Curs 1

Instalatii de utilizare
Ansamblu de conducte aparate si accesorii montate in zona unui consumator in aval de bransament,
inclusiv focarul si cosul de evacuare al gazelor de ardere.
Instalatia de utilizare exterioara se gaseste in exteriorul cladirilor intre robinetul de bransment si postul de
reglare si robinetul de incendiu montat la intrarea in cladiri
Instalatia de utilizare interioara – intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare inclusiv focarul si
cosul de evacuare al gazelor de ardere .
Instalatiile de uz casnic civile functioneaza la presiune joasa 0.05 bar, presiune medie 2–6 bar.
Pt cladirile industriale avem in plus presiune medie. Putem folosii domenii de presiune medie si joasa.
Utilizarea gazelor este admisa numai in incaperi in care nu : exista pericol de incendii, nu exista pericol de
explozie a substantelor aflate in interior, pericol de intoxicare si axfixiere a utilizatorului cu gaze de ardere.
Instalatia exterioara pot fi montate suprra si subteran la o inaltime 0.5- 6 m pe pereti exteriori, garduri
stalpi metalici.
Instalarea cladirii cu finisaj deosebit confera modul de amplasare ak instalatiei de utilizare prin
intermediul unor camine de vizitare bine aerisite in care gasim robinete de bransament sau robinete de
incendiu. Fiecare cladire sau hala se alimenteaza cu Gn din instalatia exterioara printr-un racord sau prin
2 racorduri.in situatia halelor mari ce prezinta puncte de ardere concentrate la capete. In cazul in care
distanta dintre robinetul de incendiu si robinetul contorului este mai mica de 5 m, robinetul contor va avea
dublu serviciu. In cazul in care instalatia de utilizare prezinta robinet de incendiu amplasat la o h > 2 m
obligatoriu va fi prevazut cu scara de acces catre pozitia de manevra a robinetului de incendiu.
Volumul de aer pt camere este de minim 18 metri cubi
La bucatarii bai si oficii 7.5 metri cubi
Aerul necesar arderii prin ventilatie naturala sau mecanica. Evacuarea gazelor de ardere in atmosfera ,
precum si suprafetele vitrate.
Suprafata vitrata – geamuri luminatoare cu geamuri sau goluri.
Detectorul de gaze se monteaza daca limita superioara de gaz este 2% din volum.
Volumul net al incapeii se calculeaza ca diferenta dintre volumul total si volumul in care nu se pot cumula
gaze.
In incaperi cu volumul mai mic se pot utiliza aparate legate la cos : accesul aerului de ardere si
aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca din exterior, sau folosirea unor aparate cu aprindere din
exterior asigurate impotriva stingerii flacarii fie prin dispozitive de protectie suplimentara sau integrate in
constructia aparatului .
In incaperi cu volumul mai mic de 18 metri cubi si in bai nu sunt admise : aparate petru preparare
instantanee a apei calde de consum, aparate pentru incalzire centrala sau locala prevazute cu arzator
atmosferic sau rupere de tiraj chiar daca au termostat la cos., exceptie o fac aparatele reglementate
ISCIR prevazute cu tubulatura etansa in camera de ardere, etansa pentru care se asigura accesul din
exterior al aerului necesar arderii precum si evacuarea totala la exterior a gazelor de ardere. . Suprafata
vitrate se determina xa produs intre coeficientul 0.05 si volumul incaperii { cazul constructiilor din zidarie)
si 0.03 volumul net pentru constructiile din beton armat.

Aparate de utilizare si arzatoate

Aparatele de utilizare sunt in functie de conceptia constructorilor. Se pot monta pe pereti de zifdarie sau
beton fara strat izolator si pe pardoseala. Aparatele de utilizare cu Q> 25 Nmc/h se produc cu armaturi
pentu aparatul de masura si control si prize de aer in vederea evacuarii determinarilor bilantului termic,
manometru pe conductele de intrare, termometre pe conducta de alimentare cu gaze naturale, canal de
iesire a gazelor de ardere, se mai poate monta contor de masurare a debitelor, prize de prelevare a
probelor din gazele naturale, gazele de ardere precum si priza de masurare a tirajului.
Alegerea si montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare cu respectarea conditiilor tehnice si criteriile
de performanta din prezentele norme tehnice, instructiunile producatorului precum si alte reglementari in
vigoare

