MINISTERUl iNVATAMANTULUI loan ~erdean • ·Florian Dituleasa • Eliza Pa.

veliu

Citire
Manual pentru clasa a III-a

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA,

R.A. - BUCURE$TI

Referenti: Vasile Molan

Marcela Pene§>

ISBN 973~30-4210-2

Toate exercitiile se vor efectue numai maculatoare '§i pacaletele teme.···

Nota

de

Tehnoredactor: Ion Mlrea Coperta: Oolna Mlcu llustratia: lacob Deslderiu ,

Redactor: Eugenia Vateu

Cul'egere ~ip04Qittrlrt wl1Iputerizati! SI?C!U. ~rotocufegcre -1mpri11lcrla ('.i)rC$i

a.

Coli de tinar: 10 Bun de tipar: 7.1~ ! 99$ TipZlnll e~,eCllt;,t sub comanda nc. 50 555/42002 Regia Auronoma a Imprimeriilor Imprirneria "CORESr" Bucuresti Romania

De§teapta .. e, remanet t
de Andrei Mure§anu

Desteapta-te, romane. din somnul eel de moarte, In care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori nlciodata croieste-f alta soarta, La care sa se-nchine §i cruzii tai dusrnanll Acum ori nlclodata sa dam dovezi la lurne Ca-n aste maini mal curge un 3ange de roman Si ca-n a noastre piepturt pastrarn cu .fala-un nume, Triurnfator tnlupte, un nume de Traianl
..~.Ii
.
iii ~ II ~ IIII"I ~

',:".
-t. ~ :0-

t~

'.

..,

, ••••

,.,

•••

;. ~

Priviti, rnarete umbre, Mlhal, $tefan, Corvine, Rornana natiune, ai vostrl stranepoti, Cubratete arrnate, cu focul vostru-n vine, , .Vtata-« llbertate ori moarte!" striga toti. : , ,
.. : ._. _ _ '. '. '.' I

Din nou la §coals

E 15 septembrie. Tncepe un nou an scolar. M-am sculat mai devreme ca alta data, cu gandul sa ajung printre primii elevi tascoala. Pe strazi treceau copii la fel de grabi\i ca ~i mine. Mergeam alaturi de mama. care rna tnsotea, Gandul rna purta, fara sa vreau, la neuitatele zile de vacanta: la marea t cea nesfa.r§ita, cu valurile ei lnspumate, la plaja cu nisipul fin §i argintiuc Dar cellalti colegi la ce se gandeau oare? La dealurile Tnverzite §i padurea umbroasa din jurul taberelor, la minunatele clipe petrecute la tara,la bunici, la excursllle de ~ , neuitat. .. lata-ne ajun§H Curtea §colii devenise netncapatoare pentru mul¥mea de copij'lfji parinti. Am p3§it grabit spre locul unde erau adunati §i ceilalti colegi din clasa mea. Totl eram bronzati de soare. CAte n-aveam sa ne spunem! Numai nu era acum timpul eel
I ,

ca

mai potrivit. Tncepea serbarea deschiderii anului scolar, Ne-a vorbit domnul director, iar elevii din clasele mai mari au prezentat un program artistic. Dupa serbare, am intrat Tn§coah3.. Am mars cu pasl rari pe culaarul stralucind de curatenie §i ne-am oprlt in fata unei s~IL Deasupra usil era scris: "Clasa a' .III-a". Am intrat §i ne-am asezat la locunle naastre. Cuprin§i de emalie, am inceput sa deschidem cartHe. Cate lucrurl fnteresante vom gasi Tn noile manualel Ardeam de neraedare sa Ie rasfolm. Ne-a oprit lnsa vocea calda a daamnei tnvatatoare: • - Copll, in aceasta zl, pe tot cuprinsul patriei naastre tocepe scoala. Va a§teapta un nou an de murtcal TmpreiJrnl vom patrunde in lumea cartilar pe care I:eaveti 1n tata.'.. • t. Cuyintele rasunau bland in lini§tea clasei. Eram CtJ tQ\ii numai ochi §i urechi.
Tame: de vara. ~. 2. Explicati. ce intelegetiprin cuvintele: .vorn patrunde in lurnea cartilor"; .erarn cu totH numai oelli ~j urecbr'.
Primete sunete din cuvantul (a) invafa se repetii (raman neschimbate) in cuvinte ca: invatator, invatatoare, fnvataturs, invatdmant. Gasiti lii voi cuvinte formate Tn acest fel de la cuvantul munca. 1. Povestiti, oral, unde lii cum ati petrecut vacanta

Exercitiu:

Cum incepe toamna

fntr-o dupa-arnlaza, Nicolae ie~j in gradina. Se intinse la umbra sub un dud stufos §i incepu sa citeasca 0 carte. Caldura soarelui era placuta, nu mai dogorea ca acum cateva saptamani. Era lini~te. Gradina pares incremenita. Nlci 0 adiere de vant, . Deodata, Nicolae T$i rldlca fruntea. Auzise cava. De undeva, din coroana stufoasa a dudulul, se desprlnsese 0 frunza galbena. Cadea leganandu,..se spre parnant. Soarele cobora spre asflntit, Se fscuse racoare. Nicolae . , simti ca i se raclse carnasa pe umeri §i pe spinare. , Ce se lntamplase? P€ma. acum 0 saptamana, el statuss la umbrafara sa. slmta ca spre seara se facea racoare. Se scatda in garla chiar la asfintitul soarelui, asa era de cald. 6

Se ridlca de sub dud §i se uita pe eer. Nu cumva se apropia vreo ploaie? NUl cerul era limpede cat vedeai eu ochii. Nu cumva adia vantul? Nu, era linlste ca l?i mai inainte. De undeva, din va rfu I dudului, se mal desprinsese 0 frunza ingalbenj~~. Nicolae se gfmdi catva timp §i lntelese: venise toamna. Din ziua aceea baga de searna tot mal mult ca In gradina, in curte, ·in gradinita eu flori, in gradina cu zarzavaturi §i afara pe camp se petrecea 0 schimbare . . lerburile ingalbeneau, samanta se scutura. Fructele de , toamna eraLl coapte, Puii crescusera cat pasarile cele marl. La camp, bobulde porumb se facuse tare ca graun~ele semanate prlrnavara. Asa ineep zilele de toamna In patria noastra.Ja cample, Suntem in luna septembrie. Culegem porumbul §i ne pregatirri pentru ssrnanatul graului. Tn mun1ii patrlel noastre, toamna nu vine lafel ca la campie. Acolo §i in iulie e racoare, iar uneorl e chiarfrig de-a blnelea, tncat oarnenli trebuie sa se tmbrace gros. Ploua mai desca la carnple. Fructele se coe mai greu, ierburile §i l frunzele copacilor sunt mal verzi, tin mai multa vreme. ., , Oare, in regiuhea unde loculestl tu, toamna vine la fel?
.

dupa Marin Preda intrebare:

Care sunt schlmbarlle ce au loc in natura la Inceputul toarnnei? 1. Urrnaritl schirnbarlle calendarul naturil. vremii ~.i insemnatl-le in

2. Aratati, oral, deosebirile intre felul cum incepe toamna la cample $i felul cum incepe toamna la munte.

.7

Calendarul naturii
stat 1n fata coliviei, copllut adormi obosit §isup~rat.Graurul nu a vrut sa cante nici azi. ln .id~paiQi~lntregide

somn, elvlsaca pasarea Ii spune: -:-Nuam sa-~i cant nlctodata, pentru os vol, oamenll, suntef raj, Tatal tau rn-a eumparat de la un bainln pasarar, care m-aprlns cutrei semlntede canepa, Parin!ii §i fratii mei sunt acum departe, spre tarile .•calde; ei rna cauta peste tot, sau poate ma.ocarasc nu am fast ascultator, ori am fast lacom dupa saman~a de"c§nepa asezatacu yiqls§ug. Os§i §tiu sa cant ca taats pasarile"lieam sa-ticant, ca orice prizonler, numaiatuncicanqJmiyelda drumul! A douazi,9Ppilul se'adresaiTtameh ',' . ,. - Mama, pasarilevin §i ph:~acad<?la nollnflecarean? - Da, sigufp.mai toatevln §i,pleacltLanoiinscle patria lor, pentru ca aicil§ifaccuiburile,§i scot puisoril.. Toarnna, elepleaca, deoareceriu maigasese mancare, Cele care raman, cum sunt vrabllle, pitigoii, sticletii, mor cu miile cande zepada mare ~iger. , Natura l§i are rosturile ej §i toatefiintele tin seama de aeeste rosturi. Dupa zl urrneaza noapte, eele patru anotimpuri l§i urmeaza mereu calea pe care 0 cunostl: prlrnavara, vara, toamna §i lama, Prlmavara ploua, tuna r;;i fulgera; vara e .catd §i scare dogoritor; toamna e ceata ori burnlta, iar Iarna nioge. vlscoleste sau e gar. Toate acestea sunt fanomene ale naturii. Ele dau infati§area vremii dintr-o • zi, dintr-o luna sau ointr-un an. Plantele §i animalsle l§i due viata dupe cum se repeta aeeste fenomene lnfiecare an. Graul rasare §i crsste sub zapada. ghiocelul slvloreaua infioresc cand Se topests zapada primavara, iar tufanica inflore§te cu putin inainta de a cades prima ninsoare. Tn aprille, vin pasanle calatoare. ln iulie, cand sunt mania calduri, ele i§i 'seot pull, iar in septembne, dupa scuturarea sernlntelor, dupa ascunderea g§inganiilor §i cand tncepe sa bata vantul dinspre nord, ele pleaca.

ca

Fiorile au un orar zilnic, cand sedeschid ~i sa lnchld, Ele au §i un calendar anual, cand rasar, infioresc, fae serninte ~i apoi sa usuca, Anlmalele au. la fel, calendarul lor pe care il respecta. Omul a cautat sa cunoasca acest calendar al fenomenelor naturii, pentru a-sl face vlata mai usoara. Agricultorii, gradinarii, pescarll, vanatoril, aplcultorli §i a1tii folosesc mult din cunoasterea fenomenelor naturll, a vie\ii animalelor §i plantelor. ' Daca tu al sa te stradulestl sa intelegi cat mai bine toate acestea, ai sa ajungi un om destoinic. - Mama, eu zic sa dam drumul graurului, ca S6 ransste de gratiile coliviei. - Acum e pres tarzlu, draguf meu; el nu mai poate ajunge din urma pe cei din neamul lui, din cauza timpului urat. 11 vom duee in padure la primavara, dar, p'ana atunci, sa ai grija de el. tntrebari:
1. Care sunt cele rnai importante fenomene ale naturii, pe anotimpuri? 2. Ce pasan calatoare cunoastefl? 3. Care pasart raman si-n timpul iernii la noi? 4. Ce animate salbatice cunoastef ~i ce 9titi despre fiecare?

Exerci\ii:

1. Urmarili calendarul naturii din clasa voastra, schimbarlle ce au avut loc in ultimele saptarnanl tn.vtata anirnalelor, pasarilor, plantelor. 2. lnsernnau, in continuare, In calendarul clasel, ce
apare nou in viata animalelor, pasarilor 9i plantelor,

Cel mal bun prleten

.Un copil avea multe jucaril. S-a jucat ce s-a jucat cu ele §i deodata s-a pllctlslt. A inceput sa planga. - Nu mal am ce face cu e/e, l-a spus tatalul sau, §tergandu-§i lacrimile.Sa-mi cumperi 0 sfarleaza. Vreau 0 sfarleaza' - Bine, am sa-V curnpar §i 0 sfarleazat - TiL grozava jucariel a spus el a doua zl, uitandu-se la sfarleaza cumparatade tatal sau. Ce cuiori! ~i ce sunete seoate!. .. Sfarrr SfarrrJ... Cand se tnvarteste, parca ar fi un motan care toarce: " Dar se vede ~i jU9aria asta avea s-o pateasca. Intr-o zi, baiatul s-a piictislt.s] deea §ii a spus: -Taticule, vreau 0 alta [ucarlel Asta nu-mimai place! -"-Bine, binel. am sa~V cumpar si-o alta jucarte, dar de asta n-ai sa te mal plictisesti, a§a-i? - N-am sa rna rnai plictisesc, zise copilul. $i a primit 0 cutle .cu plastlllna de toate cu/orile. Mult s-a mal minunat el, cand a luat 0 bucatca, a , frarnantat-o cu ajutorul mainilor pana i-a dat forma unei mingi. Cu 0 alta oucata deplastllina a facut un mar, cu 0 alta a modelat un PUi§OL S-a mai gandit c-o sa faca §ii alte oblecte frumoase !]i, Intr-adevar, in zilele urmatoare a modelat diferite fruete §i legume, animale, scene din povestl. Unele din aceste oblecte erau adevarate bibelouri. Ca sa Ie dea 0 infali§are cat mai atraqatoare, a mai folosit bucatele mici de hattie, diferite fructe uscate; pentru a infati§a ochli anirnalelor pe care Ie modela folosea boabe miei de margele. $i. astfet, nu numai ca nu se plictisea, dar slrntea 0 mare placere in .Joaca" lui eu plastilina. A 1nceput sa S9 gandeasea :;?i la alte materiale eu care "sa se joace" in timpul liber. Nu i-a fost greu, pentru eEt sl-a adus aminte de materialele folosite la leetiile de lucru , manual. Intr-o buna zi el tntreaba pe tatal sau: - De ce aeum nu rna mai plictisesc?

ca

10

- Pentru ca ,i~aigasit eel mai bun prieten, i-a raspuns tatal. - Ce prieten? Plastilina? Nu se poate! Ea e doar un pamant framantat cu ulei §i culoare. Daca nu-I modelezi sa iasa cava, sta cuminte tn cutie. Atunci care sa fie prietenul cel mai bun?

- Munca, l-a raspuns tatal sau, Munca harnlca de

fiecare zl.
Cuvinte;
bibelouri: obiscte mici, foarte frumoase, cu care se tmpodobeste interiorul carnerelor. Cum l-a ajutat tatal pe baietei sa lnteleaga ce-este munca?

lntrebare:
Tema:

care

l;,:cra1i din materiale gasite in natura obiecte pe sa Ie folosltl in diferite tmprejurar!

Din vlata dacilor ,

Demult, cu cateva mii de ani lnaintea noastra, traja prin locurfle acestea un neam de oameni viteji, mandri ~i neternatori de moarte: erau dacii, stramosii nostri. Stapani pe un pamant frurnos, bogat ~i darnic, anume parca facut pentru un asemenea popor, dacii au aiuns, in mal putln de un veac, sa-ncheqe a puternica: Dacia. Cand un trnparat mare din vremea aceea a lntrebat un trimis al dacilor daca se teme de el, aeesta a raspuns: - Dacll nu se tern decat de cer, sa nu cada pe ei. Asa era poporul care-a stapanit mat demult Iocurile acestea.

tara

12

Dacii erau oameni trupesi, bine lega\i, de stature petrivita. Purtau parut lung, lasat rn plete pe umeri ~i pe spate, retezat in dreptul fruntll, barba mare !iii stufoasa. Erau cmstlf §i. drepti... .. .. Imbracamintea lor era 0 carnasa de in, lunga pana la genunchl, stransa cu 0 clnqatoare peste mijloe. Purtau 'lad largi, lega\i la glezne eu stoara sau varati in opinci, lar pe 'deasupra 0 manta lunga, fara rnanecl, prinsa pe umar, Conducatorli purtau 0 caclula \uguiata, cei de jos umblau eu capul deseoperit. Femeile erau lnalte, mandre la port, eu multa blandete §i .duiosre in chipul lor frumos, in oehii lor mari, ga/e/ji, umbnti de gene lungi. •.. . Purtau 0 rochie usoara pana-n calcate, pe deasupra 0 'haina pana la genunchi, stransa la brau, pe cap 0 broboada ·...de in sau canepa, rnarqele la gat §i flori in cosite. .. Ele se ingrijeau de easa: torceau, teseau, cresteau copiii. .. Barbatii, cand nu erau in razboi, duceau la pasune hergheliile i de cal, cireziie de vite §i turmele de 01, semanau grau pentru 'negot si mei pentru hrana lor - stravechsa mamaliga. in poienile padurf 'cresteaualbinele pentru miere, iar cei din :rnunti , scoteau aur. ... ... Toamna plecau in carausie: coborau la Mare belsuqul ,'holdelor, aurul muntilor, cal, lam~, miere, ceara *iii aduceau de .... , (18 negustorii greci: arrne, stofe alese, vase de bronz, seule §i podoabe de care n-aveau ei. L<i larna, in casutele lor de barne sau de pamant, adunati, :::,_ -.:-_:_,-:,:,_, ipe langEi vatra, i§i povesteau ispravile, !uptele §i primejdiile prin care au trecutsl toate cate au rnai auzlt ~i au vazut. $tiindu~§i tara r§vnita de dusmani lacomi, nu uitau sa-sl preqateasca §i armele de lupta: sabll lncovoiate, scuturi ovale §i arcuri eu saqetl. La nevoie mai foloseau §i meduct. coase sau topoare. Dorinta lor de a-§i apara tara §i traiul liber ii facea temuti Tnrazboaie §i despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii.
dupa Alexandru
::i::~;:

