PLAN DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢÃMÂNT: UPT – Facultatea de Management în Producţie

şi Transporturi.
DISCIPLINA: Materiale de construcţii 2.
ANUL: II.
DOMENIUL: Inginerie şi Management.
PROPUNĂTOR : Răescu Elena. (gr.5, an 2, IM).
DATA: . .2010.

Tema Lucrării nr.2. Determinări asupra agregatelor naturale grele pentru

mortare şi betoane

TIPUL LECŢIEI: Mixtă;

DURATA : 50 minute.
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Laborator.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Până la sfârşitul laboratorului, studenţii vor fi capabili:
O1. Să enunţe generalităţi cu privire la determinările asupra agregatelor
naturale grele pentru mortare şi betoane;
O2. Să determine conţinutului de humus din nisip.
O3. Să enunţe tehnologia de lucru a conţinutului de părţi levigabile.
O4. Să diferenţieze determinarea directă de cea indirectă a volumului de
goluri.

METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: conversaţia, conversaţia euristică, monolog,

expunere, explicaţia,exemplificare ;
MIJLOACE DE REALIZARE: manual, scheme, tabele, tablă, cretă, instalaţii,
epruvete, biuretă;
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală interactivă;
METODE DE EVALUARE: aprecieri verbale şi note;

BIBLIOGRAFIE: Eugen Jebelean şi Cătălin Badea, Materiale şi Tehnologii

pentru Construcţii – Lucrări practice; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara,
2005.

1
2
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Momentel Forme
Nr Obiective Timp Mijloace
e Conţinutul activităţii didactice Metode de Ob
crt operaţio acord didactic
laboratoru (instructiv-educative) didactice evalua s.
. nale at e
lui re
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Moment
Verificarea şi semnarea caietelor de prezenţă a grupelor;
1 - organizatori 2 min Conversaţia pix - -
Verificarea existenţei mijloacelor didactice ;
c.
Ce densităţi se determină în cazul materialelor de
Verificarea
construcţii?
cunoştiinţel
Cum se determină tehnologia de lucru a volumului real
or predate tabele
Vr? Conversatia
2 anterior. 10 min tablă, - -
- Care este relaţia cu care putem determina densitatea euristică
cretă.
aparentă ρa?
Câte metode există pt. a determina volumul aparent Va?
LECTIE
Cum se determină densitatea în grămadă ρg?
Captarea
3 2 min Exemplificare, monstre didactice. Monolog. - - -
atenţiei
Generalităţi privind determinările asupra agregatelor Schemă,
O1
naturale grele pentru mortare şi betoane, clasificare. tabele
Expunere,
O2 Predarea Determinarea conţinutului de humus din nisip. tablă,
explicaţie,
4 noilor 30 min cretă, - -
O3 Tehnologia de lucru a conţinutului de părţi levigabile. exemplifica
cunoştiinţe. instalaţii,
re.
Determinarea directă şi cea indirectă a volumului de epruvete
O4 . biuretă
goluri.
5 - Fixarea 5 min. 1. Definiţi conţinutul de corpuri străine din Conversatia - -
cunoştiinţel agregate (Răspuns : euristică.
or (feed- Se constată vizual prezenţa de corpuri străine: argilă în
back). bucăţi ...)
2. Care este tehnologia de lucru a conţinutului de
părţi levigabile?
(Răspuns: se cântăreşte, se agită ...)
3. Care sunt cele două moduri de determinare a
volumului de goluri? (Răspuns: Determinarea directă şi
3
 indirectă)

Stabilirea
temei Conspectarea lucrării nr. 3 – Determinări asupra ipsosului
6 - 1 min Explicaţia. - -
pentru pentru construcţii, pag. 20 -25.
acasă.

4
 Lucrarea nr.2. Determinări asupra agregatelor naturale grele
pentru mortare şi betoane

2.1. Generalităţi
Se numesc agregatele naturale grele acelea care au densitatea în grămadă în
stare afânată şi uscată > 1200 kg/m3.
În funcţie de provenienţă şi mărimea granulelor clasificarea agregatelor
naturale grele (cf. STAS 1667/76) este prezentată în tabelele 2.1 şi 2.2.

Tabel 2.1. Agregat provenit din sfărâmarea naturală a rocilor

Denumire Intervalul de
granulozitate dmin-dmax [mm].
nisip natural (nisip) 0–7
pietriş 7 – 71
piatră mare 71 – 125
balast – amestec natural de nisip 0 – 31 sau 0 – 71
şi pietriş

Tabel 2.2. Agregat provenit prin sfărâmarea artificială a rocilor

Denumire Intervalul de granulozitate dmin-
dmax [mm].
nisip de 0–7
concasare
piatră spartă 7 – 71
piatră spartă 71 – 125
mare

Condiţiile de calitate ale agregatelor se stabilesc conform STAS 4606/1980, iar

condiţiile tehnice conform STAS 1667/1976.
Pentru efectuarea determinărilor de laborator se vor recolta probe din cel puţin
20 de puncte diferite, în vederea obţinerii unei probe medii reprezentative.

