qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx Unitatea de invatare V

cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
CUPRINS
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
5.1.Obiective.............................................................................................98

hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
5.2.Scopul si continutul documentatiei de audit.....................................98
5.3. Planul si programul de audit............................................................101
5.4. Dosarele de audit, forma si continutul documentelor de lucru..105

vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
5.5. Raportarea in audit..........................................................................113
Teste de autoevaluare..............................................................118
Lucrare de evaluare.........................................................122

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc BIBLIOGRAFIE

vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrată, Ed. ARC, Ediţia a 8-a, Bucureşti,
2001
***

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 2007
***
3. Culda E. - Suport curs auditori financiari, CAFR, 2009
***

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
4. Morariu A. - Suport stagiari CAFR 2009
***
5. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde. Codul

hjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbn
etic, Ed. Irecson, Bucureşti, 2009

mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

5.1. OBIECTIVE:

Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre:

- ce reprezintasi cum se delimiteaza documentatia de audit in functie de
tipurile de audit, riscurile identificate si obiectivele stabilite.
- planul si programul de audit ca element fundamental al misiunii de audit,
momentele lor si etapele de realizare;
- dosarele de audit, tipul de informatii detinute, modul de intocmire,
reprezentare, arhivare si dezvaluire a informatiilor.
- tipurile de raportari in auditul financiar

5.2. SCOPUL SI CONTINUTUL DOCUMENTATIEI DE AUDIT

Teste de detaliu si, implicit, probele de audit asimilate de auditorii financiari

pe baza acestora trebuie sa se regaseasca in documentatia de audit, urmand
sa le serveasca acestora la fundamentarea rapoartelor si sa le sustina opiniile.

Documentatia de audit reprezinta in fapt

documentarea misiunilor si a opiniei de audit si este
reprezentata de probele de audit stranse pe
parcursul auditului si documentele de lucru
intocmite de auditor, sau obtinute de catre acesta
pe parcursul efectuarii misiunii sale. Documentele de
lucru si probele de audit se grupeaza in mod
sistematic si in conformitate cu cerintele
standardelor profesionale aplicabile in dosarele de audit. Documentele de
lucru se pot prezenta sub forma scriptica, in print, sub forma de copii sau a
unor inregistrari pe suport electronic, extrase din sistemul informatic sau de
gestiune

Obiectivele documentatiei de audit:

 Sa sustina si sa argumenteze credibil, suficient si relevant opinia de audit
exprimata in raportul de audit. Pe baza documentatiei intocmite, a probelor
colectate si a concluziilor inscrise in documentele de lucru, auditorul va lua
decizia cu privire la tipul de raport ce il va intocmi si respectiv cu privire la
opinia ce o va exprima. Acest obiectiv este practic, de cea mai mare
importanta in ceea ce priveste activitatea si raspunderea auditorului fata de
terti.
 Sprijina realizarea, planificarea, intocmirea, supervizarea si revizuirea
misiunii de audit de catre membrii sai sau de catre seful de misiune..

98
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

 Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice trebuie sa

se regaseasca in documentatia de lucru astfel incat cu ajutorul acesteia,
auditorii cu putere decizionala sa poata verifica munca subalternilor si sa
efectueze controale de calitate privind activitatea desfasurata.
 Modul de prezentare si intocmire a documentelor de lucru trebuie sa
confirme respectarea standardelor de audit aplicabile (ISA, prevederi specifice
emise de CAFR) si a regulilor proprii stabilite la nivel decizional in echipa de
audit (seful de misiune, managementul firmei de consultanta).
 Sa sistematizeze si sintetizeze probele de audit colectate pe parcursul
misiunii potrivit cerintelor standardelor profesionale, inclusiv a celor de
calitate.
 demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si
practicile profesionale agreate;
 Sa ofere o baza relevanta si credibila privind opinia auditorului legat de
fiecare din asertiunile aplicate de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor
financiare;
 Sa demonstreze faptul ca inregistrarile din contabilitate sunt efectuate
corect in raport cu cadrul de reglementare aplicabil si astfel situatiile
financiare reflecta sau nu fidel tranzactiile si soldurile din exercitiul financiar
auditat.
Standardul ISA 230 reglementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele
susmentionate, inclusiv cu privire la arhivare si proprietatea asupra
documentatiei de audit iar „Normele minimale de audit” elaborate de CAFR,
dau referinte importante si in unele cazuri minime, privind continutul
sectiunilor dosarelor de audit.
Documentatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui
utilizator avizat sa inteleaga problemele specifice si sa testeze riscurile
existente, declaratiile conducerii, utilizarea procedurillor specifice de audit
pentru colectarea probelor, constatarile facute si concluziile la care a ajuns
auditorul. 1

Documentatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii

relevante si complete pentru a intelege tipul, intinderea si
rezultatele testelor de detaliu aplicate, probele obtinute, si
concluziile formulate; de asemenea, este imperativ ca documentatia de audit
sa dentifice cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit documentele
aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si persoanele care au
revizuit documentele executantilor din cadrul echipei de audit, inclusiv data
acestor revizuiri . Cu alte cuvinte documentatia de audit trebuie sa reflecte