Vlahuta ,

~~~'

.. . ..
'

13

Cuvinte:

irari= pantaloni fungi din stofa de lana sau bumba. tesuta 'in' casa, asa cum poarta taranii nost de 18 munte: ga/e$ = (despre ochi) care arata duioste, mstste: vatra = lac unde se face foc in casa: saba; cuptor; miiciuca::::: bati;l (bat, baston, ciomag) ingro§ata I
un

capat,

lntrebari:

1. Cum se numeau oamenii care au trait, cu catev mii de ani in urma, pe locurile unde se afta acui

patria noastra? 2. Care erau armele de lupta ale dacilor? 3. Cum se numea taralcr?
Terne:

1. Descrteti portul dacilor (barball :;;1 femei). 2. Aratat! cu ce se ocupau dacii. 3. Tmparl;iti textul in fragmente, dupa urmatoare
idei. a) Dacii au trait pe parnantul ~arii noastre, nun

in vrernea aceea Dacia.

b) Daciierau un popor care nu s~ temea ( moarte. c) Barbatii daci erau de statura potrivlta ~i purts

albinelor, agricultura etc. f) Ei faceau schimb de marfuri la Dimare ~i Mar cu negustori venitl anume. g) in timpu! lor liber nu uitau, prlntre altele, sapregateasca armele de lupta, cu care sa· apere tara de dusrnanli cotropitori.

lrnbracamlnte lucrata in casa, d) Femeile aveau chip frumos ~! se imbracau ( haine lucrate de ele, e) Dacii se ocupau cu pastorltul, crestere

Si ne pastram sanatatea
Sanatatea este bunul nostru cel mal de pre]. Numai atunci cand ne Irnbolnavirn ne dam searna cat de scurnpa ne ests sanatatea. I. Pentru a putea sa ne apararn de boli, trebiile sa cunoastern cine Ie provoaca. Aproape toate bolile molipsitoare sunt cauzate de microbi. Acsstla exlsta peste tot in natura: in aer, in apa, pe parnant, pe obiectele care ne tnconlura, pe corpul ~i in corpul omului §i al celorlalte vletultoare. Multora nu Ie vine sa creada aceasta, deoarece microbii sunt fiinte faarte mici. Microbii nu , sa pot observa cu ochiul liber, cl numai cu ajutorul unui aparat care mareste faarte mult - microscopul. Ca toate ftlntele, microbii se hranesc, respira, crese §i se lnrnultesc. In conditli prielnice, ei se lnmultesc foarte repade. Oamenii au descoperit insa armale cu care se poate lupta impotrivaacestui dusrnan de temut. Aceste arme se afta la tndernana oricui. Razele soarelui ucid microbii. In popor sa spune, pe buna dreptate, ca in casa in care nu intra soarele pe fereastra,intra doctorul pe u§c3.
15

Apa ne ajuta §i ea in lupta impotriva microbilor. Spalarea mainllor inaintea mesei §i a dinlilor dupa rnasa, spalarea zllnica a corpului pans la brau §i a picioarelprinainte de -culcare, precum slbata lntregului carp, celputinodata pe saptarnana, sunt obllqatorll. . . .. Fructele §i legumete,; care se folosesccrude.: trebule bine spalate inainte de a fi consumate. .... ··i Microbii pot fi distrust §i prln fierbere. A§8 procedam cu laptele §i cu alte aliments, precum §i cu rufele.· . Ne ferlrn de microbi folosind §i spirtul sanltar, ape oxlqenata, tinctura de iod §i altele. .. Tn camera in care invatam, tn camera in care dormim, ..1r , sala de class trebuie sa lasarn sa intre cat mai mult scare § aer curat,
Cuvlnte: boltmo/ipsitoare :::: oli care se transmit de la om Ie b om. Se mai numesc :?i contagioase. Asemenes
boll, raspandtte mai ales la copil, sunt: rujeola varicela, scarlatina,hepatita s.a.

intrebari:

1. Ce sunt microbii? 2. Cum ne putem feri de microbi? 3. Ce rol are soarele in rnantlnerea sanatatii? 4, Dar apa?

Teme:

1. impaliiti lectura in fragmente, tiri~nd seama d(

urmatoarele idei principale: a) sanatatea este bunul nostru cel mai de pret. b) Cele mai multe boli molipsltoare sunt produs: de microbi. c) Dusmanli microbilor sunt: soarele, apa, aen siditerite medicamente. 2. Alcatuiti §i vol planul textului, dar sub forma d lntrebari: 3. Cum v-atlcrqanlzat in clasa pentru pastrare cura\eniei §i apararea sanatatii? 4. Explicatl Intelesul zlcatorf de mal jos: Curatenia este mama

sanatatii.

16

Musca ta arat
De la arat, un plug Venea tncet spre casa, lar la un bou, pe jug, rnusca se-a§ezasa. Ei, musca Ii raspunde C-un aer suparat. Dar nu pricepi ce facem? Nu vezl ca noi ne-ntoarcem Din camp, de la arat?

Ei, spre tntamplnare, O alta rnusca-n zbor Ti pune olntrebare:

Spre lauda desarta,

Multi zic: .Nol am lucrat", , Cand ei lucreaza-n fapta Ca musca la arat,
.

:..... unde, draga sor'? De - $i maiintrebi de unde!

de Alexandru Donie; Cuvantul sor' tnseamna soro, dar s;.a scris fara o, ea sa se potrlveasca (sa rimeze) eu zbor: ln loeul sunetului 0 s-a pus 0 virgulita, .care poarta denumirea de apostrof. 1. De unde sa vede laudarosenla mustei? 2. Ce invatatura desprindem din aceasta poezie?

Explicatie:

intrebari:
Exercitii:

1. Citi~i poezia pe roluri: poetul, musea in zbor,

musea pe jug.

2. Gasiti cuvinte care sa alba. in~eles opus eu:

modest cinstit, drept, spune Teme: 1. Expllcatilntelesul jos:

edevsru:

proverbelor ~i zicatorllor de mai

adavarat este acela care te sfatuleste spre bine, tar nu acela care lti lauda nebunille." .Lauda de sine nu miroase a blne."
2. Memorati poezla.

.Prteten

17

Fetita care l-a luat pe {(Nu» in brats

Va spun ca sa ;;tiV ~i voi: cuvintele care Tmi trebuie pentru povestl le scot dtncallmara ... Intr-ozl, uncuvant l1L!vrusa iasa afara, Tot ciocaninddesperatlnsticla eu penita, din catirnara ie§ira euvintele: :.. -. I:. '_ fiiirnicie, Prietenie. Po/itete, - Hai, spune-ne ee cauti! ' , - II caut pe .Nu". Fan~ ~i nu pot termina povestea, - Pe .Nu"? L-aluato.fC:)tita tn brate §i nu-i mal da drumul... . .., ..' - Daca,·' de pHda, vorbi cuvantul Hirnicie, n spune ..' JII • ~1l< mama: " P··' une .m,Cisa. sau., Ad u apa: sau, M~t . VIJf ~retlt aura., I,a spune ca nu poate; arepe .Nu" tn brate ... - Ori daca, vorbi cuvantul Po/itete, bunlca vine de la piata, aducand doua cosuri grele, fetita cu .Nu" In orate nu , " sare sa-l deschida U§8 ... - Ori daca, vorbi cuvantul Prtetenie, 0 coleqa 0 roaga sa-l ajute la 0 problema qrea, fetitei cu "Nul/Tn brate nicl nu-i
i"

pasa.,

- $i unde sta futila care l-a luat pe "Nu" in brate? lntrebai eu. . .' . .. .
- Te conducem nol. se oferira eele trei ... Desl era tarzlu, 0 gasiram dormind. .Na", din bratele el, , era tnsa treaz: - Nu rna-ntorcl zise el. Nicaieri n-am dus-o mai bine ca-n bratele acestei fetite, Nu merg la tine, nu, nu, nul Chiar atunci se auzi glasul mamei fetltei: - Hai, scoala-te ca e tarziu! Pune masa, e ora pranzulull -Tndata! raspunse, inlocul fetltel, Harnicia. $i cat ai clipl, asternu rnasa, deschise bufetul ~i scoase farfuriile. In dreptul flecarel farfuni impaturi§icatev8§ervetele de hartle ... Pe scari se-auzlra pa§ii buniciLPo/itetea nici nu mai astepta s-auda biitai la U§8. Alerga ~i 0 deschise, lua sacosa cu curnparaturi din bratele bunicii ...
. ' "_: -' I

18

intra timp, Prietenia rezolvase problema cu care venise coleqa feti1ei care l-a luat pe "Nu"in brate ... . Cand fetita se trezi §i se dadu jos din pat, veni la mama sa §i aceasta 0 lauda: - Tare frumos ai asezat masa! Poftim cotorul acesta de varza, Bunica-i darul un mar: -la-I! E§tifetita sarltoere. Col ega nu se lasa mai prejos: - Am doua nuci, Una ~ie sl una mie!<> ... .... Fetlta Tntinse bratele sa prlmeasca darurile, dar, in cllpa , aoeea.jl-scapa pe .Nu" din brate. . Eu, care atat asteptam, ,11 apucal de-o ureche §i plecal grabit acasa. Ajuns acasa, 11 aruncaipe l\1u"ln cali.rnara §i-I .rugai pe cuvantul Peznlc s8-1 pazeascastrasnlc. Ca sa nu-I il11ai poata lua nici 0 fetite !;iinici un baiafln brate ...
'_.2 .. ':.'."_' l1
> .

...•

..

I.

dupa Octav Pencu-tesi

..... Intrebarl:

1. Care sunt personajele acestei povestiri? 2. Povestirea e... cu talc.Ce tnteles au glumele scriitorului? La ce aspeete din viata coplltor se refera el? 3. Tn afara de Harnicie, Potltete, Prieteaie, ce alte euvinte asemanatoare credeti ca mai avea seriitorulTn caltrnara sa? .

Explicati §.i rettneti:

suie in spate." .Pornul se cunoasts dupa roade, §i omul dupafapte."

1, Aratatl oraldupa ce recunoastetl, In text, Harnicia ~i Prietenia. 2. Prezinta pe cea (eel) mai buna (bun) prietena (prieten) a ta (al tau). 3. Cum poate fl. nurnit. eu un singur cuvant personajul "fetita care a luat pe «Nu» ln brate"? De ee?

.cand il cuprinde pe om lenea, saracia i se

19

.:~~~~
I

- ,L ~._,

.....

_ .....

Rizboaiele lui Traian 'cu Oecebal

II

I
A fost demult, in vremea veche, 0 tmpara\ie mare §i puternica. Oamenii care au ridicat pe lume acea putere se chemau romani. Scaunul impara/iei era la Roma. Acolo, la Rorna, tralau tmparatii. De acola pomeau poruncile lor, catre marginile imparaliei, la ostlle imbracate cu zale ~i coifuri. lata Tnsa s-a gas!t un neam care s-a aparat cu armele Tmpotriva lor. Acel neam traia in Dacia, adica in locurile unde traim' noi acum. Oamenii acestla erau dArji, iuti §i fcarte razbolnlcl, O,tenii imparaVlor de la Roma multa vreme n-au avut ce Ie face. Dar a venit in scaunul imparatfei Traian. Tn aceasta , vreme, Imperiul Roman saraclse mult. Traian ~i-a Tngreptat privirile asupra Daciei, tara bogata TngrAne, vite §i aur. Drept

ca

20

aceea, el a adunat o§ti multe, a venit in Dacia §oia purtat cateva razboale lmpotriva dacllor, condusl de regele lor, Decebal. Cu toate cs dacii au luptat cu 0 indarjire fara seaman, victoria a fast de partea romanllor, care aveau a armata mai numeroasa, mal bine tnarmats. La ultimul razbol, Decebal s-a retras cu restul armatei sale din cetatea Sarmisegetuz8 in rnunti. Aici a mai lncercat o ultima impotrivire, dar tot fara izbanda. Ca sa nu cada in robia birultorflor, §i-a strans 1njuru-i creotnclosll, st-a ingropat cornorlle §i sl-a ridicat singur viata, lmpreuna cu ai saL ...... · ..Traian s-a 1ntors la Roma lncarcat cu 0 bogata prada de ra:zboi, iar Dacia a fast transformata in provincie romans. .......Incet-lncet, in timpul indelungatei stapaniri romane, dacii s-au amestecat cu romanii, au tnvatat limbs cuceritorilor §i .-~ , astfel s-a nascut un popor nou, poporui roman, §i s-a format llrnba romans.

21

Cuvinte:

seaunul lmpariitiei = eapitala irnpara,iei, loeul unds

stau lmparatll (resedinta imparatulut): Roma = capitala Imperiului Roman, azi capltale Italiei; imbrecete eu zale §i conan= soldatii rornani purtai cama§i de zale §i coifuri de metal. ZaleJe erai tesaturl facute din ochiuri mlcl de fier, legate unu de altul, tar coifurile erau acoperarninte de meta pe care soldatll Ie purtau pe cap pentru a f

aparatlde lovituri in razboale: Impertu imparatie, . tara (In cuprinsul

lui lntrai

cotropite); Sarmisegetuza=capitala a Daciel, carese afla lr [udetul Hunedoara de astazi, unde se pastreazs

toate tarileoeupate,

urmete ei.

Intrebarl:

1. Cineerau romanii? ... 2. Cine erau dacii? Arnlntlti-vace atiatlat despre e §i din lectura "Din vista dacilor". 3. De ce au hotarat romanii sa cucereasca Dacia? 4, Cum ati lnteles din lecture ca s-a nascut poporu roman?
1.<Deli~itati···primele···tr~i fragmente, orientandu-vi dupa urmatoarele idel principale: a) Demult, tn vremea veche, era 0 impara1i( mare ',91 puternlca, ce 19i avea scaunul I, noastra acum, traiau dacii, un popor viteaz ~ lubitor de tara. . c) Romanii hotarat cucereasca Dacia. 2. Cititi, ln gand, ultimele douafraqmente §i formu lati ldelle prlncipale, dupa mode lui celor de me

b) In vremea aeeea, pe locurile unde se afla tan

Roma:

au

sa

...

sus.

..

.....

3. Gasiti

care pastreaza sunetele dh euvantulJoman :]i sun! lnrudite eu acesta Forman propozitii ell aceste cuvinte (exernplu Romfmia este patria noastra),

cuvinte

22

Limba noastra

Tn

Limba noastra-i

0 comoara

adancuriinfundata,

- Umba noastra-i numai din1ec, '", Doins dorurilor noastre,

Rai de fulgere. ce spintec Nouri negri. zarl albastre.

Un §irag de piatra rara Pe mO$ie revarsata, foe ee arde Tntr-un neam ce fara veste Limba noastra-l

Sa trezit din samn de ITlCSte

card de vamse mi§ca vara; In rostirea ei, ba.trAnii

Cu sudori sfintit-au tara.

Limba noastra-l graiul painii

Ca viteazul din poveste.

fragment de Alexe Mateevici Cuvinte:

adancuri= adancurile trecutului; aici, paetul ne

mosie ::: re a

strage atentla asupra vechimii limbii noastre; tntelesul de patrie, pamantul tarii naastre; doina:: cantec popular care expnrna darul, jalea, dragostea etc.

Teme:

llrnba noastra: apriti-va mai ales la primul vers din strota. Explicati aeeste comparatii. 2. tnvatati poezia pe de rost, 3, Refaceti versurile incurcate de mai jos, asezand cuvintelala lacul potrivit: - comoara, a, infundata, in, limba, noastra-I,

1. Gasiti. in fiecare strata, cu ce e comparata

adancuri; - nurnat, llmba, cantec, noastra-i; - noastra-l, painii, limba,graiul.

23

Furnlctle
de Tudor Arghe2

E un zor la fata pamantulul, 0 clrculafle, a fa nata , care zqomotoasa, ar fi asurzitoare. Daca ii pleci pana la nlsip § brazda, ochii raman uirniti de 0 actlvitate fata de care rnuncs , noastra, eu toate birourile, pietele, atelierele §i fabricile ei este 0 copie inca/ora. lute, accelerat si fulqerator, mii milioane :;;1miliarde de furnici se grabesc, (...), printre pletn §ii ierburi, sa S8 foloseasca de orele calde, rare, ale anulu (...). In zigzag, printre accidente de pardoseala (...) armatelr vaste ale furnicilor au leslt la lueru. Ele n-au nici zece; nie opt ore de lucru (...) Ora lor e continua §ii riestanjenlta, EIE stlu ce stiu §ii nu pot pierde din vreme 0 secunda (...) Zidarii §i inginerii dintre furnlcl construiesc fortarean lnterioara, aruncand afara vagonete microscapicede nlsip seas din galerii §ii odai (...) Fiecare furnlca l§ii transporta merindea pe un an lntreg ( stupulul, a patriei. Cartita nu se lncumeta sa supere State IE lnterloare, coroplsnita se teme. In mai putin de un minut, UI milion de ace strapunq animalul, sllnsecta navalitoare (...) ( pusa la conservare in magazia de alimente (...) Te in§tiintez ea n-o sa pui piciorul in gradina mea, fari lnvoiala sa nu calcl pe furniei. . Gradlna mea e 0 lncapere de \ari. Sute de state s-al tnfllntat pe drumul dintre stanienel §i duzi (...) A§a eel si umbli-neet ~i sale ocolesti. la..o pe margini ca sa nu omo: din uitare sau gre§eala caratoarere de merinde. (...) lata de ce furnieHe sunt ale mele, §i vreau sa pa§e§iti CI mare bag are de seama, ca nu cumva, la sciipatat cand Sl aduna cu rnatcile lor, se culca pe asternuturl curate, Si lipseasca vreuna. (...)

24

Cuvinte:

incolor= fara culoare;

veste = aiel, numeroase; iii ... ....i/ mcroscopk» = foarte rnlcl, care nu se.vad.cu.ochiul .liber;i. .•..••.•.... .... .... .
