n=n!

adica P n este produsul primelor n numere naturale. Notatia n 1 se clteste "factorial de n":

Putem stabili ~i alci 0 formula de recurenja. Intr-adevar, daca Pn-1 este tabloul permutarilor a n - I obiecte, pentru a forma tablaul perrnutarilor a n obiede estesuficlent ca, in iiecare grupare, obiectul care nu este con]i nut in ea sii fie asezat in cele n locuri ce Ie poate ocupa in grupare. Unei grupiiri din r.: Ii vor corespunde n grupiiri din tabloul lui p., deci

P.=n·Pn_1•

Facind n = 2, 3, ... , n ~i tlntnd seama cii PI = 1, rezulta aceeasi formula.

Ex.myJu

Sit se calculese cite pozitii pot oeupa 15 parsoane H~ezate in rind ~i in cit timp pot fi e-%e(:.utate f1.~~este miec.a.ri d.ftcii, fie executa la interval de 0 .seeunda,

Allaliza cQrfl-bi.mJ.torie

Nomiirul see.tor positii r ste 15! ~ 1.2.3.4 .... 15. Timpul ne .. sar esto 151; [60)( x r,o x 24 x 360) ~ 42 042 ani.

Din acest c:umplu se vede ti numarul tJ; I crqte Icarte repede eu n.

3. Combiniri.

Numirn combiniiri a n obiecte luate ctte m, m <. n, gruparile ce se pot forma eu n obiecte luate cite m, Iiecare grupare diferind de celelalte numai prin natura obiectelor, ordinea lor neavind importanta, in Iiecare grupare obiectele fiind distincte. Vorn nota numarul lor C!'.

E*mplu

ComlJinarile elementelor Q, b, e, d, Iuate cite dona, sint ab~ ac, ad

be, bd

cd,

deci ct= 6.

Sii consideriim tabloul combiniirilor a n obiecte luate cite m ~i in fiecare grupare sa Iacem toate permutarile posibile.

Tabloul astfel obtinut este .A~, deoarece Iiecare grupare difera de celelalte fie prin natura obiectelor, fie prin pozitia lor. Sii rna! observiim cil dintr-o grupare din tabloul C::' objinern P no = m! grupiiri in tabloul final, deei

A::o = C:. r;

sau

o:~ m(n~l) ... (n~m + 1)

• ~ 1.2.3 ... m

FIt

ml( .. ~m)l· •

Daca Inloculm pe m eu n - m obtinem a: =c:-",

rapt ce se poate demonstra ~i direct, deoarece, dad considerarn tabloul C::" unei grupiiride m obiecte ii corespunde gruparea complimentara de n - m: obiecte, deci

c:= C: ......

Numarul c: este intreg ~i din formula

~= n(n~l) ... (n- m + 1)

• 1.2.3 ... m

deducern ca produsul a p numere naturale consecutive este dioizibil cu produsul' primelor p numere naturale consecutive.

(n-l)l(m +n-m) m!(,.-m)1

HI

Arulljari. Pennutriri. Combimlri. Io.ve;r'sEuni

1) Sa aritam ci1 avem

Intr-adevar

C::'_1 + o;:':l = (11 -1) I + (n - 1)! _ =

(,,-1)1 (n-m)1 .. !(n-m-l)1

",!( .. --m)1

2) Sa dam, in acessta egalitattlt lui n valorila tit- 11- - I, '" ~ m; objinem C: = Cm~l + O::~

m -1 = 0:_2 + c:.:i

0::: = 0:::: 1

~i daea adunam pc cnlosne obtin em egalitatea

c~ = c::: + o::~ + ... + c;;:=t.

4. ruanjiri en repetiJic

Dad tn definitia data aranjarllor simple suprirnam restrictia ca obiecte1e ell intervin tntr-o grupare sa fie distincte, ohllnem aranidri cu repetiiie.

E"'(mplu

~\ranji:ri1e in repetitie a 3 clemente a. lot e~ luate cite dU-lla1 slut ,ga, ab, ~e

ba, bb, ba

ca, eb, ce

Sa presupunem ca am format tabloul aranjarilor cu repetitie a n obiecte luate ctte m - I, ii::'-'_ Tabloul corespunzator al aranjarilor cu repetitie a n obiecte luate cite m se obtlne aseztnd tn Iiecare grupare, la sitrsit, Iiecare din cele n elemente, deci, dad notam nurnarul aranjarilor cu repetilie a n obiecte luate cite m eu oc~', obtinem formula de recurenta

~ CUm oc~ ~ n, rezultii di

(X,:= n'",

,(6.

.4.r~iza combinetorie

Penlru aranjari eu repetitie nu se mal cere conditia m -< n, deoarece aranjarile eu repeti tie a n obiecte luate cite m eu m:;;" n au sens.

E",emplu

i. Permntiirl en repetilie

Dad m = n, din formula aranjarilor eu repetitie obtinem formula care da numiirul permu tarilor eu repeti tie a n obiecte

, II: = n",

6. C::ombinil.rl ell repetilie

Intr-o gruparc a comblnarilor obisnuite ae n obiecte luate cite m, obiectele care constituiau gruparea erau distincte. Sa presupunem cii obiectele se pot repeta ; in acest caz avem combinari cu repelljle. Vom nola nurnarul lor en y;:'.

E",.mplu

Ilombinarila en repetitie 8- patru obiecte at /";I, e, d~ Iuate eite t:rel, s:int abo, aM, acd, bed

aaa, aab. aae, aad

bha. Mh, bhc, bbd

l'ca~ ccb, etc, -ccd

dd., dab, aac. dad

deci ~ ~ = 20.

Ne propunern sa gasim nurnarul comblnarilor cu repeti tie y;;' a il obiecte !uate cite m, Se intelege cii ~i aid restrictia m -< n eade. Pentru a stabili 0 formula de recurenta vorn nurnara in doua moduri diferite de cite ori intervine un obiect in tabloul y;:,.

Din motive de simetrie,. Iiecare obiect intervine de acelasi numar de ori

~i, cum avem .

m .y:

clemente tn tahlou, urrneaza ea un element a:t. de exernplu, intervine de

"'- . r::' ori.

n

Sii suprimiim acum 0 singurii data obiectul a" in Iiecar e gruoare in care apare acest obiect, Cornblnarlle modificate VOt fi

"(.-1

Aranjiiti. Pnllmturi. Combiniiri. Tnv(>j","lilllli

47

~i ele con tin pe Ilt de

m -:- 1 . y::,-' ori, ..

conform Iormulei stabilite, In acelasi timp, am suprirnat pe a1 din fiecare grupare a lui y;:o-', deci obiectul a1 este continut de

y;:,_l+m-l 'y:-l= n+m-1 'y;:>-l·ori.

n ..

Egalind eele doua rezultate, obtinern formula de recurenta

y~ = n + tn-I .y:-1

m

~i daca faeem m = 2, 3, , m objinern

y;:, = (n + -1) (n + '" - 2) ... (n + 1) • Y~.

till

Insa y! = n, deci

m = !'__(,,+_!l_: .. (n + m-l) = (n +m-l)1 = em

Y. ml m!(" -1)1 .. +.-1

~ se vede cii putem exprima cornhinarile ell repetitie ell ajutorul combinariior obisnulte.

Exemp!u

Fie un polinnm nmogen de grad t1: in p variabile Xu ::r:.n .•. , xp ~ numarnl termenilor sii cste y; = 0: ,+:p _ 1 • Daca polinomnl nu este emogen, Il putem omogeniza cu 0 nona. .variabila. doci numarul termenilor nnui polinom neomogen de grad n in p variabile este

y; +1 = c:+ p.

7. Inversinni

1

!

I

Fie n elernente Ilt, a", , an' Nurnirn ordine naturala de succesiune a

elementelor perrnutarea Ilt a" an care eorespunde ordinii naturale 1, 2, "', rt

a indicilor. Orice alta permutare a acestor n elemente spunem cii prezinta inversiuni, 0 inversiune fiind oriee pereehe de clemente a,a, din permutare, eu t » j.

Permutarea a. cz,,-I ... a,,1lt prezintii numarul maxim de inversiuni, nurnar dat de

rt - 1+ n - 2"'+ ... + 2 + I = »(n-1). 2

Dad! notarn eu I numarul inversiunilor pe care iI poate avea 0 permutare, rezulta

48

Arudiz:a comwllatlJ"~

Vom impiirti perrnutarile a n eiemente in doua clase, dupa nurnarul de invershmi pe care iI prezintii. Din c1asa tutti fae parte permutarile cu numarul de inversiuni I par; din clasa a doua, cele eu numarul de inversiuni I impar.

In teoria determinantilor este utilii urrnaloarea

Teo rem Ii. 0 permutare i~i schimbi clasa dad schimbim doua elemente tRtre ele,

Demonsiraiie. Vorn considera doua cazuri. In primul caz cele doua elemente sint alaturate, deci permutarea va fi de forma

A~ a; B

~i are [·inversiuni. Perrnutarea obtiuuta prin schimbarea lui a; cu ~

A a; a, B

are 1+ 1 inversiuni dad! i ;» j ~i I - 1 inversiuni daca i < j, deoarece inversiunile lui a, ~i a; fatii de A .~i inversiunile lui B fata de a, ~i a; nu se sehimba prin aceasta opera tie. Daca J este par (sau imparl, I + 1 sau I - I sint impari (sau pari), deci permutarea i~i schimba clasa.

In al doilea caz, a, ~i a; nu sint consecutive, deei permutarea va fi de forma

A a; C aj n, l?i schimbind pe a; cu a, avem permutarea

A a; C a, B.

Presup unem cil Care p elemente; schimbind pe a; eu C obtinern

A ai lI; C B

~i realizam astfel p schimbari de clasa, Dad aducem aeum pe a, in locullui a·, se realizeaza p + I schimbari de clasa, deci numsrul final a1 schimbarilor de clasa va fi p + p + I, ceea ee arata d! pennutarea W sehimbii c1asa; eu aceasta

teorema este demonstrata, Din totalul de n! permutiiri,.!0 apartin unei clase,

2

l?i .E..! celellalte, deoarece, dad schirnbam doua elemente anumite in toate 2

perrnutarile a It obiecte, permutiirile dintr-o clasa tree in perrnutarile din cealalta clasa, fiirii ea in ansamblul lor perrnutarile sa se schirnbe,

8. Pu.terea unui binom

Sii arlitiim cii avern dezvoltarea

(x + a)~ = C~X" + C! x"-la + ... + 0,;x"-ka" + ... + Q,a"," (I)

unde n este un numiir tntreg pozitiv. numita ~i formula binomuua tui Newton.

k!(n-k)1 "I!

tI-k a

=--.-.

k_+ 1 '"

Aralljdri. Pf'rmutiiri. Combin.iiri. Inv€n-ium

Vom dernonstra formula prin recutenfJ (inductie completa). Iata in ce eonsta aceasta metoda de demonstratie pe care 0 vom folosi deseori. Fie P 0 proprietate care se refera la numerele naturale. Dad

1) proprietatea este adevarata pentru numarul natural 1.

2) presupunind proprietatea P adevarata pentru un nurnar natural n - I, se arata ea proprietatea este adevarata *i pentru n,

atunci rezulta eii proprietatea este adevarata pentru toate nurnerele naturale.

Formula (I) este adevarata pentru n = I, deoarece

(x + a)1 = x + a = q x + q a.

Presupunem formula (I) adevarata pentru n - 1

(x + a)~-1 = ~-l xn-1 + C!_lxn-'a + '" + q-1 x"-1-k at + .. _ + C:::i a"-l sau

~

r

I

I,

B-1

(x + a)8-1 = :E C!_.'xn-1-tct. ;t-=o

Sa aratam aeum cii este adevarata ~i pentru n. Inrnultirn cu x + a (x + a)" = (x + a) ["1;' C~_l • xn-1-k a>].

Ii:=Q Coeficientul lui xn-k este

a",,[C~_l + C!:n = ak. C~,

deoarece, conform cap. II, § 1, al, 3, ex. I, C~_l + C!:t = C~; prin urrnare, formula este adevarata *i pentru n. Rezultatul dezvoltarii lui (x + a)" este . deci un polinom ornogen de gradul n, in x sl a. Rernarcam in (1) ca coeficienjil egal departati de extrernltati stnt egali, deoarece C~ = C~-k. Avem

c:,-' <~ sau "-~-l> 1 pentru k<E("-;l),~unde £("-;1)

este partea tntreaga a lui~; de aid urrneaza ca coelicientfi binomului merg 2

R

crescind catre terrnenli din mljloc, Daca n este par, atuncl C! este coellclentul maxim, iar dad n este irnpar, coeficientii maxirni stnt

fl.-1 ~+1

Cn" ~i C.-2-,

care slnt egali.

Comparlnd coeficienjii a doi termeni consecutivi

t, = C~at .11'-., tH1 = C~+t • x--k-1 a".

obtinem

4-e.lm

unde n - k este exponentu! din termenul t. al lui x, k + 1 exponentul lui (l marit cu unu din it, iar to = X'.

Formula binomului este adevarata ~i in complex, deoarece operatiile ce au intervenit tn stabilirea formulei stnt valabile ~i in corpul numerelor complexe

(a + ib)~ = (f' - C;(f'-' b2 + q (f'-'1J4 - C? a"- 6 b' + ... ... + i(G;Cl'!-Ib - (,'!a"-Sb3 + C~a"-51J5 - ~a"-7b7+ . ,,).

(2)

5()

Analiz.a c(}mN.!latQl"i~

fUn care deducem imediat urmatoarea regulii de formare a coeflcientului unui termen af binomului ell ajutorul coeficientului termenului situat inaintea lui.