1
E.Culda - Suport curs CAFR, 2009

99
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

intreaga activitate intreprinsa de auditor pentru atingerea obiectivelor in

cadrul unui angajament de audit.
Conţinutul documentelor de lucru
Documentele de lucru trebuie întocmite la un standard înalt pentru a
atinge obiectivul unui audit. Obiectul, conţinutul şi scopul documentelor de
lucru trebuie să fie cât mai clar cu putinţă fără a necesita explicaţii
suplimentare. Ele se întocmesc pe parcursul derulării activităţii de audit.
Dimensiunea documentelor de lucru ţine de raţionamentul profesional
al auditorului, decizia sa de mărime a acestora să fie bazată pe ceea ce ar fi
necesar unui alt auditor cu expierenţă care nu a avut o legătură anterioară cu
acest audit, să înţeleagă activitatea desfăşurată şi care a fost baza deciziilor
luate. Documentele trebuie să conţină acolo unde este relevant următoarele
informaţii:
 Structura juridică a societăţii şi modul ei de organizare;
 Extrase sau copii ale documentelor, contractelor şi procese verbale
relevante;
 Informaţii privind sectorul de activitate, mediul economic şi legislaţiv;
 Probe legate de procesul de planificare şi orice modificări ulterioare;
 Probe privind evaluarea riscurilor inerente şi de control intern;
 Probe privind activitatea de audit intern şi concluziile la care auditorul a
ajuns;
 Analize ale tranzacţiilor şi soldurilor;
 Analize ale ratelor şi tendinţelor de viitor;
 Inregistrarea naturii, coordonării în timp şi gradului de cuprindere ale
procedurilor de audit;
 Detalii ale comunicărilor cu alţi auditori, experţi sau terţe părţi;
 Copii după corespondenţa cu entitatea, rapoarte către conducere, note ale
declaraţiilor conducerii;
 Un rezumat al aspectelor semnificative ale auditului, sume implicate,
modul de soluţionare a excepţiilor sau problemelor neobişnuitedescoperite în
timpul auditului;
 Scrisori de reprezentare din partea conducerii primite de la client;
 Copii după situaţiile financiare.
Standardizarea documentelor de audit
Nu este indicat să se specifice exact conţinutul şi formatul documentelor de
lucru, dar pentru o eficienţă mai mare a întocmirii şi revizuirii lor, auditorii
trebuie să le standardizeze.
 Documentele de lucru (Foile de lucru) trebuie să conţină următoarele
informaţii:
-numele clientului;
-sfârşitul anului;
-obiectul;

100
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

-iniţialele persoanelor care le întocmesc şi revizuiesc

-datele întocmirii şi revizuirii;
 Tabelele trebuie indexate şi cu trimitere la situaţiile financiare;
 Trebuie stabilite clar: munca desfăşurată, concluziile, analiza erorilor;
 Documentele sunt proprietatea auditorului, păstrate la loc sigur pentru a
asigura confidenţialitatea
Nu pot fi aduse modificări în dosarul de audit ulterior emiterii raportului de
audit, decât dacă sunt bine documentate şi indică data şi motivele pentru care
sunt efectuate.
Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii
factori:
• natura angajamentului;
• forma raportului si felul misiunii de audit;
• natura si complexitatea afacerii (activitatilor) clientului;
• natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate;
• necesitatile de monitorizare, supraveghere si revizuire a lucrarilor efectuate
de echipa de audit;
• metodologiile si tehnicile de audit specifice auditorului (persoana fizica/
juridica), utilizate pe parcursul misiunii.

5.3. PLANUL SI PROGRAMELE DE AUDIT

Auditorul trebuie să cunoască întreprinderea

pentru a orienta şi planifica misiunea de audit.
Cunoaşterea întreprinderii are ca obiectiv
identificarea riscurilor care ar avea o influenţă
semnificativă asupra situaţiilor financiare. Astfel
se poate determina natura, întinderea
controalelor pe baza pragului de semnificaţie.
Organizarea auditului are ca scop atingerea
obiectivelor de audit în timp util.
Planul de audit este stabilit în funcţie de caracteristicile întreprinderii,
complexitatea misiunii de audit, tehnicile utilizate, pentru a permite
elaborarea programului de lucru.
Planul de audit este structurat in functie următoarele elemente:
a) Cunoaşterea generală a întreprinderii;
b) Riscul şi pragul de semnificaţie;
c) Natura, calendarul şi întinderea procedurilor de audit;
d) Coordonarea, conducerea, supervizarea şi revederea.

101
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

a) Cunoaşterea generală a întreprinderii presupune: caracteristicile şi factorii

economici obiectul de activitate, natura activităţii, principalii clienţi şi furnizori,
schimbările care au intervenit de la ultimul audit, organizarea şi structura
acţionariatului, politici generale: financiare, comerciale, sociale, perspective de
dezvoltre, aprecieri asupra managementului şi competenţa acestuia.
A1.Sistemul contabil şi de control intern: cunoaşterea de către auditor a
politicilor de închidere a conturilor, modul de aplicare a principiilor contabile,
cunoaşterea procedurilor interne de control intern şi analiza sistemului
informatic. Intelegerea sistemului contabil este necesara pentru a determina
daca exista un control intern pe care sa se bazeze auditorul in evaluarea
riscului de control.
A2. Schematizarea informatiilor financiare : cifra de afaceri, costul vanzarilor,
profitul brut si net ; valoarea activelor imobilizate, stocurile, creantele,
disponibilitatile, datoriile, toate aceste valori comparate cu anul precedent.
Concluziile acestor comparatii trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
daca valorile pe ansamblu par rezonabile si daca valorile individuale sunt
rezonabile.

Scopul acestor informatii este de a identifica erorile

probabile din aceste valori provizorii si elementele care
necesita investigatii suplimentare .
Indicatorii cetrebuie calculati sunt:

Rata rentabilitatii veniturilor (RRV)

rrv = (Profit brut : Venituri totale) x 100
Rata rentabilitatii capitalului (rrc)
rrc = (Profit brut :Capital propriu) x 100
Perioada de colectare a creantelor (pcc)
pcc = (Debitori comerciali :Vanzari) x 365
Perioada de achitare a datoriilor comerciale (padc)
padc = (Creditori comerciali : Achizitii) x 365
Rata generala a indatorarii (rgi)
rgi = Datorii totale : Capital propriu
Solvabilitatea patrimoniala (sp)
sp = Capital propriu : ( Capital propriu + Crdedite bancare)
Solvabilitatea generala (sg)
sg = Active circulante : Datorii curente
Solvabilitatea imediata (si)
si = (Active circulante – stocuri) : Obligatii