Racoirdarea aparatelor de utilizare si arzatoarelor

Se racordeaza rigid exceptand aparatele cu un debit mai mic de 3 Nmc/h precum si arzatoare industriale
independente utilizate la aparate mobile
- pe langa atestarile vizate si legislatia in vigoare, racordurile flexibile vor treui sa respecte urmatoarele
caracteristici tehnice :
Presiunea pentru care a fost calculat racordul sa fie mai mare ca presiunea de regim din instalatie.
Lungimea maxima 1 m si d min = 10 mm pentru o instalkatie de joasa presiune, pentru instalatiile
industriale diametrul maxim = 50 mm cu presiunea mai mica de 2 bar
Traseele vor fi la vedere si vor evita contacte cu corpuri calde, se vor evita posibilitatea agatarii si strivirii
asigurand in acelasi timp protectia contra intemperiilor, racordurile flexibile nu au organe de inchidere sau
reglare si nu este permisa cuplarea cu 2 sau mai multe racorduri flexibile.
Racordul flexibil se monteaza intre robinetul de siguranta si aparatul de utilizare, cand se impune un
control riguros al arderii. Procesul nefiind supravegheat continuu vor fi prevazute cu dispozitive automate
de control, reglarea si semnalizare declansand automat sistarea furnizarii.

Curs2 – 21.10.2008
Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor
La alegerea traseelor pentru conducte de gaze naturale, conditiile de siguranta au prioritate fata
de alte conditii.
Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza:
-aparent, in spatii uscate, ventilate, laminate si circulate cu acces permanent, inclusive in subsolurile care
indeplinesc aceste conditii;
-pe cat posibil, pe elemente rezistenete ale constructiei, pereti stalpi, grinzi, plafoane.
-pe stalpi metalici sau de beton, montati special in acest scop sau in scopul sustinerii conductelor de gaze
naturale impreuna cu conducte pentru alte instalatii
Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate langa pereti se admite
montarea conductelor in canale amenajate in pardoseala:
-acoperirea cu capace perforate si usor demontabile
-uscate si bine aerisite
-pe trasee cat mai scurte
-cu panta, dupa caz, pentru asigurarea scurgerii in exterior a eventualelor infiltratii de apa
-fara legaturi la canalizarea de apa uzate
-cu dimensiuni care sa permita controlul si repararea conductelor.
Este interzisa trecerea conductelor in urmatoarele cazuri:
-trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament
-trecerea conductelor commune prin aparatmente
-trecerea conductelor prin spatii neventilate
-montarea conductelor ingropate in elemtele de constructii ale pardoselii
-cosuri si canale de ventilare
-puturi si camera pentru ascensoare
-incaperi neventilate si spatii inchise cu rabit si alte material
-incaperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe
-incaperi cu umiditate pronuntata
-incaperi in care se pastreaza material inflamabile
-camari pentru pastrat alimente
-subsoluri si canale tehnice
-ghene sau nise commune mai multor nivele, in care sunt montate conducte pentru alte instalatii,
inclusive sub deschiderile inferioare ale acestora.
-podurile cladirilor
-wc-uri, cu exceptia celor prevazute cu aparate de utilizare
-lucuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fii asigurata.
Se va evita trecerea conductelor prin camera de dormit neprevazute cu instalatii de gaze
naturale.
Conductele instalatiilor de utilizare din hale industrial se vor amplasa astfel incat sa fie protejate
impotriva degradarii prin:
-lovire directa sau trepidatii
-contactul cu lichide corozive
-contactul indelungat cu apa
-radiatii sau conductie termica.
Armaturi de inchidere
Robinetele de inchidere se prevad:
a)inaintea fiecarui contor
In instalatiile cu un singur contor daca distanta dintre robinetul de inchidere si contor nu depaseste 5 m,
robinetul de incendiu tine loc de robinetul de contor.
b)pe fiecare ramificatie importanta
c)pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru,
laboratoare.
d)la baza fiecarei colane in cladiri cu peste 5 nivele
daca plasarea robinetelor de baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta si estetica
corespunzatoare se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteaza
maxim 24 puncte de consum
e)inaintea fiecarui arzator:
-2 robiente monatate pe conducta pentru arzatoarelor si aparatelor de utilizare care nu au robinet de
manevra propriu sau cazul celor care au record flexibil
-un robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racor dirgid si au robinet de manevra prorpiu
Asigurarea aerului necesar arderii
Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar
arderiii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere.
Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul Vi/Qn:
-pentru cazul Vi/Qn>=30, se considera ca prin neetanseitatile tamplariei se asigura aerul necesar arderii
-pentru cazul Vi/Qn<30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea
inferioara a incaperii.
Suprafata golului pentru accesul aerulu de arder intr-o incapere in care se utilizeaza gazelle
naturale se determina prin S=0.0025*Qi unde:
S – suprafata golulu pentru accesul aerului de ardere [mp]
Qi-debitul instalat in incapere [mcN/h]
Evacuarea gazelor de ardere
Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mechanic utilizandu-se:
-canale individuale;
-canale colectoare;
Legarea la cos prin burlan din table metalica, rigid sau flexibil, se admite in urmatoarele conditii:
-sectiunea burlanului sa fie cel putin egala cu sectiunea racordului de iesirea din aparatul de utilizare;
-sectiunea vertical de cel putin 0.4 m la iesirea din aparatul de utilizare;
-distanta de la cos pana la aparatul de utilizare sa fie mai mica de 5 m
-panta catre cos sa fie minim 8%.