Reg u 1 ii. Pentru a afla termenul tHI, deci dezvoltarea binomului (a + x)', se tnmult~te terrnenul precedent tt cu

"-1.:: a

k+1 '-;'

E urcilii

1) Daca In formula binomului Iacem a = 1, ,,= 1, obtlnem

2" = C~ + C~ + c;, + . .. + C: .

2) Dac;; in formula (2) Inloeuim pe a + ib en 1 ~ i = V"2 (.0' ~ + i sin ~ I, obtinem

!'. ( mt .. ""')

2' e08 '""4 + • am '""4 = (1 -I- i)" •

• oci

.

C~-C;+ c!~ C~ + 0:- ... = 2-:i • eos n;

D

1 _ c! !f. 7 _"2' "'''',

c. "+. - C. + ... - 2 sm 4

.Apli.a!ii

1) Sa fie calculesc sumele

8p = I" + 2" + ... + "", p = 1, 2 .....

A vern, conform formulei binomului,

(x + 1). = x" + c~ "'-L + C;",-. + ... + C~x' In a.ceasta egalltate sa. faecm sueeeeiv x = 1, 2, ... ~ 1J.

2" = I" + C~ 1'-' + C~l" -. + ... + C~ l' 3" ~ 2" + C!2P-L + C!2"-' + .,. + C~ 2'

(n + 1):,'= nfl+C!uP-1 + C;~.P-2+ ... +C~n·.

Adunindu-]e~ obtrnem, dupil simplifir arile cuvenit e,

(n + 1)'-1 = c'l,S. + C18, + ... + C~-L S._"

Itn:mjtiri. PermuUiri. CQmLiniiri. Tm'f"fSiUlli

51

De-oarecc Sa = n, f-ormula. obtinuta ne permite -sa calculam pe St> B2• SS •...

s] = n(" + I} , 2

S, = n(" + 1)(2" + 1) , S, = fl'!" +1)' =si,

6 '4

deei stmw cuburil-or pn·m-elO'f tl »ume,.e flalurale eete -Ii n p((trat pc·rred. 2) Pleeind de la lonnula lui Moivre

[cos 0 + i sin 6)" = cos tiS + i sin 1Ie

Cn, natural),

.btinem

cos 116 = cosnO - c! cosn-2 0 sin"20 + ~ eos· -~ 8 sin' e - ...

sin nfl = C! eostO-if) sin 6- C~ tostt-lie sin:lO + c~ cos"-56 sinf> 0 - ...

(3)

Deoi cos tit) Be poate exprima rational en ajutorul Iui CO'8 B pentrn alice tJ: natural, in timp ee sin n6 su exprima rational eu ajutorul lui sin 0 numai pentru n impar,

Din Iormu lele (2) obtinem ~i

tg n B = C~ tg 6- C! t~' e + C~ tg' e - ... 1-C; tg' O+C~ tg< e - C~tg' B+ " . etg" B - (J' <tv.' '0 ·1· C' ot·,-o 0-

dg6=' fl h n . M •

C~ ctgn-1 e-c~ rtgn-=! e+c~ d~n·-5 e - ...

9. Pnterea nnw polinolll

Ne propunem sa stabilirn formula care da dezvo1tarea lui (x" -I- x. + ... -I- x,,)n.

Rezultatul va fi un polinom omogen de grad fI In variabilele Xl' x2, • , .,Xm, deci

(X,-l-x.-I- ... -I-xm)'=~Ap"''''"mX:'?'' ... x!m,

unde PI -I- P. -I- .. , -I- Pm = fI, p, numere tntregl pozitive sau nule, iar A.,., .... un coeflcient numeric. Pentru deterrninarea lui Av, P, .• Pm procedam in ';;odul urrnator, Sii notarn

x. -I- X3 -I- ... -i- x" = x.

Coeficientul lui x;' din dezvoltarea binomului (x] -I- x)" este

C:' (x. -I- X3 -I- ... -I- x .. )"-p'.

Daca notiim acum x. -I- x. -I- , .. -I- x'" = y, coeficientul lui x~ din dezvoltarea (x. -I- w:> este

C!~., (x, + x. -I- .,. -I- x .. t-·'-P" deci termenii care contin pe xf' x~' in factor stnt dati de C::' C:;'-., (x, -I- x. -I- .. , -I- x .. )n-p,-."

Co fici t I 111 A

e lelen u _--- .. _- =.:: PtPS •. 'Pm

p,! 1',1 ... 11m!

/

::'52"- --'-A_IIn1=izc:.a_c(·Qmbumlnrip.

regula care ne da irnediat coeficientul lui xr' x~' ... x,:",

"I (n - - p,)!

1',1 (n -p,)! P. I (n -h -p,)1

( ... - p] - F, - ... - PIO-]) ! F .. l(II-1', -P.-···-P",)1

decl

A.,.,.c> ... = ,,! .-.

p,1p,1···Pml

In concluzie avem formula

(Xl + Xt -I- ... + x'")~ = I; - ... ! xl" ~ •... x,:; .. i

p F, I p, ! ... p",!

unde p, slnt numere intregi pozitive sau zero eu Pl + P. + ... + Pm = n, iar O! = 1.

O'b s e r v a t i e

reprezinta numiirul perrnutarilor a n clemente nu toate distincte, ~i anume perrnutarile unde elementul U:t figureazii de Pl ori, elernentul 141 de P2 ori, in fine el~mentul a,. figureaza de Pm ori. Intr-adevar, dad In fiecare grupare a lui A.,o, ... Om Iacern toate permutarile posibile ale celor P; clemente a. presupuse de asta data distincte (i = I, 2, '.', m), obtinem

p1t P2! .•• Pm! A •• p, ...... '

grupari care sint tocmai permutiirile a Pi -I- P2 + ... + p", 'F n elemente, unde, de asta datil, elementele sint socotite toate distincte, deci

.Pi t pg 1 ••• Pm! A.,o, ...• ", = (Pi + P. + ... + Pm) t = n I,

relajie din care obtlnem pe A.,., ... Pm'

E",.mpl.

n '"

1) ("'+",+ ... +x,")'~ I; x~+2 ~ ",Xi'

',-i '~j'-l

i'd

.... ..

2) (x,. + x, + ... + "OIl' ~ I; "'~ -l- 3 :E xr Xi + Ii :E Xj Zj "' ••

i-I i=J:j=l i*;-*1:-1

;<:i ;,<i<:.k

3) So. se gas.ascii coeiicientnl lui"" din desvoltarea (1 -l- x + :xi' + <10"+«')1. Avem

53

Coelicientul lui'" se gase§te rezelvind in Dum oro intregi sistemul a+b+c+d+e=5

b + 2. + 3d + 4. = 5,

CMe se DlIme§t. si.t"", diofanli~·. Solu(.iile problemei sln t cuprin se In tabelnl

i~.~ 3 2 1 . 2 I 0
b 1 0 ~ -3~-1-'-o-
-------
c 0 1 0 1 2 0
---~-_ -----_-~
d a 1 1 o a a
---- --_._--
• 1 0 0 a a 0 dod eeefleientnl lui ... este numarul

li_I_ + ~ + _5_ + 5 I + _0_1_ + ~ = 20 + 20 + 30 + 20 + 30 + 1 = 121.

31 31 2121 31 2121 51

• Un sistem ·in care eoeiicientii sint numere intregi §i care trebuie rezolvat tot in numere Intregi, se numeste sistem diofantic.

Capitolul III

DETERMINANT!. MATRICE

§ 1. DETERMINA,N'fI DE ORDINUL AL DOILEA

1. Sistem de dona eeuafii liniare en doua neeunoseutl', neomogen

Sa consideram sistemul de doua ecuatii eu doua necunoscute, ax+by+e = 0

a'x+ b'y +e' = 0

neomogen (deoarece presupunem eii e ~i c' nu sint simultan nuie), Inrnultim prima ecuatie cu b', a doua ecuatie cu ~ b ~i adunarn

(00' .:__ ba') x + eb' - be' = O.

Inmultirn prima ecuatle eu -a', ecuatla a doua cu a ~i adunarn (00' - ba') y + e' a - a' c = 0,

deci, dacli 00' - ba' '* 0, objinern soiutia unicd

cb' - c'b

X= - ,

ab' -btl-' '

ail' - a'e Y = - ab' - b.' .

Spunem in acest caz ca sistemul (1) este compatibil ~i deierminai.

Deli nit i e. Numaru\

00' - ba'

se num~te determinant de ordinul al doilea ~i se noteaza

·1 a b I = 00' - ba' ,

a' b'

(I)

(1')

(I")

(2)

Avern

a = ka', b = /W', c = kc' ~i sistemul se transiorrna in

k (a'x + b'y + c') = 0 ax +b'y+c' = 0,

(3)

In baza aeestei delinijii, solutia sisternului (I) se scrie~; /

Ie b \ I a c I V

r! b' a' c'

x = - _-_ y= --- (2')

. I: :1 \~ ~I

Deterrninantul de la numitor se numesle deierminantul sistemului si este

format cu cocficientii necunoscutelor x, y. Avern deci urrnatoarea '

Teo rem ii.. Dad determinantul sistemului (I) este diferit de zero, atunci sistemnl este cornpatibiI ~i determinat.

Sa presupunern cii. determinantul ecuatiile (I') ~i (I") se seriu

o . x + I C b I = 0'

c; b' ,t

sistemului (1) este nul. in acest caz,

0'· +\a

• Y a'

c 1=0

c' '

deci daca

l c b 1...L 0 Ie- b'l -t-: ,

sisiemul esie imposibil, deoarece nu exista valori pentru x ~i y care sa-l satisfacli.

Teo rem ii.. Dad

la b \-0

a" b' ~ ,

\a C,I ~O.

a' c

sistemul (1) nu are solujil (este imposibil).

Sa presupunern acum ca deterrninantul sistemului este nul ~i in plus unul din determinanjli de la numerator in (2') este de asemenea nul.

j Daca I a b I = 0 urmeaza ci.\ "- ~ ~, iar daca Ie b 1 = 0, avern ~i

a' b" a'~' r! b'

b • d d I"" a.' 'd . . d t . t I \ a Cit

v = '" e un e rezu ta ca;. = /; = 7' , eel ~I e ermman u a' c' es e

nul. Sa punem

" b

_=_= = k.

a' 1:/ c'

56

adica se reduce la 0 singuril ecuatie, Solutiile sint

(4)

unde y este arbitrar, Avem deci 0 inlinitate de solutii, Spunern ca sistemul (I) este compaiibil (deoarece admi te solutii), insd nedeierrninat. Daca teste un parametru arbitr1il' putern scrie (4) ~i sub forma

.AJr(f !.::'jf- y= at

e' x=-b't--

.'

(4')

~i avem asUe! solutiile sisternului (J) sub formii parameirica.

Teoremli. Dad

la bl-a. Ie bl-o la CI_a

a; b' - c' h' - ',. _, ~ c(-,.c' - .,

~!J...;~, ~

sistemul (I) are ° Infinitate de solu1i~ (este" c0J'1patibil ~i nedeterminat).

",;- '~r 'r;'_ ~I e.r"~!'

2. Sistem de dod eeuatii liniare eo dopl necunoseute. OIDogeD.

Sistemul

ax +by =0 a'x+b'y=O este cornpatibil, deoarece admite solutla x = 0, y = 0, nurnlta si sotuila banalii) ',:i ';~,. Sii vedem In ce condltii are ~i alte solutii in afara de cea banala, Daca -it ~ 0-:

"b'

x = -'-y, a

(I)

solutie care trebuie sa verifice ~i ecuatia a doua, deci

~i, cum y *0, urmeaza eli

ab' - o'b = 0.

Reciproc, daca 00' - bo' = 0, rezulta 'cil sistcmul are ~i aite solutii III aiara de solutia banala, Avem, asadar, urmiitoarea

Teo rem R. Sistemul (I) admite ~i alte solulii in aiarii de x = 0. y = 0 daca determinantul sistemului

1:, :,1

este nul.

Df'lennino.n.ti- de ordinul al doilco

57

Daca punem

a' b'

-;; = b = k,

sistemul (I) se reduce la

ax +by = °

k (ax + by) = 0,

adica la 0 singura ecuatie ax + by = 0, care arc solutiile x i= - bt

(sub forma parametrlca)

y = at

sau

_:_ = !L"= t . -b a "

3. Sistem de 40ui eeualii liniare ell tui neenuoscllte omogen,

Fie sisternul

ax+by+cz = 0 a'x +b'y + c'z = 0, care admite totdeauna solutia x = 0, y = 0, z = ° (banal a).

Daca tmpartim cu z =1= ° fiecare din ecuajiile sisternului, obtlnem un sistem de doua ecuatii eu doua necunoscute, neornogen

(I)

a':'+b.JL+c=O

B J e

a'~ + b' 's. + c' = 0," 1/ £ .'

• z

care are solulla

sau

'" Y B _ t

-Ib -·I·=~IC ~"I =~I' ~b 1- , (2)

1 .... ~~;~iJ:.'"-~ ~b' G' I c' a' tI' v

deci sisternul adrniteo infinl tate de solutil ce depind de pararnetrul t (slsternul

e compatlbil ~i nedeterminat), , '",,: ;)""Y'I

58

Delerminon.#. Malrice

Daca scriern solutiile sub forma

x = tb e I. t Y = Ie

bl c" c'

a I. t

a' '

z = I a b [. t

a' b' I

(2')

se vede dele exista, chiar dad unul din determinantii ce intervin este nul.

Este de rernarcat Iaptul ca deterrninantii cu ajutorul carora se scriu solutiile lui (1) S<jobtin din tabelul

'~~,;,~, M=lla bIe III

al bl c'

numit mairice, tabel format cu coeficientii necunoscutelor sisternului (I).

Dad doi din determinanjll ce intervin in (2') slnt n~i, atunci I

a b' e"

~=~=~,

a b •

deci ~i al treilea determinant este nul. Sistemul se reduce la ecua Va ax+by +cz= 0

~i are solutiile

x = - ~ (bu + co)

B

(a=/= 0)

Y= u,

U, v fiind pararnetrii arbi trari.

