Chirita in provintie

Vasile Alecsandri

Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta
intamplari si personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.
Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi
dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci.
Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita
este structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu
taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in
functia de ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara
orafana ramasa la casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din
copilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la
mosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va
face multe sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa
plece la Paris. In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia
petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut
loc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit
cere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma
acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece
Leonas obtine functia de ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon
frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi
tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte
si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent.
Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul,
subiectul sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este
tipul ispravnicului abuziv, Leonaş este tipul tânărului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate.
Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a
comicului sunt variate :
• comicul de limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza
furculision, fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita “fleurs du

referat.clopotel.ro
coucou”) , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita “nu
sunt ipocondra”);
• comicul de caracter – personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si
aparenta (Chirita care se dadea o doamna cu idei noi, are inca obiceiuri orientale);
• comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta, Gulita, Chirita ;
• comicul de moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi “misca”
personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul
satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule,
starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.

referat.clopotel.ro