Curs4 -
Influenta umiditatii
 Amestecul de gaze cu umiditate ridicata (vapori de apa) implica fenomene neplacute in
exploatarea conductelor de distributie.Aceste fenomene pot fi:
- formarea criohidrantilor
- micsorarea capacitatii de transport
- afecteaza functionarea statiilor de comprimare.
Vaporii de apa din gazele naturale pot forma cu moleculele de hidrocarburi care alcatuiesc
gazele naturale niste combinatiinestabile numite criohidranti al caror aspect este asemanator cu gheata
sau zapada.Conditia de formare si existenta a criohidrantilor este ca presiunea partiala a vaporilor de apa
(in amestecul gaz-vapori de apa la presiunea si temperatura curgerii gazelor) sa fie mai mare decat
presiunea partiala a vaporilor de criohidranti.
In distributie gazul poate contine pana la 3g de apa la m 3.
Curgerea gazelor
LEGEA SIMILITUDINII: NR LUI REYNOLDS
Conditii:
- tevile cu sectiune circulara vor avea suprafata peretilor inferiori geometric asemenea;
- raportul fortelor de inertie si de frecare care apar in timpul deplasarii fluidului trebuie sa fie
acelasi.
Printro comducta cu diametrul D 1 se transporta un fluid cu densitatea ρ 1 si vascozitatea η1,
respectiv printro alta conducta cu D2 se transporta un fluid cu densitatea ρ 2 si vascozitatea η2 curgerea
in cele doua conducte este similara din pct de vedere mecanic atunci cand:

Conductele echivalente au geometrie diferita si transporta aceeasi cantitate de

gaze.Conductele sunt echivalente cand apar noi consumatori.
Doua nr. Re identice nu reprezinta identitatea riguroasa a curgerilor ci numai o asemanare din
punct de vedere mecanic, adica posibiliatea de a trata curgerile asemanator din pct de vedere mecanic si
matematic, astfel fluxurile de gaz diferite transportate cu viteze diferite prin tevi cu diametre si sectiuni
deiferite pot fi tratate similar si sunt mecanic asemenea daca au acelasi numar reynolds.
Re – este un numar adimensional, utilizat in sistemele de calcul curente, are aceleasi valori
oricare ar fi sistemul de unitati de masura in care este exprimat:

Regimuri de curgere
Unu dintre criteriu de apreciere a regimurilor de curgere, nr Re, se disting trei regimuri
fundamentale:
- regimul laminar
- regimul intermediar
- regimul turbulent.
Trecerea de la un regim la altul se produce brusc, pragul de trecere fiind marcat de valorile lui
Re numite valori critice.
Viteza critica este orice viteza ce corespunde lui Re critic:
λ = 64/Re
Regimul instabil reprezinta o zona intermediara cuprinsa intre 2320 – 4000, interval situat intre
regimul laminar si cel turbulent in care curgerea este mai putin cunoscuta.