Z=V,

4. Determinanti de onlinnl al doilea

Am vazut cii discutia unui sistem de doua ecuatli llnlarn-se poate face complet cu ajutoru! deterrninantilor de ordinul al doilea, Este necesar sa studiem ind~aj)r()a~ proprietatile lor. Determinantul

-~ ,:1£...,' '~~_·~A'-

I: :\=ad-bC

are 4 = 2;1 elernente, a, b, c. d, asezate pe doua linii, linia W1i fermata din elementele a, D, ~i linia a doua [armata din elementele e, d. Elementele a, C formeazii coloana lnili, ~i b, d coloana a doUil. In fine, elernentele iI, d stnt pe lj,iaganaJp..principalii.

c-t" "'-"

-J . Pro p r i eta tea 1. Un determinant t~! schlmba semnul daca per-

mutam elementele a doua linii intre ele sau elernentele a doua coloane intre ele,

i:=-"C'~

Fie determinantii D. '=

primul, schirnbtnd linia tutti

111 bf' Ie

k:"tt; ~I As = a

cu liilia a doua;

d I; ultimol s-a objinut din

b '

,

r .

" ~

I <

lktorminanli de Dl"dina/ ol doi/eo

59

avem

D. = ad - be, ~= be - ad,

deci

D. = - ~~.

In mod ascmanator, dad A; = I b a \1 este determinantul ce se obtine

. \d c

din D2 perrnutind elementele coloanei tntH ell elementele coloanei a doua, avem

~; = be - ad = - D~.

Pro p r i eta tea 2. Un determinant este nul dadi. are doua linii sao doDa coloane egale.

Determinantul ~. = 1: : I are cele doua linii egale ~i ~. = ab - ab = O.

Deterrninantul ~; = \: ~ I are cele doua coloane egale si ~; = ab-ab = O.

Pro p r i eta tea 3. Un determinant nu-sl schimba valoarea dadi. schl mbRm toate liniile CD coloanele de acelasl rang.

Daca D. = I a;/Pj, determinantul ~., carese obtine din D. schimbind c> d

liniile cu coloanele, este

~. = I: ~ I = ad - be = D.. "' "

Pro p r i eta tea 4. Dadi. la un determinant inmulfim elementele unellinii sau coloane en un numar m, determinantul se tnmulteste cu numarul m.

Fie determinantul ~. = l;m b~ I ce se obtine din deterrninantul D. = = I: ! I tnrnuljind e1ementele primei linii cu nurnarul m. Obtlnern

~. = amd - bmc ~ m (ad - be) = m D •.

Pro p r i eta t a a 5. Dadi. intr-un detenninant elementele unel linii (sau coloane) sint sume de k numere, atunci determlnantul se descompun

intr-o suma de k determinanti. .,

Fie.determinantul ~. = I ~ + a' b ~ b~ 1,-'1:' ;ar/ ele~ent~le prirnel inii stnt suma de doua elemente,

~2 = (a + a') d - (b + b') e = (ad - be) + (a'd - b'e),

<.fer c G(

60

Deiffminullti. Mu.tricc

deci

'a ~2 = 1

Ie

Aceeasi demoustrajie pentru k ;» 2.

Pro p r i eta tea 6. Intr-undeterrnlnant, daca la elementele unei Iinil (sau roIoane) adunim elementele celeilalte linii (sau coloane) tnmultlte cu un numar, detenninantul nu-si schimba valoarea.

Fie

D ~!a bl_' -Ia+me b+mdl

~-I Slll.-

ed' . c d I

Folosind proprietatile 5, 4 ~i2. avern ,

6. = la bl+lme mdl'",,:a bl+mlC d\=la bl

cdc d Ie d e dedi

§ 2. DETER]\ITNAN'l'I DE ORDINUL AL TREILE~\'

1. Sistem de trei elmulii liniare en trei n.eelUlosent~, neomogcn

anX1. + !l,;.-"2 -I- !l,;.x. + bl = 0 anx] -I- assx. + ~sx. + b. = 0

(1)

a'l X. + a as x. -I- a •• x. + b, = O.

Putem elimina sirnultan pe x. si x. din ecuatiilc sisternului dacf'jnmultim prima ecuatie ell A" a doua ecuatie eu A., a treia ecuatle ell A. ~i le adunarn, numerele AI' A., A. Hind 0 solutie nebanala a urmatorului sistern

!l,;SAl + ~A. + a • .A. = 0

(2)

Intr-adevar, daca adunarn ecuatiile sisternului (1) astfel tnmultit, obtinem (!l,;,A, + allA. + anA,) Xl -I- Alb, + A~~ + A.b. = 0

~i dad

rezulta imediat

Xl ~ __ .. ~.I v,A, ·1' b.A, unAl + O-,:1_A-t + a31A3

Detilrmi.nanti de ordinul al doill:'a

6\

Conform A. cap. Ill, § I, a1. 3, AI' A., A3 stnt date de

At = \ il:!2 a:..,\. t, A. = \ (1'2 a12 \ . t, A 3 = \ a12 (102 \ . t

a.. a., a" au ~3 a.,

"i, daca le introducem in expresia lui x, tactorul t se slmpllflca asUel .IncH -obtinem

Numarul de la numitor

~ 'I ~ a:..2! - Ilz.. \~. a321 + a'1 I a12 a.'1 =

1 u's a3• ~3 a" I (113 (123.

= alla..za33 - aUu".a.2 - u.l~.a33 + (lUal.a'2 + a31(11~ - a'Jal:P'2 se noteaza

(3)

I ~1 a1• (1ml

Ilz.. a,_,. u".

a31 a'3 as.

:!?i se nurneste determinantul elementelor a,;, i, i = I, 2, 3; este un determinant de ordinul al treilea, deoarece are trei Iinii ~i trei coloane.

Expresia (3) reprezinta dezvoltarea determinantului (4) dupa coloana 1ntii.

Tintnd seama de aceasta dclini tie, urrneaza cii ~i numaratorul lui Xl este un determinant, ~i anume

(4)

Ib1 a12 (1131

b. a.. a:..a

b. ~ a33

:!?i se objine din determinantul (4), care ~i In acest caz se nurneste determinantul sisiemuiui, tnloculnd coloana coeficientllor lui ~ eu termenii Iiberi. Procedind tn mod asernanator, obtinern pe x. *i x.

Xa=-

x.= -

Determinantul de la numitor este tot determinantul sistemului, care e&te. prin ipoteza diferit de zero. Numaratorul lui Xa este un determinant ce

62

se ohtine din determinantul sistemului, inlocuind coloana coelicientilor lui Xy, cu termenii liberi. Aceea~i regula ~i pentru x".

Avem, asadar, urrnatoarea

Teo rem i. Un sistem de trel ecuatii liniare cu trei necunoscute, cu detenninantul slstemului nenul, este com pat i b i Ide t e r min a t.

2. Sistem de .rei cenatii liniare

Cll dODa necunoseDtll, nllomoglln

Un asUel de sistern este ~lxl+~tX2+a13=0 ~l x/+ ~2 Xy, + a.a = 0

(1)

aai Xr + aa2 x. + a,s = 0

*1 In general nu este compatibil. Intr-adevar, primele doua ecuajii, daca

I:: ::: I =F 0, deter min a pe Xl si Xy,

\ a,. .,.\

X,= - "'" ...

\ au a" \

an (.l.jj:jl:

(2)

tnsa acest sistem de solutii nu veri fica *i ecuatia a treia dad aSl' aas. CIs,stnt oarecare. Pentru ca X. sl x. date de (2) sa verifice *i ecuatia ultima din sistem, trebuie ca

_ CIsl ! cz,. au, _ l13.\ a.l alai + -. a.l alt I ~

. aS3 ~2 CIsl CIs. Gol a.s

= - a.na.aa.. + CIala1"cz .. - a •• aUa,,3 + a",.czl:P2. + CIs3antl:!. -

- Ua.a.aa.l = O. (3)

Se observii, daca se tine seama de dezvoltarea ohtinuta la aliniatul prece-

dent, ea este tocrnai valoarea deterrninantului .

I all a.s

tl:!l Go, aSl a"

(4)

Avem deci urrnatoarea

Teo rem a. Un slstem de trei ecuapi cu doua necunoscute este, compatibil dadi. detenninantul format cu coef cientii necunoscutelor ,I termenil liberi este nul.

63

3. Sistem de trei eeu.a ~ii liniare ell. .rei neennoscute, omogen

Sistemul

. aUxl + al.x. + ~.x, = ° ~~ + a •• x. + a.ax, = ° ~1~ + a32x. + a33X:. = °

este cornpatibil, deoarece adrnite totdeauna solutia Xl = 0, x. = 0, x. = ° (solutia banala), Sa vedem tn ce-condltii adrnite ~i alte solutii tn alara de cea banala. Impartind iiecare ecua[ie a sistemului eu X. '* 0, ajungem la un sistem

de trei ecuatii cu doua necunoscute, ~ ~i..:'! , discutat la aliniatul precedent.

