A. V. LOVINESCU JOCURI-EXERCITIU | PENTRU PRESCOLARI |Cuprins Cuvint introduc! I Jocuri-exercijiu A Joc efectua analize Taie! Ce a uitat pictorul sa © singurd culoare .. Ghici ce s-a schimbat! .. Recunoaste semnul ! ea Imagini suprapuse (Cite sint 2) Ce parte este? deseneze Ghici cine lipseste ! Cine trebuie si plece ? B Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea efectua sintexe . . . Poze taiate .Laieaua* Din bucdtele . Sa facem o jucari SA construim din betisoare ! Cine construieste mai multe C Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitatii efectua comparatii . . + - ri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitapii pentru dezvoltarea gindiril preycolarilor Loto cu forme. . + + ese cso 0 0G Loto cu forme si marimi . . - - - oo 5 0 5 Loto cu forme si culori . - - +s ee Cauta perechea ! . ee eee ee Unde-i umbra? . . sep pao oe boos Perechile ar . 5 9 9 00909 Sa facem un model frumos! . - bo poo ea Ce nu este la fel? woe Soe Care imagini sint identice? © 2. + ss sot ttt ‘Asaza o poza la fel! 2. + = ee ee ee Sti sé faci ca in prima cisulA? 2-6 es st Tncercuieste ce nu este la fel ca in celelalte cisule! - = + Cine gaseste mai multe perechi? 2. + + 2 5 5 tt Completeaz4 ce lipsesteh - 2 2 7 eh tt tt D Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitatii efectua abstractizéri si generalizari Scoate poza care nu se potriveste aici Cum se numesc toate acestea la un loc? a 19. 10 16 2 24 28 31 34 38 194 15, 12s 132 134 133, 146 ryCe arata sigeata ? I So aay Alege imaginile! ne Gramajoare, gramajoare... - Cine ‘poate face mai multe geupe ? es Ghici despre ce este vorba! cee = Ghici Ja ce cuvint (sau cuvinte) m-am gindit! . - +s. agg E Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea perspicacitatii prescolarilor , 469 Copacul ° am Este ceva gresit “tn tablou ? rig Ce trebuie inlaturat ? ite Imagini incureate 17 180 Labirintul . +. + . - . . soe woe « «# foe Poti 38 rispundi corect ? ec een 35 Ce se potriveste ? 193 Cine stie sa facd 197 Acuieste? . . ce 199 Cine a parcurs un drum mai tung? se et th OR Care magina ajunge mai repede la turn? ee ee 208 Cine stie unde este mai multd apa? 204 II Jocuri-exercifiu pentru dezvoltarea imaginaiei prescolarilor Cel mai frumos model» - + * + + 5 + * 7 tt 208 Sa facem un tablou!. . - - 7 + 7 et tt tt 208 Ce cresi ci face? . - Doe ee ee ee 8B Fe eae cate eer eee Hai si facem o poveste! . . - 7 + 7) tt tte OMT Cum se numeste tabloul tau? . - + + + 7 + + eee 249 Completeazi tu tablol! 2 2 6) + 7 ee ee ee 280 Jocul rimelor . - + + = er erecer nae?: SA facem versuri! . re III Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea la prescolari a proceselor de inhibifie voluntard sia autocontrolului asupra reactiilor motrice Soapte 2 0. ee ee ee 28 Pis, pis, pis. ee 258 Seriostl 2 ee ee ee 280 Hora spit . Be ee 260 Jocul mut. 6 ee ee ee 260 Zboar’, zboara ! See erie ee er cnn er t Vinitorul si jepurasii 5... ee eB mil dla o 6 0 5 46 6 6 6 6 6 6 Le 263 Numiscat . . - 7 ee ee ee : | 264 Flurl 2. 0. 0.0. 0. ee ee TT 365 a 267 Dea visl . - - - + ee ee -Cuvint introductiv Jocuri- iti P . ei cy racial nna ee at on ener de exer ‘ 0 haina a , trezese interesul copilului Sa sarcini didactice si intretin efortul necesar executarh eh ata spiritul in care trebuie privite jocurile din prezenta lucrare. Gradinitele oa copii ES uneori apel la acest gen de jocuri denumindu-le om ___ Jocurile-exercitiu expuse in lu ata qi ite ati erin et ie rot aurei® eft 4 flout ot ee EEA a Sauce lbervests de obicei, efectua ii in di- ee eae r atit de necesare consolidirii unor cunostinte (pe tiv) § ormarii unor deprinderi ori dezvolt4rii unor laturi ale personalitatii (pe tarim formativ), Variantele pot cuprinde sarcini ase- ménitoare, de acelasi grad de dificultate, prezentate in diferite forme (pen- tru a preveni plictiseala ce ar produce-o monotonia repetarii de prea multe oria aceluiasi exercifiu, in aceeasi forma si cu acelasi continut) sau pot cu- prinde sarcini asem&nAatoare ins& de diverse grade de dificultate (sarcini din ce in ce mai grele) prezentate in forme identice sau foarte asemindtoare, va- riatia constind tocmai in marirea gradului de dificultate *. Jocurile-exercitiu, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le poate avea fiecare din ele, precum si prin faptul cA pot fi jucate de o grup& numeroasa, de colective mici sau chiar individual, constituie un in- strument didactic foarte maleabil. Ele au calitatea de a putea fi adaptate nivelului de dezvoltare al fiecrui copil (dup& experienta pe care o are in- tr-un anumit domeniu, dup4 numarul de exercitii similare facute anterior) si de a permite repetarea exercifiului de atitea ori cit este necesar pentru a se obtine saltul calitativ pe o treapta superioara de dezvoltare a copilului. In acelasi timp, ele permit si trecerea de la mai usor la mai greu prin pasi miéarunti adaptati ritmului individual al fiecarui copil. De aceea, din punct de vedere metodic, gradarea sarcinilor jocurilor-exercitiu trebuie facuta, in fiecare problemA in parte, pornindu-se de la etapa de dezvoltare in care se gaseste copilul si dozindu-i In aga fel efortul incit, fr si i se para obo- sitor, el s& fie atras, treptat, de la ceea ce stie spre ceva nou dar totusi usor de realizat. Pentru consolidarea noii cuceriri trebuie facute o serie de exer- citii prin care sa se patStoreascd drumul deschis de curind, conditie sine qua * Trecerea prin diferite grade de dificultate se face si modul de prezentare a sarcinii si de desfasur: plificari, cu explicatie dar fara exemplificari, sarcinii. pe cale metodicd prin are a jocului: cu explicatie si exem- fari explicatie, cu simpla enunfare aNena Mica, non a crearii posibilitayii de a pasi mai departe. Aceste exercifii treby; ie i olar. ae SA Imbrace aspecte atractive pentru a nucl pictsi pe prescolar. Atraciyis se obfine prin formele noi sub ¢: se prezi + Prin. folo. sirea de materiale di tice van ne, Rovexoreitia pot asigura o gars le acelasi grad de dificultate, Jocurile: ee ; 5 nit de ast de variaft daa se vespecta urmatearelo condi ese se tina scama de parlicularititile indivi peace trecaral Copil ; — situ se treaei Ja now pind. cc vechiul pu-este- Pine insusit prin qi’ “ferite jocuri-exereitiu, prin variantele lor, sau prin al ret: trebule at CHa ee ee ae ee a tacoatatire| atsctivd eapabilg cut intr-o forma care sa creeze copii a ok on ai Tene a ‘sole energetice necesare efectuirii acestui pas, acea moj. vatie care sii ereeze dorin{a de a realiza sarcina jocului, 4 Pentru faptul c& permite dozarea loa i Perea © exerci in functie de complexul particularitatilor individuale pe i prezint, i momente succesive, fiecare copil (ritm personal, cunostinte, temperament nivel de dezvoltare a diferitelor laturi ale peep aa ea) si, deci, pentry faptul cé se pot adapta multiplelor cazuri concrete, BoCu al eae clr lcons stituie unul dintre mijloacele educative cele mai bine a ee virstei Pre~ scolare. Daca acest mijloc este minuit cu miiestrie, el poate da excelentg rezultate, a i pe. ‘ Parinfii si educatoarele mai pot folosi jocurile-exercitiu gi ca teste pentru a-si da seama fie de calitatea cunostintelor pe care le poseda copilul (sau copiii) la un moment dat, fie de gradul de insusire a unei deprinderj sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice. Posibilitatea utili jocului ca test va fi mentionata in cadrul lucrarii de fafa ori de cite ori va fi cazul. | De obicei, in gradinifa se face apel la anumite jocuri-exercitiu, in pro- bleme de ordin cognitiv si la altele, in cele de ordin formativ. Se wit& ch unul si acelasi joc se adreseaz adesea ambelor categorii de probleme. De pilda, intr-un joc prin care se urméreste predarea sau fixarea cunostintelor despre o culoare (sau mai multe) sau despre o forma (sau mai multe) se rea- lizeaza si tii exercifiu cu caracter formativ (analiza, comparatie etc) ; in- tr-un joc in care se urmireste trecerea de Ta nofiunile de forma pitratd, forma dreptunghiulard, formé triunghiulara, forma rotunda la notiunea de forma (scop cognitiv) se realizeaz gi un exercitiu de selectare, de abstrac- lizare $i generalizare (scop formativ). Dar in cadrul unui joc, intre scopul cognitiv si cel formativ exista de obicei o ierarhizare. Prin modul de desfé Surare Se poate crea aceasta ierarhizare a scopurilor aducindu-se pe prim Plan unul din ele, In felul acesta el poate fi nu numai constientizat de edu- cator ci il ajuta si si-si cristalizeze efortul in jurul siu in asa masura inctt scopul respectiy s& fie urmarit in mod special, el devenind dominant gi ex- plicit exprimat. Majoritatea scopurilor prezent ca jocuri didactice se Inscriu in dome: »Roata anotimpurilor“, jocurile prin c terea si denumirea unui obiect, jocuri acelor jocuri-exercitiu folosite in gradinite in niul cognitivului ca, de pildé, ‘are se cere participantilor recunoas- le verbale prin care se urmireste in- unct de vedere gramatical ete. cu toa?a unor procese psihice, formarea un inderi u sihice, or deprinderi, a unor abilitati ete. si mai rar folosite in gradinita. De aceea, in ace: Sr Ata ete. sin in domeniul formativul i de « i ee le acele jocu caracter cog in domentul form jocuri cu caracter eogni cea de cunoastere lentelor educative ale jocului. Inainte de a incheia aceasta ima i . ¢ \ceasta succinta introducere vom da ¢ catii metodice generale privind desfasurarea jocurilor. Jocurile-exercitiu sint recomandate jn_majoritatea lor_pentru_un singur copi sin pe Tre un grup-restrins de prescolari, In gradinita, educatoarea se adreseaz4 intregi grupe atunci cind explicd pentru prima data jocul (sau cind il folose: 2 es x ao es n " te ca test) facind apel, dacd e cazul, la proiectie de diapozitive sau la retrupro~ In general, pentru a-si putea atinge scopul, este de dorit ca, chiar si atunci cind sint jucate individual, aceste jocuri s& se desf4soare in prezenta adultului, care poate interveni daca este nevoie. Acest lucru este absolut necesar atunci cind se prezinta copiilor jocul pentru prima data. Specificam, de asemenea, ca la fiecare tip de joc adultul va da, la inceput, copilului ex- plicatii asupra felului cum trebuie s& procedeze fara a-i indica solutia pro- blemei pusa de jocul respectiv decit cu titlul de exemplu, la unul sau doud jocuri de acelasi tip, in scopul concretizarii explicatiilor si aceasta numai atunci cind copilul nu poate, de la inceput, s rezolve singur sarcina. La ce- lelalte jocuri de acelasi tip nu se vor mai da explicafii ci se va indica numai sarcina (si regulile jocului daca e cazul). Cind un copil nu poate indeplini sarcina unui joc-exercitiu cu toate explicatiile date si exemplificdrile facute, adultul trebuie s& se gindeasc& mai inti daca el insusi nu a gresit, fie In intocmirea jocului (daca realizeaza jocuri dup& modelele cuprinse in aceasta lucrare), fie in modul cum 1-a ex- plicat copilului, fie prin faptul cA n-a finut seama de cunostintele pe care acesta le posed in momentul cind i-a propus acel joc. Dac& nu exista o astiel de greseala, ori de cite ori copilul nu reuseste sa rezolve sarcina din joc, adultul are posibilitatea fie sA diminueze dificultatea acestuia pina cind co- piii (sau copilul) vor (va) putea s& o rezolve, fie s4 facé apel in acest scop la intrebri ajutatoare sau chiar la formularea unor intrebiri de natura s4 su- gereze raspunsul. Apoi va ridica treptat gradul de dificultate. Sint situatii in care copilul stie sé rezolve sarcina (arata cu degetul si spune ,,aici“ sau asta“) insd nu este capabil si formuleze verbal un raspuns corect. Aduitul poate sa-l ajute formulind el raspunsul si cerindu-i si-l repete pind ce co- pilul se obisnuieste treptat, si se exprime singur in mod corect. Este stiut cA pentru a obfine rezultatele scontate trebuie sa stimulim interesul copilului pentru rezolvarea sarcinii. La acest lucru contribuie, desigur, si unele elemente de joc, dar in jocurile-exercitiu cuprinse in aceasta lucrare s-a folosit cu precidere pentru atragerea copilului materia~ lul didactic si sarcinile cuprinse in jocuri. In aceste conditii un rol important i] are modul cum sint prezentate materialcle si sarcinile de catre adult. De aceea este nevoie ca el si acorde toaté atentia acestei actiuni si si fie pre- zent chiar in cazul cind Ja joc participa un singur copil. ; Pentru a nu cultiva la copii o atitudine de ingimfare, in jocurile care cuprind elemente de intrecere distinctiile care se dau cistigatorilor nu vor + Cind foloseste ca material distributiv planse necolorate, acestea pot fi multi- plicate la xerox. Alte materiale pot fi confectionate in atelierele scolare 7i ca recompense, ci ca un mijloc de a constata Ja sfirsitul jocului pore eternal Recompensele trebuie sA fie totdeauna de ordin ata ral ; prin ele se poate constata faptul ¢& respectivil copii ay indeplinit corect Sarcina $i sint cistigatori ; eventual, atunci cind este nevoie de ineurajnj adresate unui copil timid se adauga un cuvint de lauda din partea adultul tn continuare vom menfiona citeva categorii i tipuri de jocuri-exe cifiu clasificindu-le in functie de procesul psihic pe care urmérim — cy precidere — sé-l dezvoltim. Deoarece psihicul uman nu este vm cong] Mrerat de procese psihice, f4r4 legaturi intre ele, ci acestea se influentears reciproe actionind concomitent, neputindu-se dezvolta fiecare separat fairs coneursul celorlalte, mentionam c& este vorba de o clasificare oarecum arti- ficiala fAcut& in scop didactic, stiut fiind c& orice joc-exercifiu declangeaza automat, intr-o forma mai vizibila sau mai putin vizibila, mai multe pro- cese psihice, chiar daci ne propunem in mod explicit s4 se refere la unul din ele, In lumina acestor considerente grupam jocurile din aceasta lu- crare in: 1. Jocuri pentru dezvoltarea gindirii 2. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei ; 3. Jocuri pentru dezvoltarea vointei. . In cadrul fiecdrui capitol jocurile n-au putut fi grupate dupa o anu- mit& gradare a efortului deoarece de multe ori prima sau primele variante ale unui joc (A) pot fi mai usoare decit un alt joc (B), dar ultimele variante ale primului joe (A) pot fi mai grele decit cel de-al doilea joc (B). Totusi, in general, aceasti gradare a fost respectata. De pilda, jocul ,,Sd facem o poveste” a fost asezat la sfirsitul capitolului din care face parte deoarec« este mai greu decit celelalte jocuri din acest capitol. La fel, jocul ,,Loto cu forme si culori* a fost plasat dupa jocul : ,,Loto cu forme“. De asemenea, atunci cind desfisurarea unui joc-exercifiu presupunea, ca pregatire, fami- liarizarea copiilor cu un alt joc, acest lucru a fost mentionat in _jocul respectiv astfel incit s& se respecte succesiunea lor. De exemplu, jocul ,,Ce mai frumos model este pregitit de jocul ,,Sd facem un model frumos*. In lucrare au fost cuprinse gi citeva jocuri cunoscute ca, de pilda ,Zboaré-zboara" $i ,Jocul mut pentru a li se scoate in evidenta valoare: formativa, precum si citeva tipuri de jocuri cunoscute ca, de pild’ loto etc., adaptate insa atit unor scopuri mai pregnant formative, cit si par ticularitatilor diferitelor virste din perioada prescolara. Mentionam ca virsta indicata in cadrul jocului este orientativa, adul tul urmind s& aprecieze fiecare situafie concreta in parte si si actioneze fi consecin{&, putind propune jocul, sau o varianta a lui, unor copii ceva ma mici sau mai mari decit am mentionat noi. Lucrarea se adreseaza in egal masur& parintilor prescolarilor si edu catoarelor, deoarece jocurile pe care le cuprinde pot fi folosite, dupa cun am spus, atit cu cite un copil (in mod individual), cu un grup mic de copi cit si cu o grupa intreaga din gradinita. Jocurile din aceasta lucrare sint in marea lor majoritate modele dup. care educatoarele pot crea la rindul lor alte jocuri ce le va imbogati arse nalul de materiale didactice. De aceea vom fi multumiti dac& ele vor con stitui un imbold si un sprijin in activitatea lor creatoare din acest domenit De asemenea, vom fi bucurosi dac& prin aceasté carte vom reusi s sugeraim parintilor variate modalita}i de a contribui la inflorirea vietii su fletesti a covilului lor.I. JOCURI-EXERCIFIU PENTRU DEZVOLTAREA GINDIRIL PRESCOLARILOR Gindirea prin toate trasdturile sale este un element constitutiv al personalitatii si are o importanta covirsitoare. Gradul ei de dezvoltare re- flectaé in mare m&sur& etapa la care a ajuns evolutia intelectualé a unui divid. De aceea, procesul de inva{amint, in latura sa formativa, trebuie si urmareasci cu deosebit& griji, incepind de la virsta cea mai fragedi, dez- voltarea gindirii copilului sub toate aspectele ei (operafii, gindire cauzali, mobilitate i flexibilitate, perspicacitate etc.) pind la punctul maxim in- gaduit de particularitatile de vist’. Pedagogia moderna a constatat c& in perioadele anteprescolara si prescolarA maleabilitatea psihicd permite o in- fluen{a& educativa masiva nu numai in domeniul informativ, ci si in cel formativ, insusire pe care intelepciunea poporului, comprimind rezultatele unor observatii multiseculare, a exprimat-o in formula lapidara despre efi- cienta celor sapte ani de acas&. In cele ce urmeazi vom ciuta si punem la dispozitia educatoarelor si parintilor citeva sugestii de jocuri-exercifiu destinate dezvoltarii diferitelor laturi si insusiri ale gindirii prescolarilor. . Preciziim de la inceput c4 jocurile-exercitiu prin care se urmireste dezvoltarea unei anumite insusiri sau operafii a gindirii fac apel, in ace- lasi timp si la alte operatii sau insusiri ale sale. Totusi in focarul lor poate fi prins cu precidere la un moment dat un‘anumit proces sau_aspect al i. Pentru a clasifica jocurile din punct de vedere al aportului lor tiv, vom lua in consideratie numai acea operatie sau insusire a gin- dirii cireia sarcina jocului i se adreseaz& in mai mare masura. Astfel dis- tingem : — jocuri pentru dezvoltarea capacit&tii de analiza ; — jocuri pentru dezvoltarea capacitafii de sintez’ ; a= 4yeuri pentru dezvoltarea capacitiifii de comparatie ; izare °C Pentru dezvoltarea capacitajii de abstractizare si gone. ralizare ; — jocuri pentru dezvoltarea perspicacitafii. A. JOCURI-EXERCIFIU PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATIL PRESCOLARILOR DE A EFECTUA ANALIZE Capacitatea de a efectua analize sta la baza spiritului de observatie S Decesar nu numai in procesul de invafamint, aga cum este el con. morte Pedagogia actuala, ci si in activitatea omului pe tot parcursul vietii, indiferent de ocupatia pe care