102
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

A3. Efectuarea unei evaluari preliminare a principiului continuitatii activitatii-

trebuie analizate situatia lichiditatilor si surselor viitoare de finantare ; bugetul
si informatiile prognozate fluxul de numerar in general
b) Riscul şi pragul de semnificaţie. Auditorul evaluează riscurile inerente şi
riscurile legate de control. Există trei categorii de riscuri:
I. riscuri legate de situaţia economică şi financiară a întreprinderii: elemente
susceptibile de a pune în discuţie continuitatea exploatării, indicatori de
echilibru precari, sectorul de piaţă în declin, climatul social etc.
II. riscuri ce privesc organizarea generală a întreprinderi: rotaţia cu frecvenţă a
personalului, absenţa unor proceduri administrative, delegarea
responsabilităţilor pe fiecare persoană salariată, lipsa unui control asupra
bugetului şi a auditului intern.
III. riscuri legate de atitudinea conducerii cu privire la problemele contabile,
financiare şi administrative.
Identificarea domeniilor şi sistemelor semnificative conduce auditorul să
definească şi să stabilească praguri de semnicaţie pentru fiecare
B1. Auditorul trebuie sa se sigure ca efectul posibilelor fraude sau erori este
luat in considerare
B2. Evaluarea riscului existentei unor tranzactii semnificative cu partile afiliate
neprezentate
B3. Documentarea evaluarii riscului de audit , riscului inerent , de control si de
nedetectare
Pragul de semnificatie trebuie analizat in doua etape:
a. la planificarea intinderii testelor de audit Se calculeaza avand in vedere
ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de impozitare.
Nivelul pragului de semnificatie este stabilit intre cel mai mic si cel mai mare
dintre factorii calculati.
b. la exprimarea opiniei asupra conturilor finale, bazat pe efectul ajustarilor
potentiale asupra rezultatelor. Acest nivel trebuie utilizat daca domeniile de
incertitudine sau dezacord din situatiile financiare sunt suficient de
semnificative astfel incat sa impuna o opinie cu rezerve in cazul in care
incertitudinea sau dezacordul nu poate fi rezolvat.

Definirea programului de audit

Planificarea auditului presupune deopotrivă
elaborarea planului de audit şi a programelor detaliate
de audit. Pentru a aduce la îndeplinire planul de audit
care reflectă strategia adoptată în vederea efectuării
auditului situaţiilor financiare, auditorii vor elabora
programe detaliate, în care vor descrie proceduri de
audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor
secţiuni ale situaţiilor financiare.

103
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor financiare are ca scop îmbunătăţirea

calităţii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri,
cheltuieli, subvenţii, achiziţii, transferuri etc. Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor
financiare va depinde de mărimea entităţii auditate şi de complexitatea
activităţii acesteia. Programul de audit constă într-o listă a procedurilor de
audit care vor fi utilizate de către auditori pentru auditarea fiecărei secţiuni a
situaţiei financiare. Programul de audit este un instrument prin care auditorii
şi conducătorii ierarhici ai acestora urmăresc activitatea efectivă de audit.
Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a
auditului. Faza de execuţie a auditului constă în fapt, în punerea în aplicare a
programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevăzute de
acestea. Programele de audit pot fi revizuite şi amendate în situaţiile în care
intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la elaborarea
iniţială a acestora.

Forma, prezentarea si continutul programelor de audit

Testele de detaliu constituie principala componentă a programelor de
audit. Pe lângă procedurile de audit, în mod obişnuit un program de audit
trebuie să cuprindă şi următoarele elemente :
 organismul care efectuează auditul;
 exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare;
 entitatea auditată;
 aria/secţiunea auditată;
 data începerii şi încheierii auditului;
 numărul de zile alocate pentru audit;
 obiectivele generale şi specifice;
 procedurile de audit;
 teste de control;
 proceduri de fond;
 semnătura auditorilor;
 data încheierii auditului;
 controlul calităţii auditului – data şi semnătura supervizorului.

Cele mai relevante activităţi parcurse de auditori în faza de planificare a

auditului sunt reprezentate de stabilirea pragului de semnificatie si evaluarea
riscurilor. În mare măsură, rezultatele acestor activităţi determină tipurile de
teste de detaliu care vor fi utilizate în etapa de execuţie a auditului, precum şi
întinderea aplicării acestora.
Auditorii trebuie să-şi exercite raţionamentul profesional în evaluarea
riscului pentru selectarea testelor de detaliu necesare reducerii acestuia la un
nivel acceptabil.

104
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Pe baza modelului riscului, care prezintă legătura dintre componentele

riscului de audit (riscul inerent, riscul de control, riscul de nedetectare),
auditorii utilizează raţionamentul profesional pentru a decide proporţia
utilizării procedurilor de fond şi a celor de control.
Auditorii trebuie să determine materialitatea pentru a stabili nivelul
acceptabil al erorilor din situaţiile financiare (nivel care nu afectează imaginea
utilizatorilor raportului asupra poziţiei financiare a entităţii).
Pragul de semnificatie şi riscul de audit sunt invers proportionale. Cu
cât este mai mare nivelul pragului de semnificatie, cu atât este mai scăzut
riscul de audit şi viceversa. Auditorii trebuie să ia în considerare această
legătură între prag şi risc când determină ce tipuri de proceduri vor folosi,
perioada pentru care le vor folosi şi întinderea acestora.

Tipul de abordare a auditului

Pentru a determina tipul testelor de audit care se vor utiliza in cadrul
misiunii, este esenţiala detrminarea tipului de abordare a auditului.
În cazul abordării bazate pe proceduri de fond se utilizează teste pentru
obţinerea probelor de audit, în timp ce în cazul abordării bazate pe sistem,
auditorii vor efectua o evaluare amănunţită a sistemului de control intern.
Dacă rezultatele evaluării sunt satisfăcătoare, auditorii vor efectua un număr
mai redus de proceduri de fond.
Totuşi, prin utilizarea unei combinaţii de teste de control şi proceduri
de fond, auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi relevante pe
care să-şi bazeze concluziile auditului desfăşurat.

Teste de detaliu reprezinta princpala componenta a programului de

audit, alcatuite la randul lor din teste de control si proceduri de fond.
Lista testelor de detaliu stabilite de auditori pentru efectuarea
auditului constituie în fapt programul de audit. Etapa de execuţie a auditului
constă în aplicarea testelor cuprinse în programul de audit.