xa Xl

decl

I a" '" I

~~~

I a" "u I

a21 ~1

1"'3 a" I

~

care verifica ~i ecuatia a treia daca determinantul sistemului

I Otl ~2 a,.3l

0.1 £1:2. 0.3

a31 a •• aaa

este nu1. Daca scriem soluliilc In modul urrnator

~ = 1ll:I2 Cl:t'!.t.

tl:i. Go.

t fiind pararnelru, condijia ca I all a121 '* 0 nu mai este necesara. ~ a21 -il:a2i.

Avem deci urrnatoarea

Teo rem a. Un sistem de trei ecuatil Iiniare cu trei necunoscute, ornoge admite ~i alte solupi in atara de eea banala daca detenninantul sistemulal este nul.

4. Determinanti de ordinul al lreilea

. Rezultatele preeedente arata ca ~i pentru sisterne de trei ecuatii liniare

introducerea notiunii de determinant estc blnevenita.

DeteTlniJ1(lllti. Matrice

Numarul

Da = l2u~ - ~1~ a •• + adl.ucz". - ~.a'lcz,," + ~~l - a1A2a.l

il vom numi determinant de ordinul al treilea ~i II Yom nota

I~~ ~. ~31

..".. Il:i. cz,,3

a31 a". a"

(1)

Acela~i numar Do este dat ~i de

~l . [!las a,31 _ ~2 . [Il:il 1l:i31 + ~3 .1 cz", a". I

a,,2 as.! asl as. asl aa.

(2)

sau de

au· I cz,,~ as'l .. asl' l~· il:r3 [ + a31• I~' il:r. [ (3)

a3• as. I a.. a.. as. cz".

daca tinem searna de valorile determinantilor de ordinul doi ce intervin ; f2) este dezvoltarea deterrninantului (1) dupa linia Intti, iar (3) este dezvoltarea deterrnlnantului (1) dupa colo ana tntli.

Un determinant de ordinul al treilea are 3:1 = 9 clemente asezate pe trei linii ~i trel coloane, Elernentul ajj se gii.se~te pe lima i ~i coloana t. astfel, Clza se gase~te pe linia a doua ~i coloana a treia, Elementele a", respectiv ~l' as., ~ se gasesc pe diagonala prlncipald.

Determinantul de ordinul al doilea

ce se obtine suprlmlnd linia tntii *i coloana tutti, adica Iioil!. ~i coloana pe care se gaseste il:rJ. se numeste minorullui il:r]. In mod asemanator se defineste minorul unui element oarecare a.;'

Celesase proprietatl stablllte pentru determinanjii de ordinul al doilea se mentm ~i pentru determinantii de ordinul al treilea.

E",empie

1) Sil calculam valoarea determinantulni

11 2

D = 7 Ii 2 -1

Avcm Ii = I_~ ~I ···2 I~ ~I +3 I~ _~I

= 15 + 1 -- 42 + 4 - 21 - 3{) = •.. 73.

Determinaatulu lost dezvultat dupe lin;" intii.

65

.2) Si calculam vaJoa.re& detenninantului (Vandermonde)

r, = I! ~ ~l

Q' 0''''

Scadem coloana intii din eoloana a doua ~i II troia; eonform proprietatii 6, valoar •• deter. minantulul nu S9 schimbi

e-a I

tfJ_a'J

Conform proprieta~ii 4, putem da factor eomun pe (b - a) (c - a), deci V. = (b--a) (e--<l) I 1 1 I = (b--<l) (e-a) (e-b). b+a c+a

3) Sa se arate oil

1

b c+a

~ I = 0, filra sa se dosvolt •. .a+b

Data adunam lima a. dona 13. a. treia, dctermtnantul nn-si s~himba valeerea :

I 1 1

I,,+~+; .r,

1 I 11 1 11

e =(a+h+c) abc = O.

a+b+c 1 1 1

§ 3. DETERMIN.AN'J'I DE ORDINUL n

1. Definitie. Proprietati

Fie a,j' i = 1,2, ... , n, i = 1, 2, ... , n, n2 nurnere ; eu ajutorul lor sa formam un tabel patratlc, numit matrice,

lau~2···ab

A = I u", u".... u".

aQ,] aR~ .•• an.

cu n linii ~i n eoloane; elementul aiJ se gaseste pe linia i ~i coloana j. Unei astfel de matrice i se asociaza un numar numit determinant de ordinul n, car

se noteaza .

j

r

a" ~2 ••• ~.
D.=IAI= u", lIas •• : u" .. =la,;I; i = 1,2, .. ', n
:n, j= 1,2,
. ~ . . .. , n
Il"l ad ... aJl.ft ~i care se, deflneste prin

! A I = 1; (_1)1+1' a~it ai,i, .. , a;.in '

(1)

suma fiind extinsii la foote permutarile di!itincte de ordinul n (~1 ~2 ... ~a), tnteleh 12 .•• I~

gtndu-se prin aceasta toate monoamele disiincte

a;, i, tl;,I, ,.. a.,.I.'

(2)

cu i, i = 1,2, "', n, I ~i I' filnd numarul de inversiuni al permutarilor (i1, i~, ... , ia), (jl' ii' ' .. , ia)' respectiv,

Deoarece, dad perrnutam tntr-un monom (2) pe a;~I~ cu ai~I~, monomul ramtne aeelasi, iar suma 1+ l' t~i pastreaza paritatea, urrneaza ea putem sa ne aranjiim tn asa fe1 ca permutarea (j" j~, "', i.) sau perrnutarea (i" i., •• " in) sa fie ordinea natural~, deci

-I A I = 1; (-l)f' all, a.;, ' .. Un;n

sau

! A_I = 1; (-1)1 U;,l ai,S ••• alaa ,

suma 1: fiind extinsii la cele n! permutari ale lui it, i., "', in sau, respectiv, i1) iat •• .o-t i", 't

Deci in dezvoltarea unui determinant de ordinul n lntervin n I termeni de forma (2).

E",.mple

1) Determinantul de ordinul &l doilea

III" a"l

":1 an

dezvolt..t dul'& regul a d. mai sus are valoare .. a" au - all a.,_ §i contine 2 I ~ 2 termen i, 2) Detenninantul de ordinul at It::::eaau au I

an a.,- ,,~

"na.,a..

dezvaltat dnp>. regula de mai SU8 ore valoar ea

~laaaU"_____' -Btll1s1lJlI1 - tln(l:naaa + a13autIaJ ~ a:t3Uua~U + ~~a:Zi'llu:l ~i .st. aceea~ CIl (3), datil 1& aliniatul precedent.

Din insii~i definijia determinantului de ordinul n rezultii urmiitoarele proprietiiti :

Pro- p r let ate a I. Un determinant i~i schimbli sernnul dacii permutam elementele a doua Iinli sau douli coloane intre ele.

Intr-adevar, dad permutiim in detprminantul de ordinul n, D~, linia i. cu linia ie• obtinern un determinant D. care are dezvoltarea

D~ = 'E (-'1)' U,,1 a; .. _. - u.a",

67

in care fiecare perrnutare (~, i", "', i.) este de clasa diferitii fatii de permutarea termenului corespunzator din deterrninantul initial, deoareces-au schimbat tntre ele doua elemente ale perrnutarii ; prin urmare, totil termenii ce intervin in dezvoltarea lui D~ stnt egali eu termenii corespunzatori din dezvol tarea lui D8, tnsa cu semn schirnhat, decl

D~= ~D n '

Pro p r i eta tea 2. Dad mtr-un detenninant schimbam toate Iiniile eu coloanele de acel~i rang, detenninantul nu se schimba.

Avem

D. = ~ (~1)1+1' ai,f, a.,I, ", al.!.

si a schirnba toate Jiniile eu eoloanele de acelasi rang Insearnna a permuta slru] de Indici (i" ia, .. _, i.) cu sirul de indici V,. i", .. " j.). Cum ~i indicii i, _~i indicli j parcurg iirul (1,2, .", n) ~i prin aeeasta numarul 1 se schirnha eu 1', decl suma I + ' ramtne constants, urrneaza ca D. nu se schimba, Sa notam cu D' determinantul obtlnut prin schimbarea tuturor JiniiIor eu coloanele de acelasi rang;se numestc determinantul transpus al dctermlnantulul D. ~i se noteaza D:; avem deci

D~ =D •.

Acest rezultat are 0 consecinta importanta, sl anume eli oriee proprietate relativa la liniile unui determinant va fi valabila ~i pentru eoloane.

Pro p r I eta tea 3. Un determinant este nul daca are douii llnii sau doni coloane egale,

Sa presupunem in D. ca elementele liniei i. sint egale cu elementele liniei ii' Dad perrnutam aeeste doua linii tntre ele, obtinern un determinant D: ega eu eel initial, deoarece elementele celor doua HnH sint egale. In virtutea proprietatii 1, deterrnlnantul D~ este egal ~i de semn contrar eu Do; prin urrnare, avem simultan

D~= D~ Dn = - n:,

deci

2D. = 0, D; = O.

>..:.,\... ~ I, ...

2. Detenninanti minori

Din dezvoltarea unui determinant de ordinul n D. = I; (-1)" aH, a." •• , a..1w

urrneaza d fiecare rnonom contlne un element al primei Iinii ~j numai unul '--~-"r

V\.A "

. ,

68

singur, prin urmare D; se poate scrie ca 0 expresie liniara in elemerrtele primei linii

D,,:= !luAu + 1It:011 + ... + IIt.AI• = i auAu. (1)

- k=l

unde Au. coeficientullui Uu, este 0 sums de produse in ai; de grad 11. -1, produse care nu con tin nici un element al primei linii, deci i * 1.

Rezultatul este adevarat pentru elementele oricarei linii sau coloane, deci putem scrie

.

D. = ak1Au + a..kA~t + ... + a..A •• = I; a"A'k i~l

(2)

san

..

D.= ·UuAu + a,..A;. + ... +a •• A'k = 1:; ai.Ail• i-L

(3)

Spunemea In (I) avem dezvoltarea determinantului D. dupa Iinia lntii, in (2)dupa llniak. iar iii (3) dupa coloana k.

SA Pim pe An' Conform eelor spuse mai sus, All este definit de

allAll = 1:; (-1)1' IItlCl<JJ, ••• a,.1. = IItl:E (-I) I' a", ... a..i.,

ded

"":-'

(4)

.. ~,.-- ..

unde I' este numarul de inversiunl ale perrnutarii (1, is, "" i.l, care este egal co. numarul delnversiuni ale permutarii

(j., j~, ...• i.).

deoarecesuprimarea lui I nu schimba pe I', Expresia (4) a lui All arata cii All este un determinant de ordlnul 11. - 1, is, is, "" i. luind toate valorile lui 2, 3, ... ,n; prin urmare, Au €Ste determinantulde ordinul.n - 1

~ a..a ... a,..
as. r a..s • , , tis.
a". a,._s ... anR ce se obtine suprirntnd din D. linia ~i coloana intii, adica Iinia ~i coloana pe care se gaseste a, t-

Determinantul Au se numeste complemental algebric al lui auSa gasim acum complemeniul algebric al lui ail' adica pe A",

Vom proceda la fel ea pentru an' Vom aduee rnai tntil pe a,i in locullui all> ceea ee necesita i-I ~i j - 1 schimbari de sernn, deoarece aceasta opera tie se realizeaza efectulnd i-I schimbarl de linii ~i j - 1 schimbi.iri de coloane, deci

A,I = (_I)iH Llli•

OetermiD6ltti de ordinul n

69

unde, de data aceasta, All este determinantul ce se obtine din D. suprtrntnd Iinia i si coloana j. Determinantul Ali obtinut tn aeest mod se numeste deter-

minantui minor al elementului au' '

Revenind acum la dezvoltarea determinantului D. dupa 0 linie sau coloana, avem:

I) D. = auAu - 1l:t2A12 + ... + (-I)·+lll:t"Aln• numita dezvoltarea detertninantului D~ dupa linia intii. 2) DR = ll:t!A.u - ~1~1 + ... + (_1)0+1 a.l An1, numita dezvoltarea determinantului D. dupa coloana tutti.

3) D. = (~ 1)1'+1 [auA.u - a'k .1.2• + ... + (-1)"+1 a".A."j, numita dezvoltarea determinantului Do dupa eoloana k, ~i

4) D. = (-1)1+1 [au An - ~2Au + ... + (-1)"+1 a.nA •• ], care este dczvoltarea detertninantului DB dupa linia k.

. Sa presupunern ea in D. linia i ~i linia k sint egale; atunci Dn = 0;

dezvolttnd dupa linia i ~i tinind seama d a,; = a.;, obtinem

aHA .. + a;2Ak2 + ... + a.nA •• = 0, i * k. (5)

In mod asemanator, dad coloana j este egala cu eoloana k, D. = 0, deci

Il:t;Au + Ila;A •• + ... + a.;A". = 0, j * k. (6)

Regula de Insumare tensorialii. Folosind sernnul ~, relatia (5) se scrie

.

~ aliA.; = 0, i * k. i=l

In mod asemanator se serie ~i relatia (6)

i ~jAa = 0, j * k.

1-1

(5')

(6')

De obicei se suprirna ~i sernnulE, adicii putern scrie pe (5') ~i (6') numai sub forma

ai,A,; = 0, j = 1,2, ... , n, i * k,

sau

a"A .. =O, i= 1,2, ... ,n, i4=k,

eu conventia ca Insumarca sa se Iaca relativ la indicele i, care prezinta particularitatea eii se repetii In monom.

Dadl mal introducem *i simbolul (lui Kronecker) 3", care pentru i * j, 3;; = 0, iar pentru i = j, 8" = 1, putem serie relajiile de rnai sus asUel :

a,;Aki = 3 •• D., j = 1,2, ... , n,

~i (7)

. ,.

70

Determ.inan#. Malrice

Dezvoltarea unui determinant dupa elementele unei linii sau coloane ne perrnite sa stabilim noi proprietati ale deterrnlnantllor.j

. P rap r i eta tea 4. Un determinant se inmult~te cu un nurnar dadi

toate elementele unei Iinii sau colaane se tnmuljesc cu acel numar,