Regimul turbulent
Comparativ cu regimul laminar curgerea ordonata a fluidului se transforma intr-o miscare
neordonata a particulelor formandu-se mici vartejuri.
 Fenomenul apare pentru debite si viteze mari, insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai
conductei vartejurile generate de miscarile transversale alei particulei dispar apoi se refac din
nou.Datorita acestui amestec de particule avand viteze diferite profilul curgerii se aplatizeaza in raport cu
cel laminar,
Concomitent cu cresterea lui Re se inregistreaza o crestere a raportului vitezei medii si vitezei maxime:
- regimul laminar ->0,5
- regimul intermediar -> 0,7
- regimul turbulent -> 0,8...0,9
In paractica se recomanda valoarea medie a vitezei aprox 0,84.
In domeniu turbulent viteza medie se gaseste la aprox 0,12D de la perete si nu depinde de Q
sau de rugozitatea peretelui.
Starile hidraulice in regimul turbulent
- conducte netede dpdv hidraulic
- conducte rugoase dpdv hidraulic
- conducte in care curgerea are loc in domeniul de tranzitie intre starea neteda si cea rugoasa.
Stratul limita – stratul de langa peretele tevii paralel cu acesta,fiind un strat subtire in care nu
apar miscari transversale, grosimea acestuia scade odata cu cresterea nr Re, fapt dovedit experimental,
aceasta constatare explica de ce la tevile rugoase, dpdv hidraulic, frecarea cu peretii conductei, nu mai
depinde de Re ci numai de rugozitatea conductei, stratul limita disparand.
Legea de curgere in conductele netede
Peretele este neted dpdv hidraulic, atunci cand filmul laminar acopera asperitatile lui,
conductele sunt de asemenea considerate netede dpdv hidraulic cand asperitatile sunt fine sau o
conducta ce prezinta asperitati pronuntate situatie in care existenta filmului laminar nu este afectata, in
aceste conditii λ nu este influentat de rugozitatea peretelui.
Astfel λ este mai mare decat in regimul laminar deoarece la rezistenta datorata frecarii interne
se adauga si rezistenta datorataturbionarii curentului, curgerea nu este influentata de rugozitatea
conductei K, ci numai de nr Re.

Legea de curgere in conductele netede

S-a dovedit practic ca pierderile de sarcina sunt dupa caz mai mult sau mai putin afectate de
starea de rugozitate a peretelui.Datorita aspectului “selenar” al asperitatilor peretelui definirea rugozitatii k
cu o marime caracteristica devine dificila.
Exista 2 feluri de rugozitate principal posibile:
- rugozitate de asperitate (reala, neuniforma)
- rugozitate de ondulatie (ideala, neuniforma)
Cand dispare filmul laminar, varfurile asperitatilor sunt in contact direct cu fluxul de fluid,
patrund in acesta marindu-i frecarea si rezistenta facand ca teava sa se comporte rugos dpdv hidraulic.In
timpul exploatarii unui sistem de distributie au loc modificari ale rugozitatii suprafetelor interioare datorita
erodarii peretelui de catre particulele in suspensii solide antrenate in curentul de gaze sau formarii
oxizilor, astfel in conducte rugoase valoarea lui λ numai depinde de Re si numai de rugozitatea conductei.
Utilizand rugozitatea artificiala (prin lipirea pe un perete neted a unui strat continuu dr nisip
calibrate cu grija) Nicuradze a definit rugozitatea printrun singur parametru: k/D, raportul dintre inaltimea
medie a grauntelui de nisip si diametrul conductei, numit rugozitate relativa. S-a determinat astfel
coeficientul de frecare pt tevi rugoase dpdv hidraulic:

In practica se recomanda folosirea invarsa a raportului D/k , de unde => λ= f(Re si D/k).
 Pentru calculul conductelor cu rugozitate neuniforma necontrolata aplicarea relatiei de mai sus
inseamna de fapt echivalarea rugozitatii reale a conductelor cu o anumita rugozitate uniforma.

Legea de curgere in domeniul turbulent cu asperitati moderate, de tranzitie intre neted si rugos
(Colebrook)
Cel mai raspandit in distributie, unde λ depinde atat de Re cat si de k/D, retele de distributie cu
presiune redusa reprezinta o cantitate covarsitoare in miscarea de regim turbulent cu asperitati moderate.