o va avea, In institutiile prescolare se urmareste dezvoltarea la copii a capacitatii de analiza in special in cadrul activitatii de observare, cind copilul anali- Zraza intr-o forma organizata si explicité partile componente $i insusirile obiectivului observat (animal, planta, fenomen natural ete.). Dar si unele Ururi isi aduc 0 contributie in acest domeniu atit ca mijloace de predare cit, mai cu seam, ca mijloace de consolidare, de exersare. stat; ee Ue dorit ca si parintii si contribuie la dezvoltarea acestei capa~ cit&ti, atit de importanta pentru copiii lor, antrenindu-i in jocuri-exercitiu de tipul celor propuse de noi in acest scop. Ele, ca dealifel marea majori- tate a jocurilor cuprinse in aceasta carte, pot fi jucate de grupuri mici de copii sau chiar individual. Jocuri-exercitiu prin care se poate urméri dezvoltarea capacitatii de analiza sint acelea care, prin sarcinile ce le pun in fata copiilor, cer in mod evident efectuarea acestei operatii cu toate ci multe dintre ele antreneazi implicit si o comparatie intre imaginea pe care o vede copilul (perceptie) si aceea pe care el o are despre obiectele asemanatoare (reprezentari ale me- moriei). Aceasta din urma operatie rémine ins& pe un plan secund. Dupa cum se va vedea in jocurile ce urmeaza, ele pot cere o analiz& mai sumar& sau mai amdnuntita, mai simplé sau mai complexd. In cadrul lor, dificultatea sarcinilor se poate grada nu numai dupa virsta copilului, ci si in functie de particularitafile individuale pe care le prezintA la un mo- ment dat. Taie ! In jocul ,,Taie* exist unul sau mai multe siruri de pAtrafele (,ci- sufe") ordonate pe orizontala, care au in interior cite o imagine. Se aleg 4—6 imagini de obiecte sau fiinte cunoscute de copii si se inserie cite une in fiecare din primele 4—6 patrajele, apoi aceleasi imagini se deseneaza si in eelelalte pitrafele (tot cite una intr-un patrafel), fara ins si se repete ordinea primei aseziiri. Frecvenja aparifiei fiecirei imagini variaz’. Unele Pot sd apara de mai multe ori, altele de mai pufine. Se are griji insa s4 se procedeze in asa fel incit sa nu existe o ritmicitate in aranjarea imaginilor. Se cere copilului si taie cu o linie toate imaginile care sint la fel cu prima, Pentru a-l ajuta, este bine ca, pe foaia care i se da, aceast& prim’ 10Oe eA O dae, intre sirurile de patra e ebuie si “1 palin liber pentru a ugura urmlirirea lor ew och trebule si existe Jocul ,Taie* constituie un excelent exerc ‘ de analiza. EL presupune gi efectuarea unei operatii de implicita iar, uncori, gi de sintozi. In acelagi timp jocul cere o puternied a atentiei pe o perioada mai mare de timp in vederes reslenng unei sarcini, Prin aceasta, el contribuie gi la dezvoltarea capacitatit coplilor de a-gi menftine un timp mai indelungat atentia indreptata spre un aaa obiectiv, Jocul ,.Taie“ permite o find g adaptat la diferite virste gi la diferite niveluri de dezvoltare Gradarea dificulti{ilor poate fi facuté pe trei cdi care, Intre cle, permit adultului o si mai mare nuantar Tneepind insi eu virs alegerea se face {inind sea citiu pentru dezvoltare: ‘a capa~ comparatie © concentrare dare a difieultatii sarcinii putind fi combinate a de 4 ani se pot da gi variante mai grele in care ama de o insusire, cum ar fi culoarea, marimea, ase- varea clementului ce trebuie tiiat, apoi, la 5 ani, se poate cere copiilor s4 {ind scama de douii Insusiri deodata, de exemplu, culoarea gi forma (plang cu buline, triunghiuri si piitra{cle in 2, 3 culori pentru fiecare forma, din- tre re copilul trebuie si taie o anumité form& de o anumita culoare cu care incepe seria, de exemply, triunghiurile verzi). Sarcina este, de asemenea, mai grea cind pozitia elementului este combinata si cu asezarea lui intr-un anumit loc din p&tratel. In acest caz, in procesul de analiza, trebuie sa se ia in consideratie, in acelasi timp, doud elemente, deoarece copilul trebuie sé taie numai elementul care are o anu- mit& pozitie gi este asezat intr-un anumit fel in cimpul patratelului. Acelasi grad de dificultate il reprezinta plasarea la capatul liniei a unui punct mai mare (chibrit, ac cu giimilie), a unui cirlig sau a unei bucle, deoarece co- pilul trebuie s& {ind seama In acest caz si de orientarea acestora. Sau, se poate combina criteriul forma cu criteriul numér, de pilda, grupuri de puncte de la 1—5 asezate in pitratele, astfel incit si dea diferite forme (pa- trate, triunghiuri, linii verticale, orizontale, unghiuri orientate spre diferite colfuri), O varianta si mai complicata este aceea in care se cere copilului s& se ghideze in selectie dupa 3 criterii, cum ar fi : forma, culoare, marime (se taie numai dreptunghiurile mici galbene) sau culoare, asezare, marime (se taie numai triunghiuri mici rosii asezate cu virful in jos — bineinteles cé in acest caz plansele cuprind numai o singura form§, in spetA triunghiuri). Din cele spuse pind acum se poate deduce ci al doilea mod de gradare se realizeazi prin marirea numarului de criterii dupa care trebuie sa se efectueze alegerea. Cea de-a treia modalitate de gradare a dificultatii sarcinii, si care se combina de obicei cu una din cele douad enuntate anterior, consta in mari- rea numiarului sirurilor de patrafele ceea ce, de fapt, inseamn4 marirea tim- pului afectat exercitiilor gi, deci, cere o mai indelungata concentrare a atentici. wn ey tn general, patra{elele in care se inscriu imaginile trebuie si alba miarime medie. Atit imaginea prea mare cit si cea prea mica implic&, Pen m uu copii dificultati de perceptie care trebuie evitate, deoarece eee la inceput posibilitatea actiunii de selectie, ce se cere copilului in ¢:trebuie 14 fie conmtanty hia nea patragelelor ule per procenul de ue pule turba diment 1 ade miarime ae jocului, De asemenen, vacit, altfel, diferen{: intrucit, altfel, diferent pint ep a eriteriul indicat copiilor. ca uw neeptth, pm este be eT prin patetjel ne sre melodic, Din punet de vedere me sul, Hil we 6 i i joura joou!, ai tirziu be pote ine sprind modul in care xe desfagoard JoCOe NY ar ai tina Sener care oF il vor ecuata gl i vil plangi poate servi pen Lenz, a delul semnului p scare data dica verbal ceca co ei vor tin tru mai multe exercifii, deauree semn, Nu trebuie insd uitatao rer aceasta Wrebuie In ace vo de Lit qula principality 9 a fig eurata, ne va cere nae Ute alt Janume, ca abun) ind se nu wba nicl o Wietura vleed PVOULETE HAL tilkd da copilului pla : te care ar putea sie] incuree in alegeres t a i atenolol desancle if Li ugureze sarcina, Pentru aceistit © eter ae trebuie si Fie fear vil carton, in contur # 4 Md culoures Conmti-= (Maler") atunei cir executate pi intr-0 pun (executate cu creioane Carioca" tuie un eriteriu de wlegere. Plar de cale de mirimea ei. Copiii exc pe cale, iar dupa ce se noteazé re: multi) se sterg liniile gi se foloseste schimba atunci cind se deterioreazit. In gridinije se poate face un act de planse fer’ a dificultate, in multe exemplare (fie z r in Pea ‘dupa numiirul copiilor din grupa cca mai a meroasi) care poate fi utilizat, pe rind, la toate grupele, ani de-a rindul, Jocul poate fi folosit si ca test, Educatourea intoemeste un tabel in care inscrie, pe verticalé, numele copiilor din grupi, apoi, prin linii verti- cale construicste pentru’ fiecare copil un numir de desparfituri (césutc In acestea noteazi numarul de greycli pe care le-a facut copilul. Notarea se poate face fie pentru ficcare joc — gi in acest caz fic arfitura co- respunde unui joc — fie dup& un numar de jocuri asemiinéitoare. (de acelasi grad de dificultate) executate de copii (deci notarea se face la primul si la ultimul joc dintr-un grup de exercifii avind acelayi grad de dificultate), pen- tru a vedea daca s-au inregistrat progrese. Cind acestea sint satisfacatoare, se poate trece cu toata grupa Ja o variant cu o sarcinaé mai grea, Prin acest grafic, educatoarea poate si-si dea seama ce copii au rimas in urma gi s& duca, in consecin{%, munca individual cu ci dindu-le si execute mai multe exercifii de gradul de dificultate respectiv. Pentru aceasta este, desigur, nevoie ca in trusa cu materiale a acestui joc si existe multe variante pen- tru acelagi grad de dificultate (de pildi, planse cu buline variat colorate, cu piitrate variat colorate, cu cercuri variat colorate, cu triunghiuri variat co- lorate, cu etinije variat colorate, cu fundife variat colorate, cu maginute variat colorate ; in cadrul fiecérei planse mirimea gi orientarea se piistreaz constante ; felul si distribuirea culorilor va varia de la o plangé la alta si nu vals ritmicii ; de asemenea, pot fi planye cu forme geometrice — aranjarea Jo variind de 1a o plangi Ja ulta, atit din punet de vedere al ordinii figurilor an ee et eer Jor in pitriijel — sau cu contururi schematice de . ve, stele, mingi ete. necolorate ; aceeasi lipsti de ritmicitate in repetarea diferitclor insugiri trebuie folosit si aici). Important este ca niciodati unui copil si nu i se dea de doud ori acceayi planyii, Numai daca el nu a reusit sii rezolve sareina cuprinsii intr-o plangi, se revine la aceast: dupa ce a efectuat exercifii mai usoare. _ et 4 (plie) de hirtie ase introdu 1 le a atta taierca prin lini t uw creionul zultatul (la fiecare copil, dacéi sint mui (ain nou materialul, Culeul se poate cu mai multe variante de (ficcare mode] de planya 12ols ololo[ololole] (ofolojole|o|oj@|a|olTE ELUEDLEE VONAYZLAZNZA WYZENZEAZAZLINA SEINZTNICEY SIN] NESZELETVINZE|a eze 2 ‘ Cea uitat pictorul si desen ictorul si .deseneze 2« jtat pictorul sé. ze? Ce a uta’ Eipseste dintr-o ima oo jinea data gi SA descopere ce. | gradinit’, individual, ey Jocurile didactice de tipul »Ce @ pilului si denumeasci partea component ne pilul este deci obligat sa analize ze ecole vu seste *, Jocul poate fi folosit in familie 5 vy eu toata grupa se afiseaza in mici sau cu toatd grupa. Cind se desfiijoat’ 1 ri yazut de caitre toti, Ry copiilor un desen destul de mare pentru iP dacs are indeminarea nece. tual, este desenat de educatoare Peas ca ‘on retroproiector ori sub fo, i fack acest lucru) sau proice! ; jar indicat s& se fac, Se dicpoeta cavum diaproiecwor (Diasco)) Este cat eee tes gridinite diapozitive dupa astfcl de descne Pere ee a crate pentru jo fi pistrate si folosite in condifii optime MO Mee tor (sau are acces la de acest fel. Cind gridinija posedit un senul poate fi proiectat direct, ale scolii pe linga care funcjione: p fart eaied) pet acest caz at fi'tacute colectii de desene (de dimensiunt ) prin car urmareste acelasi scop fara a mai fi nevo! jie s& se co eee diaper dupa aceste desene. $i intr-un caz si in altul Bure Senta ant = poate creste simtitor faté de posibilitatile ce le o Senarea pe tabla, Ararea, CEIC in seazi intregii grupe, > a u tarea intreblrk, sdueatoarea va numi un copil care si dea rispunsul, se va folosi de doua ori desenul la care s-a obfinut un raspuns corect.) P dat cind se foloseste acest joc vor fi numifi si réspunda acei copii ca anunta singuri, cutindu-se ca la fiecare imagine sa fie ales alt copil timpul, educatoarea va solicita si pe cei care nu se anunta, pentru a ant cit mai mulfi copii in efectuarea analizelor. Ea isi va nota numele co} care nu raspund si ale acelora care dau raéspunsuri eronate si, in al in cadrul jocurilor alese fi va aduna si va face numai cu ei exercifii as natoare pornind de la imagini care au mai fost vizionate de ei si tre treptat, la altele pe care nu le-a mai aratat. Se recomanda sA se faca de exercifii si in mod individual cu acel sau acei copii care au lipsi care, din alte cauze, nu au atins nivelul de dezvoltare al majorit&tii c lor din grupa. Pentru grupe mici de copii sau in munca individuala cu cite un se pot folosi imagini mai mici (de marimea unei c&r{i postale sau chia mici cind se lucreazi cu un singur copil) tinindu-se seama ins& cd imaginea este mult prea mica sau prea mare, analiza este mai grea, dec observarea lipsurilor este mai dificila, +* Fie ca se lucreaz& cu o grup& intreaga, xpunerea desenului si fo1 astfel Sneit lipsa respectiva si nu ap; va putea fi prezentata tat al actiuni. fc finte reale. Im m4. luni il rz lnk. * 9 Sraed de, compitimize la adresa jucariel Preeum oR Tau, stricdtor, adaugt oe) Oda Uthat ace nin care se coneretizearh sarin ca trebuie repar sicli) , jar titlul joculul anuntat copiilor va fi formule va fi: ,,Ce-i lipseste aon Pbringit vor putea folosi descnele din aceasti eee pnoit in fafa copies eh or taia cite 0 fercastra gi eat cartes Utilizind fol de incit fn fafa copillor si apard prin aceasti fereasies REN acoperi planse; cite un desen,ee au recunoscut imaginea si de aceca ii va intreba : ,,Stifi ce este desenat aici 2 *. Abia dupa ce ei vor denumi obiectul (fijnta) reprezentat(a) fi va indemna sa priveasci cu atentie si sd spuni ce lipseste, ce trebuie desenat pentru a completa imaginea, Daca nici in acest caz nu vor putea preciza ceea ce a fost omis, se va ariita aliituri de imaginea incompleta si una abso- lut identica (inclusiv ca mirime) dar completa, copiii fiind invitati si le compare. In felul acesta, in procesul de analizi, copilul nu mai este nevoit s& facd 0 comparatie implicita cu reprezentarca din memorie a obiectului respectiv, ci cu o imagine pe care 0 pereepe in acel moment **, Daca nici in acest caz nu se ob{ine un raspuns sau se obfine un raspuns incorect, educa- toarea va lisa deoparte imaginca si o va folosi alta data. Se presupune ed sarcina este prea grea pentru nivelul de dezvoltare atins de copil in acest domeniu si se asteapta pind se produce depasi i stadiu ca urmare a unei serii de exercifii aseménatoare, insa mai usoare. (In mod exceptio- nal, cind in prima gedin{a se prezinta o astfel de situatie, educatoarea va putea indica ce lipseste din imagine pentru a usura intelegerea sarcinii de c&tre copii.) Pentru a putea avea in acest joc rezultate pozitive se cere ca ima- ginile folosite si indeplineasci anumite condifii, si anume sa fie ale unor obiecte (fiinte) foarte bine cunoscute de copii (animale sau plante pe care ei le-au cunoscut in activitati obligatorii de observare, obiecte cu care ei vin zilnie in contact — de exemplu, piese de mobilier — sau pe care le minuiese mereu — obiecte de imbraciminte, jucirii —). Prezentarea aces- tora trebuie facut printr-un desen simplu, clar, in aspectul tipic si cel mai avantajos pentru recunoasterea a ceea ce lipseste (de exemplu, animalele vor fi desenate din profil, casa sau mobilierul in plan frontal ; de asemenea, juciriilor li se va alege pozitia cea mai avantajoasi pentru acest joc). Fiecare ilustratie trebuie si cuprind& o singura imagine din care lip- seste una sau mai multe parti ce se integreaz organic in imagine, astfel incit f4r& acea sau acele parti, imaginea s& fie completa si s& nu poat& fi completata decit intr-un singur mod adic prin includerea in imagine numai a elementului sau a elementelor omise. De aceea partea sau partile omise din imagine nu trebuie s& fie accesorii — care pot lipsi fara a stirbi integritatea imaginii — ca, de pild’, funda sau poseta (cosuletul) pe care le-ar putea purta in mina fetita, morvocul pe care l-ar putea minca un ie- puras, tocurile unor pantofi (sint pantofi f4ra toc), florile dintr-un vas (va- sul poate fi si fara flori), umbrela pe care ar purta-o 0 persoana pe timp de ploaie (s-ar putea si si nu aib& umbrela), pomi fara frunze sau fructe (cici pot si existe pomi fara fructe si f4rA frunze — iarna —), calul f&ré coama (aceasta ar putea fi in partea cealalta a gitului si deci nu se poate vedea in imagine), ceasca fara toarta (aceasta ar putea fi in partea care nu se vede din unghiul din care este reprezentat& ceasca) ; in schimb, se poate * Daci imaginea ‘nu este recunoscuti de copii, va fi lasata deoparte. Ea va fi folosita dupa ce copiii vor cunoaste obiectul sau fiinja respectiva, eventual, la copiii mai mari. =* Nu se va abuza, totusi, de acest procedeu (va putea fi folosit 1a inceput, pina ce copiii se deprind sa rezolve astfel de sarcini), deoarece scopul urmarit este acela de a opera o analizi pe baza unei comparafii (implicite) cu reprezentarea pe care o are copilul si nu o comparatie intre dowd imagini intuite concomitent (pe care se bazeazi procedeul indicat mai sus).ani, 2p C4 joeul se introduce prima data inceptnd e , Se poate folosi de la inceputul anului mod srupa, asa cum a fost aratat mai sus pentru a e ‘ are, se trece la munea individuala imagini cit mai variate. : 4 grupa copillor de 5— alitatea de lucru cu ta xplica jocul si, apoi, pentru 4 cu grupe mici folosindu-se O singura culoare Jocul necesita ca material o planya de ghiular’) de o singu uloare (albastra s sau verde acest fond se giises 5 forme diferite, albA (fle sate spa{ii albe pe carton atunci cind a fost colorat fondul, fie decupate si apoi lipite pe plans forme din « In afara de plan: miarime si form: in aceeasi culoa on bubtire sau hirtie alba). 