Acest fapt rezulta imediat din dezvoltarea unui determinant dupa elernentele unei HnH sau coloane. Daca, de exemplu, consideram dezvoltarea unui determinant dupii linia Intii, avem

ADA = (~J Au + (~.) Au + ... + (Aab) AlA'

o conseeinta a acestei proprietati este faptul ca, daca un determinant are doua linii (coloane) proportionate, deterrninantul este nul.

P rap r i e t at e a 5. Dacii intr-un determinant elementele unei Unii sau coloane slnt sume de k numere, atund determinantul se sene ca suma de k detenninanfj.

s~ pres~punem ca ele~entele primei linii ~; sint sume de doua numere !I:t. = ali +a"

a~1 + a~~

D; = alit

... a. •

••• ann

determinant care dezvoltat dupa Iinia intti are valoarea

D. = (a:l + a;;) Au + (a;. + a;a AI. + ... + (a;. + a;~) Au

sau

Dft = a;,Au + a;.A12 + ... + a;nA,. + a;;An + a;~A12 + ... + a;~A.n' decl

In!, a' a' a" a" a"

-:l 12 1" 11 12' • • In

o, = I':~ __ .~ _ .:: ~.~ + a., a., •... d""

anI an2 • 4 ~ a,.n a.d ax:?; ~.. asn

Pentru k> 2 se dernonstreaza in mod asernanator.

Pro p r i eta tea 6. Intr-un determinant, daca adunam la elementele u11el linii (sau coloane) elementele celarlalte llnil (sau coloane) lnrnultite eu numere oarecare, determinantul nu-sl schimba valoarea,

Dad in Dn = I a'i I adunam, de exemplu, la linia Intil elementele Iiniei a doua Inrnultlte cu numarul A, obtinern determinantul D;

a,. + AuU .•• a'n + Au'n

lau + Au.,

D' ~Ia ..

n~

a..l

ann

a ••

Delenninan# rk orrurml n

71

care, conform proprietatii 5, se desoompune lntr-o surna dedoi deterrninanti

Utl Ut. ... Ut. ~1 a.~ u"n

+A.

aNi aft2 •• ~ a~ft. an! aI'J.2 ••• a,.1'i

deci D~ = DR' deoarece ultimul determinant e nul, avtnd linia inti; ~i a doua egale.

Pro p r i eta tea 7. Un determinant este nul dacii 0 llnie (sau ooloanii) a sa este 0 combinape liniarii de celelalte linii (sau coloane),

Spunem d in determinantul D. = I 11;; I linia tntti este 0 combinatie liniara a celorlalte Iinii dad

"

~I = 1: akl Ak• k~2

i = I, 2, ... , n,

J,k [iind numere nu toate nule (adka Ai + ).i + ... + A~ =* 0).

Conform proprietajii 5, un astfel de determinant se descornpune tntr-o suma de n - I determinanti ~i flecare din acesti n - 1 determinanti are doua lim; propo rtionale, deci tot; stnt nuLi.

Aplio,,!d

1) so. se calcul ese determinantul

o

o o

... 0 ... 0

D. = a~.ill

UnL o~ aft3 {l:R.f1.

numit diagona!; desvcltat dupi!. IIDi a intii, obrinem

Dn =.all Dn-11

uude Dra._l este tot un determinant diagonal, deci I?" = ~l (122 ••. aftft~ 2) Sa se ealeulese valoarea datermjnunf.ului lui. Vandci"tnondt'"

1 1 1

v.= a, a, a;.
IlG-1 all--1 an-1
1 2 .. punind reaultatul sub forma d. produs, de Iaetori.

Inmultim fiecare Iinie ell .... ~i 0 .. adem din cea urmatoare :

1 1 1 1
0 a2 -a1 OJ-al a,_-a1
V. ~ 0 a,(a,-aLl "3('" -a1) a" (a,. - a,)
0 a~-2 (a, - a,l a;-2(a!3 -al_) ... ,,:-2 (a,.-a,) determiDABt.:are de.voltat dups prima colcsn .. dil.

V.("t, tis. "', .... ) = (a, - a,,}(a, -a,), .. ( .... - a,,) V,,_, (a" "s, ... , a~), (8)

unde V~_, (aI' ,." .... ) este tot un determinant Vandermonde. Relatia (8) este de rapt 0 formuli' d. recurenti, In mod analog

V .. _'<tIs, .. " .... ) = (a, -a.) (a, -tis) .,. ( .... - al) V"-.(a,, a., ,." a,,), aat:f.1 Indt obpnem

"

V.(a", "s" .. , a.) = IT (a;-ail,

1>1-=1

"

Iu~leglndu·re prin 11 (aj-a;) produsul tuturor blnoameler (ai-ail,} >', distincte ,

~>i=l

co i~ j = 1,2, ... , n. in numiir de n (n -1) ; V:Ii. estu diferit de zero daca at *" aj. 2

3) Determinantul ell elenientele "<i numere ccmplexe

este lUI. Deoareee iii; = a;;, urmo.za eli. alementele simetriee fata de diagonala prinoipala $it conjugate. Elementele de pe diagonala principal .. lint reale. deoarece ali = Ii", Cunjugatul lui D" este

Insi D: este egal eu Dn, deci

Prin urmare, D. esse real

E.,emple

1) Si se cafcul eae determinantul

2 3 4
3 5 2 1
D. = -1 1 3 2
2 1 13 -1 CAdllDiim ooloana intii inmultiti. cu ~2, -"3, >-4 Ia ooloane a. dona, a treia ~i a patra ;

aveID

1 0 0 0
D. = 3 -1 -7 -11
-1 3 6 6
2 -3 -3 -9 !-~ -~ -1~ I !~

-3-3 -9 3

6 3

Adunim eoloana !nth !nmul~ita cu -7, -l1la eoloena a doua fi a treia

o 0 I

-15 -27 = Hi,24o-18·27~ -126.

-18 -24

Rf':!;uJa lui Laplace

78

2) Sa. so calcnl eze
'Sin3 Xl sin' Xl cos Xl sin x. cos:! ::1: • 00", I
D.= sin" :r, • in' .... COS .... sin .xi OOSI Zt COS' ""
l:lin3~ . sin!! ~ cos :Is sin "'a .os- .... cos' ....
-sin3x-l, sin1: .x, cos .x.. sin ~ ('..oS-s X. cos' "" tmpirtin.d linia lrrtii ell sin3 x1 linia i:L dona. eu sin8 :l':z etc., objinem

D. = sin'x, <in'x, 'in' .... ,in'x •. V.(ctg"", ctg .... , ctg "'a, ctg x,), unde V ~ este determinantul lui vandermonde,

• • sin (x;- xi)

v. = II (etg xi - ctg x,) = IT

1>i=1 j>i~l sin X. sin xi

deci

•

D. = IT sin (x. - "'i)'

·i>1~1

3) So ac ealculeze valoarea dsterminantului (circulant)

"" x, x.
X. X, X. ,
Do =
x, x, x,
"" x. x, 0-1

Se gaseijte Dn = II (:Xl + :ell- ~ + E211 J.:'3 + ... + s_(n-l) Ii. 1'n), unde e (;ste 0 rii.diicina. 11=0

eomplexa a. ecua~iei Sfl = 1.

§ 4. REGULA LUI LAPLACE

1. Determinanfi minori de diverse ordine

Am vazut la aliniatul precedent cum se gaseste in dezvoltare a unul determinant D. = I Cl;j I coeficientul lui a.,.

In eontinuare, vom cauta sa aflarn coeficientul lui a;. t, • a .. i,· .. a,. i.'

Sii calculam mai inUi coeficientul lui all ass, pe care il notarn eu A 1';" .

Avem, din dezvoltarea determinantului D.,

a.,a •• ·A,.,,2 = 1: (-1)[ a,.l!l:l.a.I,aU .... a.;.,

A" ,12 = ~ (- I)' CioI.t4I •••• tJ,.;.'

74

DeterminBIJ.ti. Matric(I

unde Ua, i~, ... ,j.J este 0 perrnutare a numerelor 3, 4, ... , n, iar I este nurnarul de inversiunl ale permutiirii (1,2, ;., it, .. '. j~), care este acelasi cu numiirul de inversiuni ale permutarii Us. ;4' "', i.), deoarece suprimarea e1ementelor (I, 2)-nu schimba pe I, Prin urmare, A"". este un determinant de ordinul n - 2, ~i anume

£l:I. a .. . .. aan
A,.;L2 = au au '" a ••
a •• Ut;!4 ~ .• alIA ce se objine din deterrninantul D. suprirntnd linia tntH ~i a doua, coloana in tti ~i a doua, adica tocmai [iniila ~i coloanele pe care se gasesc elernentele ~l ~i 1lz2.

Invers, daca cautam coeficientul lui A":l2, din dezvoltarea lui D., gaslm, in afara de u" a:l2' ~i pe - U,II au, deci A'II". are coeficient pe

Determinantul a'2,'2 se obtine din D., suprimind toate liniile ~i coloanele apartintnd lui A,s,," Determinantii A12,'2, a,.,,, se numesc minori complemeniari de ordinul n - 2 ~i 2, respectlv (A"l,12 esteminorul complementar al determinantului a":'2 ~i reciproc), iar produsul lor a12:". A,.;I. intervine in dezvoltarea determinantului D ... Daca cautam acurn coeficientul lul u,,; a •• , proeedarn in mod asemanator, Aducem mai tntti pe U,I in locul lui ~,' ceea ee neeesita i-I + j - 1 schimbarl de sernn ; aducem apoi pe a in locul lui noz, ceea ce necesitii p - 2 + q - 2 schirnbari de semn; in tota7, i + i + + p + q schimbari de semn. Coeficientul cautat A,p;I. va Ii deci

unde dip; r. este determinantul de ordinul n- 2 ce se obtine din D. suprimind liniile i, p ~i coloanele j, q. Invers, dad cautam coeliclentul lui Aid., din dezvoltarea determinantului D. gasirn deterrninantul de ordinul doi

care se obtine din determinantul D., suprirntnd liniile ~i eoloanele care apartin lui di.,; •. Determinantul Ai.:;. de ordinul n - 2 se numeste determinaniul minor al deterrninantului a,p;iq, iar

Ai",;, = (- I )I+o+i+' Ai", f.

se nurneste complemeniul a/gebric al deterrninantulul a,., I. ~i produsul lor u.",fq·A,,,,;q intervlne tn dezvoltarea determinantului Do·

R~gula lut Lap/lice

75

In general, daca cautam coelicientul A' •... P" ••••• al lui alla2!'" up" din d~zvoltarea !ui p., !5~~im eli este detern:inantul de ordinul n - p ee se obtlnc din D. suprirnind liniile I, 2, ... , P ~l coloanele I, 2, ... , p, <led

apt1. j.I+l a»+1. ZI+2 •• ~ aZl+l. tl;

A12 ... P~12 .. 1:.1= ap+2..ili-l apI2.~+2 ~~. UJl+2.n.

Invers, dad diutiim in dezvoltarea lui D. eoeficientul lui A12 gasim determinantul a'2 ... P' 1 •...•

11; 12 .. ,p ,

a., a, •... a,•

a:2.1 a~2 ~ ~. a,211

a12 ,.lI,12T .. fI =

~i produsul a'2 ... P, '2 ... p A,. P;12 ... 0 intervine in dezvoltarea deterrninan-

tului D •. Deterrninantul A,2 " '2 ...• se numeste minorul de ordinul n - pal

determinantului a'2 ... 0' l2 ... O.

Dad cautarn acum coeficientul lui ai,;, a,,;, ... u,.'j din - dezvoltarea lui D., aducem pe a,,;, tn loeul lui all' pc a,,;, tn locul lui ajl~ s.a.m.d., pe a.p i. in loeul lui a.o' ceca ce necesita

i, + I. + '" + ip + it + j. + ... + i. - 1 - 2 - .•. - p - I - 2 - •.. - p schimbari de sernn, deci coeficientul cautat Ai,., .. '.' i, ;, .•. 1. este

unde A',i, ...• p",;, .. "» este determinantul de ordinul n - p ce se obtine din D. suprirnind liniile iI> i2, ••• , i. ~i coloanele ;I>;' , ... , i •.

Invers, daca diutam in dezvoltarea lui D. coeficientullui A" .....• "' ;,;, .. ", .• gasim determinantul a',i, ... i.,i, i, ... i. ce se obtine dln D, eu liniile i" i., ... , i. ~i eoloanele i" i2' ...• i •.

Dcterrnlnantul A"i, ... ,., i,;, ... s •. sc numeste mlnorul de ordinui n - p al

determinantului Q.;,<, .... p, ;,1 •... ;., iar Ai,<, ...•• ';,;, ... ;. se numeste comptementul algebric at determinantului Il;", ... ,p ,j,;, ... '» ~i produsul

ntervine in dezvoltarea deterrninantului. D •.

Determinan#i. Matrice

2. Begnla lui Laplaee

Am vazu] mai sus ca produsul dintre un determinant minor din Dft ~i eornplernentul sau algebric confine numai -termeni ce aparjin lui D •. Acest faptsta la baza dernonstrarii urmatoarei teorcme, datoritii lui Laplace;

Teo rem a lui Lap I ac e. Un determinant este egal ell suma tuturor produselor dintre determinantii minori Iormatt cu elementele a p linii (sau coloane) date en complementele lor algebrice.

Demonstratle, Fie liniile 4, is, ... , i.; minoril ce se pot forma cu aceste p Iinii sint

~,. ", k. Hind p coloane oarecare din D,; Nurnarul lor este C!= --"_!-. pl(n~p}!

Fie de asemenea

A"" .. i.:k,~, ...••

complementele lor algebrice. Deoarece a.,;, . ., '.' t,k, .•. '. difera ~intre ei eel putin printr-o coloana, termenii produselor

~:.i:i .•. j,.; ktk, ... kp A~'.I ... cpo ktkz ..• l:1l'

stnt dlferiti tntre ei, Fiecare produs contine p! (n- p)! terrneni din D. ~i suma

(1)

contine '" I pi (n - p) I = n! terrneni distincti din D., deci este egala

pl(,,~p)1

cu D •.

Regula (I), care dii dezvoltarea unui determinant dupa m!horii Iorrnati cu p Iinii (sau eoloane), se nurneste regula lui Laplace. Se vede lrnediat ca daca p = I, obtinem dezvoltarea unui determinant dupa 0 linie sau coloana,

E"emple

1) Pentra un determinant de ordinul pam avem urmatoarea dezvoltare dupa primcle dona linii

