Você está na página 1de 126
P- STR PLC EDITURA TEHNICA a: v —* BV, GOLD CUM FUNCTIONEAZA — AUTOMOBILUL TRADUCERE DIN LIMBA RUSA DUPA EDITIA A TREIA — EDITURA TEHNICA Bucuresti 1961 Tn aceasta carte ae ian " ile funefionsee a aritamabiluius gt ibsane reals fikice cate: sw pp biludei by tinipal funcfionss _Desenele in perspa mumat prinvipinl de funioy! ler) af la baracteristinle constructive i HRerAToa dé acrascuzh eerearilor lirei deo) interexeass de qnedul’ enm func I I mm Pupalarh prineipiile alii $i macanisinniot “ili gh ae cx pli a diferitele inocanisiae ule autor i da A) MTGE Borvess peat a [kinuri Te A wBLOL Ineeantmas cle nu se ori are s6 rank autonobihil, Bb. B. Fossa KAK PABOTAET ABTOMORILA Hsaanie spain, ju Foe W nloKiom MATITHS: Moen 195 Hedactor respuseaii| sig Naolhar Foon Tehnoradantar ae Gosia ci Ia cules 1.05: 100%, Bam de tar i Bot Thich ogoan Fit Reoedie nt meri Roe Brine, COR BGO, Coll ectturimde f062: “Ce le alvor i075 Fionew olfene @) A, OfBBION C2, pentru. hillo- feelle math mat. U18.5. CG, Z mentiw dibliotedlie “rial 8 TipAL GxACuLsL sub tomuaga wn ib se Paligratie: Cas Sen L797 Ty) Bom iS, Busnrests — Rw CUVINTUL AUTORELUT Tn literatura telinied soviatied extsti aoatte oftept consacrale merierti automolilutas, Boista earti populare didartice, se gésese ‘uga-numitele .cursuri deseriptive destinale shulentitor geatttor tel ice superinare de antomohile st manuale penten conducitorit ate cprofesionist? gi pentrn automohiligtt amatare, ¥ Tn, aceste edirti se expus de obicet ta incapnt in miod suman peepue si prineipin! de fnetionare a diferitetor mecanisme si apor deserin vartantele constructive ale aeestora; in majoritatea casa ior “isi pracesut de [ueru. al mecapismartnr amine meldnnartt. Uneori se consulert cad studial aprafundat al procusmlat de aur esie de prisox, deourece scopul edrtit. este st Unvele pe ceitter i conducd aitomebitele de-animite modele fmennatele pentru con Mucdiior’ auto), iar alte ari, deoarece cariea respeetina este destinaté vilitoruted fumilinrizat cu fisica gt vitimta elementard, evtitor care, pe lingé aceaste, se va mei little miterion eu stidiul andnungit ul utomoviiului fcursurite descriptive). De fapt, tnsi, in cursnrtte de izied gt de chintle rareort se tndiiiesc exempliftedr’ din damentul aitomobileler, iy in cnrsurite speeiile de automobile, lature fisted ba procesliat de luce se resumé uncer! ta o formunlit. Jn tucraret de fapii se descrin tr speeial procesete de tuoru ale “necanismelor auinmebilutni, diméduse coplicatin fenomenclor fiztwe si chimive ex care auc de-a face cind stirdigm diferticle procese. e me eon o forma populara te éxpunere, avtomil s-a silit sa dea 0 Vivier ett mat olard despre difertticle fonomenc in lamina stitntel hidernc, (lire s& reenrgd te ajutorul matemattcit. Principal de ronstrugfie a diferitetar mocanisme ate cutamahthiiee este dal nist sith forma ile desene tn perspective, generakizute ke mectnuie, fare nicl o preceepare pontine constucgiite eoncrete. Asadar, aceasta yurte ponte fi constieraki-ca w alntrogarcere in cursul descriptive de shilturiob tle”. [ Lat stedinl pracesélor de hecru ale mecenismelar aptanaa bated e iniiinese ele mal cartate fenomene: formared amesteculut carhu-

Você também pode gostar