odc1l= camere; .........•..•.......•....
hrara;. . ....•..•...

la scapatat = laapusul soarelul ..

mennaee=

2. Cat tucreaza
. .. stria"? "pa ria.

1. Curn muncesc furnicile? fllrnicile? 3. Ce.iseintampla cu dusrnanut

>4. Cum se poarta autorul cu furnici!e'? 5. Vol putef invata ceva de lafurnlci? Ce? . bopiati fragmenteleincar:searata cat lucr~aza fumicile. 2. Copiati propozitiile in care se arata activitatea furnicilor.

....

. .... ...•.... . ....

care

Ie ataca

Sa fim

harnlcl ca furnicile!

cl. a Ill-a C. 2

Mircea eel BatrAn Ii Baiazid

Mircea. cel Batran, domnitorul Tarii Romsne§ti, a domnit intra anii 1386 $i 1418. Darz aparator al pamsntului stramosssc, Mircea. cel Beltran, in fruntea poporului sau, a rezistat celei mai mari imparatii din vremea aceea, imparatia tur~ ceasca. Ajun!!ii spaima. popoarelor, turcii sa credeau de neinvins,iar sultan;; lor, plini de ingamfare, se visau cuceritorii lumii. Numa.i ca, la Dunare, s-au izbit de zidul de nepatruns ridicat Tncalea lor de strarnosll nostrl, condusi de voievozi cu dragoste de nearn §i patrie. ". .lata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de bat. Balaztd, privindla dansul, il intreaba cu dispret: - Ce vrei tu? - Noi? Buna pace! de n-o fi cu banat Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe meritul imparat. La un semn deschlsa-l calea §i s-apropie de cort Un batran atat de simplu, dupe vorba, dupe port.
. . I

ei

26

De nus schimb a ta coroana lntr-o ramura de spini. -Criee gand al, tmparate, :;;i oricum vei fi sosit, C~tsuntem inca pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit! Despre partea tnchlnarll insa, doamne, sa ne ierti; Dar acu vei vrea cu oaste §i razbol ca sa ne certi, Qfivei vrea sa faci tntoarsa de pe-acurnaa ta cale, S~ne dai un semn §i noua de mila Mariei tale ... D~... una, de-o fi alta ... ce e scris §i pentru nol, ofi Bqquro§i le-orn duce .toate, de e pace. de-i razbol, ;fCum? Cand lumea rni-e deschlsa, a privi gande§ti ca pot G~intreg Aliotmanu! sase-rnpledice de-un ciot? g,tLl niei vlsezl, batrane, cali in cale mi s-au pus!
•.... I ... I

- Tu estl Mircea? - Da-rnparatel ...•........... - Am venit

sa mi te-nchtni,

~:-~'-:~:-I·:~ .""

" •• ~.".

_.",

"'1111'

'""of •••

,1 ••••••

till

~ ..

illi

Ii"""

•••

,..

"

,.

rll+

I.I!"

10

II II """"

"""

$i; purtat de biruinta, sa ma-mpledlc de-un mosneap? __ De-un rnosneaq, da, tmparate, cacl mosneaqul ce privestl NLl e om de rand, el este domnul Tarii Rornanestl. .. , Eu nu ti-a§ dori vreodata sa ajungi sa ne cunostl, , Nici ca Dunarea sa-nece spumeqand a tale ostl,
.. J ....

~rde crunta-mi vijelie tu te aperi e-un toiag?

EG? lrnl apar saracla ~i nevoile ~i nearnul, .. $ide~aceea tot ce mlsca-n tara asta, raul, ramul, Mi-e prieten numai mle, iara 1ie dusrnan este, pu~manit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste; N"avem ostl, dara iubirea de mosle e un zid Care nu se-nfloreaza de-a ta falrna, Baiazid!
... ~• I .., I "f '" " 'i' I' oil Itt. 11~ • ~ •• ,

" " ••

._ •

"

II-

:.-

'I-

II" I

:10

.II •

fragmente din Scrisoarea III, de Mihai Eminescu

27

Cuvinte:

imparatul turcilor in trecut; Baiazid a fos unu! dintre sultanii care i-au condus pe turci; 50/ := persoana trimlsa undeva cu 0 misiune; ir poezla lui Eminescu:un trimis de-al lui Mircec eel Satran la Balazld; eu banal = cu suparare: Aliatmanu/= asa mal era numit Imperiul Dtomar (Turcesc):

sultan

intrebari:

1. Cine a fost Mircea eel Satran? 2. Dar Baiazid? 3. Ce urmareau turcil?

4 -.Ce-au facut strarnosli nostri ca sa~§iapere tara?

Exercilii:

1. Cititi versllrile ir! carese vad dorlnta de pace curajul . ~i dragostea de patrie de care a da dovadaMircea cel Batran. ... ', 2. Cititi poezia pe rolurl§i inva1a1ifiecare Gate ( parte:cuvinte!e poetulul, aleso!ului,ale lu Baiazid ;;i ale lui Mircea cel Batran. 3. Expllcati lntelesul cuvintelor: .Vrem sa fin prietenii tuturor natlunllor, dar in treburile noastn nu primim castapan decat penai 'lnslne (Nicolae Tltulescu"). Memoraf ultimele 10 versuri.

Tema:

Titulescu,-Nicolae

(1882-1941), om politic roman, '..

28

Mainile
Stau1 cateodata, minute in ~,jr §i 0 privesc pe mama. Este lnalta, are ochii foarte blanzi, iar peste parul castaniu, in ultimele toamne au picurat parca boabe de bruma. Munce§te toam ziua. De dimineata pans seara tarziu, mainile ei nu stau o clips pe loc. Deunazl am vizltat-o cu un grup de coleql la tesatoria unde lucreaza, $iruri lungi de razboale parca ne asurzeau cu ~csnitul lor fara sfar§it. Mama lucra in acelasl timp la mai multe razboale. Ne-a explicat cum func'ioneaz~n razbol de tesut. Tn timp ce 0 urmaream, mainile ei harnice trebaluiau de zor. Cu mi§cari largi. §i fine innoda sau descurca firete, schimba suveicile §i pornea maslnile oprite, M-am inapoiat acasa, cu gandul la tot ce vazusem in zlua aeeea: la noile rnaslnl de tesut, la vrednieia muncitoaralor, la baloturile marl de panza care-sl asteptau drumul magazinelor ... Dar ceea ce rn-a tncantat eel mal mult a fost vrednicia rnalnllor mamel. Ma Tndemnau sa rna fac §i eu tesatoare cand voi fi mare. Ajunsa acasa, m-am gandit sa-l fac 0 surprlza ptacuta mamei. Am facut ordine in casa, am udat Horile din ghiveci ~i mi-am facut cu rnulta grija temele.

29

Seara, dupa terminarea treburilor gospodare:;;ti, malnlte mamei rn-au vrajit din nou: manulau andrelele eu rnlscarl iuti , §i siqure, iar Tn urma lor incepea sa prinda forma un nou pulover. Am luat §i eu lueruf de mana. Tocmai lncepusem sa crosetez un fular la scoala, Eram atenta la rnalnlle mele,dar, deseori, fara sa vreau, rna atraqea frumusetea)11ainilor lTlame,i. a stradulamsa fiu §i eu la fel dC?yred~iQ~,:~tiarnca M numaiprin munca vol ajunge sa am rnainlca alefit,~n"1~L . Tnaintede aadorml, mainile mamei imi starulau inca rninte. $i gandul rna purta, fara sa-ml dau seama, §i laalte rnalnl, la fel deyr~dnic~ .. Vedeam. parca alevea.malnlle zldltorilor de case,>alecori~tructorilorcle maslnl, de avloane, de .vap()are;imi treceau prinfat~maiQi.I.~ har~ice al~itarClniletr,. rn~l9jJJ~f '8Mlgtorilor, pictori!,or §i rTluzical1tjlbt,fauri!ori de ..~ frl..lrnuseti;,mi::;arhadus amlntede rnalntle-medicllor care-fac operatd complicate, rsdand sanatatea oamenilor. de ma.inile scrlltorllor, $i nuafiu de. ce am dorit atunci, pares mal mult ca totdeauna, sa am §i eu malnl vrednice. Mi-aro amintit. tot atunci, de. cuvintele doamnei tnvatatoare: .Pentru ca mainile , sa fie tndemanatlce, trebuie sale ajute §i mintea". Da, mi-am zis, acesta este un mare adevar.
, .. . J.....•..... ,.,... , .

in

Intrebare:
Teme:

Ceobligatii permanente avetl in gospodaria voastra? 1. Explicaf tntelesul textului: .pentru ca rnalnlle sa fie Indemanatice, trebuie sa le ajute ~i mintea". 2. Explicati Intelesul ghicitorii de mal jos:

Ghicitoare:

Am

greblutacu cinci dinti§ori, Pe zi-mi trebuleste de-o mie de ori.

0

(8U?W) 3. fmpat1i1i lecture in fragmente ~i alcatui1i planul el.

Exercitiu:

Cuvintele: hamic, rmmcitor; sarguincios, vrednic, destoinic, staruitot; silitor§i activau aproape acelasi tnteles, Gasiti ~j·voi cuvintele care au acelasi tntetes cu tndemeneuc.

30

Toamna
Val debrurna argintie

Mi-a lft1P6dobifgradina,
Firelor delamaita,- . Li sa usca radacina.
.
, ','

",:,

"

Peste crestet de dumbrava Noriisuri l§i poarta plurnbul, ·Cu podoaba zdrentulta »f ',····Tremura.' pe'campporurnbul, $i cumd~.larl1iazanoapteii········ Vine v~ntl.llfar~mila, De peiYi3rful.§urii noastfe .:
. > ..•..•...

Smulg~-nzb()rcate-o $indrila. .>... Q(3·.vifornita. AcIuatJa ..': i ........•.• ·Se-n90i~sc nucii'9~tranii,

..Plange.:.un pui deciocarHe

Sus pe curnpana fantc!lnii.

Te ascult §i simt sub gene Cum 0 Iacrima-rnl lnvie: Ni se-asearnana povestea, Pui gola§ de ciocarlle. .. Cuvinte:

de Dctavian Gaga

= scandurica tngusta 9i subtlre care serveste laacoperitul constructillor, mai ales In reglunile de munte; pagana = nerniloasa, curnplita, salbatlca, rea.
$indrila

$urii = ada post pentru vite 1?i unelte;

1. Desenaf unul din tablourtle infati§ate in versurile din strofele a doua sau a patra (Ia aleqere), 2. Explicati, prin cuvintele voastre, urmatoarele versuri:

"Val de bruma arqlntle" .Norll suri i§,i poarta plumbul,"

"eu podoaba zdrentulta Trernura pe camp porurnbul."

3. Memorati poezla,

31

Un osta, de... allui Tepe,

soldat roman cazu prizonier sl fu ad us inaintea sultanuluL Acesta 11 intrebii rastlt: - Spune, ghiaure, pe unde sa ascunde domnul vostru? - Pretutindeni §i nicalerl, iar daca vrei sa-l gase§ti, du-te de-I cautal Uimit de raspunsul §I lndrazneala soldatului, 11intreba iara§i: - Cali soldati are el. cu totii? .- Mai putini cu unul. .. $i dadi. vrei sa ,tii cali i-au rnai rarnas, du-te de-i numara' Turbat de mania, sultanul striga batand din picior: ._ Daca nu vrei sa spul, ghiaure, voi porunci sa te spanzure, - Aceasta esta pedeapsa pe care 0 merits oriee soldat care se lasa a ft prins de dusrnan.
J 'I: J

In timpul luptelor pe care Ie purta Tepes cu turcii, un ,

.

32

intrJstare.:>,

Vazand ca n-o scoate la capat eu amenintanle, sultanul . zlse cu glas mieros: ..........')··c ..- Asculta, ghiaure, i~i dariJiesc viata~\,!ti·gauCJveri§i te fae pa§8 in tarile mele, numaispune-mice teiartt·Jqt,r~p(2t.'..' . • - Nici spanzuratoarea, niqi comorne §i.rjigiJnsl.J~i.tronul nu rna vor facesa-miv§hd tara §i pe dblTlnljlrney. ....<, - Toti.~ol~atiilui Tepet? suntiste\i.catID~~Fi·.·········ii »Dinfdti;'·'eu sunt c:~1mal prost,caci ·altfel$rClrll§ieu ca ceil~Jii?!m§~~ori.1 .. jber1;t:';Y,j'i/!~ ....·i/i'?i.:i-!..' · Yaz~l1(;tMahomed aU:ltCl·.quraJ§i credlnta, ramaseganditor, GlPOi;ntorcandu-se .. afre pagalele din jLirul sauzlse cu i c
: _;::;,.,~::: -: ': .... "-,,-_:. ,.' ,-:_-' : :::."_:::':,' ., _. , ' '.c·:, _::.:

i-:';;-;i.,=:_;:,-~'.:::,' _ -

:', ,_.

, _ _ ,.J_,

_ ,', :,_,_-'c_

•-

_-

: - - _- _ '_.

••.. ..•. ...•.... .

..i.:'.

. ......../

iX .............•.••·..i.i.....i ·• ·.

/,7"Daca.Tepe~raravea 0 suta derniide sotdatrcaaceste, .,. •....... . f. •....... , . •. '. derhulfne-arflizgonit.gin Europa!. ...•... . : . . Mahbmed porunciapoisa scoatape soldat dinfiare, ii darui 0 punga cu bani de aur ~i-Ilasa liber. Soldatul trecu mandru printre slrurile de ostent turci !iii se

duse la ai saL
Cuvinte:

ghiaur= poreela data de turci celor de alta credinta: mieros ::; prefacut; pa$a::; conducatorul unel provincii turcestl; paga/a::; pa~a.
1. Delimitati primele doua fragmente ~inandseama de urmatoarele ldel prlnclpale: a) Un sold at ge-al lui Tepes a cazut prizonier la

turd.
b) Dand .dovada de istetirne, curaj §i dragoste de ,ara, prizonierul nu §i-a tradat patria §i pe dornnul sau. 2. Citi,i, In gand, ultimul fragment §i forrnulati vol ideea principala. 3. Povestiti de unde se vad istetlrnea, curajul ~i dragostea de patrie de care a dat dovada ostasul lul

Tepe§.

4. Cititi lectura pe rolurl: cuvintele povestltorului, ale ostasului lui Tepes, ale sultanului.

33

Prin locurile pe unde a trait Ion Creangi

Seara: caierul de U~na prindea culorl vrajite ~i fusul sfaraia adormitor; bunica-rnl istorisea nazdravaniile lui lonlca: cu pupaza din tel, cu clresele, cu pluqusorul, cu neuitatele dupa-arnleze de' scalda, Somnul rna prindea pe neslrnflte, vrajit de rninunata lurne a basmelor lui Creanqa, Dupa ani, cu zestrea aeestor amintiri scumpe, am pornit pe urmele pa~i1or urlasi ai marelui povestitor. Am ureat cararile catre Cetatea Neamtului, ca sa pot cuprinde in ochi cuibul de parnant din care a rasarit odinloara frumoasa floare, fara asemanare ~i fara moarte. De-acolo, de sus, se vede Tn vale Ozana cea frumos curqatoare §i limpede ca cristalul. iau la vale, catre podul Ozanei §i Humulestl, loeuri 1n care, daca va arnintiti, a trait ~i pe care le-a descris odlnloara Ion Creanqa, '

34

Siapa.nindu-mi un fior, tree pragul casei-muzeu. Uite statpul harnului, cu motoceii care au fost scarrnanef de pisicile jucausel Uite lavilele joase ~i rnasuta unde se aseza tatal lui Creanga cand venea ostenit de la lucru! Chipul balal al lui tonica parca traleste in fiecare ungher: 11vezi lesind de dupa soba, razand la saare sa se imbuneze vrernea, torcand, leganand copilul ... Cartlle lui Creanqa pot fi vazute azi peste tot: atat in mana mieului humulestean, cat §i a copilului de mot $i unul, §i altul citese in cartea-i nepieritoare nazdravaniile lui lonlca §i se lncanta de minunata lume a basmelor create de el.
dupa Nicolae Labi§

Larnurlre:

Intarnplarile cu pupaza din tel, cu ciresete, cu plugu§orul, cu dupa-amlezile de scalda sunt povestite cu maiestrie de Ion Creanqa in cea mal valoroasa carte a sa, Amintiri din capilade (partea a doua). Recititi-Ie! lata fixate pe taru§i de-a lungul unui perete in case Ie tarane§ti §i folosita'ca banca; mot= locuitor din Muntii Apuseni. 1. Explicaf expresia:

Cuvinte:

motocei = clucuri; lavila = scandura

Teme:

.cufbul de parnant din care a rasarit odini-

fara moarte".

oara' frumoasa

floare, fara asernanare

~i

2. Povestlti una din tntarnplarlle descrise de Ion Creanqa in Amintiri din cophetie. 3.lnlocui1i cuvintele subllnlate cu alte cuvinte sau expresli intalnite in lectura Prin lacurile pe unde a trait Ion Creanga. .

a} Am urcat potecile cafre Cetatea Neamtelul, ca sa pot cuprinde 'in ochi casa In care s-a nascut candva marele povestitor. b) Stapanindu-mi emotia, tree pragul easel memoriale.
De unde a luat poetul Nicolae Labi$ expresiile: .Ozana cea frumos curgatoare §i !impede ca cristalul", "stf'lIpul hornului cu motocei"; "razand la scare sa se 1mbuneze vremea"?

35

Fetica
de Tudor Arghezi

Ce duhai §i ce puters, Sa-mplete§ti ceara cu rniere, De la floarea din grad ina, Osten ita de alblna? . . Tu aduni depe meleaguri, Pentru atupl pentrufaguri, Pulberi, roua, stropl §i leacuri, Poate ca de miide veacuri. .. Ca din Ii!ina, ca din ace, .. Te§i reteeue de ghioace, De ce/ule-n care pui. Mierea dulce §i un pui. Scule, nurnere, canters

Au spusla rnasuratoare
Ca-ncaperea cea mal mare ln gaoacea cealllai mica E ghiocul tau, fetica. E§ti, pe lumea de subtcer, Cel mai mare inginer. Pe-ntuneric, far' sa §tii, Ai faout bfiuter;i ~i minuni in toata clipa Cu rnusteata §i aripa. ~i. cum §tii, muncind, sa tacl, Nu te lauzi cu cefaci.

Ji.

cuvmte:

duh = suffet, spirit; reteeue de ghioace fagurii; celu/a =fiecare casuta a fagurelui; sub!= sub; bijulerii= obiect de podoaba.

Teme:

1. Explicaf versurile:

..E§ti. pe lumea de subt cer, Cel mal mare lnqiner" .

.. i, cum ~tii, muncind, $

Nu te lauzi cu ce facl".

sa taci
care va place

2. Spunef ce foloase avem de Ia albine. 2. Memoraf din poezie fragmentul mal mull.

36

Acceteratul
Peste fagi cu varfurisure A cazut amurgul rece. .. Inserarea rnuta trece Furlsata prin padure, Reci ~i patide-nsenin Se ivesc deasupra stele. $i deodata, dintre dealuri, Se desprinde larg un zvon Departat §J moncton. Ca un murmur lung de ape

Revarsate peste malurt: ..

Creste-n lunca, mai aproape, Umple valle vecine

De rasunet mare ... V·lOe I ....

Fulger negru ... trasnet lung Dus pe aripi de furtuna, Zguduind parnantul tuna, Zarile de-abia-i ajung ...

Pares zboara,
Parca-noata, Scuipa foe, Inghite drum, $i-ntr-un valvarte] de fum Taie-n lung padurea toata .. ~ A trecut. .. Dinspre carnple, Vuiet greu de flerarie

5e destrami! in tacere ...

Scade-n departare ...

Piere ... 37

lar 1n urma-l, din tuflsuri, De prin talnlce-ascunzlsurl,

Sa ivesc pejurnatate

Pasarele ciufulite, Alarl11ate

$i~ngrozite: .

_-Cine-l? ... Ce-i? .. .Ce-a fast pe-aici? .. Ciripesc cu glasuri mici Cinteze §i pitulici. Doar un pui de pitigoi. Tntr-un varf.de fag pitic Sta cu penele v~dvoi - Ce sa fie? Nu-i nimic. A trecut acceleratul. ..
de George Topirceanu

$i, facand pesuparatul;

Cuvinte:

monoton =: uniform; care pastreaza mereu acelasl ton; se destrama = se rislpeste: serasfira. 1. Cititi versurile care infati§eaza: a. Pad urea inainte de sosirea acceleratului. b. Trecerea acceleratului. c. Padurea, cu pasarile ei, dupa trecerea acceleratului. 2. Cautati cuvintele care exprima tnsuslrl (sure,

Tame:

mula.. .).
3.1nvatati pe de rest ultimele 20 de versuri,

Exercitiu:

Cititi poezla dupe urmatoarele lndlcatii: a) primele sase versurl cu tonobisnuit: b) versurHe 7-11 cu tonul din ce in ce mal accentuat, anuntand aparitia acceJeratului; c) versurile 12-24 mai repede ~j eu vocea din ce in ce mal ridlcata, cautand sa imltatl trecerea aeceleratului; d) versui«A trecut. .. » se cite§te eu 0 larga resplratie: e) versurile 26-30 se citesc SC8ZEmd treptat tonul; f) la uhlrnele 9 versuri sa imita uimirea pasarelelor.

38

Lupta de la PoduJinalt
Era in anul 1475. Mahomed, sultanul tureilor, a hotarat sa-t ucida pe 9tefan-Voda ~i sa calee Moldova in capitele caUor. Toate Virile din calea lui fusesera oeupate, numai Moldova sta inca sloboda§i-i era ca un 'ghimpe in coasts. ~i era in anul acela a lama goala. Din porunca lui Voda, poporul se trasese din calea turcilor spre munte, parjolind totul in calealui Iii otravlnd fi!lntanile. Caii iurcnor trecusera ca printr-o pustietate de la Dunare pane la Vaslui §i slabisera foarte. Turcii sl-au asezat tabara langeiPodul Tnalt. La cateva zile dupa Anul Nou, era 0 negura, 5-0 tai cu cutltut. ~tefan-Voda, bizulndu-se pe mintea lui §i pe vrednicia ostasllor, a trimis, cu mare fereala, in spatele puhoiului turcese oameni anume, care sa amageasca dusrnanul prin cheman de razbo: din trambite§i buciume. •

39

izbucneste maresunet de. razt;)8i/ln'.~9DgacBarladului. Socotind ca oastea luii:;;iefan-Voda dintrT~,¢gl()\liile, puhoiul de turci s-a urnit prln ml(3§tina plina d~.. R~~fgr(r1~~voiu! des ca peria, ~ Prin negura sa tmbulzeau ..tt.JrQii,.~f~r~mii·rl.g taind lunca cu ~i gand s-ajunga tn grab~ lai~V()riuJ.(j~,r~L;[joi. Nu dupa mult timp calaretH §ii tunurile s-au impdtmolitln moclrls. Totl au prins a racni fara a seJp~¢lege,§l.9hema fara sa s-auda. cand era mai mare lnvalma~eala',~,8a~~t ~i $tefan-Voda, ca un trasnet asupra lor. . ··i. Loviti din spate, crezand ca au oaste moldoveneasca §i in fata. scutundaf in mla§tina. turcii n-au ~tiutpe ce lume se afta §i au prins a se taia intre ei §i acauta cu grpaza 0 scapare, Multa oaste turceasca a pieritatuncea.iAu lasat armele ~i peste 0 suta de steaguri inmainUep1olg.8yemiior lulStefan. Care au putut scapa de coase,de 'silbii§1de sageti s-au napusnt tn fugal in jos de Podullnalt,~.i§i-aljcautat scapare fugind prin padur! ....................................> '.. '.:' ' Calaretii trimi§i de $tefan i-auajuns§i.i78U izbit, batandu·j !?i talndu-] pana ce l-au trecut Siretul,intr-un lac care de-atunci se cheama Vadul Turcilor. '
1 . _.':.::. __ "

cum~i~t~~tabarali~~~!'~§teptand'

iata ca

cuvtnte:

dupa Mihail Sadoveanu slobod=liber; •.......•......... a amagi= a: In§ela, a ispiti, a ademeni, a atrage prin
. vicle~ug .

Terne:

.. . OeUmitati primeledoua 1

fragmente dupa urmatoareleidei: . ......•.•..". .. Mahomed, sultanul turcilor, hotarat sa supuna Moldova. b) Dinporunca lui$tefan-Voda, totul a fostparjolit ~i pustiit In calea turcllor, 2. Delirnltatl .'urmatoarele douafragmente tinand seama ca Ina! treilea .fragment este descrtsa desfasurarea luptei, lar In .ultimul, alungarea turcilor din Moldova.' 3. Formulati, oral, ideile principale din ultime!e doua fragmente, dupamodelul celor de mai sus.

a)

4. Aratali de unde relese ca $tefan-Voda a fost un foarte price put comandant de ostl. .....
5. Pcvestltidesfasurarea luptei.de la Podul Inalt, tinand seama de: preqatlrea luptei, atacul. urmarirea $i alungarea turcllor.

40

Tatal meu
Tatal rneu e marinar Pe-un vapor un palat. Peste-al rnaruor hotar

cat

Tala lumea-n lung §i-n lat.

Vede tari Y vede munti, ~i , t Dar cand vine inapoi Zice, sarutandu-mi fruntea: - Nicaieri nu-l ca la noi.

Are-n buzunar, Is plept, Tntr-un sac de piele bruna, bucata de pamam Din , larana cea strabuna.

Ce faci, tata, de ee-l portl Peste marl cu apa rece? .. - Cand mi-e tare dor de voi, 11 sarut §i doru-rnl trece.
de Mircea Micu

Cuvinte:

bnm= cafenlu-lnchis: {tirana = pamant; . strabun strarnosesc, stravechi, din mosl-strarnost,

Teme:

1. Explica~i versurile din ultimele trei strafe.

2. Memorati poezta.

41

Monumentul de la Putna
1. Dupe mal multe izbanzi in luptele impotriva dusmanllor Moldovei'" Stefan-Voda hotart sa zldeasca 0 manastlre mare ~i frurnoasa cum nu se mal pomenise. 2. Intr-o di.mineata, spune /enenda, impreuna cu mai multi ,~' , ostenl credlnclost ai sal, el piece din Suceava, eetatea de sceun a Moldovei, sa aleaga Jocul manastirll. Palcul de ostenl abia razbats, Tn frunte merge un ostean calare ca sa dsscnlda calea. Dupa el vine un calare, cu chipul rotund §i privirea serneata, Calul lui e nurnai spurns. Sta drept in sa, Pletele 1i curg pe spatele lmpliito§8t ca valurile parilului care 1i duee cine §tie unde. Calaretul aeesta este Stefan cel Mare, voievodul Moldovei. - Ce apa e asta? 1ntreba domnul Stefan. - E Putna, Maria ta, raspunse osteanul din frunte. - Mai mergem mult? - Cum porunceste 'Maria tao .'\.,.
42

3. Ajungand pe malurile Putnei, in dulcea §-i frumoasa Bucovlna, inconjurat de ostasf sal, viteazul domn sa sui cu dan§ii pe 0 muchie de deal. Porunei apoi la doi dintre arca§ii cei mai volnlcl sa-sl inceree puterea. - Copii, trage\il Astaz] vreau sa rna-ntrec in arc cu voi, zlse $tefan. Voinicii i§i pregatira sagetUe, i§i tncordara arcurile cu putere §i trasera, Sageti1e lor S6 due ca vantul, de nu S6 mal

zaresc,

Deodata se facu 0 mare tacere. Tnsu§i Damnul cel mare al Moldovei. cu bratele sale vanloase, a pus mana pe arcul sau. TI lncordeaza cu putere §i trage. Sageata zboara ca ganctul. ~tefan i~i trimite capltan] 5-0 caute. Departe, departe,· sageata domnului Moldovei se tnfipsese 1ntr-un paltin batrfm, frangandu-se in doua. - Acolo va fi locul rnanastirli, glasui $tefan. - Sa tralasca $tefan-Voda, rasunara glasurile ostenilor, ln scurta vreme el a strans pe cei mai prlcaputi rnesteri, care au zidit a rnanastlre cum n-a mai fost alta. 4. Azi, rnanastlrea adaposteste rnorrnantul marelui strabun 91atrage mii §i mii de excurslonlsf din 1ara §i de peste hotare, Bucovlna, tinut de basm, este 0 adevarata comoara a , tarii;ea poarta, ca a salba, stravechi monumente'~8~~gstind nepretuite obiecte de arta, flecaredln ele amintind4~ne,;,de un -,'::"-'::":::::'=.:,:::':::'-' trecyt glorios. Un astfel dE3mqhument este §i Manastirea Puma, zldita de $tefan eelMare. :
'. _::-j '_':' -,-:_ _ ._-:./: ,.::':::-::'_.~ ..

fl

cuvtnte:

/egenda:: povestire care connne fapte iq8tiip~itede autor, .esezate, de eele mai multe9~i.!jn jurul uneilntampl~ri petrecute sau al unuifenomen cetateade soeon= cetatea unde loeuiauyoieyOdul ~i sllljitorii s~li; capitala !arii; ...·..> •. i fmpliito$at= lmbracat, inarmat ell 0 haina sPr.~iala din zate, de fler, piele etc., pel1~ruaaparaJG9rpu! arca$=:.o~tean toarmat' cuarc: p'ersoana.qBretrage cu arcul. . . . .
de lovituri: .... .' ... ... . ....i./: despre care se ~tie foarte putin; ..:

....ii

43

_ ___ _ _ .. .. _

..

. ~.~

_.

. ._

Exercitii:

1. Recititi randurife care redau: a) infa1i~area voievodului $tefan eel Mare; b) momentul cand Domnul trage cu arcul; c) lmportanta lstortca a Bucovinei. 2. Cititi lectura pe roluri.

Teme~

1. Memorati randurile care-t infa~$eaza pe $tefan

eel Mare, voievodul Moldovei. 2. Alcatui1i planullecturii sub forma de trnrebart.

44

BUNICA
Cu parul nins, cu ochii mici $i calzi de dulosie, Alevea pare-o vad aici lcoana firaveibunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fUB dupa fus, Din zori §i pana-n saara; Cu furca-n brau, cu gandul dus, Era frurnoasa de nespus . ln portu-i de la tara ... . , Cata la noi ass de bland Senina §i tacuta; .. Doarsusplna'dln cand 1n cand La arnlntrea vreunui gand Din vlata ei trecuta. ..
I
I

de $tefan Octavian losif

Cuvinte:

sieves= ca f}i cum s-ar tntampta in realitate: firava= plapanda. slabu\a; fraged crud, ginga:;;, tanar; prunae := copilarie.·· .

Exercitii:

1. Arata1i care sunt cuvintele folosite de poet ca sa faca portretul bunicii. 2. Gasi1i cuvinte cu sens opus al urmatoarelor
cuvinte; mic, alb, cald, firav, fraged, bland, senin, tecut, trecut. . 3. Explica\i ce in\elegeti cand citi~i: a) .alevea parc-o vad aiel"; b) "din frageda-mi pruncie"; c) "din zori :;;i pana-n saara"; d) ... fFurno~'de era nespus".

Mernorati poezia.

45

Domnul Tudor
Suferlntele Tndurate de popor se lnmul~isera nespus de mult. Exploatarea nernlloasa a boierilor era sporlta de asuprirea turceasca, Sosise vrerneacand boierii §i turcii trebuiau sa dea socoteala, .. . La luerul aeesta se gandeau, Try'. martle 1821, calaretii plecaf din Carnpla Pade!julu;, unde .fusese lm31tat chiar atunci steagul rascoalel. . Cel care mergeaTnainte.avea fruntea senlna, deasupra privirii aprige §ii, din. cand In .oand, se .lncrunta usor, Avea umerii bine legali §ii doua brate otelite.f\ju preatnalt, dar bine legat la trup, purta pe cap 0 caciula rotunda, de culoare neaqra, cu fundul alb... ". ..... .. . Era Tudor din Vladlrnlrl, la chemarea carula taranii plaiurllor oltenesf au lasat casele.is-au tnarmatcu furci, coase §i topoare §i au pornit sa razbunechinl,jrile, jafurile §i nelegiuirile Indurate deei, Din zlua.tn': arE}.8 vorbit oamenilor la q Pades, nu i s-a mai zis.decatd()l1)nLJi.Tudor. - Am porn it, Garbeo,zi.s~ domnulTudor calaretului de lange el, §i cand vom fi mii §i mii de napastuiti ai soartel, nici o lege nu ne va mai putea opri de-a lntarnplna raul cu raul Ca §i sarpele, Gikbeo, cand iti iese 1n cale, dal cu bata in el, de-l lovesti, ca sa-ti aperi vlata.xDarpe boieri §i peturel, ': ",_ care jupoaie norodul, pamlcand sa-l mai suferim? In cale se TntalneaLlcUaltecet~cietarani1narmati, care in.
_

"

: _..'

.'

trau in randurl §:isporeau armata de panduri a domnului Tudor.

Dinspre munte tncepusera sa coboare umbrels lnserarli. Domnul Tudor sa inalta in sa, se Tntoarse catre cei care-I urmau ~i Ie poruncl: - Sa ne grabim, pariduri! Ne-asteapta zile de luptal far pandurli, chiuind de rasynara valle, Ii raspunsera: .-Traiasca dreptateal Tralasca.domnul Tudorl In doua luni, tn fruntea ostilor sale de panduri, Tudor strabate intregul drum de la Pades la Bucuresti, Boieril, lngrozili, au fugit din tara.
46

Domnul Tudor i~i tabileste tabara langaCotroCehi* .... s ln Bucuresfl, Tudor Vladimirescu astat ITli:1i.hine de .. qll~·.,. g luni §i, in tot acest tlrnp, el este adevaratul c6nducato~al'ter ., .. •...• 1.·. carmulnd treburile spre binele norodului. .·.· .. ii········i.C':·.';>i •.•. ·i< .. Tn eele dinurma, i~saJ boierii au rsuslt sa·eon~if1g.~.')Ei·: turci sa vin~p~flrmflt~!n tar~t iar Tudor Vladimire§9h,grirf vicie§ug,~ste prins §Lomorat. . ·ii.;·' .. F1i:1c;?ftl r~scoalei,aprjl1sa de Tudor' Vladimir<jfscui psi C~t]piaPad~~qlui; a "fgstdusa mai(jeparte, Jar jelifa I~ra

ram~~\vie rrif~~Qtirea ~i~P~UIUi·iii:~4~;ii~~i

Cuvinie:.'
"'i .

Pade? =

locaiji~t~'ih .../.

t:;i~t.":~> .
: ':: :'::.::', ..::.;.'::~::::::-'::<,:(:,.,}::~:>.:,.: '::: ':'. : :-;~>

E~ercilii::.. .,
/.F'0/
. '-",--.--:-'. ,:,,·:-:::·:,,·:,-::

i~i$J~'W~i in ·:~:g:~~Oiitjil~:~~iiii ~aSi!i.

.. ' '.'
, infati§area lui Tudor

VladirpJrE:1l:iClj.i

. ~:'....::..'. .:,:::··:·:;;t~·~;· '.' ,'" : .:

. ~, '...;.,.-:.... '... .... ::: :~>J.' .
..,::':'/:·':_'·::,>::i-::,·,:':-'::,:':-.

;;2. Explicati;

cu

allneat din lectura.

cuvintele"g~gt'~e.

ultimul

Cantecullui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domn al Tarii Romanesti. in fruntea armatelor sale, el a reusit, pentru prima data, 'sa uneasca cete trei lari~oare (Tara Rornaneasca, Moldova ;li Transilvania) tntr-un singur stat Pentru fapte!e lui de vitejie impotriva cotropitorilor turd, poporul Ii pastreaza 0 vie amintire: .

Auzlt-ati, de-un oltean, De-unoltean, de-un craiovean Ce nu-i pasa de sultan? Auzit-ati de-un viteaz, Care vesrnc sade treaz, Cand e tara la necaz? ,
I

48

Auzit-ati, de-un Mihai Ce sare pe sapte cai, De striga Stambulul .val"?

',

Spuie raul eel oltean, Spuie valul dunarean $i codrul cElIugarean Cate lupte au prlvlt,

Cati dusrnanl

Cate osti BUtnis/uit

au prapadlt!
Poezie popu/ara
. .

Cuvinte:

= fosta capitala a Turciei, azi orasul Istanbul. (Observaf ca Istanbul se serie cu lin" lnaintede .b", fiindcaa§aedenumirea corecta a acestui oras: NuconfundatiInsa acest eaz cu regula cunoscuta; care spune ea inainte de .b" §i "p " se scrte m", nu "".n")' [.n a rmeta! = a distruge, a nimicL
Stambulul

Intrebarl:

1. Cine a creatcantecul despre Mihai Viteazul §i de ce? 2. Ce lnsusif ale lui Mihai Viteazul sunt infa~j§atein fiecare strofa dinpoezie?

CITIRE

cr. a

111-8 C

Colinde
Din an in an
Din an tn ansosesc rnereu, La geam cu Mo~-A};ln, E ger cumplit §i drumu-I greu; Dar e-obicei strabun.

In casa ta acum,