au ·a .. a". ",-,
"n a .. a., a.. = Ian a,'lla~ aul_la)1 ::1·
"n ..... .... .... a.1 a2:! ats aM a,1
, a,tIl a .. " .. ....
. \4 .. a.. \ + j"'-l "'-'].10,. a,,] + ]~. ·'llon ... [-
a .. Q" a:n au au a.. Bot au au a ..
-I::: a,'1 Ian ::1+1::: ·"l·lan ::1
(lZf au I!Iu au ~ Reguro lui Lap!"".

77

Semnul produsului I au alll.l al:l3 rJ2l1 S(J obtine adunind ind"idi ele-mentelo-r de

an au . au a" .

pe diagonal .. principal .. 1& unul din minorii ce intervin In predus

san

\

\

2) Sa sa ealeuleze

r
-b a .-J.
D, = d a
-c
-J. _" d

-b

~zvoltlnd dupa regula lui Laplace, avem

D. = I a b! 1 a -b I-! a e I . I d

-b al' b ~ l-b -dl 1-.

+1: _;I·l: -!I-[: ~I'I:

~I+I-.: ~! + I-~

~=~+~+~-~+~+~+~+~+~-~+ +- (<' + d')' = (a' + h' + c' + d')'.

3. Proousul a doi determinanti

. Produsul a doi deter min anti de acelasi ordin n, A. =.1 ad I, S. = I b,; I se poate scrie totdeauna ca un determinant de ordinul @ deoarece, dad punem

A = IA• 0-1

o. X. B.

unde O. este un determinant de ordinul n eu toate e1ementele nule iar X. este un determinant de ordinul n, arbitrar, ~i dezvolttnd dupa regula lui Laplace, obtinem

Az• = A.· B •.
Sii luarn acurn pentru X. determinantul
-1 0 0 0
0 -I 0 0
X = 0 0 -I 0
. o

O .•. -1

o

78 DetfNmtnan./i. Matrice
Atunci produsul
~1 ~2 ... ~. 0 0 0
I1aJ au ... ab 0 0 0
a., aBi!: ••. an. 0 0 0
-1 a 0 b11 bn .•• b10
0 -I a b2, b22 ... b2•
0 a -I bft, b.2 ... b •• se poate scrie ca un determinant de ordinul n. Intr-adevar, daca inmultirn linia n + I cu ~,' linia n + 2 cu ~2la.m.d., linia 2n cu a.. ~i Ie adunam toate la linia tntii,dadi tnmultim apoi linia n + I cu a~linia n + 2 cu au s.a.m.d., linil!.2.1! cu a.. ~i Ie adunarn toate la linia a doua . in general daca tnrnultim Ii ni I{ n + f,eu a .. , linia n + 2 cu a •• s.a.rn.d., inia 2n cu a •• ~i adunarn totul ]a" Hnia k, k = I, 2, ... , n, obtinern determinantul

a a 0 Cll Cn ... C'n
0 a 0 Cn Cu C ••
a a ... 0 Cnl c ••... c.,
A., B = -) 0 0 b11 b'2 b1•
. . ..
a -1 a b21 bO'J ... 6 ••
a 0 -1 b., b •• .. , b •• .

unde Cli = I; a.k b~; .. Daca-l dezvoltam dupa regula lui Laplace, obtinem

t .. l .

-1 0 0 0
1 a .. 1 • 1 b;j 1 = (~ I)"' 1 Ci, I· o -) 0 0 =IC,;I.
0 0 0 -I deoarece ( - 1)"+0 = 1.

O'b s e r v a t U

1) Deoarece un determinant nu-sl schirnbii valoarea prin transpunere, objinem inca trei forme pentru produsul a doi determinanti, dupa cum tnloculm pe 1 a.j I sau 1 b,l 1 cu transpusii lor 1 a;; 1 sau 1 bJi I·

2) Produsul a dol determinauti A., Bm. m> n se poate scrie totdeauna ce un determinant de ordinul n, observlnd cil un determinant de ordinul m se serle ca un determinant de ordinul n, in modul urrnator

B = IB .. 0 I

.. 0 C._",

Regula lui Laplnce

79

unde

o

o o

o

o 0

1 I

AplicaHi ~i e z e m p t e

1) Daca "'" x., ... , "'a sint radiieinile ecuatiei

.:en. + al XQ,-l + ., . + aR_1 ;r.: + a'll- = O~

patratu] determinantului Vandermonde V( "" 0:." .•• , .T.)

(1)

I ~, ... 1 8. 8 ... 8"-1
1
I ~~~,' "" ... "'. este S, 8, s;
X~-l .• L ~:-1 8"_1 s; ... 810-2 ,i se numeste disnriminantnl ecuatiei (1); in V;~ S" = z~ + z: + ... + :z:~. Disertminantul este diferit de zero numai deca toate radaeinile sint diet.lncte. Pentru n = 2l V~ cste discriminantul ecuatiei de gradnl al deilea xll. + at x + at = o. intr-adevar

V5 ~ 1'1.1'1, -8i = 2(x~ + ,,~) - ('" + "'.)' ~ (x, + ",)' -4:>:, "'. = ar -4a •.

PentJu n = 3, V~ = 27 a: + 4a~ eate discriminantul ecuatiei :r + a2x -l u] = O.

2) Se numeste determinant adjunct 0.1 determinantului D. = I a;j I determinantul li.

{I.. ~ IA'il.

unde Aij este complementul algebrie al lui a,.j. Faeind produsul Dit fi.'R ~i tinlnd seama de rela~iil. (A. cap. Ill. § s, al. 3)

.

E aOAt; = B"ikD", I~l

:E a'i-:i Aik = 8;k DI1 , 1.=1

obtinem

Dn 1\. .. =

o

D. 0

()

= D:, doci an = D:-J,

() () () ... D"

S) Determina.ntul A~ = II A:ji !, DR =f= 0, se numeste reeiprocul determinantnlui D .... :

D.I

avem, tinlnd seama de valoarea determinantului I Ai< I,

A~= D~-l =_..!:_ =D~·1

D: D"

CUuJ ~I se numeste minorul normaliaat AI lui a'i' DR

80

4) 0' tra.nsfOIIll&re linia.:ri

.

!I .. =- ~ lI;_;X,-, 1_1

,::::::11,2, ... ,»,

so numevt_ ortonormals dad.

(2)

PiltratuI detorm.inantului transfoIlllarii [II;; [' eete

o 0 0

["'i[' = 0 1 o 0

o

o = 1, 1

o

dod totdeauna [au I =t= 0 daca oint indeplinite eonditiile (2).

In plan, transtermarile ortonormale sint rotatiile

y, '= "" co. B + x, sin 6 !/. = - ", sin 6 + ". eos 0 Ii detorminantnl tran.forllliiJii este unitatea,

5) S .. calculam patratul determinantulni

1"'+11' be

Di= b. a'+&

,Ie ab

DC I'

ab

b' + &

d. unde resulb .. imcdiat ca valoarea determinantului obtmuf est. ·40' If' &.

§ 5. l'I!IATRICE

1. Matriee dreptungbiulare

Fie ail' i = I, 2, ... , m, j = I, 2, ... , 11, m X 11 numere. Se numeste matrice m X n tabloul dreptunghiular

A

~, ~t .'. a,. u", al~' " a ••

atD1 am2.· ~. lZm"

cu m linii ~i 11 coloane; a.~ se nurnesc elementele matricei.

81

Doua matricem x n, :A = II ~!,.!I, B """ II b;;11 sint egale daca ai; == b" (i = I, 2, ... , m; i = I, 2, ... , n). Intre doua matrice care nu au acelasi numar de linii ~i acelasl numar de coloane egalitatea nu poate Ii definita.

Adunarea mairicelor. Suma a doua matrlce m x n, A = II a,; II, B = = l\b;; II, l = 1, 2, ... , m ; j = I, 2, .. ~ ". n, este matricea

lIajj + b;;11

9i se noteaza A + B.

I) Adunarea matricelor este comutativa

A+ B= B+A,

deoarece a.; + b'i = bi; + ail'

2) Adunarca matricelor este asociativa

(A + B) + C = A + (B + C),

C=l1c.;II,

deoarece

~+~+~=~+~+~=~+~+~.

matrlcea 0 (zero). care are.

3) Elementu! neutru rata de adunare este m linii ~ n coloane, eu toate e1ementele nule

o

0= 0

o ... 0 II

o .. , 0

~ " ~ II

=11011; .

o

avern

A +0= II~;II+ 11011 = II a" + 011 =11(\;11= A.

4) La orice matrice m X n, A = II ail 1\ exista 0 matrice opusa - A = = II -a,; II. tnctt

A + (-A) = O.

Intr-adevar

A + (-A) = Uaijll +II-aull = lIa,l -~;Il = 11011.

Proprletatilc enuntate mai sus arata cli multirnea matricelor cu elemente in R (sau C) ~i au ace{a~i numar de linii §i acelasi numar de coloane formeaza grup abelian fata de operatia adunare,

Inmuljirea a doua rnatriee dreptunghlulare A x B, unde

A =lIai;!I, B=Ub •• II,

i = 1. 2, , m; j = 1. 2, 1 n,

h=I,2, ,p; h=I,2, ,q,

nu este de!inita decit daca p = n, i1diea numarul co!oanelor matricei A este ;_'~~i~~:;:"":e..:·lllb~: ~

o matrice n X n se nurneste mairlce piiirala de ordinul n.

aJ., lltz· .. Cl:J3

A= au ~fo,,;~,

i, j = 1,2, ... , n.

ega! cu mimarul llniilor matricei B. Daca aceasta conditie este indep1ini til, produsul A X Beste 0 matriee

A X B=lIcull,

"

unde Cj. = 'E a'kb.~, deci A X Beste 0 matrice m X q. ~-l

Produsul B X A nu este definit dectt dad m = q.

2. )(atriee pitrate

o rnatrice patrata de ordinu! n are n linii ~i n eoloane. Elementu! a, se gase~te pe linia i ~i coloana j. Elementele a" se gasesc pe dlagonala principala,

Sa dernonstram urmstoarea

Teo r e rn ii. MuItlrnea matricelor piltrate de ordinu! n cu elemente in R (sau C) fonneaza un Inel (necomutativ) lata de operapile de adunare ~ inmuljire.

Yom nota multimea matricelor patrate de ordinul n ell elemente in R (sau C) eu .ffi~.

Multimea ~" formeazii grup comutauo ratii de operatta' de adunare.

Intr-adevar :

dacii A = II a,; II e ~., B = II b,; Ii e @It",

avern proprletatlle :

~.

Ss· Adunarea este cornutativa

A + B= B+A,

Intructt na,l +b,;11 = IIbi; + a<lll, deoarece adunarea in R este eomutativii. s:.. Adunareaeste asociativa.

Dacii A E @It". 8 E @It., C E @It ••

(A + B)+ C = A + (8 + C).

avern

MGtriC9

83

~i

II a,; II + Olb,;11 +lIc'llI) = lIa'ili + lib,; + cHIl = lIa'l + bi! + c,;II.

S4' Elementul neutru este matricea 0 de ordinul n cu Toate elementele zero

0 0 ... 0
0= 0 0 ... 0 E .ilR8
.0 0 ... 0 A + 0 = II a'i II + II 0 II = II cz,1 + 0 II = II ai; II.

S,. Pentru orice A E .ilR. exista opusul -A = II-ailll, asUel tnctt

A + (-A) = 0,

deoarece A + (-A) = II a,; II + II-ailll = lIai; II + II (-au) II = 11011.

Mulpmea .91(.. Iormeaza semigrup necomutaiiu fata de operatla tnrnultire.

Intr-adevar :

dad A = 11 a" II E .ilR., B = II bu II E .mt., avern proprietatile :

. '

A X B = Ill,; a,.b.; 1\ E \m •.

k~l

Se observa cil produsul a doua matrice nu este cornutativ, deoarece

.

B X A = II ~ b • .a.;114c A X B,

.1::=1

. .

deoarece, in general, ~ b,.a.; 4c ~ aub.; (v. exernplul I).

it~l i--l

In produsul A X B spunern di am tnmultit la sttnga matricea B cu rnatricea A sau cil am lnmultlt la dreapta rnatricea A eu rnatricea B.

TI. Produsul este asociatlv

(A X B) X C = A X (B X C). A = II a'i II E .mt., B = II b;;ll E ,w. , C = II Cjj II E @It ••

Avem

tnsa

84

l>f'JerminBn4L MatTice

Ta. 'Elementul neutru in @[w esle matricea unitate U de ordinul n

U=IIB;;II,

~ '* ~ (simbolul lui Kronecker) 1=)

sau

1 0 0 .•• 0

o 0 0

U= 001 0

o 0 0 ..• 1

In atlevar

Axu= UxA =A,

deoareee, conform regulii de tnmultire a doua matrice, avern

..

1; a,.II>! = ail~; + a .. 1l2i + ... + alilli; + ... a,.ll.i = ail -==1

~i

.

1; B,.aki = BUU:ti + B .. a..,. + ." + llHa,; + '" + 1l,,,a3i = ai,.·

0.1

Tt• Produsul este distributiv rata de operatla adunare

A X (B + C) = A xB + A xC.

Avem

.. . ..

A X (B + C) = 11 1; U;~ (bti + COi) II = II 1; a,.bkj + 1; a •• Col II,

1=1 k, ,1 ;t··l

tnsa

.. ..

111; U;kb.;[1 =A X B, 111; a,oc.,.1! = A XC,

k=l k-l

deci

A x (8 + C) = A X B + A x C,

Am aratat asUel ca muljirnea dllt. a matricelor patrate de ordinul n formeaza un inel necomutativ,

Malrir.:~

85

E",.mp!.

1) So. se calcul eze prodnsnl A x B ~i B x A pentru matricele

'Ii a

A ~ !.

~ II'

"am + bp

A x B ~Il

em + dp

an + hq II'

en + dq

lIma + , ..

BxA~

pn + qc

Be vermeil dcci ca A x B of= B x A. 2) Produsul matricelor

1'1 A ~ III I 1

~ il· 6~= II ~ "'~

lla~b b-c c~a'!1 B~IC~" a-&}~CI'I'

l1-c c_:::'-a ;I'I~ b

este matrices

Matneole :A ~i B se numesc di"izQr' ai lui zero, deoare •• , dqi ,A TO, B T D, produsul. ,A x B este matrieea o. " .

3. DIl~nninantul u.nei . matrice pii.trate

Fiind data 0 matrice patrata de ordinul n, A = il ai' lieu el~mente in R (sau C), determinanlul I a" I = det A se nurneste determinantul rnatriceiA, o rnatrice A se nurneste singu/arii daca det A = 0; daca det A =F 0, rnatricea se numeste nesingulara (sau nedegeneratjl].

Teo rem a. Detenninantul produsului a doua matriee de ordinu\ n este egal ell produsul determlnantllor celor dona matrice ,

del A X B = det B X A = det A· det B.

Demonstrajle, Dad! A = U a;; II, B = Ilbjjll" i, j = I, 2, ... , n, atunci

u 'n

A X B = H 1: a.. bH!l ~i det A X B = 11: ai• b.; I·

k=1 k-'-l

Insa conform cap. III, § 4, 3