5.4. DOSARELE DE AUDIT, FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE

LUCRU

Scopul dosarelor de audit:

- ajută la planificarea şi efectuarea activităţii de audit;
- ajută la supravegherea şi revizuirea activităţii de audit;
- înregistrează probele de audit relevante rezultate din activitatea
desfăşurată pentru ca auditorii să-şi susţină opinia emisă.
Dosarul standard de audit este indexat pe fiecare secţiune importantă, care la
rândul ei indexată detaliat contribuie trimiterea la informaţii aflate la dosar.

105
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Datorită faptului că auditul se face cu regularitate, este eficient ca

documentele de lucru să se împartă în cele care au o importanţă permanentă
pentru audit şi cele care sunt strict legate de perioada financiară în studiu în
documentatia cu caracter permanent sau documentatia curenta de audit,
astfel incat dosarele de audit se compun din doua tipuri de informatii:
informatii cu caracter permanent si informatii cu caracter curent
Informatii cu caracter permanent prezentate in dosarele de audit
sub forma documentatiei permanente.
Informatiile cu caracter permanent se regasesc in dosarele de audit
sub forma de documente şi tabele cu semnificaţie permanentă pentru audit.
Aceste informatii trebuie standardizate prin folosirea unui index
corespunzător (P).
Informatiile cu caracter permanent alcatuiesc 6 secţiuni notate de la litera A
la F, iar secţiunile la rândul lor cuprind capitole indexate cu cifre care înlesnesc
trimiterea la informaţiile conţinute în cadrul dosarului.

Secţiuni

PA - Generalităţi
PB - Documente privind controlul intern
PC - Conturile anuale
PD - Analize permanente
PE - Documente fiscale şi sociale
PF - Documente juridice
Secţiunea PA – Generalităţi cuprinde capitolele:
PA1 - Informaţii legate de client
PA2 - Prezentarea întreprinderii: structură, istoric,activităţi
PA3 - Organigrama întreprinderii
PA4 - Documente legale şi statutare (extrase, articole, procese
verbale importante, copii după contracte de împrumut).
PA5 - Detalii de angajament
PA6 - Sistemul contabil
Secţiunea Generalităţi este redată în următorul tabel:

CLIENT Documentatia permanenta REF: PA

SECTIUNEA: GENERALITATI PAG:
Conţinut Ref. Continut Ref.

Informaţii generale PA1

despre client

106
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Prezentarea PA2
întreprinderii
Organigrama PA3
întreprinderii
Documente legale şi PA4
statutare
Detalii de angajament PA5
Sistemul contabil PA6

Fiecare secţiune este divizată pe capitole

CLIENT Documentatia permanenTA REF:

Secţiunea: Generalităţi PA1
PAG:1
Exerciţiul: Capitol: Informaţii generale despre client Data:
Generalităţi
Denumirea societăţii:
Forma juridică:
Data constituirii:
Nr.Registrul Comerţului:
Cod Fiscal:
Durata societăţii:
Obiect de activitate:
Sediul social:
Telefon:
Fax
Total bilanţ:
Capitaluri proprii
Filiale, sucursale
Cifra de afaceri:
Acţionari(asociaţi)
Cenzori:
Expert contabil:
Jurist:
Număr de ore:
Onorarii:

107
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Client Dosar de audit Ref:PC

Informatii cu caracter permanent Pag:
Exerciţiul Secţiunea: Conturi anuale Data:
Conţinut Ref. (1) Conţinut Ref. (1)
Situaţiile financiare pe ultimii Raport general PC 50
Trei ani PC1 pe ultimi trei ani

Client Dosar de audit Ref: PC

Informatii cu caracter permanent Pag:
Exercitiul: Sectiunea: Conturi anuale Data:
Continut Ref (1) Continut Ref (1)
Conturile anuale pe PC 1 Raport general pe PC 50
ultimii 3 ani ultimii 3 ani

Client Dosar de audit Ref:PD

Informatii cu caracter permanent Pag:
Exerciţiul Secţiunea: Analize permanente Data:
Capitol: Situaţii financiare
Conţinut 2000 % 2001 % 2002 % Ref. (1)
Posturi bilanţiere PD30
PD41
PD51

Toate documentele incluse în dosarul permanent de audit trebuie actualizate

corespunzător modificărilor semnificative care au avut loc în cadrul unităţii şi
revizuită în fiecare an. Auditorul poate face proba acestei revizuiri printr-un
formular annual de revizuire.

Informatii cu caracter curent prezentate in dosarele de audit

Documentatia curenta trebuie să cuprindă toate informaţiile
relevante pentru fiecare exerciţiu financiar aflat în analiză. Dată
fiind conjunctura în care se efectuează auditul, nu poate fi dată cu precizie ce
informaţii să se păstreze în acest set.
Se recomandă, ca toate firmele să standardizeze formatul
documentatiei curente cu scopul de a facilita controlul şi revizuirea acestei
activităţi. Este eficient ca acesta sa fie organizat pe secţiuni iar acestea la
rândul lor pe capitole , paragrafe.

108
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

O atenţie deosebită trebuie acordată calităţii şi eficienţei

documentatiei curente. Aceste sopuri sunt atinse, dacă în set sunt incluse
numai acele informaţii cu semnificaţie relevantă. Selecţia lor depinde de
raţionamentul profesional al auditorului. Recomandări de ordin general care
pot fi de ajutor profesioniştilor sunt evidenţiate de organismele profesionale
din ţara noastră: 2
 Datele trebuie actualizate, să fie oficiale şi complete;
 Se includ numai acele documente, copii, formulare, rapoarte de la
client numai în măsura în care ele sunt de ajutor pentru înţelegere.
 Analizele situaţiilor contabile întocmite de client la care se face referire
nu trebuie incluse în dosar dacă nu sunt verificate de auditor.
 Contractele de inchiriere, împrumut, de leasing este suficientă o
sinteză a informaţiilor semnificative, alături de o notă unde sepot găsi
şi revizui.
Documentatia curenta trebuie înţeles de orice persoană avizată. Probele de
audit trebuie să vină în sprijinul formulăii opiniei finale de audit.
Toate secţiunile auditului se îndreaptă către rezultatele contabile finale şi
elaborarea raportului de audit. Dosarul de audit se divide în secţiuni, capitole
şi paragrafe, ţinând cont de funcţiile bilanţului funcţional:
-ciclul de finanţare, investire :capitaluri proprii (A) şi imobilizările(B)
-ciclul de exploatare: stocuri(C) , clienţi şi plăţi în avans(D), creditori şi
angajamente(E), impozitarea(G);
-ciclul de trezorerie; banca şi numerarul(H), acţiuni şi obligaţiuni speculative
-contul de profit şi pierdere: cheltuielile şi veniturile
-raportarea activităţii de audit;
-revizuirea situaţiilor financiare;
-întâlnireacu clientul pentru punctele finale;
-model de raportare al planului de audit.
Secţiunile destinate verificării detaliate: capitaluri proprii şi atrase, imobilizări,
stocuri, creanţe, etc vor fi organizate spre exemplu astfel:
- Situaţia de referinţă: B1; Note principale-descrierea: B2; Tabelul de
verificare B3; Proceduri analitice: B4; Proceduri de fond: B5