E sarbatoare §i e joe Mai sunt bordeie fara foc, Dar vine-un an mai bun,

Eveselle sle cant Til cas a ta acum,

Dar nu uita cand.estl vcios, Romane, sa tii bun! Veniti, venitiI.· de sarbatori, ", .....• Veniti, veniti, cantand, Sa fie rodnic Anul NOlJ $i pace pe pamant!

Sa fie pruncii sanatos! Sa creasca nazdravam:

Voi oameni buni §i trecatorl, Mul,i anl, mul~iani, mu!~i ni! a
Cuvlnte: colind = cantec traditional cantat de cete de copii 1}i f1acai In zllele Craciunului: Mo§-Ajun = ziua dinaintea Craclunulul; colind; nazdravan = lnzestrat cu puteri neoblsnulte.

50

Fiorile dalbe
Scula,i vol, romani plugari, Fiorile dalbe, Vrednici ~i buni gospodari, Fiorile dalbe, Ca va vin coljndator~ Fiorile dafbe, Noaptea pe la cantatorl, Fiorile dalbe, . Noi va zicem sa traiti, • Fiorile datbe, Tntru multi ani fericiti, Fiorile dalbe .
, I

Cuvinte: Tame:

. dalb = alb, curat, gin9a9, lim pede, stralucitor;

cotmdetor=

persoana care collnda.

1. Memorati colindul Din an in an. 2. Invata~i 9i voi colinde de la parlntl, bunici, oameni 1n varsta.

larna
E tarnal S-a asternut zapada cu nemiluita; f}i cade, cade puzderie, rnarunta f}i deasa, ea faina la eernut, vanturata de un crivat care te orbeste. Mugce/eJe dorm sub zapada de trei palme. Padurile in departare, cu tulpinifumurii, par cercelate cu flori de zarzarl ~i de corcodusl, Vuiet surd se tncovoaie pe dupa dealuri ~i se pierde In vai adanci, Cerul e ca lesla. Carduri de corbi, prididitede vant, eroncane cautand spre paduri. Viscolul se intete§te. Varteja1e tree dintr-un colnlc Tntr-altul. $i amurgulserii se intinde ca un zabranicsur .
. 52

Raul umflat eurge repede, cu un vajait manias ineeat ln glasul vantului, EI izbeste sloiuri mari de gheata ~i butuei gro~i de meterezele podului. Arar se vede pui de om trecand prin sat. Partia e acoperita. Abia se zaresc poteei ea de 1<3.1i"1ea unel 10petL Cea mai Tngrijit8 poteca Jeaga ulltete satului de §coala. Lumini galbui de vapai!a joaca prin geamurile catorva case. Vremea rea a arnortl] satul Z901110t05.
dupa Barbu Delavrancea

Cuvinte:

muscete=. dea!uri Inalte eu pante usoare; cercetete ::: are poarta cercel; c
prididite ::: razbite, biruite, lt1vinse; aid are lnteles de:impinse cu forta, grabite, zorite; eolnic = deal mic; amurg = lnserare; zabranic = tesatura, val; meterez = intarltura. pusa inJata plcioarelor podului, sale apere de iz~ituri;' .' . . . viipalla opait,lampall1ica.

eu nemiluita= rnulta, in cantitate mare;

intrebare: Teme:

Cum se

mai poate spune

in toe de

zapada?

1'~ Alege1i din acest. text cuvintele care denumesc

tnsuslrile, unor obiecte. Exemplu: tu/pini fumurii; cauta1L§icatev8col11paratli ale un,or obiecte sau fenomene.dln natura. Exemplu: ziJpada cade ca fiiina la cemut. .. Asezaf urmatoarele ..moments ale unei zile in ordinea in care ele au loc: amiaz8, dimineata, zon de zi, amurg, seara, miezul noptii, dupiJ-amiaza. In aceasta tectura, scriitorul prezlnta anotimpul iarna. Descrleti principalele aspecte care alcatuiese tabloul. Folosind cuvintele noi, explicate, alcatuiti §i voi propoziftl. Explicati tntelesul ghidtorii de mai jos: Nu-l faina
~j

2. 3. 4. 5.

Nu e pres, dar se asterne,

Nu e piatra si-o arunci, Ce poate fie-atunei?

se cerne,

sa

(epedr;z)

53

Maineanul se-nnoleste, Pluqusorul se porneste, Plugu§or·cu patru.bol s: Pll.Jgu:;;ormaliatde ncl.: $i tncepea brazde, Pe la case aura. larna-i grea, ometu« mare, Semne buneanulare, Semne bune de bel§ug . Pentru brazd$.de sub plug. Doamne binecuvanteaz8 Casa care se ureaza,
Cuvinte: omat=z~pada:.ne~; binecUv8nteaza=Ocrote§te, dezvolte. . ....... .

apara, ajuta sa se

Nota:

.Pluqusorul" e~teun cuvan{format de lacuv§ntlll "plug". EI denurneste un.obicei foarte vechi. Grupuri de copii,de tlneri merg pe la casele oamenilor, uneoricu un pltJgu§orfacut de ei, §i rostese diferite uran pentru noul'an;'

Terna:

....................

__ ._----_._-

Sorcova
Sorcova, Vesefa, Sa-nfJore§ti, Sa-mbatrane~ti: ca un mar, Ca un par, Ca un fir de trandafir; Tare ca piatra, lute ca sageata Tare ca fierul, lute ca otelul. , La anul ~i la multi ani!
J

~xplica,ie:

nSor:cova" exprirna urari de sanatate !?i de viata tunga. Ea se rosteste in dimineata~ de Anul Nou. Collndatorl, b()ieti !?i fete, cu 0 ramurica impodoblta cu flori artificiale de diferit~ culori in mana (sorcova), merg la casele gospodarilor ~i
recita (in cor) "Sorcova". vechi. Obiceiul este foarte

Tema:

lnvatati de la parinti, de la bunicl sau batrani din

loealltate, ..Sorcova" care se recita la vol, "Sorcova" din cartea voastra a fost culeasa din popor de scriitorul Simion Florea Marian.

55

Horea, Clo§ca ii Crifan

1. Era in toamna anului 1784. Sa anunta 0 iarmi grea. Taranll din Transilvania asteptau de rnulta vreme sa Ii se , , u§ureze traiul. . lobagii de pe rnosiile nobllilor fusesera transforrnati in rob! ai pamantului, iar cei din Muntii Apuseni, in robi ai Nobilii §i statui doreau sa aiba cat mai multe cereale §i cat mai mull aur, dar acestea nu puteau fi obtinute decat de bratele iobagilor, pe care-i obligau la fel :;;i fel de munci grele. . Deosebit de grea devenea munca rnotilor pusl sa sfredeleasca muntii in cautarea aurului. , . · 2. De patru ori, delegati ai rnotllor, in frunte cu Horea, au batut drumul lung al Vienei ca sa ceara tmparatulul legi rnai usoare, care sa-;i oeroteasca de lacomia Ilobililor.
.

aurului.

56

De fieeare data s-au inapoiat numai eli prornisiuni §i au asteptatzadarnic mila trnparateasca. . . .. . 3,..lobagii au tnceput ..... sa framante. In ..... sa cateva localitatl, . .. ... din Apuseni s-au adunat cstetnarmate, hotaratr s,a-§ifaea singuri dreptate. In .frunteacetelorde iobagi se aflau: Horea,
. .. ... ....

in

nurneroase.castele, au.ucls ..nobill, au impat1it.unelemo§ii, bucate ~i cirezi de vite. • .. .. 4. Tnspaimantati,. nobilH au cerut aj~tor. de laJrrip~rat Acesta a trimis armata, care a inconjurat Mun\ii Apusenl. Condusl de Horsa, Closca §i Crlsan, iobagii au hotarat sa lnfrunteprirnejdia~ .. .; .. Nobilii tnsa au reusit sa in§ele din nou, eu promlsiunl, 0 parte din iobagi. .

Clo§cf;\ §i Crisan. . . .. .. ... •. HoreaIndemna oarnenii sa lupte casa nu mai exlste nobili.Iar, pam~ntul sa-I stapaneascaeeice-I muncesc.. Sub conducereacetortrel viteji,· cetele de iobagi au ars

57

Cei mai multi s-au gandif s-astepte prtmavara §i atunci , iobagii au plecat pela casele lor, ..ar Horsa, Olosca ~i Crlsan i s-au adapostlt tn codru, Aici au statretrasl; ca sa retnceapa luptapentru psdepslrea ssupritorltor. . . 5, Au fast Tnsa vandu~idErtnldatori, prin§ide armata §i intemnitati. Neputand indura chinurile lnchisorii, Crlsan-s-a ... , ;.; spanzurat cu nOjite1ede la opincl. Horea §i9'o§caau fost trasl pe roata la Alba-Iulia, pe locl.Jlnumit .Dealul Furellor", in fata multimii de iobagi, adusl cuslla, ,.. , '. .,.. Nobilii gandeau ca-n acest fel idbagii se vor tnspalrnanta §i nu se vor mai ridica la lupta. . .. , . . Horea amuritultimul,spunand: "Mo(pel'ltrupopor'.
. . ..... . .
.

...

..

..

..

"

....

,.

Cuvinte:

pe mosla nobllulul: .. nobili = in trecut, stapanl a! pamanturllor: robi ai pamantului = iobagi obHga1i sa rnunceasca din greu pe pamanturile nobllllor: robi ai aurului = iobagi obliga1i sa lucreze in minele de aur din Mun1ii Apuseni; .. Viena capitala statului austro-ungar sub stapanirea caruia seafla §i Transilvania noastra; Apuseni= rarnurade. apusa mUl1tilqr Carpatl,

iobag = taran fara parnant, obligafsamunCeasca

Intrebar]:

1.· De ce·.···s-au· ridi·c~ii'la·luPta·'···'i86a~ii ••••• ··din·'fransilvania?' / •... . .v:: / ................ , ...,.....

2. Cin~s.e afta in frllnteaiob~gilor? . 3. Ce actluni mal-jmportante ausavar9ittaranii

iobagi in fruntecu conducatoril lor? ...... .., . .. lui

4. Ce-ati aflat despresfar9itlJllllpt~itaraniloriobagi? 5. De cepoporul nostruCinste§te memoria Horea; CI09C3l?i Cri~an? .. .. Teme: 2. Scrieti ideile prinGipale iI19C1iete,.. 3. Facetirezumatul.oral al lecturii. .....

1. Formulatl ideeaprincip~l~afi~c~rUi

fragment. . ..

58

Ghici, cee?
Stolurl.dupa stoluri Luneca prin goluri, Multe ~i rnarunte $i la ses si-n munte. Rece pesterece Prin viizd! rhurltrece. Alba peste alba, Minunata salba Cade §i:iar cade, Din vazduh nu scade, Straturi peste straturi se-nstta in caturl, ,
Exercitii:

Fa§cl peste fa~a

Tot mereuse-ngroasa. Suie ~i iar suie " Zid de ,."cetatuis, ' ; Chiar la casa noastra Panaia fereasfra. Friquroasa, planqe
,,'

$ilaprag se strange. Mama nemnoasa

N~oprime~te~ncasa $i ramane-afara

Pan' la prfmavara,
de' Vasile Voicu/escu

1. Extrage\i pe caleta versurlle in care.este vorba des pre zapada; aratatl !a care lnsusire a ornatuh,~ine gE'mdimcand citim versul respectiv. Exornplu: "Sfo/uri dupii stoust" = fu[gii de nea cad gra'llada, multi, ca nlste stoluri depasari. 2. in coloana A am scos versurile care ne trlmit cu gandul la zapada, Scoate~i, in acelasi .fel, in coloana S, versurile care exprima rnlscarea fulqllor de zapada.

A
Stoluri dbpa stoluri,

B
l.uneca prin goluri,

Mulie §.imarunte, Rece peste rece, Alba peste alba, Minunata satba,
Straturi peste ,51 raturi Fa~a peste fa:}8,

.......

~~

+~

Zid de ceta'uk~,
Friguroas}l Tame:

............... ~ ~
,

'"

1. Aratatl CE, intel(~geti itind ultirnele zece versuri. c 2. Tnvat~ti poezia »e rost. ,,

de

59

Ce sa intampla subzapada?
A nins cu fulgi mari, ce parca se jlJcau de-a prinselea prin aero Peste tntinderi s-a asternut un cover moale §i pufos. Pana mai ieri, totul era cenusiu, vantul spulbera tncoace sl incolo frunze vestede. Acum, padurea alba, stralucltoare, scantelnd in mii de lurnlnite, searnana cu un castel dlnbasrne. In carnple, cat vezi cu ochil, totul e la fel de stralucitor, Dar, dare ce se intampla sub zapada? Sub zapada se afla fire mici §i subtirtde larba, de un verde deschis. Aici nu-l chiar atat de frig.Pamantul nu e inghetat. Cucatstratul de zapada se lngroa§8,subele mai caldut, gerul iernii 11strabate mai greu. Sub-cojoculde ornat, ghioceii, toporasll, brandusele se grabesc sa incolteasca scotand tulpina, §ii indafa ce zapada s-a topit, ba uneori chiar mai repede; lnfloresc. Nu degeaba lise spune vestitorii prirnaverii. Mugurii copacilor, cums-atopltomatul, se umfla tncet, plesnesc §i scotfrunzlsoareorl flori. ' lepurii §i caprioarele §tiu ca sub zapada gasesc iarba, Daca-l pandestl, alsa vezi cum scormonesc zapada pentru a gasi hrana. lepurii folosesc sl.rnai bine zapada. cand ninge, se lasa acoperitl de un strat de ornat si stau asa sub c'ojocel; ca sa poata rasufta, i§i pastreaza doar 0 mica ferestruica. Multe din celelalte animale .. orm; cojocul de zapada Ie d tine cald.Pe sub pietre dorm broa§teleTngropate in pamant, Cartitele s-au afundat in cotloanele lor ~i dorm. Aricii §li bursucii, facuti colac, dorm tn vizuinile lor captusite cu fan §i frunze, pregatite inca din toarnna. Harciogii $; popandaitdormiteaza in castelele lor subparnantene. Din cand In cand mal tree prin carnara lor de .sernlnte, unde i§ii au adunate provizii, mananca ~i iara§.i se

culca,

in

Sus, la munte, de cum a cazut zapada, ursul se retrage barlog. Doarme §i nu prea. lese din cand in cand in gura

60

bartoqulu! se uita afara,lncrete~te botuLEtot zapadal Se ,-:-. "".", intoarce pe partea cealalta§iiara~i adoarrne.. Tn padure, cumatra vufJ,)e,.cu blana roscatasicoada stutoasa, doarme qhernultatn vizuina el, ... . Plantete ~i animalele tralesc ~i in timpul iernii. Cum apar primele semne ale primaverll, se trezesc la 0 nouaviata.
_'

..-"-:,':."._-'_'.",(.,,.-

:-:'

:_

',.

dupa Eugen Jianu

Cuvinte: cotlon = colt;loc ascuns, ascunzls: harciogul $i popandeJul:.= animate rozatoare care traiesclacarnple. 1. Denumi'iad~p6sfurilepe care Ie folosesc diferite vietuitoare. 2. Cu ~jutorullntrebarj/or date In continuare Impa~iti lectura in fragmente: . a) Ce se spune des pre zapada? b) Ce fac nlantele acoperlte cu plapuma de omat? c) Cum l$i gasesc hrana 1?i unde seadapostesc lepurli §i caprioarele? d) Ce alteanimale dorm tncolaclte sub cojocul de nea? .: .. e) LInde seadapostesc harciogH, popandaH? f)Dar ursut si vulpea? ... .... . . g) Ce seispune despre plante §i animate In ultima parte atextului? Teme: 1. Citi,i fragmentelecare raspund la lntrebarile b, . =: . date la exercithrl nr.2,
C

§i g.
2. Foloslnd

..

...•.

i..:

intrebarile alcatui'i planul. acestel lecturl sub forma propozitii, dupacare se pune punct. .. 3. ExpHcati lntelesul urrnatoarel'qhicitorl; ,, Atba.moale ~i pufoasa, Pentruqrau e hainaqroasa . .(eped!?z)

unor

61

§iLuna

Oamenii

Ori de cate ori privim tntrebator cerul in serile senine, ne

minge deaurl Trebuie sa sttrn tnsa ca Lunanu e de aur. Ea par~ a§a dincauza razelor de soare care 0 lurnlneaza. Luna.s un corp neluminos, ca 9i pam§ntul. Pe Luna. exlsta nlstre gropiyria§e §i rnunti cum sunt ~i pe Pam ant, dar sa nu ne inchipuim ca in muntii din Luna vom , putea admira salturile tndraznete ale caprelor negra sau lnaltlmea brazilor... pe Luna nu exists ., vtata. Muntii ei sunt , pustli, cum pustie este toata Luna, dlncauza ca pe ea nu exlsta aar §iapaca lanoipepamapt. Decl; pe Luna, nefllnd aer, nuauntnlci vietuitoare:planle.sauanimale. ,.... .. . Toatecelecunoscuteastazidespre Luna au fost aflate prin truda multor oament.dastltnta. Dar omenirea nu s-a multumit s-o cunoasca numai de la dlstanta. Visul ei a fost zborul pe Luna. Drumul spre Luna a fost deschis de nave/e cosmice care au poposit acolo §i au transmis fotografii ale supratetei Lunii. Au ajuns acolo §i primii oameni care au adus cu el, pe Parnant, buc~W din solullunar.
0

mai aproplata. Ease vedeca

rninunamde

stralucirea sstdk»: Dintre t01i, Luna ne este cea

62

Sa nu credem ca oamenii vor sa zboare spre Luna din slrnpla placers. Ei doresc sa lasa in larg. tn Unlvers, pentru a descoperi noi taine ale naturii. Oamenii vor putea zbura §i pe alte planete.
Cuvinte: nave

asfrlJ= corp cerese, ste~,planeta;

= aparate de zbor lansate de pe Pamant catre alte corpuri cerestl: ... Univers:: (cosmos) lumea in .totalltatea ei; Paman..tul §l toate eelelalte corpurlcerestl.

cosrnice

intrebare:
.Teme:

Ce a1i aflat din zborurile .facute de primii oameni pe Luna? 2. Explicaliintelesul

1. Spunetieevedeti

in ilustratii. ghicitorii 'de mai jos:

Ghicitoare:

$tiu un urias in stare Oriee stavlllsa doboare, .Tale drumuri pe sub munti; Peste vai ridica punti. :
f

Indraznet ca el mai rar;