2.2. Determinarea conţinutului de impurităţi

2.2.1. Determinarea conţinutului de corpuri străine

Se constată vizual prezenţa de corpuri străine: argilă în bucăţi, mică, granule
de sulfaţi, resturi vegetale sau animale. Conform STAS 1667/1976 acestea nu sunt
admise.

2.2.2. Determinarea conţinutului de humus din nisip

Determinarea conţinutului de humus din nisip se efectuează pe un volum de
200 cm3 agregate neuscate cu dmax≤7,1 mm. Acestea se introduc într-un cilindru
gradat de 500 cm3 peste care se toarnă o soluţie de 3% hidroxid de sodiu (NaOH),
astfel încât volumul total (agregat + soluţie) să fie 300 cm3. Se agită 3 minute şi se
lasă în rapaus 24 h. Se va observa culoarea soluţiei, care se compară cu culorile
etalon, date în STAS 4606/1980. Limita maximă admisă este culoarea galbenă.

2.2.3. Determinarea conţinutului de părţi levigabile

5
 Se va utiliza un vas de 3 dm3 pentru agregatul cu dmax≤7,1 mm (nisip) şi un vas
de 37,5 dm3 pentru agregatul cu dmax>7,1 mm.
Tehnologia de lucru:
− se cântăreşte o masă m0=0,5 kg din agregatul cu dmax≤7,1 mm sau m0=0,5
kg din agregatul cu dmax>7,1 mm;
−agregatul se introduce în vasul de determinare;
−se toarnă apă până la o înălţime de 3 cm de la marginea superioară a vasului;
−se agită conţinutul cu o vergea metalică;
−se lasă în repaus 15 secunde;
− se scurge apa prin sifonare sau prin înclinarea vasului, astfel încât să nu se
antreneze particule fine de agregat;
−se repetă acţiunea de spălare până ce apa scursă este limpede;
− agregatul rămas se usucă şi se cântăreşte m1.
Conţinutul în părţi levigabile se calculează cu formula:
% părţi levigabile = (2.1)
unde:
m0 – masa agregatului uscat, înainte de spălare [g];
m1 – masa agregatului uscat, după spălare [g];
Rezultatul este media aritmetică a trei determinări.
Limita maximă admisă privind conţinutul în părţi levigabile este:
− 3 %, pentru nisip natural sau de concasare;
− 1 %, pentru pietriş sau piatră spartă.
În cazul agregatelor utilizate pentu betoane hidrotehnice din zone expuse la
îngheţ – dezgheţ, se admite un conţinut maxim de 2 % pentru nisip şi de 0,5 %
pentru pietriş.

2.3. Determinarea caracteristicilor fizice

2.3.1. Determinarea umidităţii

Conform STAS 4606/1980 determinarea se realizează după următoarea
tehnologie:
− se cântăreşte o cantitate de agregat m0=1 kg, pentru agregate cu dmax≤7,1
mm, respectiv m0=5 kg pentru agregate cu dmax>7,1 mm;
− proba se usucă într-o tavă nesmălţuită, prin încălzire moderată;
−se amestecă agregatul în permanenţă;
−încălzirea se face până când, apropiind de suprafaţa agregatelor
fierbinţi placă de sticlă uscată şi rece, aceasta nu se mai abureşte;
−se lasă să se răcească;
− agregatele se cântăresc din nou m1.
Umiditatea (absolută Ua şi relativă Ur) se calculează cu relaţiile:
% Ua = (2.2)

% Ur = (2.3)

2.3.2. Determinarea volumului de goluri

Volumul de goluri se poate determina direct sau indirect.
Determinarea directă
Într-un vas etalon cu un volum cunoscut V se introduce agregatul nesaturat cu
dmax≤7,1 mm sau saturat cu apă dacă dmax>7,1 mm. Se adaugă un volum de apă
Vapă, necesar umplerii golurilor dintre granulele agregatului, până la nivelul superior
al vasului.
6
 % Vgol = (2.4)
Determinarea indirectă
Volumul de goluri se determină utilizând valorile densităţilor, cu formula:
% Vgol = (2.5)

unde:
ρa – densitatea aparentă a agregatului [kg/m3];
ρg – densitatea în grămadă în stare afânată [kg/m3].
Determinarea volumului de goluri se poate face în stare afânată Vgol,a sau
îndesată Vgol,î.

Rezultatele încercărilor experimentale realizate în cadrul lucrărilor de laborator

se vor înscrie în tabelele 2.3 şi 2.4.

Tabelul 2.3. Determinări asupra nisipului, dmax≤7,1 mm

Conţinutul Conţinutul de Umiditatea [%]
de humus părţi Ua Ur
[culoare] levigabile [%]

Tabelul 2.4. Determinarea volumului de goluri

Vgol [%]
Material
indirect direct
Nisip