It a .. bk;! = lau! ·lb,;I·

>_1

In mod asemanator B x A = II t b .. a.ill ~i det B X A = I t b .. ati 1 =

_1 ~1

= Ibill·lalil·

Determimmli. MatTie.

4. In~ersa unci mal rice. paerate nesingulare

Fie A = !I a,l II E .m. 0 matrice patrata de ordinul n nesingulara, deci det A 1= O. Matricea de ordinul n

04" detA

~ ~"'~)I I)

dot A dot A dot A ~ d::~ ,

A,8 A,,, A..,.

det A det A •.. dot A

un de A;; este complementul algebric al lui a;1 din deterrninantul I a., I, se numeste mairicea inversli a matricei A *i se noteaza eu A-I.

Matricea A -1 are urrnatoarele proprietati : ~ A x A-I = A-I X A = U;

2) det A -1 = _1_.

dot A

D

Intr-adevar, tintnd seama de egalitatile stabilite anterior, :E AI.tlt~ =

k-,

.

= :E au Ai. = a.; det A, 1:-1

avem

o 0 0

A x A -I = A -1 X A = 0 I O 0

o 0 0 I

(I)

Proprietatea 2 0 objinern din I

det AXA-l=det U= I,

*i aplictnd teorema stabilita la al, 3, deoarece det A 1= 0, detA-l=_l_.

dot A

Din proprietajlle I ~i 2 ale rnatricei inverse rezulta urrnatoarea

Teo rem 1. Matricele patrate de ordinul n, nesingulare, cu elemente fa R (sau C) formeaza grup tata de operatla lnmultire,

Malrice

.87

E",.mple

1) Matticele patrate de ordinul n de forma

a o 0' .. 01

o a 0 ... ()

. . . . ~ . .

o 0 0 •.. a forme".a 1111 corp. Astt.1 d. mstriee se numese ",alne •• <lIla re,

Notind eu M. multimes lor, so verifi ... uQor eO. pentru A, E, C EM. teste conditiile /!' -0- 8" T, + T, aint v.rili~ate. Produsul a dOlla matriee din M. est. eomutattv ti mversa .'1.-1, .'1."1= 0 este data de

.'1.=

A-l=

o

a

o ... 0 1

o

A-I X A = A X A-I = U.

() 0

II

2) Sa se • ..-ate ci

Avem

(A x B) x (A x B)-I = U,

insl

(A x E) x (B-1 x .'1.-1) = A x (B x B-1) x A-I ~ A x U x A-I = A X A-I = U,

deeareee prodnaul maerieeler este a.sociativ.

5. Rangol unei matricil

Fie A 0 matrice dreptunghlulara mXII ~i P lin numar natural-s; m, n.

Dad alegem din A p Iinii iI' i2, ••• , i~ ~i P coloanc iI, is" ... , i", oarecare, obtinem, inlaturind elementele matricel care nu se gasese pe linille ~i coloanele alese, 0 matrice patrata de ordinul p (p = I, 2, ... , q, q = min (m, n»

a;pi, a.. I, ••. a./p

In modul acesta, eu liniile ~j eoloanele rnatricei A se pot forma

C!C!- m!nl

.. R- pJ(m-p)I pl(H-p)!

a.,1, a.,I,· .. a.,j"

t1i.211 ai:si~··· llt:z1:p

88

rnatrlce de ordinul p. Deterrnlnantii acestor matrice se numesc determlnantii de ordinul p.. ai matricei A. Daca A * 0, atunci nu to\i acesti determinanti sint null.

Se observa ca dad toti determinantii de ordinul s stnt nuli atunci toti determinan\ii de ordin superior lui s stnt null, deoarcee, dezvolttnd determlnanlii de ordinul s + I, de .exernplu dupa 0 linie sau coloana, coeficlenlii elernentelor respective stnt deterrninanti de ordin s, care stnt nuli. Daca A =1= 0, exista un nurnar r ~ q = min (m, n) asttel tncit eel putin un determinant al matricei A de ordinul r este diferi t de zero ~i toti determtnantii de ordin r + I stnt nuli, Numarul r care indeplineste aceasta condijie se numeste rangul matricei A.

Dad A = 0, rangul matricei A este zero, r ~ O.

2 3 3 6 5 9

!Exemplu Rangul matrieei

este doi, Intr-adeviir, totj determinantn de ordfnul trei sint nuli, deoareee .daea in matrices A adunam lini .. [ntii eu lini a e dona ob~inrun linia a treia, Aceast .. operatie, eiectuata in toti determinantii de ordinul trei, a.rata ca toti slnt TLUli.

Hangul matricei csto doi, deoareca matrieea Iormata ell primele dona linii ~i

eolosna II_~ ! II are determinantul diferit de ze ro,

El ~ au Xl + ut. X. + + aln »; + bl = 0

E. == asl Xl + as. x:, + + a,.. x; + b. = 0

(2) -

Capitolul IV

SISTEME DE ECUATII UN1ARE

§ 1. REGUI,A LUI CRAMER

1. Sisteme eehlvalente

Sa considerarn un sistern de m _ ecuajii liniare eu n neeunoscute X1_. x21 •• q X_,

El ==,all Xl + al~ X. + + ~ft XA + bl = 0

E. ==' as1 Xl + a es x:, + + a2ft X. + b. = 0

(1)

Em ==' a .. l Xl + a... Xo + . - . + a",,, Xft + b.; = 0,

m ~i n fiind deua numere naturale oareeare. Se numeste solu [Ie a sistemului (I) un sistcm de numere X/, 4, ... , x:: care introduse in ecuatille sisternului tn locul lui xl> X., .. _, xn' respectiv, Ie vcrifica pe toate. .

Se numeste sistem echioalent cu sisternul (1) orice sistern llnlar care adrnite aceleasi solutii ca ~i sistcmul (I). Sisterne echivalente cu (I) se objin adaugind la sisternul (I) ecuatll ce se oblin din ecualiile sistemului prin combinatil liniare

E~'H ~ "1 E1 + '-. Eo + '" + 10. E. = O.

Intr-adevar, solutiile sistemului (1) anuleaza Iiecare din expresiile Ek, deci anuleaza ~i pe Em.tv

Rezulta cii doua sisteme de ecuajii pot fi echivalente fiid! sa aiba in mod necesar acclasi numar de ecuatii.

2. Regula lui Cramer

Fie

90

un sistern de n ecuajii cu n necunoscute Xt. Xj, "', Xft, neomogen, Spunem ea un sistern de forma (2) se nurneste neomogen daca nu toate numerele bl, b., ... , bn slnt nule (b~ + b~ + ... + b;; =1= 0).

Determinantul format eu cocficientii necunoseutelor se numeste deterrninantul sistemului

Illtl au '" lItB D = I an U:!. •.. ~R

aftl a.. . .. a... si ll presupunem dtfertt de zero, D =1= o.

Sa tnrnullim in sistemul (2) prima ecuatie eu An. ecuatia a doua eu Ail 's.a.m.d .• ultima ecuatie eu Ad' All fiind complementul algebric al lui a,;. Dad adunam cele n ecuajli astfel lnmuljite, ohtinern

sau, punind in evidenta necunoscutele 4" x", ... , Xj,.

(i A~I a..J Xl + ( t A ~l a •• ) x.. + ... + ( t Au a •• ) X. + i Au ble = O. (3)

Jt:-=1 C=r. t_l ~""1

fnsa am aratat (A. cap. III. § 3. a1. 2) eil avem

a

~ Aua.~ = O. i~1

astfel tnett ecuatia se transforma in

DXt + Aubl + Anb. + ... + ABlb. = O.

Se observa ca termenul liber se scrie asUel

b:t l!t2 au··. a ...

Allb:t + An b. + ... + Ani b. = ~2 • ~ • ~ .' • : :u. = D ••

b. a.. a..s··· a...

adica un determinant de ordinul n ce se obtlne din determinantul sisternului, inlocuind eoloana coeliclentilor lui Xt eu termenii liberi b •. Cu aceasta nota tie ecuatia (3) se serie

(3')

~i am obtinut asUel 0 ecuajie care coniine numai pe Xt.

In general. daca tnrnul tim in (2) prima ecuatie cu AlJ>' ecuajia a doua cu As, s.a.m.d .• ultima ecuajle eu ABP *i Ie adunarn

ft

l: A.,E. = O. .... 1

p= 1,2, ...• n,

(4)

Regula lui Cramer

91

obtinem un sistem echivalent cu sistemul (2), Dad punem in evidenta necunoscutele X1., x., ... , x. sisternul (4) se serie

,. n 'A 1"1-

('E A •• a.,) X1. + CE Aha • .) X. + ' . ,+ ('E A •• akA) Xa + 'E A •• b. = O.

t ... l i-I k=l k .. l

Tinem searna din nou de egalitatea

H

'E A •• ak• = 3". D it=l

(5)

~j de Iaptul ea

u. •... £12,.-1 b. a." + 1 ••• a,u

=D.

a", a,,1l'" ~ .• -, b. a..pH'" a.» ~i obtinem urrnatorul sistem echivalent ell (2)

o», +D,,= 0,

p= 1,2, ... , n

sau

Dx, +D, =0 Dx. +Dj = 0

Dx; +D~ = 0,

din care obtinem irnediat solutiile, deoareee D:fo 0,

(6)

Sa aratam aeurn cii (6) veri fica sistemul (2). Daca tnlocuim solutiile (6) in ecuatia E" (h = 1, 2, ... , n), avern

sau

Insa

8

D< = 'E b.A •• , decl

'-1

.. .

-DE" "" ab,:E b.A •• + a"2 :E b,A •• + ... + ak> :E b,A,. -b" D,

'=1 11=-1 :1'=1

" " ~"":;."~. 'I." " "

".~'n..,* ',",,\_'",~

, ,

92

~ daca grupam dupa b.

n B B

-DEA == ~ (1: a.. Aa) + b. ("E a.k An) + ... + b. (1: aAk A •• ) + ...

.t~1 .=1 ,1;=)

n

... + b; (~ a.* A",,) - b. D

k=l

~ daca tmem searna de egalitatlle (5), obtinem

-DE. == b. D - bA D = 0, h = I, 2, n.

Prin urrnare, solutitle (6)verificii sistemul (2).

Am obtinut astfel urmatoarea regula de rezolvare it unui sistem de n ecuajii cu n necunoscute, numita

Reg u I a lui era mer. Un sistem (2) de n ecuatii Uniare cu n necunoscute, cu determlnantul slstemului diferlt de zero, are totdeauna solujia data de

unde determinantu! de la numitor este determinantui sistemului, iar determlnantul D* de la numarator(pentru x.) se obpne din determinantul sistemului, lnlocuind coloana k a coeficienjilor lui x. cu termenii liberi bi, b., ... , bft'

Sisternul (2) eu D :of ° se nurneste sis/em compaiibil determined.

E",.ml'l.

1) Sii. SC resolve aistemal

"'+y +. =1 ax + by + cz = k a' '" + b' y + 0'. = k'

Sa se- generaUzeze.

Determinantul sistemului este determinantul lui Vandermonde::

v.(a'b,.c)=I~ ~ ~ 1=(b~")(C-a)(C-b)

a' b' Ii"

$i •• te diferit d. zero dad a =f=- b, a =f=- c, b =f=- c. In a ce ""ta situa~ie, solujla este dati> de

(b-k) (e-k) (e-b) (b-a) (e-a) (e-b)

(k-b) (k-c) (a-b) (a-c)

Regula I", CronI<r

a, 'f= '" '*' ... 'f= .~,

93

I:. :. :.1 = (k-a) (e-a) (e-k) = (k-a) (k-c) y = 11 ~ ~ \ (b-a) (e-a) (e-b) (~-a) (b-c)

I:· b' c·

I:. ~ ~ I (b-a) (k-a) (k-b) (k-a) (k-b)

z='-----

/1 I (b-a) «-a) (e-b) (e-a) (e-b)

:. b' .,. I

Pentru sistemul

".+".+ ... +>;,=1 ",",+a,,,,+ ... +an",.=k

a~-'", + .;-1", + ... + .:-1". = k"-1 18 obtine in mod asemanator

II? = (k - a,) (k - a,,) .. , (k - "v-,) (k - a.+,) . " (k - "") , p = 1,2, .. , , II. (a. - a,) (a. - al) •.• (.~ - ap_,) (a. - "PH) ... (a. - "")

2} Se dii. eireuitul din figure 20, in care E = 60 V ~i laturile au re.nt.nta d. r = 2 n S e Cere sa. Sf: determine intensitatile eurentllor care circuli prin toate laturile.

Folosind teoremele lui Kirchhoff :

a) in oriee nod suma curentilor este nula ;

b) 1'" orice drum Inehi s suma tensiunilor intflnite

este nula, avem

nodul A: I, -,:, - I, = 0 nodul B: It - i. - I, = 0 nodul C: I. - .. - It = 0 nodal D: I, - i, - I. = 0

circuital ABFA: I~ r + i, r - >. r = E circaitul ADFA: 1,. + fa r -i, r = 0 eireuitul DOF D: I. _ + ;, r - i, r = 0 eireuitul OF BC: I •• + i, ' - i •• = O.

A~·~--~I------~ F

Fig. 20

Am ob~in"t a.tf.! un sistem de 8 eeuatii eu 8 neennoseute. Putem ShDplifi." rezolvsre sistemului, oliminind pe i" i" fa. i.; dupa eliminsre 'ob~em sistemnl

31,,- 1,_- 1.r = E

-1,.+31.1- 1. __ 0

-1 •• + 31.,- 1 •• =0

-I,. - 1,1 + 31,. = 0,

eu deteTmin an tul ... temnlni
3 -1 o -1
-1 3 -1 0
r- 0 3 ~ 46· r.
-1 -1
-1 0 -1 3
Thlci
-1 0 -1 3 o -1
0 3 -1 0 -1 0 -1 o
0 -1 >3 -1 0 0 3 -1
0 0 -1 3 E 21 E -1 0 -1 3 R 9 E
1,= ~-=-.-; I. ~ ----- .-=-~-
46 45 45 45
3 -1 1 -1 3 -1 o ~.)
-1 3 o 0 -1 3 -1
0 -1 0 -1 o -1 3 ~I
-1 0 o 3 E 6 E -1 0 -1 E 9 E
I. ~ . -;-=4[;.-;-; I. ~ ._+_._ .
45 45 45 r . Inloeumd pe E ~ GO V ~i r ~ 2 0, avera

I ~~.60V ~HA i,=I,-I.~8A

L 45 20 '

I. = ~. 60 V = 6 A, ,;. = I, - I. = 2 A

45 20

I _~_60V ~4A i,=I.-I.=-2A

'-4520 '

I.~I. = 6 A, " =1.-1, =-8A.

In figura 20, sensnl eurentuor i, ~i i. trebuie ae himbat, pentru ca sa cur •• pond .. solutiel ~"sitc.

§ 2. TEOREM.A. LUI ROUOHE

1. Sisteme de m ecnatii liniare en n neeunoseut e.

Determinant prj'nopat. Detenninanfj caraderistlo

Fie sistemul

s, == a"x, + a,2XS + .:. + a,.xa + b, = 0 E! = anX-,_ + a •• x. + .,. + at.x. + b. = 0

(I)