A ajuns in Luna chiar, Sa dezlege-orice minune . Cine-l uriasul? Spune!

: :-.-::

-]'

(fnwoJ
Observa/ie:
Cuvintele: Luna, Parnantul se scriu cu litere mari, pentru ca, tn text, sunt nume proprll, de astri.

63

Hora Unirii
Hai sa dam mana cu mana Cei cu inima roman~,···· Sa-nvartim hora fratiei Peparnantul Rqmanif,;!i!
• _-: •• : '-::'_ c

'I:.

Unde-i unul, nu-l putere La.nevol slla durere, Unde-sdoi, puterea crests $i·du;;manur nu sporestel Vin' la Milcovcu grabire Sa-I secamdintr-o sorbire, Ca sa treacadrumul mare

larba rea din ho!de piara! . Plara dusrnanla-n ~an3! Intre noi sa nu mai fie Deeat fiori §i omenle! Mai muntene, mai vecine, Vino sa te prinzlcu mine, $1 lavia\a cuunlre, $i la moarte cu-nfranre:

Peste-a noastre vechi hotare

$isa .. ~dasfantul soare, V

T ntr-o zidesarbatoare,
-.Horaf1()astraCea frateasca , Pe campla rornaneascat
de VasileAlecsandri

64

Cuvinte:

de calitati tntalnite la 0 persoana: bun, cinstit, cumsecade, emenos, ospitalier. Asemenea calitati sunt specifice peporului nostru; Milcov= rau care desparte Moldova de Muntenia.
,
,"'.

omenie=grup

intrebare:

1. Ce sarbatorimTn fiecare an la 24 lanuarie? 2. Dece credef ca Hora Unirii de Vasile Alecsandri,

este atat dedraqa tuturor rornanilor? 1. Gasiti perechea opusa ca sens a flecarul cuvant dat: unire - dezbinare; dragoste ·-?;prietenie --~.

Exercitii:

.... .. ·2. Alcatuili propozi1H pentru exernpleledate de vol. ~

.,
'

.omeale 7?;putere-r.·
..
,",

-:

.' .

"

Teme:

1. Mernoratl poezla, 2. lnva1ati sa cantati "Hera Uniril". 3. ExpHcati in1elesul zlcatorii:

In unire sta puterea".

DrumulOltului
Nascut pe aceleast culmi de munte ca §i Mure~ul, care-sl mana tot timpul apele spre apus, Ollul porneste din prima clipa a vie~ii spre rnlazazl. Dupa ce lasa in urma multe sate §i multe padurt, Oltul pare nehotarat. Parca ar dori sa se rntoarca de unde a pornit. .. Se razgi3nde§te Tnsa §i i§i eroleste, pentru rnulta vreme, drumul spre apus. Acurn, Oltul 1$1ia tovarase de calatorie 'cutmlle Muntilor Fagara§ului' §i se tot duc tmpreuna, las8nd in urma lumea uimita de atatea frumuseti. , Aici oglinde§te Oltul chipullocuitorilor acestor meleaguri. cu neintrecutele lor costume natlonale, ca §i decorul tncantator in care i§i duc vlata, Tn timp ce traverseaza Carpatii, Oltul prlrneste apele limpezi ale Lotrului. ~i tot acum trece el pe langa Miinastirea Cozia unde, sub 0 piatra veche, i§i doarme somnul de veci Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Rom8ne§ti.

68

--------~

----

_'

$i iata ca lupta sa cu staneile e pe sfar~ite. Oltul a ajuns pe cealatta parte a Oarpatilor. Apoi, pana la Dunare nu mai e dedit cample, cu sate, cu nesfar~:ite lanuri de greu, porumb, ovaz sau floarea-soarelui. La Turnu-Maqurela ifji incheie Oltul calatorla, dupa ce a lasat in urma lui frumusetea unei intregi ~iintreaga istorie a unul popor harnic, cutezator ~i curat ca apele ce Ie poarta unduind spre Dunarea batrana.

,an

dupa Geo Bogza Cuvinte:

Oftul $1Mure§u/::: dOUB din cele mai mari rauri ale tc1rii noastre; ele lzvorasc din acelasl loc, din Transilvania; decor iff, cadru In care se petrece 0 actiune: peisaj, ~ ornament, podoaba, 1. Dellrnitaf principalele tablouri in care sunt infati§ate frurnusetlte $1 bogaliile pe care Ie

Teme:

intalne§te Oltul in drumul sau:

a) inainte de trecerea Carpatilor; b) in drumul SBU printre rnuntl; c) dupa ce a traversat Carpatli. 2. AIci:H\Jiti propozinl in care sa folositi cuvintele:
decor, versant cutezator, (a) oglindl: glie.

69

Muntii Fagara~ sunt pamantul romanesc cel maiaproape ,.. de cer. Daca vrei sa vezi soarele strecurandu-s~iprjntre stancl, daca vrei sa auzi muzica imparateascaav8ntuiuLde pe culmi, daca vrei sa. te ri.dici pevarfurile picioarelor ~isa simti ca mana ta intinsa. ar puteaatinqe bolta faraseaman de albastra, ests destul saurcl inmun\iiFagara;;. . Putem sa pornim de la.n3saritspre 8pU~> sau de la apus spre rasartt. Vom avea nevoie oricum de 7:'_;S zile pentru a-I strabate de la un capat la altul, ... . ... .: . Prima zi va f ziuaeea.mai ..unga.Vafiziuain l care ne vorn catara din ·lmparatia holdelor .sl-a apelor curgand , , lini~tite, pana mal .. us dedouamlt de. metri,pec:~e9pta. §irului s de l11untipe care vom ramane panalasf§r~ifurGalatorieL De .. aicinu vern mal.urea decal. pe.vacturile c9fe ... stau randuite asemeneaunor ceta1i greyd~cLJperiteentru· a lntra.tn aceasta parte. a plscurtlor, vorn"stfab9t~mfliLintai .. zona padurilor de toioese, unde ~rboriiJ;;i dezbraca frunzlsul In fiecare toamna §i a~teapta apoi,goi jdardaind deJrig, hainele noi ale prlrnaverll viitoare.VornJrece.apoi<prinzona coniferelor cu frunze subtlrl ca acele, dar rezistente la ger, unde arborii sunt drep\i ca nlste lumanari care ard cu f1acara verde. Vorn urea tot mai sus prin zonapii~unilor alpine, cu iarba asprafunsa scurt de vant §.i deboturile ginga~e ale turmelor. Este 98 §icum.am straf:)~tepE:.rand mai multe tari diferite intre ele, care, in loc sase intinda una langa alta, sunt asezate una deasupra altela, ... .: . . Apoi nu.<Urm.eazadecatpiatra.E.f:jte ,ara ultima a lnalVmilof, cea mai mareata, cea mal frumcesa §i cea mai greu de cucerit. Trecem astfel pelangEL varfuri semete, tnconjurate de norl, pe langa lacuri ale carorape sunt nelnchipuit de limpezi; adrnlrarn siluetele fugare ale caprelor negre §i catifelata noare-de-colf.,.
. , ~ '.'.. ,_'_" --_' -,:_'. .. - .-- :.:,._...... _-. ,:--. , : :.:.. >.. -_.' -_..-" ",._:'_'.:_--:. . '-.. , -: '__ _-. .::: ~.
]
.-

.-':::'_'

.. :.-,._:

:':::.,:"

:...

..".'

:'.:_,,-,_,:

:_:_:-..: .. :::,'-'_'

';'.,

70

lar daca. In cele din urma, reuslrn saajungem pe V8 ITU I Moldoveanul. putem fi siguri ca in clipa'aceea suntem cei mai inal,i oameni din tara ~i nimeni l1uyalndrazni sa ne repro~eze ca suntem cu capul in nori. ..•.: .....

···i8a~a·
ClNinte:

Ana Btendiene

pedure de toioese

~;P~~~~~i;0i~['idgrei arboriau

acelor §i cu fructele inforrlJ~8~.;9()nUri(t)r'ad,molid, pin); pa~unialpine) = pa§.4nip~re .. ~.Elfla ..a mare lnEiltime; ~ I ....••..•...•.... silueta=Jormaz\fet.ta,.§q~ttr~a corpului; .. ·>i·.noare~de~olt5 •• plal1t~mi§a;CtJ frunzele albicioase, pufoase.~i~.~cytite;'9r~§te pe crestele stancoase . .r, . ale muntilor,·i·)i ...•......... .. . ,.

frunzele late (fag,.stej~h~tc::q~.? .. >· son/fere := arbori cufruq3~a~ernag~toare

-.«

Tame:

1. Reciti1i iectura ~i raspundef

la urmatoarele

lntre-

bari: a) Cum .ne lnde~mna autoarea la 0 drumetie in rnunth Fagara~? b) Cu ce compare varfurile Fagara§ului? Dar drumul .. ane in varful muntelui? p c)Cum i§i manifestascriitoarea bucurla cuceririi celei mai mari lnaltil1lidin ta.ra? . 2,TnlocuiticuvintelesubHniate din propozitllle de mal JOBeu altele intalniteintext:

:.

Vclrfurile sunt ranoulte asemenea unor fortar~le. larba este tunsa scurt de vant §i de baturile delicate ale turmelar.
;-.. .:

3, Folosind

4.

cuvintele voastrevexpllcef expresiile: "MlIntii Fagara!] sunt pamantul rornanesc eel rnal aproape de cer"; .t ••• arboril sunt drepti ca nlste lumanari care ard eu flacara verde". Aratati cum se succeda (cum urmeaza una dupa alta) zonele de veqetafle, de la poaleie muntelui panala vart,

71

Bradul
Cand arde soarele de mal, Cand vantul iernil gem~:, Maretul brad pe varf de plai 8m verde-n once vreme. Cu radacini ca de otel , A sfredelit in stanca $i an cu an, tncetlnel. Mai sfredaleste tnea.
-

La piept cu viforul turbat, La varf cu norul rece, Sut? de. ani, neincetat,

EI totasa petraee.
Cand arde soarele de mal, Cand vantul ierni,.igeme, Maretul brad pe varf de plai Sta verde-n orice vreme.
de Bogdan-Pefriceicu Hasdeu

Teme.

1. Ar~tati lnsu§Cirilebradului cantata de poet 2... crieti Guvintele potrivite in propozlfllle urmetoare: S Cu radacinile lui ca de bradul. .
In stanca, Bradul tine piept viforului. §i norilor
3,. lnvatati poezia

.. ..

pe de rost.

72

'Din anU_de §coali al fui Nie'o~aeBiicescu

1 E 0 zi ploiQ8Sa de martie. Acum, paross-a mai luminat. .. Peste 0 jurnatate de ora, clopo\etul va s.una .sfar~itullec,mor de dimineala. Soarele, oand se .ive~te, cand se ascunde printre norii pufo~j ~i alburii. La poarta §colii §i in curte, de-a IU,ngulzidurilof, 3§teapta numero§i vAnzatori de bunata\i pen-

tru §colari. , 2. Un baie,andru negricios·, sl~butJ· CU ocnii: tntunecati, dar straluciteri §i deficati, iess acum pe poarta scoiil, Nu. pare sa aib.a palsprezsce af}i. E Nicolae Bil~escu, elev in clasa a IV-a. E imbracat intl1-un fel de hai,nasc'-!rta.r inchisa la gat, cu
sapca pe cap fli e incaltat cu clzmullte, Locuind tocmai in

afera de oras, trebuie sa strabata ulifele desfundate de noroi. La subsuoara are, un pachet de oam,i §i oaiet~ legat cu sfoara, Se scotoceste in buzunare -~i sa apropie-sfios de a/vitaml care se ridi.casebucuros sa-~i serveasca mu§teriul. i§i al.ege cu pofta.o bucata de .alvi,a .§i tocmai se pregate§te sa musts din ea, cand e luat de guler ...

73
cr,IRE

ct. ~ 111-$C. 4

3. - Frumos, nenicule, ... vrei sa mimanci singur §i la nen'tu nu te gfmde§ti? Era Sotea, un vlajgan care avea pumni putemici, ca ni§te ciocane. Statea mal mult Tn fata por1ii, printre negustori, decat fn ClaS8f"ii era spaima 'colegilor lui. De la fiecare cumparator cerea jumatate din ce-a eumparat. .. - Daoa rT)8rogl frumos, poate cs am sa-,i dau jumatate ... sotea se prapade§te de ras, - Sa te rog, ha? ~tii ca-ml placi? Pe cine a mai rugat Sotea? Uite... pentru ca nu-ti cunostl datoria, ti-o iau pe toata. $i vlajganul intinde rnana lacorn spre alvi~. S-a lnclns o incaierare pe viata §i pe moarte. 4. CAnd Sotea reustse sa puna jos pe Balcescu, cineva a sari! in spinarea vlajganului §oi,eu mAinile Tnfipte In parullui rava~it,tragea fair8 mil~t Sotea s-a dat batut. .. - Te-a lovit rau? lntreba Ion Ghica, colegul salvator. Eu cred ca e nebunie sa te pui cu unul ca asta .. - $1 ce vrei sa fae? Sa lndur firania lui? Sa ma fi ornorat ~i tot nu m-as fi lasat calcat Tn picioare. multcmesc ca ai

sarit Tn ajutor.
74

r,i

5. Ion Ghica incepu sa clteasca pe caietele adunate de pe jos. Erau lugruripe9i3reel nultfauziseJn..§coala. Erau teetii de istorie a popOrullliroman. .....< •.......': - Eu n-amauzitniqiodata vorblndu-se despre ceea ce vad scris aiel detire~Balcescule! Exista ojstori~.a noastra? - Nu exlsta tncao tstone a rornantlor.rder.ne-au ramas 0 multime de tnsemnanrdespre fapteledevit~jle ~i despre viata stramosllor. nostrf Eu le-am~gasitjl1tr-olada cu carti ,----> . .-'_":_..-.,_-,-_-_.' rarnasa Tn podulManastirU Arge§ului.Acyn} merg sa cura\ caietele §i sa cos filele rupte.i< .. , 6. Din zlua aeeea, cei doicolegiau rarnasprietenl pentru toata vlata. A doua zi, Ion Ghi8BJ-aspus lui Batcescu: - M-am ganditmult la tirie§i la caietele .tale... ce bine ar fi sa avem 0 istorie a poporululnostrut Mai inteli, pe aceasta trebuie 8-0 cunoastem bine!.i i

...•.

__..

dupa Ion Ghica

Cuvinte:

u/itii :: drum ingust care strabate un sat sau un oras: strada mica; straduta: a/vitar= fabrlcantosaunequstor.de alvita (produs alimentar zaharos, facut din: miere, nuci sau migdale, albusde ou); mu§terfu::: curnparator., client; v/tijgan::: tanar volnic, zdravan; .tiranie==conducere bazata peasuprirea poporului; . Ciici. at1tudine, cornportarede.tlran .. 1. Recititi randurlle care prezlnta .portretul lui Nicolae ;Balcescu, elevde 9coala (acum mai bine
de 150.deani).

Exercitii:

intrebari:

2. Citi1i pe roluri fragmentele 3-5. 1. Ce insemnari cuprindeau caletele lui Nicolae Balcescu?i; 2. Ceo insu~iri ale. tal'larului Nicolae Balcescu v-au lmpreslonatmal mult? .. 3. Curn~preciatigestul colegului sau de scoala, Ion
Ghica?·· ..

Tema:

Alcatui~iplahu! lecturii §ipovestiti-o

ideile principale formulate.

ajutandu-va de

75

Cintec lui Avram lancu

urmas al lui Horea, Avram lancu a fost un carturar luminat, cu dragoste adanca fata de poporul asuprit. EOl a' condus cetele inarmate ale motllor din Transilvania In Revotuua de la 1848. P~ntru activitatea lui in folosul calor asupritl. el va ramane pentru totdeauna in inima poporului nostru. EI a fost un luptator de searna pentru realizarea nazlIinfeforde veacuri ale romanUor. , Poporul l-a lnchinat,!n sernn de reeunostlnta, multe cantece de • r slavlrea faptelor lui de vltejie. Astazt, satul lui natal din Mun~iiApuseni Ii poarta numale.
0

'1

Pe dealul Feleacului Merge oastea lancului.

II

Pu~ca lancu prin butucl, Fug domnii fara papucl: Da lane.u cu tunurile De ras.una dealurile. Pema lancu ce craiegte lobagie nu mai este,

76

Vine lancu de la munte Cu trei sute de ragute; lancu merge fluierand lar feciorii. toti cantand. Merge lancu la batale Cu ragutele pe vale; lancule-rnparatule, lancule vlteazule,
. ..

..

Lasa-tl feclorll tncet Ca Ie sar bumbii din plept.

I ..

lancu nici habar n-aves, MAnalupta cum stla,

cantec popular din Transilvania Cuvinte:
mot=denumire data locuitorilordin MuntH Apuseni; nazuinfl1 = dorlnta, tinta,tel; .. Fe/sac = deal in apropierea orasulul Cluj-Napoea; criiie§te de. la oral, imperat, domnitor; care
• ,. 4

craieste, dornneste, conduce; ragute soldali tineri, recrutl; bumbii nasturii.

= =

intrebari:
Teme:

1.Cinea fost Avram lancu? 2. Cine a creat aceasta poezie §i dace? 1.Caresunt Insu§irile lui Avram lancu desprinse din versurile aeestei poezli populate? ... 2. Explicati tntetesul cuvlntelorr, ... luptator de seama pentrU realizarea nazuintelor de veacuri ale romanllor"; "el va ramane pentru totdeauna in

inima poporulul roman". S. Memoratl versurile.

77

Ce ,tim despre foe