In comparatie cu regimul laminar, curgerea ordonata a fluidului se transforma intro miscare neordonata a
particulelor, formanduse mici vartejuri.Acest fenomen apare pt debite si viteze mai mari, insa datorita
frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei, vartejurile generate de miscarile transversale ale
particuleu, dispar apoi se refac din nou.
Rugozitati utilizate:
a) teava de otel trasa fara sudura – noua k=0,05.....0,15
- folosita k= 0,1..0,3
b) teava de otel sudata longitudinal – usor ruginita k=0,2...0,5
- dupa mai multi ani de exploatare k= 0,1...0,2
c) teava PE k=0,007

Curs – 25.11.2008

Variatia presiunii in lungul unui tronson

Px=Sqrt(pa2-(pa2-pb2)*x/L)
Determinarea presiunii medii intre doua sectiuni (cazul fluidelor compresibile)

pm=2/3*(p1+p22/(p1+p2))

Calculul vitezei in regim cu volum variabil

w=0.536*QN/(D2*(p1+ p22/(p1+p2)))

Conducta echivalenta
Doua conducte de diametre si lungimi diferite sunt echivalente daca, in aceleasi conditii de Pi, P 2,
T, δ, λ pot transporta acelasj debit de gaz. Lech=L(Dech/D)5
Q=4.2*sqrt(((p12-p22)*D5)/(λ*L*T*ρN))
P1,p2 – presiunile absolute in sectiunile de inceput si de sfarsit ale traseului calculate [N/mp]
D- diametrul interior in conducta [m]
T – temperatura in conditii standard [288,15 k]
L – lungimea conductei intre sectiunile limita de calcul [m]
λ - coefficientul de frecare intre gaze si peretele conductei
ρN – densitatea relative a gazului in raport cu aerul [0.554 kg/mcN]
Rezistente locale
Orice schimbare de directive sau orice modificare a directiei sau formei sectiunii pe traiectul urmat de
curgerea unui gaz intr-o conducta, acest lucru reprezinta rezistente locale implicand anumite pierderi de
presiune cu modificari ale pragului curgerii(aparitia unor vartejuri sau a unor forme sau directii secundare
ce influenteaza fluxul principal al curgerii).
Modificarile pot fi ingustari bruste de sectiune, largiri bruste de sectiune, largiri conice de sectiune,
strangulari de sectiune sau diafragme.

Scheme pentru sisteme de distributie

Forma si structura sistemului de distributie a gazelor pentru o localitate depinde de mai multi
factori printre care cei mai important sunt:
-configuratia si marimea localitatii;
-structura, marimea si perspectivele consumului;
-repartizarea diverselor tipuri de consumatori( contrentrarea consumatorilor industriali sau a altor
consumatori importanti)
Indiferent de regimul de presiune utilizat, retele pentru distributia gazelor pot fi realizate in
urmatoarele configuratii:
-ramificat sau arborescent;
-inelar sau buclat;
-mixt.

Retele ramificate
Alimenteaza consumatorii succesiv, fiind alcatuite din tronsoane de conducte dispuse in serie, ramificat.
Avantaje:
-necesita un consum mai mic de tevi in comparatie cu schema inelara;
-siguranta redusa in exploatare, ca urmare a scoaterii din functiune a tuturor consumatorilor situati dupa
sectiunea intrerupta in caz de avarii.
Aceasta schema se aplica pentru:
-distributia gazelor in incinte si in interiorul ansamblurilor de locuinte;
-alimentarea localitatilor mici.

Retele inelare
In comparative cu schema ramificata, schema inelara prezinta urmatoarele avanatje:
-mareste gradul de siguranta in exploatare ca urmare a posibilitatilor de alimentare a consumatorilor din
mai multe directii;
-uniformizeaza regimul de presiuni la consumatori;
-usureaza operatiunile de interventii pentru exploatare si intretinere
Dezavantaje:
-cantitatea mai mare de tevi necesare si volumul sporit de lucrari de constructii montaj.