O standardizare formată funcţie de raţionamentul profesional al auditorului,

trebuie aplicată şi respectată. Astfel, foile de lucru prezintă
• toate documentele de lucru trebuie notate în colţul din dreapta sus, de
exemplu D11 Clienţi;
• toate documentele de lucru trebuie intitulate, semnate, datate de primul
auditor şi al doilea auditor care face revizuirea;
• toate tabelele trebuie să facă trimitere la situaţiile contabile finale

• Camera Auditorilor din România, Norme minimale de audit, Ed.Economică

109
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Documentele de lucru trebuie intitulate ţinând cont de:

• Numele clientului;
• Sfârşitul de an financiar;
• Numele secţiunii, de exemplu: Capitaluri proprii sau Imobilizări
Notele principale din fiecare secţiune de verificare trebuie să sintetizeze:
• Obiectivul;
• Metoda;
• Rezultatele;
• Concluzia
Toate ajustările de audit trebuie să facă trimitere la tabelul cu ajustări de
audit. Majoritatea secţiunilor au un singur test, care poate fi considerat cel
mai important care poate furniza cele mai multe probe. Spre exemplu, testul
de reconciliere al situaţiei financiare din secţiunea creditori.
Modelul secţiunii pentru conturile de Creditori este redat astfel:
Client: Documentatia Intocmit de: AS Data:10. E11
Morimpex SRL curenta 02.2010
Capitol : Creditori
Data contabilă: Revizuit de: MS Data:16.
31.12.2009 02.2010
Căutarea obligaţiilor neînregistrate*
Data Furnizorul Valoarea Data primirii 31.12.2009 Rezultatul
de bunuri şi Jurnal de
srvicii cumpărări
5/1/09 Bruno 5.200 22.12.2009 Înregistrat Satisfăcător
6/1/09 Ana 8.400 23.12.2009 Înregistrat Satisfăcător
7/1/09 As Audit 30.500 12.12.2009 Înregistrat Satisfăcător
8/1/09 Romplast 21.300 04.01.2010 Neînregistrat Satisfăcător
10/1/9 Rodiped 7.000 10.01.2010 Neînregistrat Satisfăcător
Sursa: Registrul de plăţi în numerar pe ianuarie şi februarie

Jurnalul de cumpărări pe decembrie2001, ianuarie şi

februarie 2002
Obiective: Asigurarea că soldurile conturilor de creditori
sunt complete şi că obligaţiile au fost înregistrate la finele
anului 2001
Metoda: S-a folosit un eşantion de 10 plăţi ulterioare
sfârşitului de an, luate din registrul de numerar pe 2001 şi analizate pentru
asigurarea că:
• S-a respectat independenţa exerciţiului-dacă bunurile şi serviciile au fost
primite înainte de perioada sfâeşitului de an, ele au fost înregistrate ca
obligaţii la 31.12.2001;

110
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

• Dacă se referă la bunuri şi servicii primite după sfârşitul anului, acestea nu

au fost înregistrate ca obligaţii la 31.12.2001.
Rezultate: Toate rezultatele au fost satisfăcătoare. Toate obligaţiile au fost
înregistrate. Se observă din tabel
Concluzii: Auditorul este mulţumit că nu s-au găsit obligaţii neînregistrate,
referitoare la plăţi ulterioare sfârşitului de an.

Sectiuni:

EA : Planificare şi rapoarte; gestiune şi organizare

EB : Aprecierea controlului intern
EC : Controlul conturilor
ED : Lucrări efectuate de terţi
EE : Verificări specifice
EF : Intervenţii conexe
Secţiunea EA cuprinde următoarele capitole:
EA1- Sinteza misiunii
EA2- Rezumatul ajustărilor
EA3- Chestionar de sfârşit de misiune
EA4- Chestionar de verificări specifice
EA5- Situaţii financiare certificate
EA6- Evenimente posterioare
EA7- Balanţe şi alte documente de sinteză
EA8- Plan de misiune
EA9- Buget şi planificare
EA10 – Evidenţa timpului
EA11- Onorarii

Spre exemplu secţiunea Planificare şi Rapoarte, capitolul :

Plan de misiune este redat astfel:

CLIENT: DOSARUL EXERCITIULUI Ref:EA8

Data contabilă: 31.12. Secţiunea:Planificare şi rapoarte Pag:
2009 Capitolul: Plan de misiune Data:
Intocmit de : AS Data :
18.01.2010
Revizuit de: MS Data :
24.01.2010

111
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

PLAN DE MISIUNE
1. Prezentarea entităţii:
-denumirea
-sediul social
-capital social şi asociaţi/actionari
-înregistrare
-scurt istoric
-organizare
-consideraţii privind obiectul de activitate, piaţa, concurenţa
-conducerea şi persoane propuse a fi contactate
2. Informaţii contabile:
-bugete şi conturi previzionale
-particularităţile sistemului contabil
-principii contabile
3.Definirea misiunii
-natura misiunii:auditarea situaţiilor financiare
-alte misiuni conexe din activitatea entităţii auditate
-principalele condiţii pentru realizarea lucrărilor de verificare şi control
4. Sisteme şi domenii semnificative:
-cumpărări
-vânzări
-stocuri
-clienţi
-determinarea pragului de semnificaţie
-identificarea funcţiilor şi domeniilor semnificative
-prezentarea zonelor de risc
-identificarea punctelor forte ale sistemului şi a atitudinii conducerii faţă de
auditul intern
-controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de audit
5. Orientarea programului de lucru
-aprecierea auditului intern
-lucrări deosebite
-confirmări de obţinut
-inventare fizice
-asistenţa de specialitate necesară: informatică, fiscalitate
-documente de obţinut
6. Echipa şi bugetul
-numărul şi nivelul membrilor echipei
-utilizarea lucrărilor de control ale auditului intern
-determinarea orelor necesare pe feluri de lucrări
-calculul costurilor estimate în funcţie de expierenţa membrilor echipei