Descoperirea focului a fast una din eele mal mari izbanzl ale oamenilor. Prin descoperlrea focului, viata lor s-a usurat mult. Ei au folosit focul, mai lntai, la pregatirea allrnentelor, care prin fierbere sau frigere audevenit mai gustoase, mai nrarntoare §i mai sanatoase. Oan'lenii au lnceput sa rotoseasca focul ~i la lncalzitul§i iILJm,inatullocuin~elor. Cu timpul, muncind din greu, priceperea oamenilor a sporit. Ei au inceput sa pyna. tot', rna; .mult stapanire pe puterea focului. Ca sa alba incegati}Ji pastra hrana au facut vase de lut, pe care le-au arscu ajutoru! focului. Astfel vasele au devenit mai rezistente. Oamenii au observat ca focul topeste rnetalele §i cal atunci cand acestea sunt lncalzlte la foe puternlc, se prelucreaza mal usor. A§8, au inceput sa' foloseasca focul pentru a-~i face" unelte §i arme de vanatoare din ce in ce mai bune.. Minteaiscoditoare a oamenilor i-a ajutat sa foloseasca focul §i~ la prelucrarea altor materiale. Ba mai mult, cu ajutorul foculul, oameniiau reuslt sa, puna in mlscare rnaslnlle cu aburi §i tot felul de rnotoare. Tn zllele noastre, focul are nenurnarate tntrebulntarl, De aceea, putem spune, pe drept cuvant, ca focul este un prieten nedespartlt al omului. Daromenirea a cunoscutnu numaldarnlcla foculul, ci ~i forta lui mistuitoare impotrivaa tot ce':'.i lesea in cale. Nu '" """. rareori facul a nlmiclt pentrutotdeauna 8§ezari omenestl, fabrici, opere dearta, care au fost create. prin efortul multor oameni. Uneori f1acarile nimicitoareau lnghi~it vieti omenestl, De cele mai multe ori incendiile, care parjolesc totul in calea lor, izbucnesc din cauza neatentiel, a neglijen~ei sau pentru ca nu sa respects regulile de producere §i folosire a focului. Astfel, focul poate deveni, din prieten, un dusrnan de temut al omului. Oamenii iau tot felul de rnasuri pentru a preveni incendiile. In fabrici ~i uzine, in mine, in institutii. s-au
.'
.
" " ,

78

organizat echipe speciale de oameni, care sunt gata intotdeauna sa intervina in caz de perico!. Ei au tot felul de aparate ~i unelte eu ajutorul carora, in caz de nevoie, pot interveni la stingerea focului. Pompierii militari sunt 0 paza de nadejde a bogatiilor noastre, de multe ori ei au dat dovada de curaj ~i barbatie in lupta eu flacarile; Trebuie sa stlm tnsa ca e mult mai usor prevenim incendiile decat sa tuptarn cu furta dezh~n,uita a focului. De aceea, oriunde s-ar afla: in sobele de lncalzlt; in maslnlle de gatit, la aragaz, Tn cuptoare, focul trebuie pazlt, Pentru copii este bins cunoscutarequla: .Nu va juca1i cu focul!"

sa

Cuvinte:

!ncendfu = foc mare, care clIprinde

l]i mistuie

cladire,

a proven! a prelntarnpina; a lua masurl din timp, pentru a nu se tntampla ceva.

padure etc.:

lntrebari:

1: Caresunt foloasele focului? . 2:Cs§ti\i despre pericolul pe care iI poate prezenta -focul? 3. Ce fae oamenii pentru a pretntarnpina incendiile?
1. impal1i~i lectura in fragmente, orlentandu-va dupa lntrebarlie de mai sus. 2. Spuneti tot ce ~titi despre felul cum putem

Terne:

prevent incendille. Ghicitoare:

Are casa sub cuptor, Molfale din falci cu zor, Dintii-i sunt de lup pesemne, Daca mesteca l]i lemne! Un taciune 9i-uncarbuneMura-n gura - cum 11spune?

(/noo::/)

79

focul

Cine-i zmeul imbufnat, ln pastav ros If11bracat; Care se umfla cu fala Cu creasta de poleiala?

Batand nemultumit din coate, Lacom vreascurile roade, Trece-n padurea veclna SiNo paste din radacina.
Intrat in stogul cufan, Locul tot l11a58 spAn

Tn vatra razand se plimba,

Pe cos scoate cate-o limba, De. necaz pe lac pocneste, Pe U§8 sobei porneste .. De§i falfaie usor, Este legat de-un plclor, Faarte schlmbacios la fata tara§te, se agata. .

Pe mare cu.. abia s Aprinde coraola, Apa; pic cu plcatura, II trezeste, tuata-n gura. Daca-l stropesti pe picioare Ofteaza adanc §oi moare.
de George Ciilinescu

Sa

Cuvinte:

po/eiala:: faaie subtire de .stanlol, falosita ca ambalaj mai ales pentru unele articole alimentare; stralucire aparenta, lustru, spolala: slefuire, lustruire a unui object; vreesc= creanqa, rarnura uscata ~i desprinsa de pe capac; stog = gramada mare de fan, de snopi de grau, asezatatn forma cillndrica sl.cu varf conic; span:::: Upsit de barbs §i de mustatL 1. Cu cine este asernanat facul 'in versurile primei

fntrebari:

strofe? De ce?
2. Mai 1n gluma. mal In serios, asupra carer nenorociri pravocate de foc ne atrage atentla poetulin strofele a II-a, a IV-a §ii a V-a?

80

Exercitli de

vocab~t~~"~,i;~c;r1~.re<:()recta:;i;ii/·
fostrespeqt~ta?.·.······· i?iii" ..•.••....•....... ····.·.·.' ··.i.i. •

.•. •.. '•

1. C~~~t~gr~§itJnscrj.ereaci.t\li6teI.9i:rnbunat, tnbracat, se.unfl~,~e pl\nba. HoP.~'ischirib~cios? Ce regula nu a

2. Gautfl~iln,9rc'ionar care cu~i?tei au' aproape acetasi intSles eu: imbufnat, .Iacorn'i.i< •. ,' 3. pGn!3tiII119dul~)tmctelor uvjl'lt~leeare €xprima poetic, c
inyers.uri, ideea aeernenatoare.: .' Lasa,ras locul: ..,.: ,:.. Stropit apa:;8stinge: ;,;'; ; ".:.

ell

Tame:

1. ExPUtaUsensJrversurilOi:x/;.i;,i .•........... , .;i"rece~npadur~aacinal $[-O'8~§!~din radacinat". v

"I?ell1are eu .sabial A;prinde.cl)r~ RiaZ'~;.? 2. E:?,plic~'ifoloasele pefpare oam~piile au de la foe. 3. Aratavpunl,',trE;buie sa procedamcfl focul sa aduca

:~:?:ir;~'~ar~~~l\ .

lumina Ii culoare
~tefan Luchian, unul dintre cei mai mari pictori romani, s-a nascut in anul 1868, in satur ~tefane§ti, din nordul Moldovei. Cand era rnlc, Luchian colinda dealurile§i funcUe pline de frumusete ce-i inconjurau satul natal, iar cand s-a stabilit in Bucure~ti, ii era drag s-asculte indefung cantecele de na~neta. Colegii de studii I-au indragit" mult pentru firea lui deschisa §i sincera, Era modest. vorbea pulin des pre creatla lui. Citea mult §i iubea muzica. Ajunsese prietenul nelipsit al copiilor. Ei ji spuneau .nene Fane", se zbenguiau Tnjurullui, cu chlvare de hartie pe cap §i cu obrajii manjili de a1vila; abia asteptau ca nenea Fane sa tennine de pietat fructe!e ce-i serveau ca model, ca ei sa Ie manance, boala crunta l-a lovit pe Luchian. Luptandu-se cu parallzla ce-i arnsninta 1ntre9 trupul, cu vederea slabita, pictorul a reuslt sa creeze mai departe lucrari nepieritoare. Privili autoportretu/pictorului, facutin 1907 ~i intitulat: Un

mg~v.

82

Din coloritul cu nuante de cafeniu §i cenUl~iuapar iluminate fata pictorului, cu ovalul prelung ~i mana osoasa, obosita, care ,~ tine pene/u/ intre degete ca pe-o comoara Fruntea esta user tnoruntata, buzele stranse. Ochii raspandesc duio~ie ~i blE}ndete, unite insa cu 0 launtrica hotarare de a invinge suferinta §i , , de a erea mai departe. Tablout exprima deci Tncredere Tnfoi\eie omu{ui, in ciuda condi~ilor vitrege. Un zugraveste unul dintre cele mai emoflonante pertrete din pictura romaneasca ~i care - impreuna cu alte picturi ale lui ~tefan Luchian, eum sunt peisajele, renumttele sale tablouri cu fleri ~i multe altele - fac parte din tezaurul artei noastre nationale. , ~tefan Luchian a murit la varsta de 48 de ani, in 1916: ".
Cuvinte: ffa$neta cutie muzlcata care reda 0 molodle simp la, prin lnvartirea unei manivele; modest = canna nu-i place sa se laude; chiviira= coif, chlpiu; eutopoaret -= infa~§are a propriel psrsoane in tablou; penel pensula mica, cu par fin, ce care sa picteaza,

Teme ,i exercilli:

1. Descrierea picturii ~Un zugrav", 1n Jactura, constituie un fragment. Delimitati celelalte fragments. 2. lncercati sa descrieti pictura ~Un zugrav", observanc-e cu. atsntie. , 3. De ce lectura este intitulata "Lumina l1i culoare"? 4. Exp1icali intelesul urmatoerelor cuvinte: "Era modest, vorbea putin despre creatia lui". 5. Gasiti euvlnte care sa alba "tnle1e's apropiat celor de mai jos: modest, stncer; chivsrs, pene; euto-

oortre:

Am

,i eu douamaini

1. Intr-o zi de vara, baieta§ul din povestea noastra dadu buznaln casa, S9 asezaIa masa sitncspu sa tipe: .•. "-.Mama, ml-e foamel Da-ml odata sa rnanancl =Indata, raspunse mama) care trebaluta prin bucatarte. Baiatul nu mai avea Insa rabdare, Batea cu cutitul §i cu

furculita 1n musamaua mesel, bornbanlnd:

- UtI Nici farfuriile nu le-ai pus ... - Am numai doua rnainl, seauzivocea mamei. . 2. Baiatu' tacu §ii,ln tacerea carese facu, auzl un glas: - De ce rna tot lzbestl cu cutltul? Irnl crestezi fata. Vorbea masaBalaful rarnase uimit, 10 limp cemasa il

lntreba:
.._ -

Ce doreste micul meu stapan?Faceticomanda. Pui fripti cu cartofi prajiti, spuse baiatul. .. ,.. .... ,. Prea bine! Haidem! . Unde? - Sa facem rost de pui frip\i. Am patru plcloare ... Intr-o clips 0 sa tim Jacrescatorlade pul. .. 3. Baiatul nu lspravt bine de vorbit ca se §i pomeni in dreptul unei clocitori artificiale tntr-o ferma de pasari. ajuns, aspus masa,··· .. -. $i unde-spuli fripti? tntreba mirat copilul. ._ Vezi aceste femel in halate albe, care cerceteaza termometrele instalatiei? Acumii preqatesc, -- Daracolo nu sunt decat QUa puse la clocit, Nici verba de pui, spusenemu!tumit baiatul, : ': ': - 0 sa iasa §i pul...' .:=:': . . .. lasa, dar miot, bombanl baiC)tyl: - 0 saqreas?~.El.it·.· .. ·raspHps€}imasl3.Zeci de maini pricepute ~.ih.Clrni.ce.~u grija· dSi3ges;t.llJe;rUif1u. .. ezl? v
.
..

- Am

",

-.:

..-:'",','

_.

:::

"-'.

- () sa
1

sa astept atafa..i .•iiiiii ••• .·

prajiti..·

- Vad yad mormai baiatul··.·lmbufl)c:!t darell

t

- $i atuncigedo@§ti, mlcul meystapan? . - $tii ce?Nu·rnai··vreau pui/fripli. D~"miiflumai

..... .. ·

t .... ··•· · .•

···.·.··.i ..·.... ·····.·.·.<i.(i·

n-am chef
cartofi

..

- Prea bine, raspunss spinare.

masa §i T~i IUB picioarele

la

4. Curand alunsera tntr-un camp cultivat cu cartofi.

- Am ajuns, spusemasa. - $i unde-s cartofii? Sunt gata? - Nu, dar priveste §irul aceta de oameni 'Cu sape, tn capul ogorului. Asta fae: 'i-i preqatesc, Sapa tncoace, vezi? Pas cu pas ... - Uf, ce tncet vin! Macar 0 sa iasa gata prajiti? - Nu, alte sute de malnl 0 sa-l culeaga ... 0 sa-i aleaga ...

o sa-t transporte. 5. Baiatul se posomori.

-$tH ce? Acumvreau doar 0 bucata de paine. Asta-i mai simplu, nu? - Prea bine. Haidern, zlse masa §i, punandu-se in rnlscare, alerga cu iut~ala vantulul, Curand ajunsera la marginea unui Ian de grau. - Am ajuns, spuse masa.

- $i palnea? N-o vad nlcalerl.

- Vezi oamenii aceta pe combine? Acum \i-o pregatesc ... Baiatul astepta pan a ce mecanieii alunsera Tn dreptul sau, dar cornblnele, pufaind ~i duduind, se tntoarsera 1n

grabc~i.

..

- Nu-mi dau paine! striga balatu' cu lacrlml in gla5. - Palnea nu crests pe masa, raspunse lini§tita. masa. Sunt rnll §i mii de malnl care 0 preqatesc cu truda, cu

rabdare ...
- Atunci §tii ce? Hal acasa, spuse hotarat baieta§ul. - Dar mama n-are decat doua maini, trebuie sa mal asteptl putin, - Am §i eu doua. Am 6-0 ajut! Atat cat rna pricep ... lntrand in bucatarle ii spuse timid, ruqator: - Mamico, pot sa te ajut cu ceva? Uite, pun eu farfuriile.

$i ad aug a cu rnandrle: am

§i

eu doua maini...
dupa Mircea Santimbreanu

85

Exercitii:

1. Citi1i, pe rand, fragmentele care arata: a) munca in crescatorta de pui; b) munca in. carnpul cultivat cu cartofi; c) munea In lanul de grau. 2. Citili lectura peroluri.Pentru aceasta e nevoie sa va pregatiti citind lecturain gund §i apoi pe roluri. 1. lata cum pot fi formulate ldeile principale primele doua fragments ale textului: din

Teme:

Am
A

,i

eu doua miini B

1. Ce-a facut ba- 1. Baieta§ul vine fla- 1. Foamea !iii nemand 8C8SB §i rabdarea batsiets§ul cand a cere rnamel sa-i tasulul. venitflamand dee de mancare, acasa? 2. Ce mvltatle l-a 2. Masa-i cere sa nu 2.lnvitatia facuta de rnasa, adresat masa o mai cresteze §i-I invita la 0 pe care 0 tot lovea cu cuncrescatorie de pui. tul?
. ..

Forrnulatl slnqurt, in continuare, ideile prlncipale din celelalte fragmente ale lecturiL 2. Explicati de ce lectura a fost intitulata: "Am §i eu doua maini"

..

De Ziua Femaii
Mama, azt, de zlua ta,
Ziua de opt Marte, '[l-am adus ~i eu ceva, Tl-arn adus 0 carte. , Eo cartecu vederi

De la noi din tara, Unde e ca nicaieri Dulce prirnavara.

I

Vreau, tu, mama, sa-rni ara\i, Catu Ie §tii toate, . Cum faceai §i alte dati, Lucruri minunate. tot,dela-nceput, Sa le~nvatmai blne, Sa§tiu cine I.e-a facut, Mama, de la tine.
:',: ' ':J,,:. . -,"';-". :

Sa-mi. spui

de Demostene

Solez
ce de

Exercitiu:

1. Recititi

cuva~tulmama

poeziei §i explicati de este despar\it prin virgula restul propozltlilor tn care apare.
versurile

Intrebari:

1. Ce daruri al pregatit mamei tale de 8 Martie? 2. Daca ai fi tn locul mamei, ce ai povesti copilului despre patria noastra? Memora\i poezia.

Tema:

87

Primavera
Deodata, la inceputul lui martie, cand lncep a creste zilele §i soarele luceste tntr-un chip deosebit, un vant cald

porneste de la mlazazl. Vine prirnavara grabita)- totusl parcase opreste neuntstita §i friquroasa in zarl, Zilele tree repede, i\i pregate§ti ferastrauasul §oi foarfecele, a§tep\i sosirea berzelor la iazurile din vale §i trecerea sitarilor la munti. Tti suns in minte versurile poetului: " «SMa dus zapada alba de pe intinsul tarii, , S-au dus ztlele babei§i nopti1e vegherii. ..» larba straoate prin frunzele uscate,se arata eele dintal flori: burnblsortl, ghioceii1 vlorelele, Cercetezi mugurii rnerilor §i perilor, ineepi curef uscaturile §i tal mlazile nefolositoare. Tn regiunea dealurilor, Tnmugurirea unei livezi e lnsotita de munca §i asteptarl, . tn sfar§it, albinele sl-au inceput dulcele zumzet in copaoli timpurii: la corn, la ulrn, la ploplsl la saleii. In desisur' albeste floarea ghiocelului §i un parfum usor vine pe adierea amurgului de la toporasl. Soarele creste in caldura §i in lumjn~, zilele sa fac tot mai lungi §i mai blAl1de;se apropie eea mai dulce §i mai poetlca ssrbare a primaveril; inflorirea livezilor. Crese mugurii ~i incep a sa desface pe rand: florile clresllor §i ale vlslnllor, albe ca 0 spuma, florile prunllor batand in verzui, tnfloreste parul alb ca 0 batranete, infloresc merii cu dulcile lor nuante roz-albe §! trandafirii. lndata s-aud §icuGii in blar1det~azilei, §i grangurii. ~i pupeze!e, §i seara, slavlnd sarbatoarea pomllor, privighetoarea cea fara de pereche i§i ineepetrilurile ei lncantatoare.
.. . . . ...

sa

sa

dupa Mihail Sadoveanu Cuvlnte: mlada = ramura

t

tanara.
:_'. _.. _ • .

Tame:

1. A!catuiti planul lecturil, sub forma de titluri. 2. Alcatuiti 0 compunere cu titlul Primavara, folosindu-va de planullecturii l?i de observatiile voastre.
t

88

Veverita
Oe§i eram la jumatatea lut april le, padurea inca rnarturisea suferin~a iemiL Fagi §i plopl rup\i §i darnmali rnarturlseau bataliile trecute. Padurea pastra inca, in cuprinsul el, 0 mahnire §i-o oboseala. Mierle ~i alte cateva pasari zarisem numai in tufiiurile de la margine. Tn adancuri insa nu f4lfi%iauzborurl, nu taraiau glasuri. Era neelintire §i tacere, Mataeel, baiatul lui Gheorghe Meiu. umbla inainte pe cararea ce ducea in furidul rapel. Dsodata se opri in neelintirea padurll pustii ~i dadu un strigat de bucuria. lnalVi bratul ~i arata spre furca unui fag: - 0 veverita! • Ne opriram in carafe §i cautaram cu privlrile minunea pe care 0 descoperise copilul. Era tntr-adevar 0 veverita, un ghem de blanita de , , culoarea flacsrii, cu coada stufoasa ad usa pe spinare spre urechi, c-un cap§or minuscul Tn care llcareau ochlsont, ca doua boabe de ploaie ori de lacrimi. Tacuram. Ea era insa tot nelncrezatoare. Se furi~a pe 0 crenguta sub~iresapol desprinzandu-se de aooto, trecu pe un fag mal biUran. Facuse a sarttura f~ra il')doi~la, e pe 0 creanga d