Teor.ema lui Rouc~

95

de m ecuajii liniare cu n necunoscute, m ~i n fiind doua numere naturale oarecare, Cu ajutorul coeflcientilor necunoscutelor sa formam malrieea m en m linii ~i n coloane

all au_· ~ . au.

@It a2l aZ2'" at.

Deoarece nu toti a.; sint nuli, rangul matricei m va fi p >- 1. Presupunem ca unul din determlnantil M ordinul p diferit de zero este chiar

a" a, •... au
d. = a.u aM'" a •• fu
an a~2'" ~.
" ceca ce este totdeauna posibil sa se realizeze, schimbind la nevoie aut ordinea ecuatiilor cit ~i indicii necunoscutelor. Determinantul dp of 0 se nurneste determinaniul principal al sistemului (1). Evident, exista ~i alti determinanti de ordinul p diferif! de zero, lnsa totl deterrninantii de ordin p + I, p + 2, ... , q; q = min (m, n) ce se pot forma ell liniile ~i coloanele matricei m sint nuli.

Ecuatille £, = 0, E. = 0, ... , E~ = ° care intervln in formarea deterrninantulul principal se numesc ecuatii principaie, iar necunoscutele Xl' ~, ••• x., eu ai caror coeflcienti se Iormeaza determinantul principal, se ,numesc necunoscuie principa1e.

Celelalte ecuatii ei necunoscute se numesc secundare.

Se numeste determinant carac!erisiicun determinant de ordinul p + I din @It, ohjinutprincompletarea determinantului principal eu 0 coloana Iorrnala din termenii liberl corespunzatori ai ecuatiilor principale ~i eu 0 linie torrnata cu coeficientii neeunos, telor rinci ale ~i eu termenulliber al unei ecuatii secundare. Un eterrninant caracteris IC este

Avem, prin urmare, m - p deterrnlnanti caracteristici, Dad m = p nu exisUi.determinanti caractcrlsttci. Sintern in masura acum sa enuntarn teorema - lui Rouche,

pw._;rze::

96

2. Teore~ lui Bouche

Teo rem a. Un sistem llnlar de m ecuatii eu n neeunoscute (I) are solutil (este compab"bit) dad ~ nnmal dacii toti determinantii caraeteristici slnt null.

Demonstrajie, a) Daca luam din sistemul (I) ecualiile principale El = 0, EI = 0, ... , Ep = 0

~i consideram ca necunoscute necunoscutele principale, adica pe xJ' .r.,., ••• , x., putem aplica regula lui Cramer, deoarece determinantul sisternului este determinantul principal l!.. =F O.

Obtinem asUel xl', xl: , .. -, t,:, solutli care depind de n - p parametri x.+1' x,,+2, - - -, X8, neeunoscutele secundare. Nu putern afirrna di solutiile gasite verlfica si celelalte ecuatll alesistemulul, ecuatiile secundare. Sa vedem in ce condi tii stnt verificate.

b) Sa calculam acurn determinantul

(2)

Pe ultima coloana stnt ecuatiile principale E1, Ei, .•• , E. ~i 0 ecuatie secundara EN,,- Deoarece ultima coloana este 0 suma de n + I elemente (termenii Iiecarei ecuatii), determinantul D.+" se scrie ca 0 sum a de n + 1 de-

terminanti, in modul urrnator •

~i)(,

CIzt

~+

+

A~+l = A. E:+l .i.+2 = A. P,,+2

(5)

Teorema lui R""che 97
11,_"
a ...
... + d~
X~+
a ••
~O:l a.+ e, 1 ••• a.+o.. ap+OI:.'"
b1
b.
d.
+
b. u,,+«.1 u,,+ •. I .. : u,,+... b.+<>

Matricea .m este de rang p"ded coeficientii lui Xl' X2 ••.• , Xn stnt nuli, fiind determinant! de ordinul p + 1 format! cu liniile ~i coloanele lui .lllt. Prin urmare, D.+« nu depinde de Xl' x., ... , X •• D.+. este egal eu ultimul determinant, care este un determinant earacteristic A.+., deci

(3)

c) Sa inlccuim acum in D .+., ~i anume in ul tima coloana, pe ~, XI, .•• X~ eu solutiile x'1. xg, .... , ~i' £1' E2 •••• , E" vor fi nule, iar£.+. va lua valoarea E~+ •. Valoar~ui Dg .... nu se schimba, deoarece am aratat ca este independenta de ~, X., . ~ Xn' Cu aceasta inlocuire D.+. se scrie

o o

u,,+«,1 a,,+ •. , ... a.+a,. Ei:+.

Dezvolttnd dupa ultima eoloana

D .+« = d •. P,,+. ~ pnind seama de (3), ave~ relatiil~ .a.l'+a: = ~ e:.+a:'

o

(4)

--~-.-~-__.

in numar de m - p, ~i anurne

- c. lSUl •

---~~ ~-=-.-

98

Concluzii

Sa presupunem cii xf 0 ~ 0 '" 0 x:: veri fica si ecuatiile secundare [adica

sistemul (1) este compatlbll] £.+1 = 0, ... , Em = 0. Conform lui (5), trebuie ca A +1 = 0, A.+> = 0, ... , A" = 0, adica toti determinantii caracteristlci trebui~ sa fie nuli. Invers, dad totl deterrninantil caracteristlcl slnt nuli, deoarece A? =F 0, d(n (5) rezulta eli E~+1 = 0, E~+2 = 0, ... , E~ = 0, adicii solutlile ~, "', ~ verlfica ~i ecuatiile secundare ; sistemul (1) are, prin urmare, solutii, Cu aceasta teorema lui Rouche este dernonstrata,

Daca eel pujln unul din deterrninantii caracteristici este diferit de zero, sisieflUll eae imposibll (nu are solutii), Daca toti determinanjil caracteristici. sint nuli ~i

1) rI> p, exista rt-p necunoscute secundare, care apar ca parametrl in solutiilegiisite ,G', ••• ,.~; spunem eii avem~~::-,solutii. Siaemu; eae compatibil nelieterminai.

2) n = p, nu avem necunoscute secundare, sisteflUll esie compatibU determinai.

3) m = n = Po solutlile stnt date de regula lui Cramer. (In cazul 3 nu exista deterrninanji earacteristici ; pentru uniformitate spunern si in aceasta situatie eli slnt toti nuli.)

E .,.mpl.

1) Sa se oercct ese daoa sistemnl .,-v+3.+j+8~O 3"+y-2+21+6~O 2"+2y-4z+1-3~O

. are selutii, In ca. afirmativ .iI se rezolv e.

Ma.tricea ~ a eoeficientiler necunoeeutelor

\\'1-1.3

~ =3 L-l 2 2-4

~ II

•• te d. Tang l' = 2, deoarece toti determinantii de ordinal 'trel sint mill.

!ntr-adeV1l.r, .cazlnd in matri .. a .IlIt linia \ntli din Iinia a dona, nhtinem linia a treia.

Luam ca. determinant principal pe

11 -1!

A·=31=4.

Avem u. n singuI determinant caraetcrlstic.

11 -1 81

A, = 3 1 5 :;0 2 2--3

99

care este nul, deci sistemul este compatibil, Primele doua c(',uat,ii ~i neeunoacntala .x, y - sint principale. Ultima. eeuatie ~i necunoscutele 2~ t sint aecundaru, Avem wI snlutii date de

18+3'+1 -~I
5- • + 21 2. + 31+ 13
x=-
4 4
) 1 8 +lk + II
,3 5-2 + 21 + 10. + t + 19
u=>: 4 ' 4 2) Sa se discute dupa valorile parametrului " sistemul x+2y +z ~1 z-y +22~2

2), z + 1'Y + 3. ~ 31.

Iu cazurile de eompatibllitate, sa se resolve,

~atrieea ,8'[ este de rang trei daca. determinantul sistomului

11 2 11

D ~ 1 -1 2 ~ -(A-I) (A-9)

21 A' 3

•• te diferit d. zero.

a) Pentru A =F 1, A =F 9, avem, dnpa Cramer,

I! -~ 3; I

31 l'

"'~--'-- -c:'-

(A -1) (J. - 9)

15A -15

(A-I) (A-9)

Ii ; ;1

21 3A 3

y~-~~~~_'_

(A-1) (A-9)

-3;' +3

(A - 1) (A _. 9)

, 1 2 1 I

11 --1 2

2A ;.' 311

z = - ~------'

(A -1) (1 - 9)

-A' +;.

(A-I) (A-9)

b) Pantru ").. ;;;;;;; 1, siatsmul devine

'" + 2y + a ~ 1 x-y +22=2 2", +.y + 3. ~ 3.

Determinant principal lus.m pe

15 1.-9

3 1-9

x A-9

100

])et&rminantul caracteristie

\1 2 -11

~ = 1 -1-2

2 1-3

deel BiBtemm •• te compatibil. Necunoacatele principal. slut " }i y; avem 0 inlinitate do selutii date de

11-. 21

2-2. -1 5

'" = --'l = a (1 - e),

111 1-0 [

2 - 2. 1

Y = --'l = '3 (0 - 1).

c) Daeil A = 9, sistemul sa aerie

",+2y +. =1 "'-y +2.=2 6", + 27y + e = 9

l~atri~e~le.t. de rang doi. D,etermiuant principal luam tot pe ll.,. Determinantul caracteristic 1 -1 -2 = 24; sistemul .. te imposibD./

6 27 -9 ;:'

3. TOOJ'ema lui Kronecker ~i Capelli

Un slstem de m e<:uapi Iiniare

E1 ~ a:t1x" + a:t.~ + ... + ~.x,. + b1 = Q E. ~ a81x" + o,,2Xz + '" + Il,mx. + b. = 0

E,. ~ am1x,,+ a .. ~x.+ .,. + a...x. + b .. = 0 are solufii dad ~i numal dad matricele

a:tl al• al• all ~, "" b, ~
.lJR= a'l a:.. as. , @Jtl = a...l a •• '" as. b.
a1701 a... a".. !l".1 a".2 '" !l".n b ..
au aeelasi rang p. Sistemul este determinat daca p=n ~ nedetermlnat
dad p < n. Dernonstratle. Teorema de mai sus reprezinta de fapt 0 alta Iorrnulare a teoremei lui Rouche,

Intr-adevar, daca matricea el; are rangul p ~i toti deterrninanfil caracteristici stnt nuli, rangul matricei 8'1L' este rangul matricel sn, deoarece sin-

(2)

T eorema. lui R(lucl..e

101

gurii deterrninanti de ordinul p + 1 din matrlcea m:, distincti de determlnantii de ordinul p + I, forrnati din,j)[, stnt deterrninantti caracteristlci,

Invers, daca cele doua matrice au acelasi rang p, deci totl deterrnlnan tii de ordinul p + 1 din,j)[ slnt nuli, urrneaza cii toti deterrninan tii caracteristici sint nuli, deoarece stnt singurii dctcrrninanti de ordinu! p + I ce se pot forma din matricea ,j)[', distincti de deterrninanjii de ordinul p + I ai matricei ,j)[. Ultima parte a teoremei este 0 consecinta a concluziilor alineatului precedent.

4. Sisteme de eeuatii liniare ~i omogene

Un asUel de sistem

,~= 1, 2, .,., m

(1)

(toti terrnenii Iiberi sint nuli, bl = be = ... = b", = 0) este totdeauna compatibil, deoarece cele doua matrice ,j)[ ~i ~ au acelasi rang, matricea su' avtnd elemente!e u!timei coloane nule, ~re solujiajbanala) XJ. = Xt = ... = Xft = o. Daca rangul matricei ,j)[ este mai mic decit n. atunei sistemul (I) are *i alte solutii.

Aplicaiie

Sa consideram sistemul de n ecuatll cu n necunoscute, ornogen,

a,.,x, + Cl:!axa + + Cl:!nxn = 0

as,Xl + a22xa + + IlznXn = 0

l

cu matricea ,j)[ de rang n-l. adica determinantul sistemului
a,l a,s ::1
D = all a:;r.o
.. .;
u"l u,,2 (3)

este nul. In lpoteza eli determinantul de ordinul n-l

ax. Cljjl

. •• al~'A~l ••. 1ls.8-1

~-l.l a..-z.. . .. a .. _l .• -1

tG2

Si.steme de ~cuaPi liniare

este diferit de zero, solulllle sistemului (2) sint date de

j_iIu au lJ1,k-t Sift Ul.'=+l ... I11.n-l I

IIu lln a:l.k-l a~ Ut.k+l ···rla.",~l

~~1:1~~~2' •. '. ~~l:J:~:a:-·l.:a:-·l.~+:.:"a~-~·~_~.x k-12 n-l

.,., - I ".',

1"'-1 a" , •• ",-, .-1 I

a'll ~B ••• ai• fl.-I

J ';"~,., '''''·-:.2'' .. ;"'~l:n~,'

(4)

sl, dad A.~ este complementul algebric al lui ant, solutiile (4) se pot scrie ~ = A .. t , Xz = An2 t, .. " x" = A." t,

t fiind un parametru arbitrar.

E",empiu

Sa se determine A, astfel ea sistemul

z + 2y -z ~ () x-y+3z=O ),z - y _ .• ~ ()

.~ admit& ~ alto solujii in afara d. x ~ y = e ~ II, MatIic.. .Illt

.mt = II ~ -~ -~ \ \ este de rang p < 3 daei.i. determinantul 1.-1-1

J) = I ~ -~ -! \ oste nul. D = 51. + 7 ~ o pentru I. = - 2_, Solutiile sint date do

), -1 -1 5

I 2 -11

-1 3

--y~-

1-1 -11

-1 3

\1 2!

1 -1

=cx,

x = 5cx, Y = - 4oc, Z = - 3G1'.:.

Am aratat la proprietatile deterrninantllor de ordinul n cii , dad tntr-un determinant elementele unei linii (sau coloane) stnt cornbinatii linlare formate din elementele celorlalte HnH {sau coloane), deterrninantul este nul. Sa demonstrarn acum ca, reciproc, dad un determinant este nul, 0 linie sau coloana este 0 cornbinatte liniara de celelalte linii (sau coloane), Intr-adevar, conform teoremei lui Rouche, daca sistemul (2) nu are toate solutiile 4., ~, "', x:: nule, atunci determinantul (3) este nul. Daca x:! 4= 0, sa tnmultirn colo ana tnttl cu 4., coloana a doua cu xlt s.a.m.d, coloana a n-a cu x:! ~i sa adunam totul la ultima coloana, care va avea astfel e1ementele

a,14 + a,24 + ... + a'D~ Clj;lxf + aa.4 + ". + a"nx!!