Bransamente si racorduri
Bransamentul este asnamblul de conducte si accesorii care serveste la realizarea legaturii intre
instalatia interioara de gaze si reteaua publica de distributie
Alimentarea consumatoriilor se face prin:
-bransament separate petru fiecare imobil;
-bransament comun pentru cel mult 2 imobile vecine cu acordul furnizorului.
Traseul bransamentului sau racordului se realizeaza perpendicular pe conducta la care se leaga,
cu exceptia unor cazuri obligate la care unghiul nu va fii mai mic de 60 grade.
In cazul intersectiilor cu alte instalatii utilitare conductele de gaze naturale se vor poza la o distant
de cel putin 200 mm deasupra celorlalte perpendicular pe axul instalatie sau lucrarilor traversate.
 Legatura la conducta publica se face prin sudare directa pentru diameter ale conductei de record
peste 80 mm, si prin teu de bransament pentru diameter mai mici(cazul bransamentelor din otel).
Particularitati ale bransamentelor din PE
Capetele de bransament utilizate in realizarea sistemelor de distributie din PE sunt de 2 tipuri
-fara anod de protectie(la care trecerea PE/otel se realizeaza deasupra solului, in partea vertical a
capatului de bransament) pentru diameter de 32-63 mm.
-cu anod de protective (la care trecerea PE/otel se realizeaza sub pamant, in partea orizontala a capatului
de bransament) pentru diameter de de 75 de mm si mai mari.

Curs – 2.12.2008

Criterii de proiectare a unui sisterm de distributii:

-disponibilul total de presiune trebuie astfel repartizat in una sau doua trepte de presiune, incat pentru
debite date, trasee date si conditii de functionare fixate sa se realizeze un system de distributie cu cost si
consum de material minim.
-numarul treptelor de presiune sa fie minim, de regula una sau doua trepte de presiune si de obicei,
determinat de aparatajul disponibil;
-presiunile de regim sa fie cat mai ridicate, fara a depasii, in raport de lungime a traseelor si de marimea
si densitatea debitelor nivelul minim de la care cresterea de presiune nu ar mai fii eficace( nu s-ar obtine
sporuri de debit sau reduceri de diameter de luat in consideratie)
-caderei de presiune(viteze) cat mai mari, in limitele adimisibile, prescrise

Stabilirea debitelor de calcul

Debitele de calcul se stabilesc in limita debitelor aprobate si a factorilor de simultaneitate specifici avand
urmatoarele recomandari:
a)pentru reteaua de repartitie si pentru ramurile principale ale retelei de distributie se prevad se prevad
debitele pentru o etapa de perspective de 20 de ani tinand cont de :
-dezvoltarea in viitor a zonelor ce se vad alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
-eventuala modificare a densitatii consumatorilor;
-schimbarile amplasamentelor unor consumatori important.
b)pentru conductele interconectate se pervade si debitul de avarie al sectoarelor vecine;
c)pentru dimensionarea retelei de repartitie se precede ca in caz de defectare a uneia din statiile de
predare, inorice punct al retelei sa se asigure 50% din debitul de calcul
d)pentru bransamentele si instalatiile consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor
aparatelor de utilizare.
Prentu determinarea debitelor de gaz se foloseste fie calculul analitic, fie calculul pe baza de
indici.
In general se intalnesc urmatoarele tipuri de consumuri de gaze naturale:
-consumul pentru incalzit (locuinte, spatii cu alte destinatii);
-consumuri pentru prepararea hranei (locuinte, bucatarii collective);
-consumuri pentru prepararea apei calde
-consumuri pentru dotari si scopuri comerciale
-consumuri industrial.

Stabilirea caderiilor disponibile de presiune

Determinarea diametrului conductelor se face pe baza caderilor de presiune admisibile, care se stabilesc
cu relatia ΔP=P1-P2:
In care:
P1 – presiunea minima disponibila la intrarea in conducta in [bara];
P2 – presiunea minima necesara la iesirea din conducta in [bara];
Pentru retele si instalatii care alimenteaza direct aparate de utilizare la presiune joasa, fara
intermediul unui regulator de presiune, caderea de presiune va fii egala cu fluctuatia maxima de presiune
admisibila la aparatele de utlizare prevazuta in standardul sau cartea tehnica de fabricatie a aparatului(de
regula 20-25% din presiunea nominal a aparatului)
Curs – 16.12.2008

Adancimea de pozare a conductelor.

Avem 2 adancimi
-una vizeaza amplasamentele in spatii verzi -0.7m
-pt traffic intens adancimea este de minim 0.9m
Cea mai mica este la capatul bransamentelor si poate fi de 0.5m

Latimea santului
-pt diametrre mai mici de 100m latimea de 0.4m iar pt Dn >100 latimea este 0.4+Dn

Gropile de pozitie- situate la nivelul santului in care se fac imbinarile tevei si are latimea santului +0.6,
lungimea 1.2 si adancimea 0.6 sub generatoarea tevii.