89

joasa, Tn inaltime, insa

fara

nici

sfortare, ca !?i cum puful ei de

flacara sedespnasese de aici §i plutea 1n sus. Acolo,.Jn.fagul eel. batran,se··· opri putin, cercetaridu-ne, apol disparo· iar in partea cealalta. De-acolo nu ne vegea ea, §i-§i inchipuia, cu grauncioruleid~mt~l~ere, ca n-o vedem nici noi. .....••. .. ... \>Jndata Fe rna lasai.l~valeL 0 vazul iar ...RamaseiJnurma tuturc)r privifld-o atenf§in?clintit.Se temeainca.···Mai pastra in gand amintirea de?qstrJlui §iCimarii betalii. BaQyia inca 0 primejdie.apym cahd.panta sOarele In crengi"§fstatea neclintita c8"9fnmza, lipit~strans'detrunchlel fagului batran, ClIurecryeagramadita in scoarta, asculta un ceasornic, care bateaacolomaruntel, masurand timpul. Nu era Tnsa·decat ,..........•....................... inimioaraeide.pui§oraLfagului,al padurii §~al primaverli.
.

..··dJpaMihal/Sadoveanu Cuvinte:
dezestru = nenorocire mare; =e yorba de batalla pe care a avut-o . ·de <:Ius> GUlarha. ... ..

mmuscat= fOElrtE:mic;

mare balalie
J .

1.CititI, pe rand,fragmentele care cuprind: a)lnfaV§.area Sfar~itului de lama: .b) infali;;area veveritei; c) padurea.o.prietenul nedesparflt al
'-.

veveritei.

2. FOlosind ·.cuvintele. voastre, explicati urmatoarele expresii:"era neclintire §i .t?cere"; "Pufulei de flacara~; "graunciqrul ei de Intelegere"; "eanta soarele In crengi".. ... . . . 3.1n Ideul expreslilor de rna; [os punetlcuvlntete care au acelasi In1eles:< .nu falfaiau sboruti", .nu \£tn§iauglasuri", Jtuc« unui

Jag"• "minunea pe cere.odescopetise

copilul: .un ghem bIen/fa deculoarea.flaqarii", "doua boebe de ploaie oit de lacrimi'~.cu grauhe/arul ei de tnte·Iegere~.un eeasomic cere bafeaae% marunte/~ (ochl!;drii,pasari, inima, greieri, veveri,a,mintea,

de

.' ',::.

:"

'.'

:-:::

:' c

. -:

_' __ --

'.

- -:"-',

., ,"

"

"_"

Tame:

creanqa, .veverita): 1. Memorati, fragmentul careprezinta

<

infati~area veunui .

veritei ...> .2. La cpl1lpunere descrieti ~i voiinfali§-arefl

anlmal cunoscut .

90

De pe..o"bu ni,..dimineala"
De pe-o "buna-dimineata" Cu tulpina de careel! A sar.it un gandacel lar pe-un fir de papadie, Ce se-nalta, drept, din iarbit Suie-un c8rabu§, cu barba, In ha'inuta aurle. ,

Cu musta1ile'de'

a\a.

Altf gandaci marunti ~i ro~li'l Suie, mandru ~i'grabit Care-~i poarta fiecare ~ Sa vesteasea-n lurnea mare:
Ochelar:ii pe spina.re, Dorm la scare, sornnoroslll - Preacinstita adunare, Primavara a sosit!
de Ofilia Cazlmir

Cuvinte:

buna"fiiminea/a de zorea;

:: floare cunoscuta §i sub nurnele

papaclie::; planta cu flori gal bene §;i frunze crestate: carabu$ :: insecta de culoare rO!jiatica; apare pe la inceputul lunii mal §i S6 hrane~te eu frunzele ,Exercitii~
'arborilor. 1. Aratati, care sunt principalels insu!}iri atribuite de poeta: tulpinii zorelel, ,ganaacelului, gandacului
"

ro~u, carabu~uluL . 2. Citi~iversurile care Istorisesc .isprava" carabu§ului.

91

Vestitori iprimaverii
Ointr-alte tan, de soare pline, Pe unde--a~fast l}ivOi straine, Venit!, dragi pasitri, lnapoiVeniti cu bine! De frunze 2ji de cantec gail Plang codrii cei lipsi~i de vol, In zarea cea de vaci' albastra Nu v~a prins dragostea sihastra De ee-ati,lasat? Nu v-a fast dor De tara voastri? N-a~ plans v8zAnd cum trece-n zbor Spre miazsnoapte nor de nor? Voi ali cantat eu glas fierbinte Neturii calda irtmuf'i sfinte, Off coine dragi, cand v-ali ad us De noi aminte! Stnainil~tvoi r:1!J le-ati spus Ca dome ea a noastre nu-s? $i-acum venit! cu drag ln tars! Vai revedeti campia iara, ~i cuiburi.le voastre-n crAng! E vara, vara! A§ vrea la suflet sa va strang, Sa rad de farieil, sa pl'ling! Cu voi vln florile-n cAmpie $J naptile cu paezie. vanturi line, ealde plot ~i veselie. Voi toate Ie luaticu voil iar le-sth,l(;;ell inapoi!

ei

ei

de George Co~/)uc

Tame: 1. ExpUcati versurite: ~N-·aliplans velzand cum trece-n zbor Spre rniazanoepte nor de nor?" " _Nu v-a fost dor De tara voastra?"
..Strainilor voi nu

le-a,i spus

Gil. doine ca a noastre nu-s'?"

2. Memora1i, din poezie, aouA

strofe care v-au placut mal mull.

~92

Aurel Vlaicu
1. Nu departe deOra~tie,pe

cu alunecari domoale aleMuresulul, se atlll satul Bintinti. Y , ; Acolo, pe ima~u/ Intins ~i neted alsatulul.vse stransese, acum mal bine de o.jumatate de .veac, adunare pulin oblsnulta. Flacai ~i·fete venlsara sa.prlveascasi asteptau cu incordare savada ... rnlnuneai.o pasareciudata zburand, La un semn, caJaretii pocnira din bice §i caii tA§nira vijelios~ lntr-o clipa, smulsa de pe larba, pasarea sein~iltf~. Plutea! Flacaii chiuiau ~i bateau din btce ca innebuniti. Caii alergau sageata ... Pasarease ridica tot mai sus: zece metri, apoidou8.zeci. Tanarul din caruciorul de sub aripi nu mai vedea decat cerul ... Cand pasarea, strunlta de indraznetul ei carmacl, sa lasa pe pamant, flacaii ~i fetele porn ira spre ea tntr-un iure!)

.drurnul

oe tnsoteste apele

93

Casa memorial

a Aurel

Vlaicu

nesta.vilit. Cu totH il imbra\i§ara §i apoi tl purtara pe brate pe tanarul eare-sl V8Zl:ISe implinit visul scump. Curaiosul tanar se nurnea Aurel Vlaicu. iar pasarea cludata era primul aparat de zbor construit de el. 2. De mlc copn, VJaicu a dovedit rnulta tndemanare pentru tot felul de nascocln ce stameau uimirea calor din jur. Tatal sau sl-a dat seama de insu§irile baiatului sla homrat sa-I trimita la lnvatatura . • ~coala primars -8 facut-o in satul natal. iarliceul t-a inceput la Ora§tie. De aici tncolo, drumul strabatut a fost tot mai greu. A studiat in stratnatate, Cate carli n-a cercstat, asupra cator lucrarl nu s-a aplecat el in orele tarzii ale noptitor de veghe, ca sa afte din tainele plutirii in aerl Tntors in tara, numai ca.liva prieteni I-au inteles §i ajutat sa-§i construiasca un avian.

94

3. intr-o zi de august 1910, Vlaicu s~a luat la intrecere in zbor cu doi avlatori, veniti atunci din strainatate. Aparatul lui Vlaicu s-a luat dupa eele doua avioane, le-a ajuns, le-a tntrecut §i a ureal sus; sus de tot. eele doua' avloane, neputineioase, au fost tnfrante §i au coborat pe pam ant. A aterizat ~i Vlaicu. Multimea a dat navala din toate Partile. Uralele nu mai conteneau! Totl erau mandrt de eroul t lor iubit... ~ 4. Tn septembrie 1913, Vlaicu tncsarca sa zboare peste munti, la f1acaii sai din Bintinti. Prins in valtoarea curentilor t t ce coborau din muntii Carpatl, avionul lui nu a mal putut tine linia de plutire §i s~a prsbuslt, Astfel a murlt Aurel Vlaicu. Poporulroman cinsteste memoria acestui pionier al aviatiei. Monumentul rnaltat la 8ane§ti, nu departe de , ' C€tmpina, amlnteste de acest erou al neamului.
I J f .... .. .•... .

Cuvinte:

ims$ = izlaz, loc de pasunat vitele;

iure$ := fuga goana; a etenzs= a cobori pe pam ant; ptomer= persoana care .lucreaza cea dintai intr-o
f

activitate noua. Teme:

1. Cititi randurile in care sunt infatisate lnsu~irile lui

, • >'

Aurel Vlaicu. 2. Cititi randurile in carese arata cum a studiat , Aurel Vlaicu ca sa lnteleaga talnele zborului. 3. Alcatui\i propozitli folosind cuvintele: eeroport.

pista, a etenre, a aecote. .

Ghicitoare:

Ca in basme, nazdravan Zboara calul meu balan:

Cands-eprople de tine

Lini~tit ca noaptea vine. Numai cand se-ndeparteaza Te-nspaimanta §i necheaza.

95

............................................... -.----~-~-~~~~~-~.~~~~~~~=

Barza
Sus;'pe Arge§, pe la rnunti,
Au ramas codrl carunti; Jos, pe vale, prinzavol, Sa cobot.turrne de ot, far un cue cu pana sura 9i-a spus nurnele din gura: «Cu-cul»

Chiar ~i hanul de la drum, larna fara pic de fum,

Vara far~de calatori, Toarnna far-de cantatori, S-a umplut de randunele Ce-au adus vara cu ele

Ca~-da.
lar prinlanul rasarit Mergevestea c-a soslt

tar prin cranguri s-aud sernne:

Ghionoaia taie temne, Gaita tntr-o garlJ~a~a seproctama cantareata, lar din mreaja somnulul les gandacii domnului
"j R OH~II•••• a. Ii."""
111 ..... ,.. ... ~ l'

Creiuldlmlnetelor,
:.'._':

:..

,',

.:_,:'

_..

Paznicul flmetelor . ,.
..
-

Clne-I?
de Duiiiu Zamfirescu

t ... I

it" •••

~. ".~ ~ ......

'"

,,'I'_'

t ••

'0

ExercitHde

vocabu lar: 1. inlocui,i prima litera cuvinte noi: roua nor

a cuvantuful

~i formatl buna

.oua "

.oua

.or ,

noapte
.oapte

.or (n.d: d,e; s,c; I,s)

.oapte

.una
.una

2. Ga.siti cuvintele 1ip~adin proverbele: .Vorba mult " ..

"Ziua ."
"Branz8 Terna;

5e ounoaste de
~.In burduf de "

,,"

Memorati poezla:

96

Revedere
- Codrule, codrutule, Ce mai facl, dragutule, Ca de cand nu ne-arn vazut Multa vreme au trecut $i de cand m-am departat, Multa lurne am imb/at. fac ee fae de mult, Vara doina mi-o ascult Pe cararea spre izvor Ce le-arndat-o tuturor, UmplandLJ~§icofeile Mi-o canta ferneile. - Codrule cu rauri line, Vreme trece, vreme vine, .Tu din lanar preeum estl Tot rnereu tntineresti.
de Mihai Eminescu

$i mai

-la, eu fae ee fae de mult,

larna viseolu-I ascult, Crengile-mi rupandu-le, Apele-astupandu-le, . Troienind cararil~,.ii.· $i gonind cantaril~;
Lamurtre:

nostru, a fost un neintrecut cantaret al naturii patriei.

MI~:~i,~~~t,f;I:i~:;· r

mare poet al neamului

De mlccopil a, iubit, padurea pe care a cantat-o in

minunate poezii. Poezia Revedere este un dialog intre poet ~i codru. Poetul se adreseaza codrului ca unui prieten apropiat, iar acesta ii dezvaluie poetului suferintele ~i bucuriile sale.

Cuvinte:

au trecut = forma a verbulul folosita de poet in loc

dea trecut;
am imb/at= cotti

in lac de am umb/at;

vas de lemn cu toarta, in care se tine apa;

donita, bota, ,
Tema: Memorati poezla.

97
C1TIAE cl, a 111-<0 C 5

..................

-_._-_

_-_. __ ._-

.---~----~~~~~-~~~~~~~~

Ciprian Porumbescu
1. Era 0 zi frurnoasa de august. Sa sarbstorea implinirea a 400 de ani de I'a intemeierea Manastirii Putna. Romani veni\i de pe toate meleagurile patriel s-au adunat pentru a cinsti pe $tefan cel Mare. 2. Dupa festivltii,Ule care au avut lac, marea de oameni s-a prins in hera. Ritmul jocurilor romanesn i-a cuprins pe to~!. Pe cand hora era tn tot, un tfmar de 17 ani, plapand ~j tnalt, cu parul boqat §i ondulat, visator, hotarat, sta la 0 parte ~i privea. in ochii lui se putea citl bucuria. Parea ca se gan~ oeste totusl la ceva. 3. Dupa cateva momente de gandire i~i lua inima 1n dinti ~i pomi spre rnuzlcann, Luand viaara din mana unui muzicant ~i conducand el taraful de lautari, incepu sa carne, Rasunau codrii ~i vaile Putnei de cantecul fermecator al viorii. Toata lurnea i~i indrepta privirile spre muzlcantl.

98

Ochii tanarulul luceau ca doua margaritare, Inima Ti batea mai tare ca nlclodata. Pe fruntea lui senlna i~i facusera loc plcaturt de sudoare, lar ochii i se umezlsera. Arcusut aluneca din ce 1n ce mai furtunos pe strune. Deodata se opri. Lasa vioara din mclini :;;i, tndreotancu-se catre tatal sau, li spuse cu vocea tremuranda: - Tatuca, am cantat Daciei intregi! 4. Tanarul acela, lnalt :;;i plapand, era Ciprian Porumbescu. De mic copn iubea nespus cantecele. Cand Ciprian avea numai sase ani, tatal sau l-a curnparat 0 vloara :;;i I-a dat 1n seama unor profesori de rnuzlca. data cu tainele stovek»; Ciprian a 1nvalat :;;i rneste§ugul viorii. N-a trecut mult timp §i el se putea lua la lntrecere cu cei mai renumlti lautarf: ba chiar cu privighetorile. Cu timpul a invatat sa compuna el singur cantece neintrecute pentru frumusetea lor. ,

5. Tn melodiile compuse de el se lntalnesc adesea ecouri ale muzicii noastre populare, pe care el a iubit-o nespus de mult. Pacat firul vietii lui a fast intrerupt atunci cand el nu implinise treizeci de ani. ,Melodiile create de el tnsufletesc §i astazl pe cei ce Ie asculta,

ca

Cuvinte: Teme:

festivitati= serbarl; slova~ htera. 1. Forrnulafi, singuri, ideile principale din fragmentele 4
§i 5 §i scrietl-le pe calete.

2. Amintiti-va de lectura Monumentul de la Putna §i povestlf ce spune legenda despre intemeierea Manastirii Putna. . 3. Povestitl ce ati retinut din viata lui Ciprian Porumbescu, . .

4. Explica~i intelesul cuvintelor rostite de Ciprian Porumbescu: "Tatuca, am cantat Daclel intregi!"

99

Vestea a strabatut ca fulger~rsat~le

Unirea Tran.sl/vaniei cu Romania. •. '. .' ' .' . 'Pentru visul" de veacuri a!' poporullli.mm~n.so~ise'pUpa implinirii; trupul ·tiirii sa Tntregea ~i cu Transilvania,"Stapanirea straina asupra pamantutul romenesc era alungata pentru

tase Adunarea

~i orasele.Be anunNa\iqnaJa dE?Ia Alqa-lulia unde s-a, hotarat

1

totdeauna.

semnal, lumea romaneasca a purees spre Alba-lulla, loeul Adunarii. J Celdln tmprejurirni aurenuntat lacalatoria cu trenul ~i , '., s-autndieptatspre oras pejos§,i Gu.(;arut~le. Era o,dimineata rece, de iarna.peOparte a soselei sa dtJceau spre Alba-Julia, sca'1aind prin faga~uJ zapezll, carutele rp01ane§ti! buchete de. chlote.sl bucurie, iar pe cealalta parte se retragea armata germana izgonita din Romania, tun dupa tun ...
. .'
.

'. -. . in dimineata aceea a zilei de 1 Decernbrie 1918, ca la un ,

"

;: ",

~.,;-; t _' ;.

': :;: .. :

:: : ~ .

: ; ':

. ,-; ;' .. _-_' _.' -, ' _.,

'100

La Alba-Julia nu a fost chip sa mal patrunda cineva in sala Adunant, Poporul care se scurgea din toate colturile Transilvaniei sa auds marea vesta se aduna pe campia tntlnsa din fata. Era 0 roire de necrezut. Cum pe vremea aeeea nu erau microfoane, cei ce vorbeau multimii adunate se mutau de la o tribuna la alta. Pe fetele tuturora sa cltea fericirea. Era ceva ce te facea sa uiti totul §i sa nu te mai saturi privind marea de capete ce sorbeau vorbele orstodtor. 'Se"ra, Tn ttmp ce ne intorceam spre casa, cand am trecut prin Laneram, satul natal, drumul ne ducea pe !anga cimitirul unde, tanga biserica, Tata i§j dormea somnul sub radacinile plopilor. Zgomotul rotHor patrundea, desigur, pana la el ~j..j cutremura oasele. ,,Ah, daca ar §ti Tata ce s-a intamplat",' zic au fratelui meu, intorcand caput spre crucea din cimitir. $i cat a tinut drumul prin sat n-am scos un cuvant, nici au,·nici fratele meu. . fntunericul se asternuse ~i era linlste. Cand, aproape de ie§irea dln sat, un copil care privea la f}irul de carute, dintr-o curte, pe neasteptate, Tn noapte, strigcl din toate puterile: "Traiasca Romania, dodoloste!" "
I ' I

101