Intoxicatia cu organofosforice

Compusii organofosforici sunt un grup divers de produse chimice utilizate atat in

domeniul industrial cat si in cel casnic. Exemple de organofosfaţi includ insecticide
(malathionul, paration, diazinon, fention, diclorvos, clorpirifos, etion), gaze nervoase (Soman,
sarin , tabun, VX), agenţi de oftalmice (echothiophate, isoflurophate), şi antihelmintice
(trichlorfon). Erbicide (tribufos [DEF], merphos) sunt tricresyl-fosfat ce conţin produse
chimice industriale.
Mecanismul principal de acţiune al pesticidelor organofosforice este inhibarea
hidrolazelor ester carboxil, în special acetilcolinesterază (AChE). Acetilcolinesteraza este o
enzimă care degradează neurotransmitatorul acetilcolina (ACh) în acid acetic şi colină. ACh
se gaseste in sistemul nervos central şi periferic, la nivelul jonctiunilor neuromusculare, şi in
celulele roşii din sânge (RBC).
Organofosfaţii inactivează acetilcolinestera fosforiland gruparea hidroxil a serinei
situata la nivelul situsului activ al acetilcolinesterazei. Fosforilarea are loc prin pierderea unui
grup organofosforic şi stabilirea unei legături covalente cu acetilcolinesteraza
Odată ce AChE a fost inactivat, ACh se acumulează în întregul sistem nervos,
rezultând suprastimularea receptorilor muscarinici şi nicotinici. Efectele clinice se manifestă
prin activarea sistemului nervos autonom şi central, şi la nivelul receptorii nicotinici din
musculatura scheletica.
Odată ce un organofosforic se leaga la acetilcolinesteraza, enzima poate suferi una din
următoarele:
-hidroliza endogena a enzimei fosforilate de către esterazele sau paraoxonases
-Reactivarea de un nucleofil puternic, cum ar fi pralidoxime (2-PAM)
-inactivarea enzimei legate ireversibil şi permanent (îmbătrânirea)

Organofosfaţii pot fi absorbiti prin piele, ingerati, inhalati sau injectati. Deşi
majoritatea pacienţilor devin rapid simptomatici, debutul şi severitatea simptomelor depind de
compozitia specifica, cantitatea, calea de expunere, şi rata de degradare metabolica.

Semnele şi simptome de intoxicaţie cu organofosforice pot fi împărţite în 3 categorii

largi: efecte pe receptorii muscarinici, efecte pe receptorii nicotinic, şi efecte la SNC

Dispozitivele Mnemonice folosite pentru a aminti de efectele muscarinice ale

organofosfaţilor sunt SLUDGE (salivaţie, lăcrimare, urinare, diaree, tulburări gastro-
intestinale, vărsături <emesis>) şi DUMBELS (diaforeză şi diaree, urinare, mioză,
bradicardie, bronhospasm, bronchorrhea, vărsături, lăcrimare excesiva şi salivaţie ).
Efectele muscarinice asupra sistemelor de organe includ următoarele:

• Cardiovasculare - bradicardie, hipotensiune arterială

• Respiratorii - rinoree, bronchorrhea, bronhospasm, tuse, detresa respiratorie
severa
• Gastrointestinale - hipersalivaţie, greaţă şi vărsături, dureri abdominale , diaree,
incontinenţă fecală
• Genito-urinare - Incontinenţă
• Oculare - Vedere înceţoşată, mioza
• Glandele - creşterea secreţiei lacrimale, diaforeză
 Semnele şi simptomele nicotinice includ fasciculaţii musculare, crampe, slăbiciune,
şi eşecul diafragmatică. Efectele autonome nicotinice includ hipertensiune arterială,
tahicardie, midriază, şi paloare.
Efecte asupra SNC includ anxietate, labilitate emoţională, nelinişte, confuzie, ataxie,
tremuraturi, convulsii,comă si chiar moartea

Bibliografie:
http://emedicine.medscape.com/article/167726-overview