112
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

-compararea numărului de ore necesare cu limitele stabilite de norme

profesionale şi justificarea diferenţelor
7. Planificarea
-repartizarea lucrărilor pe membrii echipei
-datele intervenţiilor pe etape
-lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi
emise cu precizarea datelor limită

5.5. RAPORTAREA IN AUDIT

Din probele obtinute ca baza pentru exprimarea unei opinii asupra

situatiilor financiare, auditorul trebuie sa revizuiasca si sa evalueze
concluziile, astfel incat acestea sa indeplineasca cerintele statutare si cadrul
contabil conceptual in concordanta cu Standardele Internationale si Nationale
de Contabilitate.
Potrivit standardului 700 „ Raportul auditorului independent cu privire la
un set complet de situaţii financiare cu scop general”, raportul de audit trebuie sa
contina o exprimare clara, in scris, o exprimare clara a opiniei asupra
situatiilor financiare supuse auditarii.

Elementele de baza ale raportului de audit

Formatul unui raport de audit cuprinde ca elemente de baza:
a. - titlu
b. - destinatarul
c. - paragraful de deschidere sau introductiv
c1.- identificarea situatiilor financiare auditate
c2.- declaratia din partea conducerii entitatii si a auditorului in ceea ce
priveste responsabilitatea fiecaruia
d. - paragraful privind natura auditului (aria de aplicabilitate)
d1 - o referire la ISA sau la standardele sau practicile nationale de audit
relevante
d2 - o prezentare a raportului de audit efectuat
e. – paragraful referitor la opinie, ce contine
e1 – cadrul general de raportare financiara utilizat pentru intocmirea
situatiilor financiare,(inclusiv tara de origine a cadrului de raportare financiara
atunci cand nu este reprezentat de Standardele Internationale de
Contabilitate)
e2 – o exprimara clara a opiniei asupra situatiilor financiare
f. data raportului
g. adresa auditorului
h. semnatura auditorului

113
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Titlul raportului
Raportul de audit trebuie sa aiba un titlu corespunzator. Pentru a se
distinge raportul auditorului de alte rapoarte este preferata utilizarea in titlu a
termenului“Auditor independent”.

Destinatarul
Raportul de audit trebuie sa respecte termenii prevazuti in misiune si in
reglementarile locale. Raportul poate fi adresat fie actionarilor, fie consiliului
director al entitatii auditate.

Paragraful de deschidere sau introductiv

In raportul de audit trebuie sa se identifice situatiile financiare ale
entitatii auditate, inclusiv data si perioada acoperite de situatiile financiare.
O alta cerinta a acestui paragraf include o declaratie asupra faptului ca
situatiile financiare revin in responsabilitatea conducerii firmei auditate
precum si o declaratie asupra faptului ca responsabilitatea auditorului este de
a exprima o opinie asupra situatiilor financiare auditate.
“ Am efectuat auditul bilantului anexat al societatii ABC la
data de 31 decembrie 20x1, precum si contul de profit si
pierderi si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru
anul incheiat. Aceste situatii financiare sunt
responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitate
noastra consta in exprimarea unei opinii asupra situatiilor
financiare pe baza auditului efectuat” - vezi ISA 700

Paragraful referitor la aria de aplicabilitate

Ca o alta componenta a raportului de audit, acest paragraf trebuie sa
includa urmatoarele informatii:
- Auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA si/sau standardele nationale
- Auditul a fost planificat si efectuat pentru a se obtine o certificare rezonabila
asupra situatiilor financiare si anume ca acestea nu contin denaturari
semnificative
- Auditul a inclus:
 examinarea pe baza de teste, a probelor pentru confirmarea sumelor
cuprine in situatiile financiare si alte informatii prezentate
 evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor financiare
 evaluarea estimarilor semnificative realizate de conducere la intocmirea
situatiilor financiare
 evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare
 o declaratie a auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza
rezonabila pentru exprimarea opiniei.

114
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

“Am efectuat acest audit in concordanta cu Standardele

Internationale de Audit (sau trimitere la standarde sau
practici nationale relevante). Aceste standarde solicita
planificarea si efectuarea auditului in vederea obtinerii
unei certificari rezonabile conform careia situatiile
financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit
include examinarea, pe baza de teste, a probelor ce sustin sumele din situatiile
financiare si informatiile prezentate. Un audit include, de asemenea, evaluarea
principiilor contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre
conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Consideram ca auditul nostru ofera o baza rezonabila pentru exprimarea
opiniei noastre.”- vezi ISA 700

Paragraful referitor la opinie

Raportul de audit trebuie sa contina in mod clar opinia daca situatiile
financiare ofera o imagine fidela in concordanta cu cadru de raportare
financiara si daca sunt conforme cu cerintele statutare.
In exprimarea opiniei, auditorul are in vedere aspectele semnificative
pentru situatiile financiare, folosind termeni ca: “ ofera o imagine fidela” sau “
prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative” .
De asemenea, pentru ca utilizatorul sa inteleaga cadru de raportare
financiara utilizata la intocmirea situatiilor financiare, auditorul utilizeaza
urmatoarea terminologie: “ ..in concordanta cu Standardele Internationale de
Contabilitate.
Poate fi necesar ca pe langa opinia asupra imaginii fidele raportul
auditorului sa includa si prezentarea altor cerinte specificate in statute sau
legi.