Rasuflatori- deasupra fiecarei suduri dar nu la dist mai mica da 1 m la capetele tuburilor de protectie, pe
trasee fara constructii se va monta rasuflatoarea la schimbare de directie. Rasuflatorile sunt bine venite la
conductele de otel.

Diametrul tuburilor de protectie, pt conducte este diam est al conductei +100mm, pt bransamente
diametrul tubului este diam ext al bransamentului +50 mm.

Subtravesarile de cale ferata adancimea de pozare este de 1.5m, lungimea tubului trebuie sa asigure
distantele suplimentare de circa 1m in cazul conductelor telefonice, pluviale si aproximativ 0.8 m in cazul
conductelor aflate sub presiune.

Executarea inbinarilor- sunt pernise cu fitinguri pana la Dn 100 mm in dom pres joase, presiune redusa,
deasemenea sunt premise fitinguri pana la Dn 20 mm in dom de presiune medie. Prin sudare la diam
peste 20 mm pt domeniu redus, la P joasa avand caract de sudabilitate indicate .

Imbinare prin sudura

Dpvd al realizarii:
-cap la cap
-cu niplu intre pt Dn >100
-cu manson fct de cond local…. Eclise(….de material care suplimenteaza durata……
Dpvd al procedeului:
-cu flacara ,Dn<100mm
cu arc electic
Protectia conductelor, se realizeazape doua cai
-prin aplicarea unor izolatii de baza de tip:
*normala cu grosimea de 1mm
*intarita cu gr 1.5mm
*f intarita peste 2mm, se foloseste la protectia cond din otel
-protectia activa

Receptia, punerea in functiune.

Inaintea de punerea in functiune inst se supune unor incercari, la rez la etansieitate STAS 8821 fct de
destinatia treapata de presiune utilizata. Conductele sunt supuse la o egalizare.
Pt un volum de 10 m cub timp de egalizare 8 ore pt cond incercate.
Probe de presiune vizeaza date de incercare diferite, anume o ora pt proba si 24 ore pt etansieitate.
La polietilena proba contine 2 etape, proba preliminara pe tronsoane de pana la 500m la val 1,5 x pres de
lucru, timpil de incercare de circa 2 ore.
Proba de receptie , facuta la o val a pres de 1.5 presiunea de lucru, acesta trebuie sa se mentinacirca 24
ore, tolerantele admise sunt cele compensatoare dar de precizie a aparatulii utilizat, pres citita se va
corecta cu un coef “c” care exprima influenta temp intre inceputul si sf probei.
C=Pm*Ti-Tf/273-Tm
Tm- media temp la inceperea
c- corectia temp
Pm- media pres absolute la inceperea, sf incercarii
Ti- temp initiala
Tf- temp finala
In cazul cand pe parcursul incercarii pres barometica va avea peste 26mbar, incercarile continua pana
cand ….., a da rez appreciate intr-un interval de 24 ore, receptia se face prin verificarea calitatii ….,
verivicarea documentelor la receptie, efectuarea incercarilor de pres.

Polietilena
Sist de distributie din polietilena au aparut in 1933 in Mbritanie
Polietilena este o rasina care face parte din fam …. Incadrandu-se in frupa mat …..
Prin reactii chimice dublura valenta a carbonului se …. Si molecula se formeaza prin ….. la molecule
individuale
Polimerizarea poate fi facuta astfel:
- la joasa presiune => polietilena de inalta densitate PHD la temp de 20-80 C, pres cu val intre 0.1
0.2Mpa, ro=0.945-0.965 kg/m cub cu pct de topite a … intre 125 si 140 C fara ramificatii.
- prin polimerizare la inlta pres=> polietilena de joasa densitate= 250 C P= 100-300 Mpa,
ro=0.915-0.925 kg/cm cub cu pct de topire intre 105-125 C avand armatura puternic ramificata .
MRS val min garantata a sarcinii de rupere def prin tens tangentiala ale .. prin pres hidrostatica la temp
20 C pt durata de serviciu de 500 ani, poate fi ….
Sigma s=MRS/C
c-coef de siguranta
Indicii de fluiditate (MFI)
-PHD=0.47 g/ 10min
-PLD=1.07 g/10min
Intr-un recipient se pun granule de polietilena cu dim unei boabe de grau, coef de dilatare termica este
mai ridicat intre 20-90 C, 0.2 mm/C cu o dilatatie de 20 de ori mai mare ca a otelului.