4, din joc mai fae parte gi forme de carton identice ca ‘cu spatiile albe de pe plans. Aceste forme sint color ca si fondul tablitei. Sarcina jocului consta in acoperirea tuturor spatiilor albe cu formele colorate si decupate (asezate cu fata coloraté in sus daca sint colorate numai pe o singura parte) in aga fel incit si se ob}ind o plans4 wu colorata, orm Sarcina poate fi gradat& in functie de virsta copiilor si de gradul lor de dezvoltare. Astfel, pentru copiii de 3—4 ani se va folosi o plans4 cu 3 forme albe, pentru cei de 4—5 ani o plans cu patru forme albe, iar pentru cei de 5—6 ani o plansa cu sase forme. De asemenea, gradarea sarcinii se mai poate face si prin modul de desfagurare a jocului. Cea mai usoarA forma e aceea in care se di copi- lului plansa si formele corespunzitoare, el urmind sa le aplice corect pe spatiile albe. In acest caz i se cere copilului s& opereze analiza plansei si © analiz4 a pieselor in momentul alegerii lor. Implicit are loc si o operatie de comparare intre formele spatiilor albe si cele decupate. Dificultatea sarcinii creste atunci cind, pe ling’ plansi, se dau formele necesare, in culoarea ceruta, amestecate cu alte forme la fel, insi de mai multe culori. In cazul acesta, analiza trebuie efectuataé de douad ori conse- cutiv (in doua etape), la inceput pe baza culorii si apoi pe baza formei. Dificultatea este la fel de mare cind se dau mai multe forme decu- pate decit sint necesare gsi cind toate au aceeasi culoare. De exemplu, plansa de carton cuprinde formele : disc, patrat, dreptunghi, triunghi, dar pe ling’ jetoane de aceste forme se dau gi ovale gi romburi. Ultimele dou cazuri pot avea loc in special cind particip’ la joc un grup de prescolari (2-4), fiecare primind cite o plansa, iar formele decupate sint amestecate si agezate in fata lor, copi: urmind si-si aleaga pe cele de care au nevoie. In acest caz atit plansele cit si formele pot si fie de alta culoare pentru fiecare copil — cind alegerea se face dupa forma si culoare — fie de aceeasi culoare pentru toi copiii — cind alegerea se face din mai multe forme de aceeasi culoare. . . Cind se joacd in grup, se pot initia gi intreceri intre copill respectivi. Va cistiga cel ce asazi mai repede, in mod corect, toate formele pe plansa sa, obtinind culoarea uniform a acesteia.gn care este decup Jemn : a Varianta it din sablite de JE” cnt tot din lemn si i truit gecupate NN $i ge ul mai poate fi cons! ormele OC jin acest caz, atit tabj_ Joeul mai POT un Jace, Yor gin table $i Jocul va avea Rey pentru fiecare forma, ective ‘ojorate- racagurile TESPCCT ate pot fi 7M sre formele sint decupat, jncadreaza in x it si janta, in ¢ 2 ped tele, cit si formele de Jem Or ta va rianti, e Sofectioneazi Gee surarea descris& mai ue in ‘cazul ind jocul s& an din tablije, s¢ Poa! os ton, dacd acesta este foarte gros) poate numi $i 58 facem © plans& jn, In aceasta variant, Jo es treagii la fel colorata“. Ca abit inzind forme cunoscu, ife cupri ‘ 2 . lange say eed ub aspect instructiv, fiing Se vor folosi numai pl ae de copii in momentul jocului, olul acestuia) SUP 7) scopul stu in do de fixare si nu de transmitere de cunostinie j, dupé cum am via, meniul cognitiv este secundar, aan sercitii aan cela de ai pune pe copii in situatia oe a efectua exercifii de analiza si, implicit, de comparare. Ghici ce s-a schimbat ! Jocul consta in expunerea in fafa copilului a unor obiecte cunoscute de el dintre care, in timp ce el inchide ochii, se ascunde unul (sau mai multe). Privindu-le din nou, copilul trebuie s& numeasca obiectul sau obiectele ascunse care, odata »ghicite“, sint puse la locul pe care lau ocupat mai inainte. Procesele psihice solicitate in acest joc sint analiza si memorarea, deoarece copilul trebuie s& identifice fiecare obiect din grupul expus si s& Je tind minte pentru a-si da seama apoi ce lipseste. Gradarea sarcinii se face in functie de virsta si : tare a capacitafii copilului de a efectua analize. pas a re eat primul rind prin numdrul de piese expuse. Cu cit sint mai ite, € ct sarcina este mai grea, deoarece si analiza si mem # mute, cu 2 O a doua modalitate dé a actiona eee Lea cinil este modificarea numdirulul de piese cure eo eng a piese care se ascund. Este mai uso! de ghicit atunci cind se asc’ i un % deci sau trei. de 0 piesa, decit atunci cind se ascund dou!___In grupele de obiecte aseminiitoare nu vor fi introduse decit atitea obiecte cite poate numara copilul in mod constient, Aceasta varianta este cea mai dificila. Ca indicalii_metodice, atragem atentia cd piesel asezate, incit ficcare din cle si poata fi viizuta bine d (s& nu se acopere una pe alta). Inainte de a proceda la inchidere: (sau obiectelor) se va cere copiilor si denumeasca obicctele expuse § precizeze numirul celor de acclasi fel. Este indicat ca ace: fie folosit numai de citeva ori, atunei cind copii de 5—6 ani vin in con- tact prima data cu acest joc, o perioadé mai mare cind copiii de 4 ani incep sA-] joace si in mod curent atunci cind ne adresim copiilor de 3 ani. Obiectele se denumese numai cind un grupaj se prezinta prima data. Se recurge din nou la aceasta operatie numai cind grupajul se schimba. _ De fiecare data cind copiii inchid ochii se ascunde alt obiect, care apoi este reintrodus in grupaj. vor fi in asa fel catre tofi jucdtorii a ochilor gi la climinarea obiectu Intr-o sedinta se ascunde la inceput cite un obiect, apoi se pot as- cunde cite doud (maximum trei) la fiecare reluare a jocului. In acceasi sedinta se poate alterna ascunderea unui obiect cu ascunderea a dova si trei obiecte fara a anunta copiii *, astfel incit de fiecare data cind deschid ochii, ei sA se gaseasca in fafa unei situatii surprizd, trebuind s4 caute cite si ce anume obiecte au fost ascunse. Procesul de analiza este, in acest caz, mai complex. Dupa ce toate posibilitatile de combinajie au fost epuizate se trece Ja formarea unui alt grupaj; este de preferat ca acesta si cuprinda alte obiecte. Obiectele din primul nu vor mai fi introduse decit in al patrulea sau al cincilea grupaj, intrucit altfel, in mintea copilului, s-ar putea naste confuzii intre primul si al doilea sau al treilea grupaj. Cind se lucreazi cu un grup de copii este de dorit si fie antrenati ‘eit mai mulfi in rezolvarea sarcinii jocului. In grddinitele de copii, jocul poate fi folosit si cind se lucreazé cu toaté grupa. In acest caz se pot organiza intreceri pe tema ,,Cine ghiceste mai repede ce s-a schimbat ?“ Varianta I O varianta a jocului este aceea in care, in loc s& se elimine, se adauga obiecte (1—3). In rest, se procedeazi la fel ca la varianta precedent adre- sind insa copiilor intrebarea : ,,Ce s-a adiiugat ?* Varianta a Il-a Variantele precedente pot fi combinate jucindu-se alternativ in aceeasi sedin{a. Combinajia intre aceste variante poate fi fAicut& si in acclasi tur de joc. In acest caz ob{inem o noua varianta, in care se porn e de Ja un + Copii sint anuntati de numirul de obiccte ascunse numai in prima sedinta ‘in care se ascund mai multe obiecte decit in sedinta precedenta 5 apoi, loseste eliminarea mai multor obiecte se anun\é acest lucru spunindu-st 3 484 vedem daca stiti ce obiecte au fost ascunse 7 Dacd ei nu reusesc sa numeasca decit unul (sau doua) si de fapt au fost ascunse mai multe li se spune: Mai gin- diti-va, c&ici mai lipseste si altul (mai lipsese si altele)".se aetteitin A SR AO sefiunel, sadist). Cd copity yy, un nlludl (aratde yy J inlvebared co ff “ pug, mine, unto un obivet (nuiny A Ge Hott Nt tup de obiccte () chid ochii se elimina Copii tebuie sd ghice andneseed este formu cota Aresenead este farmiuakila ta aeest fol grout de rezolval deonrees gapyy ti varianta ace rreina esto mal # i trebuie sh precizeze mi numal co sa eliniiant saat wurnal ee tal wlll @, In acolasi timp, elimi wr antiugel Diticulliten teeing sporeste ntinet cind mumarul obiecteloe ascunse gh al color ndliggnte egy, comitent varias in cadrul folosi'ii aceluingl grupal de pildily 80 wscung oud obivcte gi se adauyi unul, apoi, se adaupgt douli yl ve necunde ig) (firX cx intro timp si se fi revenit la formiafin inTfialit aya CUM 8 proged, la primele jocuri). a) gh nes a diutiy imbat, Chiar ve cos Varianta a Wea O dificultate mai mare o prezinti schimbarea locului intre obicete cu scam daci se schimbit locul a douli obicele deodutay a jocului nu poate fi intrebuintatit decit Ja coplit de 5—~@ a modulus In cate expuse (m Aceasta form anj deoarece pune probleme de orientare ( sint asezate piesele) prea dificile pentru copii mai mici : Titlul jocului va fi in acest caw + ,,Ghici ce gi cum s-a schimbat 7, Combinarea acestei variante eu cca descrisit mai sus constituie o murire a dificullifii sarcinii, deoarece schimbarea loculul se va adiuga actiuntlor de eliminare si de adiuga i formii a jocului se poate, dealtfel, combina cu ficcare din se mai sus, realizindu-se in toate cazurile o sporire a dificult Ele nu pot fi folosite, in: la copiii de 5—6 ani si numai dup& ce ci s-au familiarizat cu variantele anterioare, Recunoaste semnul ! In partea de sus a unui carton de mirimea unei pagini de caiet (a mijloe sau in col) este desenat un anumit semn. In cadrul unui pitrat sau dreptunghi care ocup& restul cartonului, sint desenate mdi multe semne asezate regulat unele lings altele gi unele sub altele. Printre ele se afl& si semnul din partea de sus a cartonului. Marimea tuturor semnelot trebuie s& fie aproximativ egal cu a modelului. Copilul trebuie sé-l gé- seasca si si-l arate. Daca pregiitim un set mai mare de astfel de cartoane, pe fiecare cat- ton se deseneaza alte semne. Acestea nu trebuie si aibi vreo asemanare cu imagini de obiecte. Unele semne de pe un carton pot figura gi pe alte car- toane, dar in compania altor semne. Un semn ce trebuie cdutat nu va ocup2 niciodata acelasi loc pe doud cartoane. El poate si nu fie orientat mere in acelasi fel. De exemplu, daci pe un carton a fost orientat vertical, pe altul, va fi orientat orizontal sau oblic. Daci a fost orientat in sus, va putea fi apoi orientat in jos sau intr-o parte, 24La inceput, semnul ce trebuie cdutat va avea aceeasi orientare ca si modelul (fig. 11). Cu timpul insd, se poate cere copilului (numai dupa ce 3 implinit 5 ani) sd caute un semn la fel ca modelul, din punct de vedere al formei, insa orientat altfel (fig. 12, 13 si 14). Aceasta constituie o forma de gradare a dificultatii sarcinii. O alta forma de gradare a acesteia se ob- fine prin marirea sau micsorarea numarului de semne de pe carton. Astfel Se incepe cu dou (mai cu seamé cind ne adresim copiilor mici, de 3 sau 4 ani) apoi, treptat, se poate trece la 3, 4, 5 pind la 9, iar, dac& dezvoltarea copilului permite, pind la 12 semne. ‘Acest joc aduce o mare contributic la dezvoltarea capacitatii de ana- liz vizuala a formelor, antrenind in acelasi timp si efectuarea unei com- paratii implicite intre semnul-model si celelalte semne. Actiunea sa este cu atit mai puternica cu cit anal liza nu se bazeaz& pe reprezentari cu sens ale memoriei, formate anterior, ci pe imagini fara semnificatie percepute fn momentul jocului. Prin exercitii de acest fel si prin transfer se dez- volt, treptat, capacitatea de observare analitic’. a mediului inconjurator, insusire care joacd un rol extrem de important in procesul de cunoastere a cirui mare pondere in perioada prescolaritafii este cunoscuta. Jocul este individual, dar in grédinita, cu ajutorul proiectiei, educa- toarea se poate adresa intregii grupe si poate chiar organiza intre copii intreceri: ,,Cine ghiceste mai repede unde este semnul?“ Copilul cai se anun{4 va ardta semnul cu ajutorul unei baghete. Se antreneaz copi in comentarii asupra corectitudinii raspunsului. In cazul cind primul gre- seste, se repeta intrebarea si alt copil, care se va anunfa, va aréta semnul respectiv. Se procedeazd in felul acesta pin& se arat& corect. (Dac& nici un copil nu va putea indica semnul respectiv, atunci il va arata educatoa- rea, dar numai in primele sedinte.) Nu se va face apel prea mult timp la intrecere, mai cu seam cind se observa cA mereu aceiasi copii rezolvA corect sarcina. Educatoarea va cduta s&-i antreneze, treptat, si pe ceilalti copii. Ea va arata desenul si va solicita pe un anumit copil : ,,S& vedem daci Nelu va putea sa giseascd semnul ! Dac& acesta greseste sau sustine cA nu stie, il va indemna s& mai incerce, Dac& nu se obfine un rezultat pozitiv, educatoarea va putea solicita alt copil din cei ce nu s-au anunfat. Ori de cite ori se arat& corect semnul, educatoarea va atrage atentia copiilor asupra identitatii formelor, urmarindu-le pe ambele cu bagheta, pornind din acelasi punct la amindoua. Cind semnul va fi orientat altfel decit modelul, in primele sedinte adultul va atrage atentia copilului asupra acestui lucru. In felul acesta copilul va sti cA, in cdutarea sa, trebuie si se ghideze dupa forma, indife- rent de orientarea pe care o are semnul. Varianta Cind se lucreazA cu copii sub 5 ani putem folosi, in loc de semne, imagini de fiinte sau obiecte cunoscute de ei pentru a le trezi interesul si a-i familiariza cu modul de rezolvare a sarcinii jocului. Aceasta varianta este, de fapt, o forma pregatitoare a jocului pro- priu-zis, Treptat, se trece la imagini schematice, iar apoi la imagini fara sens, \Imagini suprapuse (Cite sint 2) sint desenate contururi suprapuse de jin a recunoaste gi a spune cite dezvolla capacitatea de analiza Jocul cuprinde planse pe care obiecte sau fiin{e, Sarcina copilului consti imagini sint si ce reprezinta cle. Jocul vizuala, O conditie pe care trebui imaginile sa fie redate numai este mai sugestiv pentru recunoaste Se admit si uncle lini, sau aminunt ja usurarea recunoasterii. an a ; O alta conditie este aceca ca Jiniile tuturor imaginilor s& aib& aceeasi grosime. Nu se admit doud sau mai multe grosimi de linli pe acceasi plans, sf o indeplineascd jocul este aceca ca prin contur alegindu-se aeel contur care 1 obiectului sau a fiintei respective, fe interioare daci acestea contribuie A treia conditie consta in faptul ci imaginile trebuie si ReaD obiecte si fiinte foarte bine cunoscute de copilul céruia i se propune jocul. A patra conditie se refera la dimensiunea imaginilor. Ele nu vor fi prea mici, nici prea mari. Cartonul va avea mdrimea unei jumatati de foaie de caict. na Cea de a cincea condifie se referé la asigurarea unei gradari a sar- cinilor, potrivita virstei si gradului de dezvoltare a capacitatii de analiza a copiilor. Factorii care pot concura la realizarea unei gradari foarte fine sint multipli. Unul dintre ei este gradul de complexitate a imaginilor alese. Cu cit contururile sint mai simple, cu atit vor fi recunoscute mai usor, Un alt factor este numarul de imagini suprapuse. Cu cit acestea sint mai putine, cu atit descifrarea este mai usoara. Un al treilea factor este modul de suprapunere a contururilor. Cu cit porfiunile suprapuse_sint mai mici, cu atit imaginile vor fi mai usor de recunoscut (compara fig. 15 cu 16), Totdeauna se arat& copilului un singur desen pe o plansa. Cind se propune pentru prima oar jocul, este indicat si se porneasc de la cele mai usoare forme ale lui, De exemplu, dowd imagini identice suprapuse partial. Apoi se folosese tot doud imagini, dar mai complexe, suprapuse tot parfial. Cu timpul, suprapunerea poate cuprinde porfiuni tot mai mari din imagini, iar imaginile pot deveni ceva mai complexe. Cind se trece la suprapunerea a trei imagini, se incepe tot cu contururi simple, partial suprapuse, trecindu-se apoi la imagini mai complexe si apoi la suprapuneri ale unor porfiuni tot mai mari. Daca prescolarul stie sa numere, el va spune cite imagini sint suprapuse si va denumi si obiectul (fiinja) respectiva, Dac& nu stie si numere, va arata conturul urmarindu-1 cu un befisor (chibrit ars), Acest procedeu poate fi folosit atit in primele sedinte, cind se introduce acest joc, cit s! atunci cind copilul nu reuseste si distinga numai din ochi toate contururile. Se poate proceda la fel ori de cite ori complicim desenul, (De exem- plu, nu va mai fi vorba de doua sau trei’cercuri, ori doud sau trei oud, 2—8 c&rucioare etc., ci de un cere si un plic sau un cere, un ou si un plic sau un morcov, un mar si un ou ete.). In general, nu se pot da mai mult de 3—5 imagini suprapuse pentru copiii de 5 ani. Pentru virstele inferioare se dau si mai pufine imagini. Jucul este individual, dar in gradinita poate fi jucat cu toata grupa daca se foloseste proiectia cu epidiascopul, cu retroproiectorul sau. dacd se confectioneazi diapozitive dupa desenele respective. In acest caz fiecare 28imagine va fi denumita de un alt copil (ci i n e fi ul pil (cind ele sint diferite) si ei va Ai wemisltfex.o bagheta, la inceput de citre Since apaitae c | eare a denumit-o, Cind se Tucreazi cu un colecti jon poate capita gio nuanja de intrecere folosindu-se PASSER pen dezvoltarea capacitéfii lor de ,anal si, deci, jocul nu-si va mal atinge scopul. Consecintele pot fi insd si mai grave. Dupa 3—4 inceredvi care nu vor fi ineununate de succes, ei se vor plictisi si nu vor mai manifesta, viitor, dorinja de a-] mai juca. Astfcl ei vor fi privati de exercitiile pe care acest joc le prilejuieste prin repetarea Jui cu materiale mereu nol. In gridinij4, pentru a exp modul cum trebuie jucat, se poate folosi intr-o sedin{a jntroductiva proiectia (de diapozitive sau cu a proiectorul ete.) cu. ajutorul cireia tofi copili pot pa’ a la ghieires cel a ce lipseste. Aceast forma de desfigurare a jocului nu trebuie si se per manentizeze. . por Pentru a obfine efectul scontat, numal primele loud desfagurare descrise mai sus sint indicate. vor fi usor vivibile, pe modalitati de ornFigura 27 Figura 28 36Observatie 5 st denumiri (si imag: Jocul se poate repeta si cu alte materia 5 ee maziny de animale (patrupede, insecte, Pasir) SU OT ge curte, diferitele g losi denumiri (si imagini) de patrupede $) To" ceasta intr-un colf al eum? infafisate copiilor putindu-se petrece de je umane sau la jucagiy ‘Alt data se poate face apel la Personae (oo tiricabile : mama, ta acest az peronajele trebuie si fie foarte User eT cde, bien bunica, bunicul, fetita cu rochiti rosie, fetita CU eet), mingea, piv pantalonj maro, baiatul eu pantaloni bleumarn Woo one se pot pet cijelul, pisica. Acjiunile succesive Pers pe Petree fie in pare, fie i fie in cas’, fi ada. ; eee ena core se vor broda acjiunile pe canavaua unel povesti adecvate care sil antreneze afectiv pe copil $i sii suscite Interesul fy operatia de cdutare. Cine trebuie si plece 2 ine trebuie si te potrivit virstei de 5 ani dar poate § Jocul Cine trebuie sa plece este potrivit vinste) te Pm on jucat in anumite cazuri si de copii de 2 3 punerea pe flanelograf, pe Staliv, pe tabla magnetic’ sau cola pe mass (cind numarul jucdtorilor este mic) a unor figurine (siluete decupate si pictate) reprezentind toate personajele principale si elementele impor. tante (plante, lucruri, animale) dintr-o poveste, printre care se amesteci si un personaj din alta poveste. Pe acesta copilul trebuie sa-] géseascd gi si] elimine, Intre figurine trebuie si se pastreze oarecare proportie. (Nu vor fi la fel de mari cele ce reprezint& adulfi cu cele ce reprezinta copii sau cele ce reprezinté oameni si cele ce reprezinti animale sau alte personaje mici ca soarece, insecte, turtifa etc.)