Data raportului
Esentiala in informarea utilizatorilor, auditorul trebuie sa dateze
raportul de audit cu data la care s-a incheiat auditul, sa-i informeze asupra
faptului ca a analizat efectul pe care l-au avut asupra situatiilor financiare si
asupra raportului evenimentele si tranzactiile cunoscute de auditor pana pana
la data incheierii raportului.
Data raportului trebuie sa fie ulterioara datei la care situatiile
financiare sunt semnate sau aprobate de conducere.

Adresa auditorului
Raportul trebuie sa mentioneze adresa completa a auditorului care isi
asuma responsabilitatea efectuarii auditului.
Semnatura auditorului

115
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Raportul trebuie sa fie semnat in numele firmei de audit, cu numele personal

al auditorului sau ambele, dupa cum este cazul. De regula este semnat in
numele firmei, deoarece firma este cea care isi asuma responsabilitatea
pentru audit.

Raportul auditorului
Auditorul exprima o opinie fara rezerve cand a obtinut o certificare rezonabila
asupra faptului ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela in concordanta
cu cadrul general de raportare financiara stabilit. Relevant este atunci cand o
opinie fara rezerve indica faptul ca toate modificarile si metodele aplicate
precum si efectele acestor modificari au fost determinate si prezentate
corespunzator in situatiile financiare.
Exemplul prezentat mai jos ilustreaza modalitatea de exprimare a unei opinii
fara rezerve.

RAPORT DE AUDIT PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE

PE ANUL 2009

Catre ……………

Am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii ABC

incheiate la 31 decembrie 2007 si care se refera la:
- bilantul contabil
- contul de profit si pierdere
- situatia fluxurilor de numerar aferente, pentru anul incheiat
Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea
conducerii societatii auditate. Responsabilitatea noastra este de a exprima o
opine asupra acestor situatii financiare in baza auditului efectuat.
Am efectuat auditul conform IAS/IFRS-urilot( sau OMFP nr. 1752/2005)
Aceste Standarde cer ca auditul nostru sa fie planificat si efectuat
astfel incat sa obtinem o certificare rezonabila conform careia situatiile
financiare nu contin denaturari semnificative.
Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit care
sa justifice sumele si informatiile prezentate in situatiile financiare.
Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor si metodelor
contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea
societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Consideram ca auditul nostru furnizeaza o baza rezonabila exprimarii opiniei
noastre.
Dupa opinia noastra, situatiile financiare prezinta o imagine fidela
(sau”prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative”) pozitia

116
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

financiara a societatii ABC la 31 decembrie 2007 si rezultatele din exploatare,

precum si fluxurile de trezorerie pentru anul incheiat, in conformitatea cu
prevederile legale si statutare, conforme cu cerintele IAS/IFRS (sau OMFP
nr.1752/2005)

Auditor …………..

Data 30 aprilie 2008

Adresa

Decizia pe care auditorul trebuie sa o ia la finalizarea unei misiuni de

audit consta in capacitatea acestuia de a prefigura tipul cel mai adecvat de
raport de audit tinand cont de activitatea pe care a desfasurat-o si concluziile
la care a ajuns ca urmare a examinarii elementelor probante. Prima decizie pe
care auditorul trebuie sa o prefigureze se refera la existenta elementelor care
fac ca raportul de audit sa nu exprime o opinie fara rezerve, situatie in care
auditorul trebuie sa identifice abaterile respective si sa evalueze cat de mult
influenteaza situatiile financiare.
In functie de aceste determinari, auditorul stabileste cu exactitate tipul
cel mai potrivit de raport.

117
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Aplicatia I. S.C. Fulgerica SA tine evidenta stocurilor prin metoda

inventarului permanent si evalueaza stocurile la iesire prin metoda FIFO.
Situatia si miscarea stocurilor de materii prime in luna septembrie se prezinta
astfel: stoc initial la 01.09: 10bx600lei/buc; intrari: 08.09: 60 bucx700lei/buc si
pe data de 19.09 - 20bucx800lei/buc, pret de cumparare si cheltuieli de
transport: 500lei; iesiri pe data de 15.09 -64 bucati si pe data de 30.09 - 22
buc. La inventarierea fizica se constata un stoc faptic de 1 bucata evaluata la
valoarea totala de 825lei. Minusul de materii prime constatat la inventariere,
inregistrat ca o cheltuiala curenta este de 2.405lei.
Realizati o foaie de lucru privind corectitudinea pierderilor
inregistrate la sfarsitul perioadei.
REZOLVARE
Client: Fulgerica Dosar Curent Auditor: AA Data
Sectiunea: I 1.1.N+1
Data: N Capitolul: Evaluarea stocurilor Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: exactitatea minusului dematerii prime constatat la
inventariere
2. Procedura: determinati costul unitar de achizitie pentru intrarile din
data de 19.09,a valorilor iesirilor succesive si recalculati valoarea
stocului final , comparandul cu stocul constatat la inventariere si
raportand rezultatul la cel obtinut de catre client.
Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor
3. Metoda: inspectie, procedura analitica, calcul
4. Rezultat
Rez Rez. Diferente Observatii
Client Audit
2.405 2.475 Delta=70 1. determinarea costului unitar de
Raport= achizitie pentru intrarile din data de
0,97 19.09: 16.000
Pret de achiztie: 20bx800lei/buc lei
+ Cheltuielile de transport 500 lei
= Cost de achiztie 16.500
Cost de achiztie unitar: 16.500/20buc 825lei/
2. Valoarea iesirilor din 15.09(FIFO) buc

118
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

(10buc*600lei)+(54buc*700lei)
3. Valoarea iesirilor din 30.09 43.800
(6buc*700lei)+(16buc*825lei) lei
4. Situatia stocului final:
Stoc final scriptic (4buc*825lei) 17.400
Stoc faptic constatat la inventar lei
Minus la inventar
3.300l
ei
825lei
2475lei

