Arhitectura Vernaculara

vs.

Arhitectura Neovernaculara
Denumire proiect: Dizertatie 2006
Domeniu: Arhitectura – Restaurare
Autor: arh. Cuteanu Cristian
Scopul proiectului
• Constientizarea fenomenului (neo-)
vernacular
• Echilibrul posibil
Descriere continut:
• Arhitectura vernaculara
• Arhitectura culta
• Diferentieri
• Vernacular vs.academic
• Concluzii
Arhitectura Vernacualra:
•Constructorii, indiferent ca sunt artizani sau viitorii
locatari sunt non-profesionali
•Adaptare armonioasa, utilizand materiale naturale, din
spatiul local geografic
•Cladirile existente implica o gandire intuitiva, fara schite-
proiecte, fiind deschisa unor modificari ulterioare
•Exista un echilibru social/economic, functional si estetic.
•Pattern-urile arhitecturale si stilurile sunt supuse unei
evolutii incete a stilului traditional corespunzator regiunii
etnice.
Arhitectura Culta:
•Constructorii sunt profesionisti, cu specialitati tehnice
•Nu exista modificari catre mediul inconjurator, predomina
materialele prefabricate.
•Gandirea este una rationalista, utilizand un design
definit. Pattern-urile globale si stilurile, gradat devin
identice in toate spatiile culturale.
•Exista o balanta intre functiile sociale si economice pe o
parte si valorile estetice si simbolice de cealalta parte.
•Exista modele universale si stiluri ce progresiv
standardizeaza zonele
Diferentieri
Arhitectura Vernaculara
Alegerea formei:
• forma admisa este prescrisa prin
traditie  exprima sistemul de
valori colective ale tipului de
societate
Transmiterea formei:
• prin transmisie orala, face parte
din educatie inca de la nastere,
din procesul de socializare a
individului, uneori se face si prin
imprumuturi/schimburi culturale
Arhitectura Culta
• forma este inventia unei
“sub culturi” (in sens de sub-parte
a unei culturi, nu in sens
peiorativ) profesional  exprima
valorile acestei culturi “d e elita”.
• si aici exista o traditie, dar este
scrisa, teoretizata si transmisa
prin diferite forme de invatamint,
se transmite si prin schimburi
culturale (aculturatie)
Diferentieri
Arhitectura Vernaculara
Transmiterea formei:
• fara pretentii estetice si
teoretice (intentiile artistice nu
sint conceptualizate, uneori nu
exista nici vocabular tehnic)
• procedeaza prin modele formale
(forme prescrise) = forme admise
care se preiau si/sau se ajusteaza
 variatiuni
Forma in utilizare :
• raspunde totdeauna modului de
viata specific al societatii si
valorilor acesteia
Arhitectura Culta
• este constient orientata catre
scopul de a produce o impresie si
teoretizata ca atare
• caracterizata prin dinamism
formal si inventivitate
• intre utilizatori si forma se
interpune sistemul de valori ale
subculturii de specialitate 
discrepanta intre forma creata si
valorile si modul de viata al
utilizatorilor  criza
Vernacular vs. Academic
• modul vernacular a fost sursa
modului academic
• Cladirile vernaculare se
integreaza in natura pentru ca
ultima sa importanta este functia
ca un contrapunct pentru munca
artizanala
• arhitectura vernaculara insasi
este supusa reconstruirii (uneori
numita restaurare) in stilul
academic modern
(cult-neovernacular)
• Dominand functionalismul,
rationalismul, paradoxalul, deriva
din modul vernacular ca un
rezultat al mixarii de noi
materiale industriale
• Standardizarea, simplitatea si
puritatea liniei, universalitatea
modelelor arhitecturale, conduc
la atitudini contemporane ce
ignora/neaga relatia vernacular-
natura
• Cand criteriile moderne vin sa
domine, stilul vernacular este
mai degraba abandonat/expulzat
Vernacular vs. Academic
• calitatea estetica naturala a
arhitecturii vernaculare a fost
mutata, substituita de un
rationalism neovernacular urat si
kitsch-os
• vernacularul se zbate sa
supravietuiasca intr-un mediu
dominat de arhitectura moderna
si academica
• Migrarile si invaziile din zonele
urbane catre cele rurale, au
produs efecte ciudate -> oameni
meseriasi priceputi plini de
imaginatie locuind intr-o cultura
arhitecturala rationalista, dar
nevoiti sa utilizeze modul
vernacular de constructie
(cult-neovernacular)
• Cladirile de locuinte si-au pierdut
calitatea antropologica,
iremediabila, asemanator cu
casele vernaculare, in numele
unei presupuse notiuni
functionale de confort
• Impreuna cu degradarile
conceptului de locuite, se alatura
seioasa degradare a calitatii vietii
fiintei umane contemporane
• modul academic s-a impus singur
ca exclusiv, excluzand,
interzicand, caricaturizand modul
vernacular
CONCLUZII:
•Arhitectura de acum nu mai este o arta, ci a devenit pur
si simplu o tehnica
•Trebuie sa privim inapoi catre aspectele modului
vernacular, care, intrucat sunt compatibile cu unele
caracteristici academice, sugereaza posibilitati de
supravietuire
•Este necesara o campanie pentru o noua politica culturala
constienta, directionata pe patrimoniul vernacular al
fiecarei tari
•Ar trebui cea mai larga posibila utilizare de materiale
vernaculare precum si naturale, in armonie cu meriul
inconjurator.
•Daca materiale prefabricate trebuiesc folosite,
tratamentul si tehnologia implicata in utilizare trebuie sa
fie cat mai apropiata de materiale naturale si modul
vernacular.
CONCLUZII:
•Materialele prefabricate trebuie sa fie asigurate in
diferite versiuni, lasand un mare grad de flexibilitate
pentru propuneri estetice
•Ar trebui create noi pattern-uri, ocolind marea masa de
unitati de locuire
•Imitatile rurale ale cladirilor urbane ar trebui regandite,
cu o atentie marita, privind si proprietatile antropologice
ale centrelor vernaculare vechi si particularitatile estetice
in acord cu mediul si cadrul construit.
•Este necesara o stricta supraveghere, cu sanctiuni
impotriva celor care ignora stilul in proiectele lor, sau
celor care nu respecta cerintele de lege, inspecial cele
estetice
•Nu ar trebui sa abandonati 1000 de ani de cultura
vernaculara
Biblografie:
Books:
• Gheorghe Curinschi-Vorona - Arhitectura comparata
• Amos Rapoport - House, Form and Culture - Une anthropologie de la
maison
• Mumford Lewis - Arts & Techniques
• Kázmér Kovács – Timpul momentului istoric
• Vicky Richardson – New Vernacular Arhitecture
Publications:
• ICOMOS – Charter on The Build Vernaculare Heritage
• Andoni Alonso, Inaki Arzoz, and Nicanor Ursua, University of the
Basque Country - REFLECTIONS ON ARCHITECTURE: VERNACULAR AND
ACADEMIC MODES IN ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING
Internet sites:
• www.international.icomos.org/home.htm
• www.architectureweek.com/topics/vernacular-01.html
• http://whc.unesco.org/
Arh. Cuteanu Cristian – Arhitectura Neo/Vernaculara 2006
(impreuna cu partea scrisa 20 formate A3)