4.

REGULI ALE COMPOZITIEI ARHITECTURALE

a. Compozitia
Dispunerea elementelor limbajului architectural prin proiectarea formei defineste
compozitia arhitecturala
Dispunerea aceasta se face dupa regului (legile compozitiei)
b. Element si serie; motiv; tema si variatiune; ansamblu.
Un grup de elemente inrudite, dispuse ordonat intr-o compozitie poarta numele de
serie
Un element ce se repeta intr-o serie se numeste motiv
Daca un element care se repeata are successive modificari la fiecare aparitie, intre
limitele unei apropiate asemanari: - motivul se numeste tema, iar aparitiile lui se
numesc variatiuni
Motivul, tema si variatiunile evidentiaza conexiunile existente intre lementele unei
serii, atunci cand ele compun un tot unitary
Un grup de elemente intre care exista raporturi ca intre partile unui intreg poarta
numele de ansamblu
Nu orice serie constituie un ansamblu
Nu orice ansamblu are aspect de serie
c. Concordanta si armonie
Intre elementele unei serii trebuie sa existe o concordanta, datorata inrudirii inrte
aceste elemente
Concordanta se manifesta prin : similitudine, asemanare, existenta motivului,
existenta temei, si existenta variatiunilor
Intre elementele unui ansamblu, simpla concordanta nu este suficienta : pot exista
elemente concordate, care sa nu fie compatibile cu existenta ansamblului
Pentru ca un grup de elemente sa satisfaca un ansamblu organic, intre ele trebuie sa
existe raporturi armonice .
Armonia se obtine prin : unitatea intre asemanare si contrast, ritm – simetrie-
proportii- scara, folosirea axelor de compozitie, folosirea traseelor regulatoare,
folosirea corectiilor optice.
d. Contrast : dominat si dominant; major si minor
unitatea partilor dintr-un intreg nu poate exista decat in varietate
Constrastul este varietatea maxima in limitele unitatii
Contrastul exprima existenta raporturilor necesare de contradictie intre partile
intregului.
Elementele ansamblului
- elemente dominate : - dominante verticale
o dominante orizontale
o dominante volumetrice ( de masa)
o dominate cromatice
o dominate spatiale
-Element dominant major
Element dominat: minor
e. Ritm
Ritmul este dat de orice constanta de repetare a elemntelor intr-o serie
Ritmul este definit de cel putin 3 elemente
f. Simetrie
In sens limitat, geometric, simetria defineste repetarea identical a doua sau mai multe
elemente, asezate la aceasi distanta fata de o axa sau de un centru de simetrie
Simetria axiala (bilaterala) si simetria centrala
Figuri si corpuri geometrice regulate sunt simetrice
Simetrie in natura vie
Compozitii asimetrice
In sens mai larg , utilizat inca din antichitatea greaca simetria desemneaza
proprietatea partilor unui ansamblu de a admine o masura comuna , ca si dispunerea
lor echilibrata , adica o viziune generala asupra armoniei intregului
g. Scara, Scara umana, Scara monumentala
Existenta proportiilor permite stabilirea unei unitati de masura pentru dimensionarea
intregului ansamblu
Raportarea nasamblului, prin partile sale , la aceasta unitate de masura se numeste
scara
Unitatea de masura poate fi chiar o parte a ansamblului(modul) atunci scara se
numeste modulara.
Scara umana – Spatiul architectural, este conceput in toate privintele pe masura
omului
Scara arhitecturala
Modulorul lui Leonardo da Vinci
Modulorul lui Le Corbusier
i.Axe de compozitie
Liniile de forta de-a lungul carora se desfasoara compozitia spatiului architectural se
numesc axe de compozitie.
Atrag atentia asupra axelor majore
Orienteaza privirea
Dirijeaza circulatia in sensul propus de architect
Tipuri de axe de compozitie: drepte, frante, curbe, paralele, convergente, ascendente,
descendente, simetrice, asimetrice
j. Trasee regulatoare
pentru a asigura scara , proportiile, simetria in sens larg a compozitiei, arhitectii
utilizeaza trasee geormetrice alcatuite din figure simple regulate.
Dreptunghiul cu sectiunea de aur
k. Corectii optice
Caracteristicile fiziologice ale vederii determina aparitia unor iluzii optice de natura
geometrica sau cromatica
Pentru a evita deformatiile pe care asemenea iluzii optice le pot produce asupra
formei percepute , prin proiectare se introduce abateri in sensul opus
Aceste abateri, numite corectii optice, se anuleaza reciproc cu iluziile optice , in
procesul perceperii vizuale , astfel incat imaginea arhitecturala ramane cea dorita