*. Figurinele trebuie si reprezinte toate personajele principale ale po- vestii care fi pot ajuta pe copii si o recunoasci. De asemenea, nu trebuie s& lipseascai accesoriile caracteristice care contribuie la recunoasterea po- vestii. Nu vor figura totusi decit elementele absolut necesare recunoasterii ei, Nu vor fi expuse nici elemente sau personaje secundare care mai mult ar incurca pe copii distrégindu-le atentia spre lucruri neesentiale. Astfel nu vor apirea persoane din suita impratului, pAsiri, insecte, flori, ele- mente de decor, care pot figura in diverse basme, deci nu ajuta la defi- nirea unuia din ele, Sa ludm citeva exemple. Din povestea Fata mosului si fata babei vor figura : mogul, baba, fata mosului, fata babei, ciinele, copa- cul, fintina, cuptorul, animale cérora fetele le-au dat mincare, lazile pe care le-au luat. Nu vor fi expuse : drumul, p&durea, casa la care au ajuns, baba (Sfinta Vineri), acestea fiind elemente neesentiale pentru recunoaste-. rea povestii. In povestea Motanul Incdlfat vor apSrea : motanul (incéltat si cu pilarie cu pene), stépinul siu (imbracat sardcdcios), imparatul, fiica lui, c&pcdunul. Nu vor figura : frajii baiatului, suita impiratului, caleasc, * In loc de figurine pot fi folosite si dreptunghiuri de carton (lemn) pe cate sint desenate personajele respective. Aceste cartoane pot fi egale ca marime urmind ca desenele si fie mai mari sau mai mici, astfel incit s& se pastreze, oarecum, Pr0- porfia intre ele. Totusi, este mai indicat s4 se foloseascA figurine decupate, ele filnd mai atractive pentru copii.seceritorii ete., care constituie s j i ii ri a cons personaje si accesorii nesugesti mul Albé ca zépada si cei sapte pitici personajcle Se een De ca zipada, mama vitrega cu oglinda in mini, vind iticii feaiesrada Poatael vind cael aan viniitorul, piticii, Nu vor fi- ada, prinjul, eare ‘ ‘i poveste, Nu va fi nevoie si aaa ni aw aaa ria Ain ate crite ipostaze) care, desi define roluri principale, nu mai este necesara = recunoasterea’povestii. In povestea Urstl picdlit de vulpe vor fi folosite figurinele reprezeniind : {aranul, earul cu peste, vulpea, ursul, Nu va fi necesar’i prezenta pidurii sau a lacului. De asemenca, in povestea Scufita Rosie vor fi necesare urmitoarele pers Seufita Rogie, lupul, vina- torul. Nu este necesur si apard mama Scufiei Rogii, casa ei gi a bunicii, pidurea, In povestea Puf alb si Puf gri pot figura numai cei doi iepurasi nama lor si boreanul cu duleeata (eventual §i elemente din iarmaroc, de pildd un scrinciob cu barcute gi unul cu lanjuri). , In momentul expunerij figurinelor, printre pe jel stil vie tconl ott ara\ealortscolaraltea(Gbacive ance aafainen’ Ee mind si-l descopere, s& recunoascd din care poveste face parte gi si-l eli- mine. Personajul trebuie astfel ales incit s sugereze neapirat povestea din care face parte. Nu se va alege un personaj, chiar principal, daca ar putea fi Intilnit si in altA poveste sau daca nu este suficient de sugestiv. De pilda, din povestea Motanul Inciljat va fi ales chiar motanul cu pala- rie cu pene si incalfat cu cizme. Nu va fi ales imparatul, nici fica si nici cApefunul si nici chiar stipinul pisicii, deoarece fiecare din acestia, luali separat, ar putea reprezenta personaje si din alte povesti. (In cite povesti nu intiinim impérati, baieti siraci, fete de imparafi sau zine, smei sau capeauni !). La fel, din povestea Turtita va fi aleasi Turtita si nu mogul ‘u baba ori vreunul din animalele pe care le intiIneste Turtifa pentru cA in multe povesti este vorba de mosi si babe, de animale (de exemplu : Punguta cu doi bani, Ridichea uriasd, Fata babet si fata mogneagului). Dac& povestea nu cuprinde un astfel de ersonaj se alege acela care, Pp p ae peAes we intovarasit de unul sau mai ‘multe accesorii, si poata fi situat numai in- tr-o anumita poveste. Astfel, din basmul Cenuséreasa va putea fi ales fe- Ciorul de impirat cu pantoful in mina. fn nici un caz nu va fi aleasi Ce- nusareasa, deoarece ar putea fi confundata cu alte personaje reprezentind fie fete sdrace (de pilda, Fata mosului) fie zine (cind este imbricata pentru pal) ; din povestea Puf alb gi Puf gri, va fj ales numai iepurasul cu borca- nul cu dulceata. ole . In cazul in care nu se poate alege un personaj nici fn aceste condi i se va alege un grup mic de personaje care vor fi reprezentate impreuna. De exemplu, Alba ca zipada si cei sapte pitici sau Alba ca z&pada si impa- rateasa transformata in negustoreasd intinzindu-i un mar sau Alba ca z&pada si vinatorul. In situatia aceasta poate fi vorba chiar de eae eae 2 unei scene caracteristice numai unei povesti prin care aceasta va fi re noscuta. we * cetmaing - Se recomanda ca imbracimintea, accesoriile $i atitudinile persona- i i ‘i i sf fi tfel alese incit si constituie caracteristici jelor din ambele povesti sa fie astfel a ese incl reea Ursul pacdlit de ale povestii respective. De exemplu, vulpea din pove: a filo gi Puf gri sh vulpe sa aiba in bot un peste, iepurasul din Dee ae ant de dulceat& fie surprins tragind poreanul cu dulceafé sau plingin wil a gi cdsuta ie- si borcanul spart pe jos, jepuragul din povestea Casuja vulp' purasului va fi reprezentat plingind lingd o buturugs.un persona (a gray folosit din aceeast pl sa fie onaje P grup de pera ariate moduri de pia aces! Nine personajele gor in alta sedinja alt per pentru a cere copilului re introduse mbinata “aterior Sau Printre pen. myariate. De exemply te Zentare a ci, Aceste figurine POL cor vesti cu care cea dea doua a £08! axtrem ¢ ee , Povesti cu care cea dest dows 1°) gj extrem ri gurine ce reprezing, > Combinat ul 7 ' grup Cenusdreasa, 23> jele altei pove tanul Inca vestea Turtifa, fie in grupul Te {1 Com intradus iD AUP “Hovestea Cony en enti’ eve, Tn alte yedinye gh fi fata mos, Cenusdreasa ee k Nacibabct z cel aparfinind povestii Fata ba j sus 67 te di tee Daurinele Movestitor amintite MY “cr ruja Cu PEs din povess Aejen de. pilda, Mog) Or pate fi aleasa vulpea ey jelagl baw vestea Alba ca zap, figura si alte Sail a y a din lac. Din Poviltel povesti fie Ait ® ae ulpe Ursul pacalit de alls P peste in bot sau ursul stind cu comes sreonajele 4 povesti cei sapte pitici pot fi introduse printre Pt rul, fie Alba ca z4pada i sapte pitici p vindtor ae 5 arul, cingatoarea sau pieny Alba ca 2p i in baba oferindusl MNT Geo fine in me asa, privinducse 1p CRUE mere interes pent mit ca jocul Mite personaje din cea des copii, Este bine, totusi, sa nu se introduc’! ©" ruta pe copii in stabili. doua poveste deoarece acest lucru 1-ar ee nte povestea in care ele au f2 imaginilor ce sint intruse si @ celor ce repreZ! ¥ fr introduse. Expui pilul se ob: flanelografului, a tablei magneti introduce un grup de personaje accesorii, acestea trebuie grupate ovestii din care fac parte as ees fete oe P "raquinared figurinelor introduse va fi faicuta In asa fel pa copia’ s& nu observe in timpul manevrarii ca ele nu aparfin povestii. De ace heestea nu vor fi asezate nici Ja Inceputul expunerii, nici la urmé, nici ry vor fi situate separat (pe alt linie sau intr-un colf), ci vor fi intercalae printre celelalte imagini. se va explica prescolarului cd in fata lui a: Figurinele odatA expuse, i fost aranjate personajele (eroii) dintr-o poveste dar ca printre ele s-a mii cit si un personaj din alt poveste. El trebuie s& le priveasca bine pe toate si spuna despre ce basm este vorba, precum si care personaj nu este d= acea poveste gi trebuie si plece. Cind va fi introdus un grup de perso din a doua poveste (de exemplu, Albi ca zipada si piticii) se va atras atentia ci mai multe personaje din alt basm s-au ratacit acolo. Este bix ca la inceput sa se introducd numai cite un personaj strain, eventual cue accesoriu sugestiv, si abia dup ce copilul s-a deprins cu jocul s& se intt- duci mai multe personaje striine de povestea reprezentaté. Cu timp. dupa ce copilul s-a obignuit cu acest joc nu i se va mai cere s& spuni di ce basme sint toate personajele, ci si indice numai pe cel ce ,trebuieS plece“. In acest caz operafia mintal& de recunoaste: tii sia intr sului este implicit. SEUSS OSES EOE Intr-o sedinfai, jo j , 2 eee ee jocul se poate juca de mai multe ori, schimbind mere yCine trebuie si plece 2 poate fi 4 F i Dae pee siluctale co ie poate fi jucat individual sau in grup unei intregi grupe din gridinity, eUse “rect pe masa. Cind se adresea3 grupe din gradinita, expun tabla magnetica sau pe un stativ, Cind es, 8° face pe flanelograf, $V 5, . Cind la joc ia parte un grup de copii * zipada cu piticii, fie parateasa trans nele, fie numai img Aceste combinalii variate pert 4 i ia i t). Dupa facutd linear (la inceput). Dupa ce «, Je pot fi raspindite pe toat suprate, nerea siluetelor poate ignuieste cu acest joc, r dite snuleste cu acest 1% Coy a mesei. Daca din a doua poveste y ‘aj intovarasit de anumi. sau un persona, ja un loc pentru a usura recunoastere,o intreaga grupa din griidinita) la inceput, alegerea povestilor si a persona— jelor va fi facuté de catre adult (educatoare). Cu timpul, dupa ce copi unose foarte bine jocul, daca nivelul de dezvoltare al prescolarilor din grupa (sau din grupul jucatorilor) permite, aceasté sarcina va putea fi tre- cuta copiilor, Intr-o prima faza, adultul (parintele, educatoarea) le va ex- plica modul cum trebuie si procecicze. Astfel, le va spune ca trebuie sa-si aleag’ o poveste, apui sii-yi aminteasca ce personaje are basmul, care sint cele mai importante pentru a ajuta la recunoasterea povestii si dupa aceea sh caute fig fe (siluetele) necesare. Pe urma trebuie si aleaga un per- sonaj (0 siluciA) din alta poveste pe car © amestcce printre primele. Dupa aceste explicatii educutoarea ii va ajuta efectiv la alegerea unei po- vesti si la stabilirea personajelor pe care aceasta le cuprinde, apoi va pro- ceda la eliminarca celor ce nu sint importante pentru recunoasterea bas~ mului nd copiilor pentru ce elimina fiecare personaj (sau elemen*) propus initial. Apoi, copiii vor alege alt basm si se va stabili prin discuyt ce persona} mai reprezentativ si fie ales. Adultul va ardta copiilor de ce a trebuit ales acel personaj si nu altul. Cea mai grea operatie pen=ru cop este s:abi importante pe care o au diverse figurine pentru reprezer tarea basmului respectiv. De aceea, in aceasta problema este adesea ne- voie de explicatiile si de ajutorul parintelui sau al educatoarci nu numa atunci cind copili incearcd pentru prima data s& aleaga ei personajele Cer si mai tirziu, daca se constata ca ei comit greseli. In aceast& variant’, in prima sedin}, dupa ce se dau explicayile si se alege povestea, pentru ca Ja reluare jocul s devind mai interesant, se ‘se un cop!) afara din sala in timp ce se procedeaza 1a alegerea de-al doilea basm de cdtre toti copiii din grup (cu exceptia celui ce a ca:), Acesta urmeazA sA fie chemat dup& expunerea figurinelor si va te- bui sA ghiceasca ,,cine trebuie si plece“. Dup ce copii au inteles cum trebuie si procedez: si un alt mod de lucru. Un copil este chemat de adult si soptite. aleg povestile si personajele pe care le expun. In gr dinita, rea celui ce va fi chemat la educatoare poate fi facuta dintre copii intrebarea ,,Cine doreste sA aleaga ?“ sau ,,Cine s-a gindit la o poves? care s4 0 ilustram ?“ se anuntd ca vrea sa efectueze aceste opera’ toarea mai poate numi direct un copil invitindual s& se gindeascd la o Do~ veste si si vind la masa ei sd aleaga figurinele. In felul acesta ea Ha neaz& si pe cei mai timizi, mai putin activi, mai lenti, a caror dezvol nea atins nivelul optim sau care n-au inteles cum trebuie sé procedeze sau au Epsit cind a dat grupei explicatiile asupra modului de lucru. Ea poate @uce'in acest fel muncé individual cu copilul ajutindu-l si sleasa 0 po- veste pe care el 0 cunoaste, si stabileascd personajele si, eventual aleaga figurinele. Ea va cduta s&-i antreneze pe toti copiii din grup, pe rind atit in procesul ghicirii cit si in cel al alegerii. Copii care joaca cu usurinté acest joc pot si formeze echipe de cite doi: unul aranjeaza s Le si celalait indicA cine trebuie sa plece ; rolurile se schimba alternativ sau nu- mai daca se ghiceste. (Cind la joc ia parte un grup mic de copii, figurinele, cum am spus mai sus, se expun pe masa.) * In acest joc, se face apel in mod implicit Ja memorie si la imaginaiic reproductiva, copiii trebuind sii reaminteasca si sa-41 reprezinte basmele auzite (sau vazute in diafilme, filme, teatru) si se exerseaza in principaintre cele cunoscute gi a elor dint® znumit criteriu (alege, " 3m capacitatea de analizi (alegere’. bast. dup’ un z electic Treventarea povestilor respectivat sohajelor din basmul ales), de sot personajelor dupa important Jor jntr-un basm)- | Be cinteve (gruparea personajelor O° sinut intro cutie cu desptrfityas rest joc poate FEV orii, figurine reprezenting Materialul pentru ac In fiecare desparjitura vor fi b&rbati (imparat, mo$, prin caun, zmeu ete.), femei (mp4 a le im, Rosie, Alba ca zapada, Cenusiireas®,.& "paieti (stap vitrege ale Cenusaresel, fetije mai mic), (urs, vulpe, iepurasi mai marj Gitiva baiefi mai mici), animale salbatice (UTS) Ve cel, broscuta ete), ant. aye ici unul plingind — veverite, UP» otek, ci, boi, cal — amen male domestice (Motanul Incaltat, cine, PH "Sey ii, cocosul), personaje mx Unul inaripat —, cei trei purcelust, pra i Kee obul de griu, Bobul at Uirunte gr accesorii : Turtita, Oul in oald (sain Manus mavare, oala (sau ménuga) pentri. P isihei purcelusi, césula Ps casutele celor trei purcelusi din po’ a jepuragului, buturuga din i fintind, cuptor, dou’ i. gheata a vulpii si cea din coaja de CaP on vestea Casufa vulpii si cdsufa iepuray agului, pantoful Cenusirese, dite pentru povestea Fata pabes si fate mognet caruta cl este, pungufa cu ani etc. . is se pe povesti ar usura folosirea lor, fn schimb, aran- jarea pe categorii de figurine, asa cum 2 ardtat mai sus, preinté dous avantaje majore. In primul rind, permite folosirea aceleiasi figurine pentru reprezentarea pe rind a trai multor personaje. De exemplu, PejluetA de implrat va putea fi folosita in toate basmele in care acesia apare ca personaj principal 1, de asemenea figurinele reprezentind impi- riiteasa, printul, baba, mosul, animale etc. Tn al doilea rind, avantajul riteas7, Picea ck alegerea de cXtre copii a situetelor, in functie de poveste, constituie un excelent exercitiu de analiza si selectie care se adauga celui Sfectuat in cursul ghicirii personajului ce trebuie indepartat. De aseme fea, aranjarea materialului in cutie prilejuieste un exercijiu de grupare new estuia dupa alt criteriu decit cel folosit in joc (In joe se foloseste cr a ei: gpersonaje aparjinind unei anumite povesti“ pe cind la aranjares in cutie eriteriile de selectie si grupare sint altele : femei, birbafi, fete, fi, patrupede domestice, patrupede sélbatice, pistiri ete.). Aceste ex - citii dezvolta suplejea gindirii copilului, wo sty peat oe Zonk cal material ote cere redarea ‘unor scene care a ‘rel a Tou sagcoeceret acest jorr eee 1 trebuie si fie neapirat dintr-o poveste, ceca ce comporidi mai multe personaje si mai multe accesorii recum jmaterial pentru decor. Prezenta acestora ar § DE aieaereh materialului pentru jocul ,,Cine trebuie sa r incurea pe copii la aleg Fee erie ete ea Teco ne plece ?* unde nu se folosese rr necesare pentru identificarea povestii eee accesorii care sint abs Eee areaen al scrn cea Cae parte personajele ex piilor de la sarcina jocului, dirijinducl naterial poate sustrage atentia or REBLn nonce eat Ncareeoe ta oe interesul spre jocul Sd fare, trebuie st plece 2“ ste alt scop decit cel din jocul »' rasezate, Pe AN vitor, negustor, fran, ey” tats, vind Minami’, zanB ete) fete (Seuthe ateast, BOs’ de imparat, fata babei, s nul Motanului IncasURI-EXERCITIV FP. COLARILOR capacin tr ecTUA SINTEZE reeptici Ja virsta de 3 ani jitica de a Percepe objuatite B. JOC! A in caracteristicile POT globalism Sate ek de o form Pree tata 2 perre ob = Be acco operatia de sintemi este INT june mintal. a bilitatea de a analiza intregul,, be a la pa ‘a “1 — : “tad cauzi, Ince ; pate an eg i east Nt Cee tort caret de 4 ani si, uncon, Pentre tite exereiti de err prin manipulares wl Sane rey elt Shy prescolarilor, TealiZkee yy efectuarii acestei “i traneiuial pe care il ofera Joon material concret precede si Us! pe plan mintal. Se in{elege, deci, C4. neprefuit. i de si se fac exercitii de sinter’ sint adecvate acestui scop este de Cele mai simple jocuri prin 0". 56 imagine taiaté in clteva mt Te in care se cere copilului 4 re an merulte forme, de pilda , ta in mai ™' » de pilda ; ate fi facut ih patrat (dreptunghi) fragmentat j, AceastA recompunere po ate His pe un onstituir imagini desen: as a a aed Barf, reeonstituirea unei imagini din te ae de. cupate (si eventuala lor lipire pe 0 hirtie Rea neck sovesia Chia ung imagini tridimensionale, construirea scene ees aoe 2 (elemen. tele ce o compun servese aceluiasi Scop), tot in aceasta Borie intra § jocurile care eer construirea imaginii unui obiect so% &. Mi fiinte din diverse betigoare, forme geometrice plane si in spatiu (din materiale va. riate : lemn, material plastic, metal, boabe, pietricele, scoici etc). Este de la sine inteles c& toate aceste exercifii de sintez4 presupyn efectuarea prealabili a unei analize si, prin urmare, necesit dezvoltarea pind la un anumit grad a posibilitatii de a efectua aceastd operatie, de Aceea ele constituie in mod implicit si un exercitiu de analiz&. In conse. cinta, jocurile pentru dezvoltarea capacitafii de sintez vor fi introduse dup ce copiii au facut citeva exercifii de analiz& si, in special la inceput, dupa ce au analizat obiectele ce urmeazé si le recompuna din parfile lor componente. Poze taiate In acest joc se cere reconstituirea unei imagini a e unei imagini tral (dreptunghi) el carton (sau de lemn) taiat in parti cael Prin aceastt z4 efectuaté de copii pe plan concret fi ajuta ' rma. mai ee " fit ajutam ca, me erecta pee peers pe plan mintal. In ‘camul une! astiel de stituiri condifia obligatorie este aceea ps y eye ny ae oe as ca patrat iu) & Be crn parti absolut egale si de aceeasi ad jar koe eas al east si desenata incit pe fiecare din partile carto. 