PE este un material termoplast termofuzibil, singura metoda de imbinare este sudarea.Structura

semicristalina partiala amorfa.
Sdr11= D ext/grosimea de perete
Codul de eroare sa fie zero
Defecte de sudare
-bavuri inegale
-aparitie de fisuri
-cordon neformat
-cordon cu latime nergulata
-cordon cu bavuri nerasfrante
-deformatie unhiulara(necoaxialitate)
-crestaturi marginale(temperaturi excesive)
-cavitati in cordonul de sudura
-cordon de sudura de grosime excesiva
Defecte de electrofuziune:
-deviatie unghiulara
-defect interior de curgere a masei plastice(cand nu s a efectuat debitarea corespunzatoare)
Caracteristicile conductelor de PE
Mecanice:
 Sunt exprimate prin intermediul unor marimi
Lcm-limita inferioara de incredere este o marime ce caracterizeaza materialul tevii si prin def
reprezinta 97.5 din limita teoriei inferioare de rezistenta pe termen lung la solicitare hidrostatica pentru
o temperatura de 20 de grade celsius si o perioada de timp de 50 de ani.
c- coeficient global de exploatare cu valoare supraunitara fiind un coeficient ce inglobeaza conditii
specifice de exploatare si proprietatile componente sistemului, altele decat cele exprimate de limita
inferioara de incredere
Pms- presiunea maxima de servire definita ca cea mai mare valoare posibila a presiunii de lucru in
sistemul de conducte in conditii date.
Pf- presiunea maxima de functionare,fiind cea mai mare presiune admisa in sistemul de conducte la
functionare continua pe durata unui ciclu normal.
Pf-(20*Rms/a*Sdr-1)
Mrs-valoarea de la Mpa
Geometrice:
Dm- diametrul exterior specificat care deseneaza numeric dimensiunea comuna a tuturor
elementelor componente ale sistemului
em-grosimea nominala de perete-reprezinta valoare numerica a grosimii de perete a unei tevi exprimate
in milimetrii printr un numar rotunjit apropiat aproximativ egal cu grosimea de fabricatie
em-in functie de diametrul nominal ABCD
A-factori ce caracterizeaza efectele marimilor fizice timp si temperatura
B-factori ce caracterizeaza efectele marimilor mecanice presine interioara si forta interioara
D- factori ce caracterizeaza proprietatile materialelor, comportarea pe termen lung precum si diferenta
proprietatilor de temperatura si cu presiuni diferite
Ovalitatea-este diferenta dintre valorile extreme ale diametrelor exterioare maxime si minime ale tevii.
Statii de reglare
identice ca cele de la transport dar fara statii de odorizare
Statiile de reglare si posturile de reglare sunt destinate sa pastreze presiunea intr un anumit interval de
functionare a aparaturii cu performante maxime si sa evite aparitia de presiuni mai mari decat cele
necesare unor functionari corecte
Posturile de reglare accepta montaj al regulatoarelor in paralel intre 1 si 4 regulatoare.
In varianta serie se pot monta maxim 2 regulatoare ,daca avem de asigurat o redistribuire a presiunii
de la mediu la joasa.
Regulatoarele
Clasificare dupa modul de functionare:
-regulatoare cu actiune directa la care diferenta dintre presiunea obtinuta efectiv in aval si presiunea de
reper Pl pe care regulatorul trebuie sa o asigure in aval este suficienta pentru comanda directa pe cale
mecanica prin intermediul unor parghii ,variatii ale sectiunii orificiului de trecere.
Intr un sistem de avarii regulat cu o actiune directa ruperea membranei sau a unei parghii face ca
orificiul de trecere sa ramana deschis
-regulatoare cu actiune indirecta-la mari consumatori oentru debite mari la care forta necesara
modificarii orificiului de trecere este modificata de un dispozitiv auxiliar ,amplificator, numit pilot,cu
ajutorul caruia se poate creea o variatie a presiunii de reper fixate in aval.in caz de rupere a mebranei
sau parghiei sau scaderea presiunii orificiul de trecere se inchide automat.