5. Concluzia (definita COD Galben) – eroare semnificativa, opinie cu rezerve,

raport de audit cu rezerve

Aplicatia II. Societatea Martha tine evidenta stocurilor prin metoda

inventarului intermitent. la inceputul lunii ea detinea in stoc produse finite de
80buc.*2.500lei/buc - cost de productie. In cursul lunii se obtin 100 bucati
produse finite in conditiile: cheltuieli directe 200.000, cheltuieli indirecte totale:
125.000. din care variabile 50.000; nivel normal de activitate 1.000 buc si se
vand 130 buc. la pret de vanzare 2.900lei/buc. La sfarsitul lunii se constata in
stoc produse finite de 45 de bucati. Societatea aplica metoda evaluarii LIFO.
Societatea prezinta la sfarsitul lunii un volum al iesirilor de produse finite in
valoare de 291.625. Intocmiti o foaie de lucru privind volumul acestora.
REZOLVARE
Client: Martha Dosar Curent Auditor: AA Data
Sectiunea: I 1.1.N+1
Data: N Capitolul: Evaluarea stocurilor Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: clasificarea cheltuielilor indirecte de productie variabile
2. Procedura: determinati costul de productie aferent stocului de produse
finite, stocul final prin metoda LIFO si recalculati valoarea iesirilor prin
metoda inventarului intermitent.
3. Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de
consum
4. Metoda: inspectie, procedura analitica, calcul
5. Rezultat
Rez Rez. Diferent Observatii
Client Audit e
291.62 341.62 50.000 1. Determinarea costului de
5 5 achiztie pentru stocurile

119
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Raportul fabricate 200.000

: Cheltuieli directe de productie 50.000
0.85 +Cheltuieli indirecte de 7.500
productie variabile
+Cheltuieli indirecte de
productie fixe*Nivel real de 257.500lei
activitate/Nivel normal de
activitate 115.875lei
(125.000-
50.000)*100buc/1000buc 200.000
= Costul de productie
341.625lei
2. Stocul final (LIFO)
45buc*2.575lei/buc
3. Si = 80buc*2.500lei/buc
4. Valoarea iesirilor prin
metoda inventarului
intermitent (Stoc initial+Intrari-
Stoc final la inventar =
200.000+257.500-115.875
5. Concluzia (definita COD Galben) – eroare semnificativa, opinie cu rezerve,
raport de audit cu rezerve; ca sugestie: includerea cheltuielilor indirecte
variabile de 50.000 in cosul de productie

Aplicatia III. Societatea Mara SA detine in stoc la data de 31 decembrie 2009,

5.400 bucati de produse finite - procesoare, a caror cost de productie este de
5.200lei/buc. Pretul de piata al produselor la 31.12. 2009 este de
5.200lei/buc iar cheltuielile necesare punerii lor in vanzare reprezinta
200lei/bucata. Clientul prezinta in bilant, la 31.12.2009, produse finite in
valoare de 27.583.200. Realizati o foaie de lucru in care sa va exprimati
opinia in privinta acestei evaluari.
REZOLVARE
Client: Mara Dosar Curent Auditor: AA Data
Sectiunea: I 1.1.N+1
Data: N Capitolul: Evaluarea stocurilor Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: valoarea realizabila a produselor finite
2. Procedura: determinati valoarea realizabila neta a produselor finite.
3. Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de consum
4. Metoda: inspectie, procedura analitica, calcul
5. Rezultat
Rez Client Rez. Audit Diferente Observatii
27.583.200 27.000.000 583.200 Conform IAS2, stocurile sunt evaluate la

120
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

Raportul minimum dintre cost si valoarea valoarea

= 1,02 realizabila neta.
Cost de productie = 5.400buc * 5.108 lei/buc =
27.583.200
Valoarea realizabila neta = Pret de vanzare
estimat - Cheltuieli legate de vanzare
Valoarea realizabila neta = 5.400buc*
5.200lei/buc - 5.400buc*200lei/buc =
27.000.000
Stocurile vor fi evaluate la minim dintre
27.583.200 si 27.000.000 = 27.000.000

5. Concluzia (definita COD Galben) – eroare semnificativa, opinie cu rezerve, raport de

audit cu rezerve;

121
 V [DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]

APLICATIA I
Clientul ALFA prezinta urmatoarea situatie a creantelor incerte la sfarsitul
anului N:
Client A: creanta inclusiv TVA: 119000, grad de recuperare: 75%
Client B: creanta inclusiv TVA: 1190000, grad de recuperare:40%
Client C: creanta, inclusiv TVA: 952000, grad de recuperare: 60%
Client D: creanta inclusiv TVA: 357000, grad de recuperare: 80%
La sfarsitul anului N, totalitatea provizionului representat de soldul contului
491 are valoarea de 1190000. Sunteti auditorul insarcinat cu exprimarea unei
opinii privind soldul provizionului.

APLICATIA II
Compania Beta SA achizitioneaza pe 30 august 2008 o instalatie la costul de
700.000, valoare reziduala estimata: 40.000. Instalatia este amortizata liniar
pe 10 ani. La inceputul lui N+2, se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de
10.000, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei utile
de viata ramase, la 10 ani. La sfarsitul lui N+2, clientul prezeinta cheltuieli cu
amortizarea in valoare de 62.200. Intocmiti o foiae de lucru privind contul de
cheltueli cu amortizarea pe anul N+2

APLICATIA III
Dispuneti de urmatoarele date legate de un mijloc de transport achizitionat de
firma DELTA SA: in urma unei prime reevaluari, s-au inregistrat diferente
pozitive egale cu 9.000, in urma celei de-a doua reevaluari, s-a inegistrat o
diferenta negativa egala cu 11.000; in urma celei de-a treia reevaluari, s-a
inregistrat o diferenta pozitiva egala cu 6.000. In conditiile aplicarii IAS 16,
compania a ajuns la un sold final al contului 105 in valoare de 3.800. Intocmiti
o foaie de lucru vizand exactitatea acestui sold.

APLICATIA IV
Societatea OMEGA SA detine o instalatie achizitionata pe data de 30.12.N, la
valoarea de 50.000, amortizata liniar pe 5 ani. La sfarsitul lui N+3, se decide
reevaluarea sa, valoarea justa stabilita, fiind de 25.000. In conditiile eliminarii
amortizarii cumulate din valoarea contabila bruta a activului (aplicarea
metodei actualizarii valorii nete), clientul obtine urmatoarele valori in soldul
conturilor: 281: 25.000; 105: 4.800

122