1 gme fie cuprins ue in partile é principale. Se va evita alegerea ae i sae ale cité ymponent a i eee etoy componenia ei _bievinte aspecte caracteristice (de exemp!l yo cere, ‘oar reconstituirea unui contur si nu sit! 44uunui tniveg din pi ur poate fi folosita doar i oes a doar intro faz incipie PRIA deere rape ton gue eo ptie analitiea, ci pe o perceptie globs os Coloritul imagini eee ee eobal, preanal aginilor trebuie si otidle gf eu a sR aoosta Bitor. Cartoanele pot fi talate, up ca, Hh Ca sePect ik mak ate Sanaa cu cele taiate in dour AGT ee Hanalei pa ecinta, sint folosite de obicei la copii Sant eet mic. Ine saint folosite la copii de 3—4 a1 slo tneerelini de eaten rl Pere ase treptat, la imagini a aa tre gh ine peat ti, dacd dezvoltarea prescolarilor permite acest lieu Cy et Hate mae Poste Incepe cu imaginile thiate in trei, voferinatve le a tru. La prescolarii de 5—6 © pot, e cartoanele tA i Sai Care Dag tHiate in patru parti, apol se pot folosi si eartoane {aiate in eth eer eeete Bur cl pirintele (edueatoarea) se va orienta in funetie de sit in Spncret si va putea incepe prin folosirea cartoanelor taiate in dowd chiar si atuncl cind luereaaA ew copii de 4—5 sau 5—6 ani, daca isi da oats scolarul respectiv are nevoie de exercitii stfel tial. Evi Bregcolarull respect : e exereitii cu astfel de material. Evi- 5 ela materialul mai simplu la altul mai Sone Qadrece de la materialul mai simplu Ja altul mai complex mai re- c ereazi cu un copil de 3 ani, De asemene: vor face cu copilul cit mai mult itii de si entra @ ajuta dee F it ma fe exercifii de sintezi pentru a ajuta dez- paciarea acestei capacititi pind la un nivel cel putin satisfiedton. Expunem mai jos modul de folosire a materialult tonasele vor fi totdeauna asezate cu fata in sus, astfel incit si fie vizibilA portiunea de i : 4 fe ilustratie pe care o cuprinde, Se amesteca acele cartoane care sint tAiate in acelasi numir.de pir blgnuleste cu seconstituiren Gesenululidin deus paciisivee aus crtoane taiate in trei parti ; la inceput, acestea din urma vor fi manipulate separat, Apoi vor putea fi amestecate cartoanele tiiate in dou’ piirfi cu cele tiiate in trei. Numai dupa familiarizarea copilului cu reconstituirea imaginilor din patru pirfi vor putea fi amestecate gi acestea cu cele tiiate in dowd sau trei parti. Se va proceda la fel si cu cartoanele taiate in cinci parti, In felul acesta se asigura gradarea efortului cerut copilului. Pentru a-i ajuta pe copii s& stie in cite bucii{i a fost tdiat cartonul pe care este desenatd ima- ginea ce urmeaza si o reconstituie este bine ca cele taiate in doua si fie colorate pe verso intr-o culoare, cele taiate in trei in alti culoare s.a.m.d. Se atrage atentia copiilor asupra acestui lucru spunindu-li-se ce culoare corespunde fiecarui numar de parti pentru ca atunci cind iau un carton s& stie din cite pirfi se compune imaginea din care acesta face parte. Materialul poate fi folosit in mod individual sau in grupuri_ mici (2—6 copii). In acest ultim caz juc&torii iau loc in jurul unei misute, iar Ja mijlocul ei, bine amestecat (ins& cu fafa in sus), se asazi_ materialul. ‘Atunei cind copii iau contact pentru prima dat cu materialul Ti se ex- plic& si li se demonstreazi modul de reconstructie a figurilor specificin= Gu-se din cite parti se compun imaginile respective. Cind se vor folosi amestecat imagini tAiate in dou’ parfi cu imagin! taiate in trei Recent) ‘eu cele tdiate in patru) se va specifica acest lueru 1a inceputul jocului, aera ‘i ‘wo eele din prima categorie, ce cu- amintind copiilor ce culos Tr Fe ete, Adultul (pirintele sau edueatoarea) Joare au cele din a doua categorie ©. 2 mii le-au me- va repeta aceste precizisi pind ce isi va 0 seaman ain cite parti va morat si, deci, pot sA se ghideze singuri dup: trebui reconstituita o imagine. ile sale {ile sale componente vizibile. Reconstitul re er, Cu copii ‘ le apoi pe cele Pot introduce de la inceput 4546Figura 33Dup& ce copi pot organiza int jate In 4 plirfi Nu se va da in acchyi timp decit materialul necesar pentru a recon- stitui maximum 3-4 imayini pentru fiecare copil. . Scopul jocului fiind de a-i ajuta pe copii v4 fa sreifii de sinteti~ zare a imaginilor unor obiccte (fin prin recon: forme ac tora din principalele parji componente, accentuém asupra faptului c4 © t c Cartoanele tiiate in acelayi numar de parti #4 alba aceeasi forma gi accleayi dimensiuni. De asemenca, yi Wate paryile in care a fost tiiat un carton trebuic sa aiba acecayi forma gi wa fie cpale intre ele. In caz contrar, in alegerea eartoanclor pentru reconstruir ima- ginilor, copiij se vor ghida nu dupa forma imaginilor 9i a partilor lor com~ ponent, ci dup marimea buctjilor de carton, asifel ineit jocul nun va atinge scopul. In continuare, dim cu titlu de exemplu citeva modcle care, deanate pe cartoane (si eventual marite), vor putca fi folosite in acest joc. familinriz sceri: Cin W744 CU aeonL joc, eu eck de 5 —6 ani se va reconstitul corect mai multe imagini (a= Observatie ic In loc de cartoane se poat folosi in acelayi seop placaj taiat in bucditele, ca gi cartoancle. pay? ctat gi apoi »Laleau: Prin ac pleti si corec vst joe se urmareste cfectus organizata, a unei im. manipulat individual de copil. Acca» a efectuirii opcratici de sinte: jocul sit fie folosit la copiii de uu 4—5 ani Jocul consta in recompunerea imaginii lulelei din parjile sale compo- nente, Pentru accasta se desencazi, se coloreazé si se decupea7A partile componente ale unei lalele : floarea, tulpinija, frunza, bulbul eu radacina. Decuparea este facutd dupa conturul imaginii. jos modul cum se desfasoara acest joc in gradinija*. J necesar jocului este format dintr-o imagine mai mare, co- Jorata, a unci lalele si aceeasi imagine, mai micd, decupat si pus Intr-un plic **. Fiecare copil va primi un astfel de_plic. Jocul se desfasoaré in modul urmiator : ‘Adultu! (educatoarea) aminteste copiilor de laleaua (sau Talelele) pe care au observat-o intr-o activitate anterioara si se enumera partile com- ponente ale acesteia precizind forma, culoarea, numéarul si asezarea fiecd- rei parti. Este bine sd se inceapa cu indicarea tulpinii si aratarea orienta- rii celorlalte parti fajA de ea. Apoi se arata copiilor imaginea model (la fel “ea unui exercifiu de sinteza com- ini, folosindu-se un material intuitiv 1 constituie 0 activitate pregatitoare 4 pe plan mintal. De a + Din punct ce vedere metodic indicatiile sint aceleasi cind este jucat la domicitiu sau in gradinita, de un copil, de un grup de copii sau de intreaga grupa. ‘+ Daca se joacd acasi sau cu un grup mic de ‘copii, imaginea ce se araté poate fi la fel de mare ca aceea decupata, primita de copil. 49anal TAT nay jek cum s-a ing’? th naiggPy, e i): cu aceea pe care 0 recomt “JOP, de catre adult, gu 2cce ea pe, Dae Jv heeas!a 3m ine a uirea modelului XQ Pe gnatd peace og dup intu) Se solizel $i, OME qucatoares le va cere apo {2 r ‘4 ymaginea unei alge bot sus, ea Va fiel i seg efectuarea 2°51 n PS $5 ob rea Mimit 19 PLS 3 ob? nee ada ce aN incite si Ont poate ramine In fa a lalele! Pash dupa ce au pay copiilor si v: magine , . 1maB., poate 7 ees ‘ Ja care aU ajuns egpits veascd buca{clele 3 cu cea pe care Ie aratal intreaga dw achvell ii an timpul reconstituing ; I Th. a funefie de an jlor ja coPH az, dacd apar acest Zy gres In acest Cactul (munca ma ae tteve. Dack el my inceput (in grupa respec! tiva). Modelul poate f din fai putul joel, pow arata 4 5 si 0 COP ui nii chiar de la incel a copii, acestora li se sia si e cerindu- regeale @ ea, indemnindu-j 5% = lant Teg t corecta singurl, a sy} imaginea Jalele} refaca singuri im e copii _greseli de orientare 1 jnodelul poate fi afisat din nou ath de ei CU Cea ¢, copiilor atentia ca pot compara re estecd piesele ne Dupa ce tofi copiii executd bine; ch ‘A a mai avea moss" Je are fiecare copil si yj se cere 58 wv agentiaz’ ‘copii care au Meas in faté. In incheierea jocul nee veg reusit Qoptin’ o imagine core i jviduale de analiza si sing ii ind 3 (eventual toata grupa)- a Vor fi notati si se vor face cu ei exerci cu diferite materiale. da la doi copii partile cong, sh fie nevoiti s&_coopereze pent; pentru a ugura distribuirea materi. fiarea, frunza si bulbul : Ite parti (tulpina gi rédacing: Varianta I O variant a acestui joc cons’ nente ale unei flori, astfel incit ei compune 0 imagine. fn acest caZ, se vor pune unele parti (de exemplu, jin a Jui, plicuri de o culoare (de pilda albe) si celelal plicuri_ de alta culoare (albastre) si se vor da la doi copii, asezafi la ace: miasuta, alaturi, plicuri de culori diferite astfel incit ei s& poata rec: stitui impreuné o floare. Varianta a I-a fn alt varianta a acestui joc pot fi folosite si imagini Ae altor fi {in functie de anotimp, ca de sau o tufi de crizanteme), Seat erengiia Oe Ue ote aceeasi sedinfa. In acest ultim caz fi ee ee i rc caz fiecar pi imi. parti mente ce flori fara a se mai arata Sek ae gee \ vor fi peered si spuna a cirej flori este imagi cena BI ver fi 3 vita is ridice mina tofi cop! parle pe care a primit- a a poate fi folosité numai ee ore raat fai ale jocului, ai dup’ ce copii au jucat fo" ; jocul acesta pot fi folosit i legume) sau lucruri. Nu este indies cat s& se facd apel la i animale sau oameni . ent A corpuri mutilate. pentru cd ar trebui s& se dea copiil copiilor imagiDin bucitele foeu) ot Stelet . ‘ In RD bucajele* se realizeaza reconstituirea unei imagini. Blane din parle ol componente prin asezazea lor pe un carom, Bester r. Jocul prezinté mai multe variante care asigura 0 radare aieto iui gradare a efortului copilului prin pasi marunti. Varianta I = Se Ga copitului, intr-un plie, un carton pe eare sint desenate : imagi- mode] colorata, iar al numai conturul desenat cu Enie puncta‘d neagra, necolorat, a) aceleiasi imagini. Aceiasi plic cuprinde pirtile com- ponente — decupate si colorate — ale unei imagini identice cu imaginea model. Copilul urmeaza s& aseze cartonul pe masa iar apoi va aranja in interiorul conturului partile componente ale imaginii, astfel incit in final 84 objind o imagine identica cu modelul. Dup& ce se constata ci ele- mentele decupate au fost corect asezate, i se poate permite copilului si Je lipeasca. Este indicat ca in cazul copiilor de 3 ani sa nu se procedeze la pire, urmind ca ei si faca numai exercifii de amplasare. (Vezi fig. 38.) Varianta a U-a O forma mai grea a jocului este aceea in care se di copilului imagi- nea numai in contur fard model, el urmind s4 0 completeze cu partile componente decupate. Accasti variantd poate fi folosita chiar si la copitt ¢e 3 ani, dar numai dup ce ei au ficut reconstituiri in prima varianta. (Vezi fig. 39.) Varianta a II-a Intr-o fa ntd se poate cere copilului s4 reconstituie ima- i, ci numai modelul si un punct de reper ra sa ise mai dea conturul, ¢ ape (de exemp!u capul personajului, trunchiul bradului ete), colorat fi folosita decit incepind cu virsta de varianta nu poate spind cu vi ectuat recons‘ructii in primele doud : pa ce copilul a ef variante. (Vezi fig. 40.) sa reconstituie o imagine din parti componente A i se mai dea contur sau un punct de reper. Va- lusi spre sfirsitul virstei de 4 ani dupa ce copilul a “welaite trei variante. (Vezi fig. 41.) jin reconstruirea imaginii avind un punct si fara contur desenat. Ea poate Hi folosita eer Ae i je +5 ani numai dupa ce ei au facut exercifil ce sinte ind cu virsia de #—9 am ne p 5 antele anterioare. (Wezi fig. 42.) Varianta a VI-a de 5—6 ani jmaginii far ng. 43.) 4 si sea Vi 14 si anume us si a sasea varianta $) ae odel, contur sau punct de ate fi int 4 si se dea vreun mDin bucatele In jocul ,,Din bucitele* izeazd : . jocul ,,Din se realizeazi._ reconstituir i imagini plane di pe Stes stant reomturen wet agi up& contur. Jocul prezinta mai i are asiguré o gradare a efortului copilului prin pasi marun{i, ute variante care asiguré 9 Varianta I Se d& copilului, i intr-un plic, un carton : nea model colorata, iar allituri numai contural deconat ce hee neagra, necolorat, al aceleiasi imagini. Acelasi plic cuprinde pirtile com- ponente — decupate si colorate — ale unei imagini identice cu imaginea model. Copilul urmeaz& si aseze cartonul pe mas& iar apoi va aranja in interiorul conturului pirtile componente ale imagini aes peace pil i, astfel ineit in final s& objind o imagine identica cu modelul. Dupa ce se constatd cA ele- mentele decupate au fost corect asezate, i se poate permite copilului s& le lipeasc&. Este indicat ca in cazul copiilor de 3 ani si nu se procedeze la lipire, urmind ca ei si faci numai exercifii de amplasare. (Vezi fig. 38.) Varianta a H-a imagi- punctata © forma mai grea a jocului este aceea in care se di copilului imagi- nea numai in contur f4ri model, el urmind si o completeze cu_pirtile componente decupate. Aceast& variant poate fi folosita chiar si la copiii de 3 ani, dar numai dupé ce ei au facut reconstituiri in prima varianta. (Vezi fig. 39.) Varianta a Ul-a Intr-o faz mai avansata se poate cere copilului s4 reconstituie ima- ginea fara sd i se mai dea conturul, ci numai modelul si un punet de reper ca sprijin (de exemplu capul personajului, trunchiul bradului etc.), colorat ca si modelul. Aceasté variant&i nu poate fi folosita decit incepind cu virsta de 4 ani si numai dup& ce copilul a efectuat reconstructii in primele doud variante. (Vezi fig. 40.) Varianta a IV-a Se cere copilului si reconstituie 0 imagine din pirfi_ componente dup model dar fir si i se mai dea contur sau un punct de reper. Va- rianta poate fi introdusa spre sfirsitul virstei de 4 ani dupa ce copilul a flicut exercitii si in celelalte trei variante. (Vezi fig. 41.) Varianta a V-a i i A i i i inii avind un punet A cincea varianta consté in reconstruirea imaginii avind un pi de reper ins fara model si fara contur desenat. Ea poate fi folosita | ince- pind cu virsta de 4—5 ani numai dupa ce ei au facut exercifii de sintez& in variantele anterioare. (Vezi fig. 42.) Varianta a VI-a iii i ii a si varianta si anume de 5—6 ani poate fi introdusa si a sasea varian’ eal imaginii fara sa se dea vreun model, contur sau punct de reper. (Vezi fig. 43.) ' AlA Rea rind, s4 reconstituie rect, £48 ajutor, regret alta cu grad de difign” n acelasi timp copilului de dea Thagini ; celui de * ani dupa Rs ale unel im Beite unei imagini i se pot a facut mai multe exercitii de reconstrulre - agini, cu condifia ca inte concomitent, partile componente & o emplu, jmaginea unui copae ¢ concomitent, partie tie pregnant (de i ifel este bine ca una din fi a unei case), Pentru prima seaints de aces’ ~ 1 intr-o sedinta anterioans, doua i es q reconstr' artile component . dou imagin s8 mal fs fst S50"Ge J. Incee Fa magica nailer multor imagini bine distincte (—), one copaci. La aceasta Virsté se et In toate variantele se Pot da copilult, Eco multe imagini, d_copilul nu. °F, trece 1a struirea imaginii intr-o varianta, DY ie tate mai mare. deat In general se recomanda si se ani partile componente numal unei case, a unui gard sau jmaginile coparliceare anumite caradt da si imagini asemanatoare dar care ie copaci ; salcie, castan, plop), ~ Je componente ale mai multor fistici specifice (de exemplu, imagi copilul a facut exercifii in ‘Nu se dau copilului in acelasi timP ee imagini decit dupa ce, in varianta respect\V@y care i s-a dat numai cite o imagine. eee, seam sets Este de la sine injeles ci in alegerea imagine “ eee es 7 sine i Dee P piilor de o anumit virsta trebuie sé se de voarte bine cunoscute rat ; fiin} {se vor da numai imagini ale unor obiect® £° sc de ei) si de posibilitatile lor de a opera sinteze. De aceea, pentru copiii de 3-4 ani vor fi alese, dintre imaginile Spiectelor $i fiinjelor_ cunoscute, humai acelea care au mai putine parti componente vizibile. Pentru a se asigura o cit mai fina dozare $1 gradare a efortului si o adaptare a jocu- Jui cit mai adecvata la nivelul de ‘dezvoltare atins de fiecare copil, fn ca- drul fiecdrei variante se va pul + numarul p&rtilor compo- tea creste trepta par arte ale Imaginii, odata cu virsta si cu numarul de exercitii de acest fel facute de el. ‘Jocul permite adaptarea sarcinii la posibilitatile fiectrui copil, luca de care adultul trebuie neaparat si find seama atunci cind il propune unui prescolar. In acest joc partile componente vor fi date copilului gata decupate (chiar dacd este vorba de elemente usor de decupat) pentru ca atentia lui Crnu fie atrasi de operatia de decupare * ci numai de aceea de recon- struire a intregului. La inceput, cind copii de 3—5 ani nu stiu si minuiascd materialul, educatoarea (pirintele) poate demonstra acest jucru. La cei de 5—6 ani este suficient si li se explice. In aceasta privin{&’ trebuie sA se procedeze cl Giscernamint, iar demonstrarea si nu se fac decit atunci cind adultul isi di seama ca este absolut necesara. \ Nu se da unui copil sa reconstituie aceeasi imagine in toate varian- tele, ci la fiecare variant va primi imagini noi (cel pufin 2—3 pentru fie care variant). Cind trecerea de la o varianta la alta se araté a fi dificil’, se poate folosi in varianta noua una sau doua imagini cu care copilul s-@ familiarizat ” varianta precedentéa. Dup& aceea se va lucra neaparat cu jmagini noi. In caz contrar, se va elabo: i i 4a da posibilitatea generalizirii actiunii mintales UDB IU teed até citeva sugestii de imagini ce p ae ve Gea tt ce pot btoloalte] places 304 eanee ee eee ae a, scaun, brad, plop. * Pentru exersarea acestei operat fii se fac exereitii manuale speciale. ruoo, - ~ 2 ee pu Figura 39 RQfacem 0 J" ea din parfile ei Componente, -construlmtabile, Prin aceasta se urmae ) demmaginilor plane, adic’ dezyoy. ca rmanizale si cit Mai Complore i fiinfelor sint ms realize dimen In st joc unei jucarij (imagine tr reste acclasi seop ca si prin Lee Mor gi Jarea capacitayiy copiilor dea oF ale ale obiect« lor Be "oN a : Naren enpacitai copie th A ifonale Ie OP eonstaires 1OF al eonie re inzayiile chinester ti inconjuratoare He gi nS ein procesul de sinted’ # un: “confectionare ele prezinta ) este mai dificil gi (de onicel « copiilor decit un sori, fi pus Mi goarele care fac legaturile dintry unde trebuie introdus 3 Sar pul “vind mai multa elasticitate, esr, . colorarea nu ma; in acest caz coloré imagine § ba aspectul e, apropiate det posibilitatea sa ang! si » cele propriocepuve, dterialului didactic necesst” stisitoare, astfel ineit nu poate ™ Dt ment redus de imagini, De asemeny piese se rup adesea si astupa BAUrED SQ se foloseased mater tig cares ay maj flexibil si nu se rupe atit de WO" tare viva fauficient de variata pentru ca HELE 1? ain acest material, P ni fectiona unele imag! " veridic, Totusi s-ar putea confectiona qintr-un oval (corpul) prevazut cy pilda, imagini ale unor pasty realizate ‘aripile, coada $i picioarcie lacasuri pentru befisoarele ce-1 vor Dieohee ea ei acorslte S$ i . - ate cu befisoarele G cord res- aceste parti componente find prev pute toate &e “ef yentual culoare) tn peciive, Partile componente vor a i "coat Incr se poate face si pentry functie de p: care va fi construita, Aeest 1uera 5 Pee castle plante (copaci ce vor fi compusi din coraana 9 on Pee raniace (formate din pereti cu usi si ferestre, acoperig C1 "olkei —, a pentru gard (din parti componente : ostre{e, blani — a 2 ae oat masute (din tablie si 3—4 picioare), taburete (din tab ie si 3— Picioare), paturi (din 3 parti) toate dimensionate astfel incit sa permita copilului si eenstrujased o casi imprejmuita cu gard iar in curte copaci si mobilier, adecvat acesteia, confectionat de copii. Jocul ar fi pentru ei o incintare si un foarte reusit exercitiu de sinteza. Din partile componente ale unui tren (traverse, sine, pari compo- nente ale vagoanelor, ale locomotivei), 0 clidire si citeva figuri de cefe- ti si semnalizatoare, ei ar putea aranja o gard. La fel, din partile componente ale unor case, ale unor garduti, ae aces alejunoy masini, tractoare si camioane, ale unei retele de te ee ectricitate (stilpi de telegraf, sirme, stilpi cu becuri), ale unor merece Hy i ee a prin adiugarea citorva figurine reprezentind Lary eT putea construi un sat, iar cu p&rfile componente a , ale unor copaci si ale unor limuzi ‘i Eearresete in Real emma op eat ie emma oka kes adlaus Aceste machete pot fi eer Pietoni se poate construi U" jar tn gradinija cu contributia aes de unul sau mai multi cop! grup mai restrins de copii precum s1 pees a al grupei sau a unt chetele pot fi d tell teconsteaine pa de c&tre un singur copil. M& Construirea obiectelor se poate f lupa alte planuri. ‘ace dupa un model tridimension!l sau dupa unul desenat, In ultir * . mul cay, reina i mul, Ea devine si mai grea dacé nu se down $Ste mai grea decit in Pr’ aceasl4 varianta se foloseste numai la Sees Se aol ai mari sau la cei de 4—9 #"” uni cu capul, 56in apecial ¢ 2 area modului de Minuirea ma sale pl a coment. Aceste mars. nate mb si din metal de Gpuh ee ree “sehimatie 8 truipea cunor jucard TPT puma la pregcolary Gt i Ble pot ee jarece cer ot Inatgizey St 8 cunoscute d 5—6 ani (in aperial deprindert tehnice nubarea eu ajutorul piyt ltare {naintat de de 1 pf coordenarea Ochi-tin; | deavoltate, De i" t din placuye gi lame, © cara, masa, rouba, eg ® » parte components tp, + insurub ad elon. P riler fine ale de ret 5 ant, ined nu & nA es Ait 41 care pot fi constr cor construnta di a vf ! Si construim din betigoare i imagini e din befisoare. Jocul cere construirea unei imagint plane cin B is a Imuginile trebuie astfel alese incit fiecare P voata a en i imagini di erie) Si tregului (eventual a unei imagini dintr-o serie) i lusirea unui grup de betisoare de aceeasi marime (de exemplu, un gard), sau de mirimi diferite (de exemplu, pentru redarea unui copac se folosesc : un baf mai lung si 4 bejisoare mai Pentru acest joc nu se va face apel la imagini care nu au parti nente $i pot fi obfinute prin simpla conturare (de pilda, o minge, deoarece in acest caz nu are loc o sintezd, ci redarea unei reprezen: preanalitice. Sortimentul imaginilor care pot fi construite numai din bes soare este destul de redus. El cuprinde pe cele ce se compun din is crepte (pat, masa, scaun, dulap, copac, gard, cas&). Cele care prezinta p: Cor © frunzs irculare, ovale sau curbe nu pot fi construite decit dac& la betijoax fiuni se mai adauga gi inele, buline, triunghiuri sau ovale. In acest caz, nui rul imaginilor ce pot fi realizate se mareste (om, pds&ri, camioane, te macara etc.). Constructia din befisgoare este destul de grea, mai cu seama cind s da o tema dar nu si model. De aceea se recomanda a fi introdus num Ja prescolarij mari, Totugi jocul poate fi folosit si la copiii mai mici é: nurnai cu condifia si li se ceari si construiasch imagini foarte simple de asemenca in primele activitati trebuie si li se demonstreze cum | lucreze gi si li se arate doud sau trei modcle, Demonstrarea si expuner modelului poate fi ficuta pe m » pentru un copil sau pentru un gt mic. Ea mai poate fi fScuta si odata pentru tofi copii folosindu-s? de hirtie aplicate pe flanelograf (educatoarea spunind ‘copiilor cd a fisii corespund befisoarelor pe care le-ay primit — sau le vor primi —§ee ~, te mai multe imagini ? Cine construit Jocul foloseste ca material forme geometrice plane, Aceste cons structii ofera posibilitatea redarii unui numar mai mare de FAA RID mediul inconjurator decit cele construite din befigoare, or ree Tealizarea aceluiasi scop ca gi jocul ,,Sé construim din cs i rd Poate fi introdus incepind cu virsta de 3 ani dar numal penul Migini a cAror redare prin acest procedeu nu implicit o stilizare Pe ork cpt de aceasta virsti nu sint capabili sé 0 facd, De exemplu, St Pere tee SA construiasca o cisuf dintr-un triunghi si un patrat, o méseke Cr Coa placuje dreptunghiulare egale si una mai lunga, o banea tle Coat Pe Cuje dreptunghiulare egale mai seurte si o plicuja mult mai Ue. ms nu li se poate cere sa construiasca o lalea din 3 rombaw (areas dreptunghiulare ; acest lucru il pot face copiii mai mari (P de 5 ani). “ “a . O alta conditie, de care trebuie sa finem seama cind lucrim eu. copii de 3 si chiar de 4 ani, este si Je cerem s& construiasca Dus ci oan plane pe care ei le-au cunoscut pin in acel moment. Asadar: inaginile trebuie s& fie foarte usor de realizat si foarte bine cunoscut : copii. Copiilor de 3 ani li se vor da numai parfile componente as ee singure imagini ; abia mai tirziu li se pot da in acelas ome ee om ponente a doua si apoi ale mai multor imagini pe care ei le-at ‘on~ struit, Cu prescolarii de 4—5 ani se procedeaza la fel, la inceput, apoi, li se pot da ‘amestecate partile componente a doui (apoi trei) imagini pe care ei nu le-au mai compus anterior. Cu prescolarii de 5—6 ani, aceasta, complicare a sarcinii se poate face mai devreme. De asemenea, numéarul imaginilor care vor fi construite de ei poate fi mai mare. In gradinita, dozajul numarului de imagini construite va fi realizat de educatoare atit in activitafile finute cu toaté grupa de copii cit si in munca individualizata, cu un copil sau un grup restrins. Cu copii rémast in urmé fata de restul grupei, se vor face cit mai multe exercifii in ca~ drul activitatilor alese. Din punct de vedere metodic este indicat, mai cu seama la inceput, pina ce copiii se familiarizeaza cu astfel de constructii, sd li se arate mo- delul, sé li se demonstreze $i sd li se explice modul de lucru. Cu timpul, se renun{a la prezentarea anterioara a modelului, recurgindu-se numai la explicatii si demonstrare, urmind ca insdsi imaginea obtinutd sa consti- tuie modelul ce ramine in fata copilului. Dup& aceea, se poate ardta mo- delul, se analizeaza si se dau unele explicafii. Se trece apoi la ardtarea modelului fara sé se mai dea nici o explicatie. Abia dupa aceasta etapa se poate cere copiilor sé construiasc& imaginea fird model, doar pe baza unor explicatii date in urma precizarii (prin metoda conversatiei) a parti- lor componente ale imaginii. In ultima etapa se poate cere copiilor s& construiascé anumite imagini, far sd li se mai dea absolut nici un fel de ajutor *. Toate aceste etape pot fi parcurse mai lent sau mai rapid sau pot?fi sdrite. Cu copiii de 5 ani pot fi parcurse numai unele din ele sau cite 2—3 intr-o sedinta (fiecare din ele la cite o imagine). In functie de * La copiii de 5—6 ani poate fi introdus& si construirea unor imagini mai greu Pa realizat si care implic& si un oarecare grad de stilizare (insa nu prea pro- nunfat). 60one lucreazs, Gecare dintre moda. folosité mai mult say Feel! de dezvoltare al copitl Utitie metodice de licru amintite mai sus poate f mai putin, De | enun i ela caz Ia caz, adultul va putea chiar renunja la” une] din ele cuz la caz, adultal vay Q Se vg DO EXEMPMU, Ta radinita, in cazul in care cu majoritatea copiiing re Wa putea trece eo anumita etapa Gui se va putea Mint peste una din GO) Gar cu unul sau citiva copii muse va putea realiza acest lucru, edie, La pe va da tema gt Va foie modali die Tucru_adee resi strupulul (04 capitals, Fespeetiv) cu procedura adecy mivelului lor ( de dex gedintele desfagurate cu toti copii, educatoarea vse ecupe in mod special de copiit 1 I de dezvoliare pe cit posibil, C. JOCURI-EXERCIJIU PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATI PRESCOLARILOR DE A EFECTUA COMPARATIL Jocurile-exercijiu cuprinse in acest capitol sint cele in care. cerinta principald adresata copiilor este aceea de a efectua comparatii. Din cercetarile intreprinse in aceasta problema cit si din practic se stie ca la diferite virste ale perioadei prescolare caracteristicile efec- tudrii comparatiei variazd, Aceasta variajie este determinaté de dous cauze, Prima este de natura afectiva, Sub 5 ani copilul ia in considera- tie in procesul compararii elemente care fl intereseazA mai mult, care se adreseazi mai pregnant afectivitafii sale, chiar dacA este vorba de un amanunt strain de imaginea propriu-zisi. De exemplu, intre 2 imagini de copii absolut identice el nu va stabili o identitate daca lingd imaginea unuja dintre copii se adaugi o minge sau un cere sau dacd unul poarta in mina un stegulef colorat. De aceasta caracteristicA trebuie sA se tind seama in intocmirea jocurilor-exercitiu pentru dezvoliarea capacitatii prescolarilor de a efectua comparajii. Cea de-a doua cauzi este strinsa Jegatura care exist’ intre operajia de comparare gi operatiile de ana- lizé si de sintez& in sensul ca, pe masura ce capacitatea de operare ana- litico-sinteticd se dezvoltd, se creeaza si premise pentru dezvoltarea ca- pacitafij de a efectua comparatii mai complete gi mai corecte. In acest sens reamintim c& abia pe la virsta de 4 spre 5 ani, pe misura dezvoltarii capacititii lor de a efectua sinteze, copiii devin ca- pabili de a efectua comparafii pe baza unui complex de criterii (de pilda, forma -}- culoare sau forma -}- culoare -+ miirime). Si de acest lucru este nevoie sa se find seama in alegerea de ciitre adult a jocurilor (cuprinse fn acest capitol) si stabilirea sarcinilor adresate in special copiilor de 3—4 ani. Legitura intre aceste 3 operafii ale gindirii, care concur’ la realizarea percepfiei, nu are fnsi numaj un singur sens, Am vizut, in cele spuse inc& de la inceputul lucrdrii, c& adesea realizarea unei analize include o operafie implicit de comparatie. Repetiim acest Iucru pentru a accentua 62ined o data c& tn gruparea jocurilor-exercitiu din a 2 aceast& lucrare s-a fi- nut scama doar de operatia dominanta, de aceea situatd pe prim ei dintr-un complex de operatii pe care le poate efectua copilul in cadrul s a e Loto cu forme _, »Loto cu forme este cea mai usoard forma de loto. Jocul cuprinde tiblife de carton imparfite in 3—4 (sau 6) cisuje avind desenate in fie- care clisufa cite o imagine cunoscuta copiilor gi jetoane pe care figureazi imagini identice cu cele din casufe. Tablijele se impart copiilor, iar con- ducitorul jocului (la inceput educatoarea) preia jetoanele intoarse cu fata in jos si striga denumirea obiectului sau a fiinjei reprezentate fara sa arate imaginea. Copilul care are pe tablija lui imaginea respectiva ri- dic’ mina, primeste jetonul si il asazi peste imaginea corespunzatoare de pe tablita sa. Copilul care raspunde gresit nu primeste jetonul. Acesta se pune deoparte. Jetoanele care n-au fost solicitate de nici un copil cind au fost strigate se pun si ele la o parte. Cele ramase se strigi a doua oar’, Pierde cel, sau cei, care au ramas cu tablita necompletata dupa a doua strigare. Pe acestia, educatoarea ii intreaba ce figuri le-au_rimas descoperite. Daca ei stiu si raspunda inseamna cd nu au fost atenti si va trebui sA se foloseascd diferite mijloace pentru a li se dezvolta atentia. Dac nu stiu si numease’ figurile rimase neacoperite, inseamna ca ei nu cunose obiectul sau fiinta respectiva si atunci educatoarea le spune ce reprezint& imaginea. In acest joc se cere copiilor sA faci o comparatie intre reprezentarea mintal& pe care o au despre obiectul sau fiin{a respectiva, reactualizaté prin denumirea ei, spusi de conducitorul jocului, si imaginea de pe ta- blita de carton pe care o au in fat. In acelasi timp ei trebuie si compare imaginile de pe tblité pentru a vedea daca cea indicat de conducatorul jocului se afld sau nu pe cartonasul respectiv. Gradarea efortului in funcfie de virsti se face prin numarul de imagini cuprinse pe carton (dintre care se va face deci selectia). Astfel, pentru copiii de 3 ani se vor da trei imagini, pentru cei de 4 ani, patru jmagini, pentru cei de 5 ani tablifa va cuprinde sase imagini. Accesibili- tatea jocului pentru diferite virste se mai realizeaz& si prin alegerea ima- ginilor, Pentru copiii de 3 si 4 ani se aleg imagini de obiecte, jucarii si animale cu care ei vin mereu in contact sau despre care au invdtat in activitifile de observare ; pentru copiii de 5—6 ani se aleg si imagini ale altor obiecte dintr-un mediu mai indepartat (mijloace de locomofie, le- gume, fructe, flori, animale) potrivit bagajului lor de cunostinte. (Fig. 47—50.) Loto cu forme si marimi Jocul ,,Loto cu forme gi marimi* se compune din plicute impartite prin linii verticale si orizontale in cite 4 cisufe (doua sus si dou’ jos). In Mijlocul fiecdrei cdsufe se afl desenati o forma. Ordinea ase 63Figura 49 Figura 50 variazd de 1a o plans la alta, insi fiecare din ele cuprinde doua forme in variez’ Grimi, Este absolut necesar ca cele doud marimi s& figureze pd eeasi placuta pentru ca dimensiunile lor s& poat& fi comparate de catre posesorul plicujei. Se pot confectiona 4 (sau mai multe) placute de acest fel plus un numar egal de jetoane pentru fiecare plansa. Figurile de pe jetoane trebuie s& fie absolut identice cu cele de pe plicute (ca forma, varime, culoare), Absolut toate formele (imaginile) de pe placute si cele de pe jetoane au aceeasi culoare (element constant), Ele pot fi redate, toate, prin contururi negre sau toate prin pete de culoare, fie rosie, fie verde bte., fara a se schimba de la o figuré la alta. In cazul folosirii petei de culoare nu mai este nevoie de contur negru. Imaginile cuprinse in casutele de pe placute sint ale unor figuri geometrice cunoscute de copi 65 ess pentru prescolari), dreptunghiuri (eiramizi) patrate, te iuri i ate in orice pozitie fara’, i unghiuri (echilaterale pentru a putea fi ageza aa impresia schimbarii formei), romburi (care nu au unghiuri drepte Denies a nu putea fi confundate cu: paitratele) sau ale unor obieete, plante, ani! male familiare copiilor. Atunci cind se folosese culori, se aleg imagin, in natura culoarea respectiva. De exemplu, pentru culo; care pot avea in natura cul pk setae, Bentea eaten rosie vor putea figura frunze, flori, pestisori, ste galbena se aleg, de pilda, stelule, frunze, flori, stegulete, pere, ‘mere limii; pentru cea verde, frunze, pere, rochifa, manusa, fular; pentry culoarea maro, cine, cal, urs, obiecte de imbracaminte etc. Este foare important s& nu se foloseasci imagini a edror redare necesita 2 culori (de exemplu cirese rosii cu codijele verzi sau marul rosu $i frunza verde) Acelasi set si chiar aceeasi placuta pot ore Cd forme geometrice si imagini ale obiectelor si fiintelor. In acest caz figurile. geo. metrice vor imprumuta culoarea celorlalte figuri. e te La joc pot participa atijia copii cite placufe sint (una pentru fie. care) pls aeikere aes toate jetoanele (conducatorul jocului), Acesta le tine cu fata in jos si, intorcind pe rind cite unul, striga: forma reprezentata si marimea ei (de exemplu : triunghiul mic). Cel care are pe placufa sa forma strigata, ridica mina si spune ,,eu“, primeste jetony] si acoperé imaginea corespunzatoare ca forma si marime. Cistiga primul (sau primii trei) care au completat corect plicuta. In cursul jocului, con- ducatorul este pus in situafia de a denumi corect forma (imaginea) si ma- rimea ei iar ceilalfi sint pusi in situatia de a o recunoaste si selectiona de pe placufa, dupa indicatiile verbale, si in urma compararii ei cu cele- lalte imagini care sint desenate pe placufa. Deci, procesele mintale efec- tuate de conducator sint deosebite de cele executate de ceilalti participanti Ja joc, Primul are ca punct de pornire un element intuitiv vizual (aparji- nind primuluj sistem de semnalizare) pe care trebuie sa-l transforme in semnal sonor (adica sa-I transpund intr-o forma aparfinind celui de-al Il-lea sistem de semnalizare) iar ceilalfi, pornind de la un semnal sonor cu rol de simbol (al doilea sistem de semnalizare), trebuie s& caute co- respondentul din primul sistem de semnalizare. Din aceast& cauzA tofi copiii trebuie s4 defind pe rind rolul de conducdtor pentru a efectua ambele operatii. Daca, atunci cind s-a strigat o anumit& forma si marime, nu a ris- puns nimeni, jetonul respectiv se pune deoparte. De asemenea, cel ce strigd ia inapoi jetonul jucdtorului care nu-l asaz& corect (de exemplu, greseste imaginea sau mérimea). La urma se strigd din nou jetoanelg puse deoparte. Daca nici de data aceasta nu se epuizeaza toate jetoanele, conducatorul jocului va intoarce jetoanele eu fata m sus si-i va chema, pe rind, $4 vind la el impreuna cu plicuta pe cei ce nu si-au completat-0 (au pierdut jocul), pentru a-si alege piesele de. care au nevoie. Ei vor completa plansa (eventual cu ajutorul colegi i i obligati pl ntual cu ajutorul colegilor) si vor fi obligati sd de- numeasca imaginea si sA precizeze mirimea ei, (La nevoi t de conduciitorul jocului sau de cdtre ceilalti partion V2 Hi corectal ree catre ceilalfi participanti.) »] leapsé“ ajuta i Arui acea forma saul marime nu sete hed dbotul patel arse eae mai usoara de comparatie (intre dous imucy e clara sa recurga la o forma leased o identitatey re Jmagini intre care trebuie si stabi- ceea ce fi permite s&-si_ consolid intel Jocul poate fi reluat de mai multe ori la tind. sno gele intre copii, precum si comtengmte ori Ja rind, schimbindu-se plan- de pilda : cercuri, buline (discuri 66 oh ffefectuarea unei duble comps... Sain pe de o parte si, pe de alta p, ratiy Dup& cum am vazut, jocul lectarea celei ce corespur'® implicite (intre reprezentare si imagine eee ile desenald pe plansa pent sel reprezentirii reactualizate pe cale verbalé). seola in co mou Adultul poate folosi acest jog pentru controle tn. ce mk a con Sree es A capabili sf opereze analize, sinteze si COmparatit pe pol unui complex de dou insusiri (forma si mérime). a Jocul se recomanda pentru copii de 5 ani, Gc a doua parte 4 anului scolar, poate fi introdus sila grupa de 4—5 ani. Loto cu forme si culori te ‘orme si culori* necesita plicute (tablite) de carton (ga, area cite 6 cdsute patrate (3 sus si 3 jos) in care sint desenaty forme in culori diferite. . Fiecare forma aparé pe mai multe plicuje dar in alt& culoare, Ny existd deosebiri de marime ale aceleiasi forme. Jocul mai cuprinde si up numir de jetoane — egal cu cel al tuturor clisujelor — reprezentind ace. leasi forme colorate si avind aceeasi m&rime si culoare ca cele din cisuje, Formele care au 3 sau 4 laturi pot fi orientate in sensuri diferite astfe| incit copii s& se orienteze dup& forma si culoare si nu dupa modul lor de asezare. Toate formele asemanditoare de pe toate plansele vor fi iden- tice din toate punctele de vedere, exclusiv culoarea si asezarea lor pe pli- cufa si in cdsufa. Acesta va constitui factorul oarecum perturbator in re. cunoasterea formei, indiferent de locul si pozitia pe care o ocupa. Din aceasta cauzi jocul este mai greu decit ,,Loto cu forme si marimi“. La joc pot participa atifia copii cite tablife sint. Adultul, in rolul distribuitorului de jetoane, asigura disciplina necesar& si poate da unele indrumari si li- muriri in cursul desfasurarii jocului dac& isi di seama cA unii copii n-au infeles prea bine sarcina. In acelasi timp, el controleazi dac& cererile co piilor sint corecte, refuzind sa dea jetonul acelor copii care au cerut gresit, Jocul se desfasoara ca si ,Loto cu forme si mirimi“, cistigitor fiind co- pilul care a acoperit cu jetoane intreaga tablité. Pentru ca jocul constituie un exercifiu foarte prefios, nu este bine s& fie intrerupt dupa ce a fost declarat un cistigator ci s& se continue pind ce pot fi proclamati ined "doi cistigitori. Acest lucru oferd copiilor o si mai mare satisfactie. __,, Cind adultul fi poate lisa pe copii s& joace singuri loto-ul, primul cistigator preia jetoanele, al doilea are grija s& treacd, de la unul la altul, cartoanele printr-o migcare translatorie spre dreapta (ca gi jocul ,,Cartona- Sul zburdtor“), iar al treilea cistigitor controleaza daci trecerea sca {ict coed ast incit cca copil si aib& o tablitaé noua, In acfiunea de control a corectitudinii i ii Ato- rul jocului poate cere ajutorul celorlalti cererilor copiilor, conducito- copii sint pusi in situatia d aerati nent fell aceste toh fia de a opera comparafii finind seama de forma si culoare far si se lase influentati de felul in care este asezatd forma in cadrul c&sutei gsi de locul pe care il ocupa bli 2 r 2 Se poate folosi numai de copiii de 5-6 oni oe Mm aceasta forma joculPentru copiii de 4 ani si jumatate poate fi adoptata 0 formulg ma usoara si anume : formele nu-si mai schimba pozifia in interior cant fei (numai locul pe tablite va varia). De exempiu, triunghiul va fi mere? cu virful in sus (gi mereu echilateral), dreptunghiul va avea mereu laty mare paralela cu'marginea mare a tablitei de carton, patratul va avea 4 @l laturile paralele cu aceasta, rombul va fi asezat totdeauna cu diago, nala mare pe vertical’. Modificarea usureaai sarcina ce revine copiiio, prin inliturarea elementului perturbator care exista In prima forma a jg, bului, Deoarece formele geometrice cunoscute de copii sint mai putine ja virsta de 5—6 ani, numéarul tablifelor va fi mai mic. Se poate micgorg Jor de pe o tablita la 4, in loc de 6. Pentru copiii si mai mici pot fi folosite loto-uri in care forma repre yint& conturul une? imagini familiare copiilor, colorata in culori variate In acest caz se vor alege subiecte care pot aparea in culori diferite si vor figura pe tablite in toa‘e culorile (cunoscute de copil) apropiate de cele na. turale. De exemplu, fetite cu rochite diferit colorate (alb, rosu, galben, verde, eventual maro), steaguri in diverse culori, mingi cu buline (0 mings ‘alta cu buline veri ete.), frunze (verzi, cu buline rosii alta cu buline negre, rosii, galbene), c&itei (albi, cafenii, gri), pisici (albe, negre, gri, cafenti), mere (rosii, verzi, galbene) et La copii sub 5 ani conducerea jocului o va a (unul din périnti, educatoare!e) sau un copil mai mare. si numarul casut igura numai adultul Caut&é perechea ! “ se asazi in fata copilului o plansé de blu exemplar, imagini ale unor lucruri perechi sint identice din toate eascé perechile si sA le arate. In jocul ,,Cautd perechea carton pe care sint desenate, in du sau fiinfe bine cunoscute de el. Imaginile punctele de vedere. Copilul trebuie sa gas Jocul poate prezenta mai multe variante. Varianta I Dispunerea imaginilor este urmatoarea : cite un exemplar al fiecdrei imagini este desenat in jumitatea de sus a plansei (sau in dreapta) pe un singur rind iar in cealalta jumatate sint desenate perechile lor agezate tot pe un rind dar in alt& ordine, astfel incit in dreptul unei imagini de sus (cau dintr-o parte), pe cealaltA jumatate a cartonului sa nu fie perechea cio alti imagine (fig, 55). Cartonul este imparjit in cele doud jumal printr-o linie, Desenele trebuie si fie simple (contururi avind in interior Gteva amanunte caracteristice lucrului sau fiintei respective, de exemplu, la case — ferestre si usi, la psdiri — ochiul si aripa), si reprezinte obiect sau fiinfa in pozifia cea mai familiard copilului. ‘Aratind care sint imaginile identice (,,la fel“) copilul opereaza 0 com= paratie intre toate imaginile de pe plans si efectueaza o selectie in funcfie He asemanarile si deosebirile dintre ele. Aceasta actiune este usurata de faptul c4 imaginile perechi sint perfect identice si orientate in acelasi mod. Dupa ce se spune numele jocului, instructajul care se face prescola~ rului este : ,Aici sint multe poze. Dar daca te uifi cu atentie ai sa vezi 4 sint cite doua la fel, una sus (Intr-o parte) si alta jos (in cealalta parte). Uite, 70aici este © rata si aici tot o rata (i se arata aici este a gi ail aratd). Ele che. 'T 4 lcolelalte/perecht si vedem daca le gisesti Ease r ap dusk Sot instructa} copilul mu va rispunde sau pare Ine nedumerit i se Thales 0 alta imagine, se denumeste si 1 se cere sci caute perechea, Se procedeara in felul Raceieyps Be ter mind toate imaginile. In sedintele urmatoare se cere copilulul sa caute imaginile gla fel (perechi), Instructajul indicat at va mai repeta decit daci se constat cA este absolut necesar. eess orni de la planga care cuptinde eel mult trei perechi de ima Bini, Daskpres polaral renova arcina cu ugurinta se poate trece la planga epi enu [pee ache at uate acestora se stabileste de adult in acest domeniu in momentul eind tse propune jocks Te 1 9 PS Varianta a H-a In varianta a doua se mentine aceeasi imp&rfire a plansei in douad si impa jumatati insi dispunere: a P ace in linie dreapta ci i ‘a figurilor nu se mai £: Varianta a Ill-a antes eeeia ee obignuit cu primele doua variante i se poate pre- ea ea elon ‘igurile sint dispersate pe toata suprafata ei si ames- teeta re ‘ara insd $4 se suprapund. In acest caz planga nu mai este paryita in doud jumatiti printr-o linie de demarcatie. Prin aceasta dis- ore es jocului devine mai ‘grea decit in variantele anterioare ig. 57). Varianta a IV-a __ Cu timpul, dificultatea sarcinii poate fi marita prin asezarea imaginilor in asa fel incit imaginile unei perechi sa fie deosebit orientate una fafa de cealalta (fig. 58). Varianta a V-a Pentru a mari si mai mult dificultatea sarcinii se poate proceda si la folosirea unor imagini identice din punct de vedere al formei, ins’ de ma- nimi, fiecare astfel ca, in procesul de alegere, copilul s& fin seama si de imagini care nu sint perfect identice. La inceput, in aceasta plansé toate imaginile vor avea o agczare normal, cele perechi avind, ambele, aceeasi cricatare, cu timpul, ele vor putea fi orientate, unele fata de altele, in sen= Suri variate atit in cadrul fiecirei perechi cit si al fiecdrui fel de imagine (ca in figura 59). Apoi, pot fi introduse cite 4 imagini de acelasi fel in 2 m&- rimi ficeare astfel ca in procesul de alegere copilul sa fina seama si de mirime, imperechind pe cele de aceeagi marime (foarea mare oo floarea mare, floarea mic& cu cealalta floare micé, o cSciulifa mare cu cealalt& ch culita mare, cficiulita mic& cu eciulita mica) (fig. 60). ay In aceastd varianta sarcina este mai grea decit In cele anterioare. Tinind seama de acest jucru ea nu va fi folosita decit' dupa rezolvarea cu usurin{a a sarcinilor in celelalte variante. Trecind la aceasté varianta se va micsora, la inceput, numarul de perechi si, eventual (daci se simte nevoia), wertrece temporar 1a al doilea sau chiar 1a primul fel de dispunere a imaginilor (in doud jumatati distincte) pe planga. aVarianta a Il-a A We, Me JAN AOGP Figura 58 93Varianta a Vi-a Dup ce copii rez pili rezoly cu ugurinté sarci ees ii rez cu usurinta sarcii aareeIels . Ponte iaece a o a4 ford a jor anna a ee ee Ean ane Bie ai osiat arian tate] in ondiratfnesen foals cares sche. In acest caz jocul poa De copii care primese cartonase Se a ee ee gaseste mai multe perechi* (fig. 60). : Sd vedem care din voi Canute aan we e-3 Pea joate fi jucat fie individual, fie in grupuri mici SE nicks ng). In ultimul caz se va initia 0 intrecere raieetecd Fespectivi (,Cine va gis mai Malte desene la fel 2) adultul avind gr ey ee in acelasi grup copii cu forje egale. Cas ce copiii se Ee rene Ponta ae peal aes ee ee 0 vit grupa. : i teaza cu un epidiascop say Pe earaletiory( Sn et tase diapoaitva dupa citeva planse), Pot fi projectate pe tind mai multe planse pentru a trena sA raspunda cit mai multi copii. me pes Unde-i umbra ? ___ Inainte de a propune copilului jocul ,,Unde-i umbra?“, adultul treb) s se asigure c& prescolarul stie ce este o Umbra. Pentru aceasta fi va atrage Stentia in cadrul jocurilor din curte sau al plimbarilor asupra umbrelor pe care le fac diferite obiecte sau fiinte, de pildd asupra umbrei unui gard, pe Ghul copac, a unui copil, a unui adult ; so ver ‘lege numai momentele a Neare razele soarelui au o astfel de jncidenta incit umbra s& pastr wn tna obiectului sau a fiinfei respective. ‘De asemenea, se va masura p fund semne in prezenta copilulul, ‘umbra acelliasi object sau a aceleiast Hine in diferite momente tipice "hg zilei (dimineata, la prinz, seara) Pens toa'a anata c& aceeasi umbré poate fi mai mare sau mai mica. Dacd de- monstrarea in natura este mai Poa wvoioas’, se poate folosi alt proceden in casi, seara (sau facindu-se Tatunerie, in camera, cu ajutorul unei perdele). Se utilizeazi o lampa de ed mobila si jucdrii sau, mai bine, siluete de carton, Luminindu-se din spate juearia — sau cartonul — umbra se va asterne pe masé Ja Pi joarele acestora. Dacd se va cobori lumina, umbra Se va lungi iar dacd se va ridica, umbra se va scurta. Aceleast efecte ze pot obtine proiectind umbra pe ‘un perete. In acest 8% schimbarea dimensi i ii ind de obiect. Acest nilor se obtine apropiind sa ce crete face leu este cel in ‘ ato: : Po tia in fata intregii grupe de copii. Este bine oe ota 2 ilului a ceas' - i copilului, adultul sa exerseze aceas! otodats a ma Peers wri ‘figurine, precum $i pozitiile lor, cele mat avan- sf aleag’ ace} ‘ine oe “care sii ae btn’ umbre cu un tiv pentru pecunoasterea _respet tiu pregutitor poate fi facut cu putin jnainte di de-o umbra ? . ant desenate jmagini ale unoF ar Jans pe care sin’ forme’, dar Ca material, jocul are © PM Caer net de vedere ® forme}, Cachea lor, identica 2 1 « obiectului). nhiecte precum $i Pel umbra' gru (wv erent colorata in nesopil sbuie SA qseasedl umbra fiectirul obiect — sau filnye — Peete Copresentata pe plansd. Pent weqata el treble fad © operatic de comparatic, intre cele dou Imagini, spr i nds numal © singura Insusire (forma). Comparatia trebuie facut ali tra imagineg| Sambrae rvepectiva eit gi intre aceasta gi celelalte | umbret gt tmagi Efortul cerut este destul de mare, (Mai mare ea la jocul Canta pereenege rman, deoarece copilul este pus in situagia de a opera gg. ‘anumit eriteriu (conturul) prin climinarea cclorlalte eg. nate de dekiliile interioare ale imaginilor,) py ai in alegerea imaginilor care vor Li folosite sf cu care lectie barat pe un oar Depress fe ajt LA cauEd este Nevoie fie Indeplinite anumite conditii, ca imaginile st fie simple (contur ey incit ,,umbra © conditie esentiald este aceea alii caraeteristice), iar pozifiile lor astfel ales jn mod identie con(urtl imaginii desenate gi in acelasl timp 54 citeva de reproduca sugereze obieetul sau fiinta respectiva. Oa doua cond fel de importanta, se referd la alegerea pozitig; obicctului in asa fel incit redarea lui in imagine si dea un contur suficient de sugestiv pentru ca ,umbra® si fie usor recunoscutd de cétre copil, De piida, un animal patruped sau pasiire va fi redat din profil, stind in picioare sau mergind in nici un caz nu va fi redat vizut din fafa sau din semiprofil, deoarece astiel deformivile datorite respectivei perspective ap odie umbrei contururi dupa care n-ar putea fi identificata cu usuringi, In sfirsit, o a treia conditie este aceea ca imaginile alese si fie ale unor obiecte foarte bine cunoscute participantilor la acest joc. Iata citeva exemple : cafel, cal, vaci, pisie’, pore, gaind, cocos, gisca, rata, pui, vulpe, urs, veverita, sarpe, iepure (toate vazute din profil), albind, fluture (vazute din sus) ; gard, casi cu usa si doua ferestre, pipusa, linguritd, pahar, vas cu flori, cosulet, steag, copa, ghiocel, lalea, clopotel, margareta (in plan frontal) ; cap de fetiji, cap de biiat, cap de femeie, cap de birbat (toate vazute din profil). Din punct de vedere al dispunerii imaginilor pe plansa pot fi folosite treptat aceleasi modalitafi pe care le-am aratat la jocul ,,Cautd perechea*, Varianta I Imaginile sint asezate in partea de sus (sau In partea sting’) a plan- sei, in linie dreapta, iar in partea de jos (sau in cea din stinga) ,,umbrele“, astfel incit ,,umbra‘ ce’corespunde imaginii s nu fie asezati'in dreptul acesteia dar orientate la fel cu ea. Nu mai este nevoie de linie despirtitoare intre perechi deoarece pata neagra a ,,umbrei“ indic& locul unde trebuie cdutate perechile imaginilor. Varianta a I-a In al doilea aranjament se pastreaz aceeasi impiirtire a plansei insi imaginile sint amestecate intre ele, si la fel, umbrele. Nici unele, nici altele nu mai sint asezate in linie dreapta dar sint orientate la fel. Varianta a I-a Imaginile si ,,umbrele“ sint imprastiate in mod neregulat pe toatd su- prafata plansei, amestecate intre ele fara ins a se suprapune. Toate isi pas- treazi orientarea normala. De asemenea ,,umbra“ are aceeasi orientare ca si imaginea ce-i corespunde. 76 I |Varianta a IV-a _ Imaginile sint amestecate si impréyti ca si in varianta anterioard, dar ayczarca lor nu mai p orientarea. Aceasta variaz atit de la o pereche la alta carei perechi. In toate cele patru variante imaginile din eadeul unei per aceeasi marime. “ee Varianta a V-a Imaginile si umbrele lor sint ami prafata plansei insa imaginile au alte dimensiuni d varianta prezinta, la rindul ei, trei subvariante. In prima # dau mai mici decit imaginile, in a doua se dau jumbre“ mai mari 4 A nile iar in a treia fiecare imagine poate avea doud yumbre", una ra! 2 si alta mai micé, prescolarul urmind sé caute ambele ,umore* gi, ev SA arate care este mai mare si care este mai mic. Dacé, in 3 variant, adultul observa cA prescolarul se descureé mai gre prezinte planse avind elementele dispuse ca in variantele ante pind chiar cu prima. _Numérul de elemente cuprinse intr-o plansé, indiferent de varian‘a folosit, va fi hotarit de adult in functie de nivelul de dezvoltare aus de copilul Sau copii cArora li se adreseaza, Trebuie sa se find seama de ci. cu cit sint mai multe elemente pe plangé, cu atit efortul cerut €% Ssie mai mare. De asemenea, trebuie sa se ia in consideratie faptul gum le-am grupat noi, fiecare varianté aduce un spor de dificultate in re zolvarea sarcinii, deci atunci cind se trece la o noua varianté ¢s' bine ca, Ja Inceput, sA se micjoreze numarul de imagini cuprinse in pianya fat4 de numarul de desene la care se ajunsese in varianta anterioara. Referindu-ne tot la aranjarea elementelor in plansa, preciz&m absolut necesar ca in toate variantele amplasarea fiecirei imagini veche sf fie ficuta altfel. De pilda, daca intr-o plans imaginea din co. sting de sus va avea ,umbra" in coltul din dreapta, Jos, aceasta ayezare va mai ap&rea in nici una din plansele folosite in acea variant4 deoarece altfel, in loc s& se ghideze in cautarea ‘umbrei dupa forma, copilul se va ghida dup& asezarea ei actiunea de comparare a formelor nu ar mai avea loc. Pentru fiecare variant pot fi pregatite 24 plange cu un nur variat de imagini. Pentru aceasta pot fi copiate din reviste sau a imi gini care indeplinese toate condifiile indicate mai sus jar pubes! e+ pot e colorate cu cerneala sau tus negru. Pentru a nu se pelle ee) pare fiecare plans sa fie invelita intr-o foaie de material plastic ale care capet se fixeazd pe spatele plansel eu scotch sau leucoplast. — , . a In gradinite se pot face ; ase, citeva die tune: pot fi proiectate cu epidiascopul sau. xT ae aparal). Folosirea pro- fioneaz pe ling’ scoli $i t dispune a un ast variante sau subvariante. pee Coe aoe Ve intrpducers™ rte bine a fi folosit individual sau in Dupi aceasta, jocul se preteaz + i (Cine gaseste grupuri de doi copii (mai mari) care se pot intrece intre ¢1 G 8 mai multe umbre 2“). Jocul poate fi d: virsta de 4 ani si chiar at copiilor in variantele cele mai simple, incepind cu celor pufin mai mic. |Porechilo ine: din tablife dis carton (aut Jenn) care aint Tinpegy my prt teiealeda cu nuuegQinile eb eek tna) 1h enter Tn chau, Gite 4 de fieean re ennuit lin drenptit = diet ug fini din wings amine: liber Lenz dinaginile 6 Inwerg ‘amin qoule, fe In rindul de dovul no ¢ fr doua parts egale printse Hnly par yf apol prin Hall perpendiculare pe ae parle, Se fnserio eile 0 imagine in fee Dii(a este (nul in pozitie verUeall, sie dee {TabLifa poate fl orientatd gl orizon tal a th a fn nindul de efaute de wun lar cole de jou r 1 J in acest cuz wattyate «te nun afiniin Hibere, Tn afara de tablivele de ea, ee Sin leomponenta foculul mut intra gl Jotoane avind mifriinen eHult cu MN clor de po tablife, Pe ele aint desenate figurl idemiee ou ele din Heda numeral jetounclor val fi egal ew al clivufelor de pe tesite yal blifele. a ina consti In a pune In efaula liber pereehea Imaginit din etsy a (de jos, pedie suis), Pentru copii mai rnici re vor de tative cupringind niimat 3 inwydini, Jocul poate fi folosit Individual sau tn grup Tneacest caz jotonnele se ayia Ja mijlocul mesel eu fala in sus. In jup se ayaa copii avind fiecare o Labli{a de carton In fatit, Meare eautd jo. foanwle care cuprind imayini identice eu cele de pe tdblita sa gi eind le giseste Je pune in cdsula Tibert corespunzitoare, formind perechi. Cine Eimpletewa mai repede tblita este primul etytightor, Pentru a prelungi Jocul gia da satisfaclie mai multor copii se poate folosl fie varianta oclor 3 cistigitori, fie aceea fn care nu pierde decit: ju titorul care ramine ulti. mul. Ultima variant u mai indelungat de permite cfectuarea unui exere cdtre mai multi copi: yi de aceea este recomandaty fntr-un ritm mai lent ec pentru copiii mai mici, A doua varianta poate fi folosité Ja copii mal mart vee efectueazt cu mai multi usurin{a sorlarca, Prima variantA de decla- fi adoptata atunc rare a invingitorului este indicat a cind adultul (parinte, educator) vrea sit aecelereze procesul de sortare si, deci, 88 provoace la eopi © aten{ie mai puternic conc entratad, Acest lucru, ins&, cere o buna cu- hoagtere a jocului de citre prescolari si familiarizarea lor cu eforturi de acest fel. In gradini{a, dacd educatoarea doreste si-i antreneze pe tofi membrii grupei in acest joc, ea fi va impirti in grupuri mai mich (in funetie de virsti), Numarul maxim de copii care pot participa la acest joc este de 6 la grupa prescolarilor de 5—6 ani si de 4 sau chiar mai putini pentru cei mai mici, De asemenea, numirul imaginilor de pe tablife si deci si al jetoa- nelor din care copilul trebuie si aleagi va fi mai mic. Jocul poate fi folosit si individual. In acest caz se di copilului 1a inceput o singurd tablita si je toanele corespunziitoare. Treptat, numirul jetoanelor si chiar al tablijelor puse deodata la dispozitia copilului va creste. ,.Perechile“ poate fi jucat si in familie, fie de un copil, fie de un grup de copii (frati, prieteni). La inceput, un adult sau un copil mai mare v4 explica modul in care se procedeazii, sau va conduce una sau doua sedinte pind ce tofi jucdtorii in{eleg cum trebuie si decurga jocul. | _Jocul ,,Perechile“ cere copiilor s& efectueze o comparatie intre fiecare imagine de pe tiblita de carton si cele de pe jetoane pentru a stabili identi- tatea intre o imagine de pe tablita si perechea ei (deci si o selecteze Pe aceasta). Operatia are loc la nivelul primului sistem de semnalizare (pe cale intuitiva vizuala) i, deci, poate fi facut si de ciitre copii mici (3—4 ani). De aceea, jocul poate fi adoptat, prin gradarea sarcinii, la orice virsté, 78Figura 61pS ee a8 2S An ind © few nuit prin numirul de imagiy cea Gleatatey prin numdrut imaginior din eudrul eftrora se face gage cit si pr i Hnilor oferite, euboscind. ft si nate eu aoe, Cit sl prin natura imaginilor ¢ sic of pa 1 Pe AGL Sani, Gradarea sancti Shes eg vit at core copilultd sa sleds eal Fe ee eee ee intre mai mulle imaytini, cind imaginile ced se pun Sater eat fui mai Gndepartal saw ii sint mab puyin g,& sint dintr-un me dispozit POSCUle, ieloc) © Variantit Int-un st. poate da_un earlor in-una din cisule § ut de dezvolture a copilului, acestuja sufele abe, cL urmind x apoi si-i cuute perechea si s-o pla (deat prasiu sub cl), La inceput, i se dat atitea perechi de jetoane elte ineap py, plansa, apoi i se pot da mai multe jetoane astfel Ineit pind la completarg, casufelor aleyerea sa fie aproape la fel de dific Ac rianta nu se poate juea fn grup di copii pot alege ficcare cite un exemplar al acclel chile nu mati pot fi constituite. pourece, In acest caz, dj perechi si atunei pera, mun model frumos ! Hai si fac mun model frumos* este mai mult un exercifiy a unui model decorativ prezentat de citre adult, Pentru acest joc pot fi folosite diferite materiale de construcie care se preteazi la aledtuirea unui model decorativ : cubulefe, prisme gi placute din lemn sau material plastic de diferite mérimi si culori (jocul ,,ARCO* sau diferite feluri de mozaicuri), materiale din natura variat colorate, cum ar fi simburi de piersici si caise, ghinde, castane, alune, boabe de porumb galbene gi rosii, simburi de dovleac (acestia pot fi colorafi in diverse culori : se Inmoaie in tug cu ajutorul unei pensete, se usucd pe o sugativa, din nou se Inmoaie si se usucd pe cealalti parte), betisoare si paste fAinoase de ¢ variate (,,Extra") care se pot colora prin acelasi procedeu ca si sim- @2 dovleac, sirme maleabile imbracate in fire sau masa plastic’ de e culori (eventual lina sau fire de bumbac). In jocul ,,Hai sé facem un model frumos !" se urmareste precump’- nitor dezvoltarea capacitafii copilului de a face comparafii, folosindu-se in acest scop un model decorativ desenat (pictat) de adult. In gradinita, educatoarea i] poate desena pe tabla, pe o coald mare de hirtie, sau il poate aranja pe flanelograt. Pentru a putea fi redat de cdtre copil, modelul trebuie analizat. Ana- se poate face in mod explicit (copilul este antrenat s& facd o analizA ver- bala) sau implicit (copilul o face mintal, pe masura ce lucreaza). In mo- mentul efectuarii analizei copilul este pus in situatia de a compara forma si culoarea pieselor ce compun modelul, marimea si asezarea lor unele fata de altele. De asemenea, va face tot timpul jocului o comparatie intre model si constructia pe care o efectueaza el. Analiza modelului (fie cA aceastd actiune are loc sub forma explicita cind este expusi oral, fie c4 este facutd in mod implicit atunci cind nu este expusa ora!) este o analizi complexa a fiecrei parti componente a modelului (din punct de vedere al formei, al marimii si al asezarii). Comparatia este si ea facuta tot pe baza complexului dJocul ,,Hai sd fa de copiere de catre co for 80respectiv de criterii, Aceste analize gio: copilului de a epera sinteze per aE CDE Rn ns ELS timp de toate eriteriile enumerate mai sus (eek i Seat eee partic presupune, implicit, prezenta v oF operafil a His eos Este ct Ail Mal Complend ett cit ente DSC ee Analizi-sintezd care Analiza si sinteza se mai Intiliese iinyplieit 9h Saar NEA Ca Ea olinco tnize produsid fait al aclivitnyy sale modelos ee Ath iyeul poate fi folosit de prescolurt de toate | ca Tecare ¥ rstQ din perioada pregcolara ay copilulul de a face operate gindirih, fn alee pe aicuere sree arith Vom aminti deci ed posibilitat analize este prima eare se dezvolta (3 any) jar posibilitatea de aspectul operarii pe bava unui complex igus ieiTie(oen Cree eaerecins ii Tes enciey aN usiri se dezvolté mai tirziu ena etetlde}4lan\) La inceput (3 si 4 ani), comparajia se face PARA prema lesa pont ( fie uncori cu totul neesen- Tale eee ani) prescolarul ia in consideratie concomitent ‘tinnd nente esenfiale atunci cind compara doua imagini. eke make considerentele de mai sus vom presenta clveva, va- ra ptate diferitelor virste pornind de la cele mai usoare. Cresterca gradului de dificultate se face atit de la 0 variant la alta cit si in cadrul See variante prin felul in care procedeazé adultul nainte de a trece la descrierea vari in re variantelor, jinem si facem cite’ pect i, Astfel, atragem atentia ci modelele Aeaeuaa See Tia jate in interiorul contururilor unor obiecte ca de pilda, vaze de flori, ul- joare, farfusii, cesti, cordoane, panglicule pentru tinut pirul, cosulete, bluze, fuste, rochife, gulerase, cémasi pentru baieti, cureluse pentru ceas, covoare, carpete, feje de masa, prosoape, perdele ete. Aceasta forma de pre- zentare este necesara Ja virsta prescolara, deoarece copiii au o gindire con- creti, legata de obiectele ce-] inconjoara si mu se pot ridica fara o anumita experien{ la nofiunea, abstract pentru ei, de model decorativ. Ei trebuie sa realizeze la. inceput reprezentarea functionalitatii modelului decorativ. ‘Abia dupa ce il vad, il analizeaz& pe un obiect cunoseut gi il integreazd in reprezentarea acestuia, in elegindu-i rolul functional, pot s& desprinda ele; » Pi P) modelul decorativ ca atare $1 s&-] redea separat. Pentru a face exercitiul mai atractiv se poate incadra intr-o tema de ee joc. De exemplu : ,,Facem cordoane pentru rochitele papusilor cu care yom merge la plimbare“ sau ,,s& pregatim cescute (farfurioare) frumoase niru masa papusii® sau ,si facem o fat de mas frumoasi pentru ziua piticilor*. Cu timpul se poate introduce si un element de intrecere ,,S& vedem al cui servefel va avea modelul mai bine facut ?* in construirea modelelor se va porni de la cele obtinute prin repe- tarea motivelor, se va trece Ja cele obtinute prin alternarea acestora si apoi Ja cele realizate prin simetrie. De asemenea, se va incepe cu motive foarte simple (puncte, linii) spre a se ajunge la motive mai complicate (flori, crengute, puisori ete.). . In ceea ce priveste asezarea modelului, se va porni de la modele in forma de frizd, se va trece Ja chenare simple (formate din frize agezate ori- zontal si vertical), apoi la ‘modele realizate in chenar $i acelagi motiv asezal in centrul sau, sau avind Ja colfuri si Ja mijloc alt motiv. Abia mult mai tirziu se va trece la decorarea de suprafete prin asezari simetrice de motive si apoi la jocuri de fond care sint cele mai grele. re copilul in capaci modelului se va inede uncle cazuri, exeeptionale, copiii vor lucra dire * a incadra modelul in vreun contur, cum, dealtfe} Stadultul cind va demonstra modul de aranjare ‘Toate variantele jocului pot fi folosite atit in munea cu cite un copil sau ew un grup mic de copii cit yi in ce: grupa (in gradinita), Varianta I nta I este potrivila pentru prescolarii de tA copii nu pot face compari (yi anal: 3—4 ani, Deoa, ye) pe bava une le i E OP ops terii complexe, se va ciula si se dea prescolarului, la ince Ut, Piese Xceasi forma si culoare, accentul efizind pe agezareu lor in forma de ty Astfel se v. un cordon pentru papusa dintr-un gir de floricele me apoi altul din pitrate rosii, La analizarea fiechrui model, adultul ny bb mentiona neaparat culoarea dar va analiza forma clementelor gi va lor (unele linga altele in sir drept). ‘Totusi, daca prescolarul cunoaste et loarea, ea poate fi denumita (ca repetare gi fixare a cunostin{el n Pectivey ‘arin alta sedin{a cind se repeta acelasi lucru se poate folosi o al Cum se procedeaza in gradinita 2", Educatoarea va arata obiectul confec{ionat din carton (cordonul) Nor fi Prinse bulinele : va analiza modelul, apoi va demonstra pe ‘the oe ograt (sau prin desenare pe tabla) cum trebuie construit, Dupa aceey we cere Coplilor si-1 execute si ei (materialul este dat copiilor in des Este recomandabil ca in primele gedinje (1—2) s se dea copiiloy ie carton alb asemanator cu modelul. Acest lucru va usura obignuirea copiilor $2 28ezarea pieselor in linie dreapti. Mai tirziu se va renunta la a fisie. Se vor stringe cosule(cle cu floricele si se vor da cele cu fruswhe Se procedeaza in continuare la fel. De fiecare data cind un copil termina ¢& Eyer ulat In mod corect modelul este liudat cu voce tare ca SA audé gi cot 1 CoRi. Acest lucru ii stimuleazd si ei cauta s& lucreze cit mai bine pen. udati, la rindul lor. Dupa obignuirea copiilor cu modelele ob vului se trece la o sarcina mai grea. Daca in primele sedinte se dadeau inti numai floricele, apoi numai frunze, in cele urmitoare se dau ambele forne Geodata intr-un cosulet astfel incit fiecare copil are in plus sarcina de a extrage din cosulet la inceput numai floricelele, apoi numai franglo Copiii, cunoscind din activitati anterioare atit formele, cit si denumirile lor, vor putea s execute cu usurinti selectia ceruta, In alte sedinte vor putea fi folosite si alifel de materiale, de pilda: Scoici, ghinde, rotite cu spife, siluete mici reprezentind animale (veve- rife, purcelusi, caifei, pisici, rajuste), fructe etc, Pot fi date cite dou’ (la copii de 3—4 ani) sau trei sortimente deodati la (copii de 4—5 ani). Toate piesele dintr-un sortiment trebuie si fie identice din punct de vedere al formei, culorii, marimii, al orienta tilor lor componente (fig. 62, a). tinute prin repetarea moti- Varianta a I-a In aceasta variant se va propune copiilor un model format prin alternare. Avind in vedere cé la 3 ani copiii executa cu usurint& comparatii bazate pe o singura insusire, in procesul de alternare se va fine seama de aceasta gi se vor folosi : * Procedeele pot fi adaptate si in familie, unde, in lipsa tablei sau a flanelo- Srafului, demonstrarea se poate face pe masa. 82el — fie dous forme (de acceasi culoare gi mirime). Astfel se va ornd menta wpangiicufa cu care igi leaga fetita paral cu eo se tomato fa ricele rosii alternate cu frunze galbene (fig. 62, c). Acest lucru se poate re- peta folosind si alte forme, de exemplu, floricele gi patrate alhastre et — fie dou& culori (pistrind forma si marimca constante). De pild pot alterna floricele rogii cu floriccle galbene de acccasi marime sau floric albastre cu floricele rogii sau flori albe cu flori rogii (sau albastre) sau trate galbene cu piitrate verzi etc. * fig. 62, b) 5 | — fie dowd marimi (pastrind aceeasi forma gi culoare). $1 in ac varianta se va folosi aranjamentul in friza (fig. 62, d). Dat fiind cf la virsta de 3 ani preocuparile copilului se indreapta in special spre form’ si combinarca de forme, se va incepe prin alternarea a doud forme urmata de combinarea a dou culori si abia a urma a doua mirimi, deoarece raporturile dimensionale sint mai greu si tardiv percepute coreet de citre presvolari. In aceasta varianta se pot introduce in joc de pilda, beligoare colorate (mai ales la alterna! sau plicute dreptunghiulare. Din punct de vedere metodic se procedeaza ca si la varianta ante! oar’, Demonstrarea nu este absolut necesara decit prima data cind se araté cum trebuie si se procedeze in cazul respectiv (la alternarea formelor, la alternarea culorilor, la alternarea mirimilor). Ea nu se mai repeta atunci Gind se schimb& matcrialul. In aceste cazuri analiza noului model este, de obicei, suficicnta, Educatoarea va folosi in fiecare sedinta atitea materiale Cite va crede de cuviinja, cdutind de fiecare data s4 introduca cel putin Gn material nou (spre siirsitul sedin{ci). Frumusejea si noutatea materialu- lui impulsioneaz& dorinja copiilor de a-l folosi si de a construi cu el un model nou. si alte materiale cum sint, .a de culori sau de marimi) Va Spre sfirsitul anului scolar la grupa de 3—4 ani precum si in al I-lea trimesteu la grupa de 4—5 ani (sau chiar din primul trimestru dac& pre~ gcolarii au freeventat gradinita in anul precedent) se poate introduce a treia scovatita_a jocului in care se cere formarea unui model prin alternare pulindu-se varia cite 2 insusiri deodata ca, de pilda, forma si culoare frig. 62, f), forma si asezare, culoare si asezare, forma si marime, mrime §i forma, agezare si culoare, asezare si forma. — — ‘Aranjarea modelului se face tot in forma de friza. Se pot folosi mai ateri, in variantele anterioare. . multe materials djucaloarea va alege, acele combinafii in care motivele au aceeagi culoare. Va varia de pildd forma si marimea (patrate rosii mari si Peohne posi mici), forma si asezarea (betisoare vor?! asezate vertical | si frunze verzi asezate orizontal), marimea $1 agezarea (patrate mari galbene prezate cu un colt in jos si patrate galbene mici agezate cu muchia in i) Senate mind seama cA intre 4 si 5 ani copiti incep st manigeste un interes erescind pentru combinatia de cuee in irimestrull al does forma fda medele in care si intre in combinatie $i ct ’ , for Eee (flori. rosii alternate cu frunze verzi), a ee Ram oer erate oblic alternate cu bejisoare Tosil te tot oF opus) aieyaranjamente folosite anterior in care se ‘variazA si culoarea. opus) sau areni? virsta t folosi decit ci T La aceasta virsta nu se Pot f ben si albastru iar spre sfirsitul anului $1 verde). nta a IIl-a teva culori (alb, negru, rosu, gal- 83In aceasta varianté se pot folosi si materiale din natury ® alune, ghinde, cipacele de ghinda, pietricele colorate, scoici etc.) (easy combinate intre ele sau cu altfel de materiale. ~) Cate yt In trimestrul al treilea, deoarece in urma exercifillor facut, tatea de a opera sinteze pe criterii complexe a crescut, se pot 4, xq, si alternari pe baza mai multor criterii luate deodata in consider tu; pilda, alternarea pomigorilor verzi cu un grup de 2 floricele rosii a Te codife oblice formeazd un V. Acum, copilul trebuie sd fina seama ;,“& lasi timp de forma (copaci, flori), de marime (copacul € mai mare, 4s mai mici), de asezare (copacul este asezat vertical, codifele florilor ¢ "4 éniate obiie in dou directii deosebite), de culoare (copacul e verde % Sint rosii). (In locul copacului poate figura o frunzi mai lung’ yery’"% zata vertical sau orizontal), Acest mod de combinare poate fi intros grupa copiilor de 5—6 ani chiar din primul trimestru dupa citeva exe! pregatitoare in care se dau modele mai simple si se explicd prescojae modalitatea de a compune un model prin repetarea motivului, si apoi pe alternarea motivelor, trecindu-se de la combindfii in care variaza 2 ing: Ja altele in care alternarea se face tinindu-se seama de mai multe ingy, In toate combinatiile chiar si in cele mai complexe, nu se vor fon decit doud forme si doud marimi ; se vor putea introduce, ins&, mai my; culori in colorarea fiecirei marimi. De exemply, 0 floricicd albastra cu g¢ dita $i 2 frunze verzi alternate cu cite o ciuperc& rosie cu buline si coda albe. In acelasi scop pot fi folosite si siluete de buburuze, de fluturasi, ¢ diferite flori (margaret, lalea, panselu{a, zambile, luminGrele, flori ge mar etc.), de fructe (mere, pere, fragi, cipsuni, cirese) precum si siluete de felurite frunze (salcie, tei sau plop, castan, stejar, vifa de vie, salcim), siluete de copaci care se deosebese mult intre ei (brad, salcie, plop, salcim), de pesti (rosii, aurii, argintii), de cAsute, de barcute, de stelute, de masini de avioane etc. Aceste siluete pot fi decupate din carton sau lemn si colo- rate in culori vii sau pastelate (dupa caz) sau in nuantele naturale. Varianta a IV-a A patra varianta const in decorarea unei suprafete. Cea mai usoaré modalitate de a obfine.acest lucru este realizarea unui chenar din frize obfinute prin procedeele amintite in variantele anterioare. Suprafetele po: fi rotunde, p&trate sau dreptunghiulare (cele triunghiulare pot fi folosite dupa obisnuirea copiilor cu dispunerea motivelor decorative pe celelalte forme, deoarece ei intimpina dificultati mai mari in decorarea suprafe- telor de aceasté form). Dupa ce copiii s-au familiarizat cu aranjarea in chenar, se poate folosi si chenarul plus un motiv central care poate fi: — acelasi motiv de pe margine (chenar de buline cu o bulina la mi loc) si de aceeasi m&rime sau unul din motivele de pe margine (cind mo- delul e construit prin alternare a 2 motive) ; — motivul de pe margine (sau unul din ele) dar mai exemplu chenar de buline de marimi egale avind la mijloc o bi mare) (fig. 63, a) ; — un alt motiv dar armonizat cu cele de pe margini (la mijloc ° floare iar pe margini frunze dispuse fie paralel cu marginile, fie perpen” diculare pe ele, fie alternind aceste doua pozitii, fie oblice intr-o singurs directie, fie oblice in mod alternativ in dou directii de inclinare) ; 7 — un motiv la fel cu motivele din colfurile chenarului, altul deci! celelalte motive de pe margini. De exemplu, la modelul de mai sus fl mare (de yulind mai