Você está na página 1de 8
ROMANIA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, ZU 6241992001081 STAS 1709/2-90 apa] -Actunea foment de Inghe|derehet In ari de dram. STAS 17097150 PREVENIREA $I REMEDIEREA Inouye, DEGRADARILOR DIN iNGHET- STAS 1709-75 DEZGHET Preseriptiltehnice Cnc inmate Freeing thawing fet om rnd wer PREVENTION AND CURING OF DAMAGES DUB TO FREEZING "THAWING EFFECT Technical specifications fet do ge-Seet dan et van rns PREVENTIONS ET REMEDES "S DEGATS DUS AU GEL-DEGEL Prescritlonetechalgues pxtora pea YRODE aRHHE H. YAAREHHE 2RCPAAMHM OT BAMEP2ANHG OTMEPSANHA Tocanescree npeznneane 1 GENERALITATI 1 Obieet gf domeniu de aplicare Lad pol Prezentul standard se referi la misurile de prevenire gi remediere ale degradirilor drumurilor ca urmare a manifestrii fenomenului de inghet-dezghe, 1.12 Prevederile standardului se aplicd la: - construcfia drumurilor noi; = modemizarea drumurilor existente, precum si In imbundtijirea condijilor de circulaie prin api ccarea nor imbriciminji_ bituminoase wgoare; intrejinerea drumutilor existente In care, prin execufia unor lucriri de imbundtijiri funciare, s-2 sautajitregimul hidrologic al complexulurutier; intrejinerea drumului fa care s-au produs degradari din inghe(-deyphc} ‘OBSERVATIE - Prevederil prercrtull standard se po apie pens drumuile de expoaae, a cerern beneclaua ‘cond proc 1.1.3. Degraditile produse de inghet-dezghet sint defectiuni ale complexului rutier datorat = fenomenului de umflare neregulath provocatd de acumularea apei gi transformarcs acesteia tn lentile sau fibre de gheala in piminturi sensibile la inghet, situate pind la adincimea de pitrundere # inghe- flu; = diminuitii capacitijii portante pimintului de fundayie iA timpul dezghejulul, determinati de sporirea umiditiii prin topirea lentilelor gi fibrelor de gheala. ean ser 'MINISTERUL TRANSPORTURILOR § ‘TELECOMUNICATIILOR Tnathutl de Ceretit of Prlectiet Tehologie Ia ‘Treneporturt MINISTERUL EDUCATIES §1 INVATAMINTULUT = Taal Police lg - Fecukaten de Construct! Aprobat det INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE 'Bd. Hie Pintlie nr. 5 BUCURESTI ‘Toler 11312 NST R Data atric tm vgcare 1990-01-01 Nerorpectaron Standarelor do Sat et wt conform lg Repoducnes inert STAS 1709/2-90 -2- 1.1.4 Degraditite din inghe|-dezghet se produc cind existd simultan urmitoerele condi ~ paint de Fordagie sensibil la inghe; lempereturi negative pe 0 doratd Indelungati, care si permisi migrarea gi acumularea apel in ‘mint de fendatie; - posibititatea de alimentare ou api a fromtului de Inghet in plmint (condiil hidrologice mediocre gi defavorabie). Circulayia autovehiculelor grele in perioade de dezghe} accentveazi producerea degradirilor. 1.1.5 Degradirile sitconehui ratier datorate inghet-dezghoiulei sint: 4) In cazul sistemelor rotiere nerigide: ~ umfliri meregulete (burdupiri), lneoyite eventual de fisuri gi cripéturi, ale imbriciminiilor ‘bituminoase gi ale pavajclor din pint matwralt, in perionda de ingho{; - flour, cedpituri,faiengit, Sigage, yi deformasitlooule tn partoada de dorghet. by In camul sistemelor rutere rigide: - deniveliri ale dalelor, in deeptul rosturtlor gi Kirgirea scentoa, in perioada de inghe}; = fisui, rpitur, distruget ale dalelor in pertoad de deaghes. Tdeotificaren degeedicttor datorate Inghes-dexphejulul se face conform reglementirilor tchnice In vi- goare. ; 12 Terminetogie Conform STAS 4032/1-82 cu wemdtoases precizare: Gradul de ssigueare la pitrunderea inghejuivi In complexul rutier K, reprezintd raportul dintre grosi- mea echivalenti a sistemului rotor H, gi adineimes de inghet in complenul rutler Z,, ambele stacilite conform STAS 1708/1-90. 13 Standarde conexe STAS 1709/1-90 Actiuaea fenomenului de inghet-dezghe In lucriti de drumuri. Adincimes de Inghet Jn complexel rutier: Presripti de caleul. STAS 1709/3-90 Actiunoa fenomemutui de Inghe}-dexghet Ia hvotri de drumuri. Determinarea sen- sible la tage} pminturilor de fundajie. Motodé de determinare, 2 SENSIBILITATEA LA INGHET A PAMINTURILOR DE FUNDATIE 2.1 - Sensibiltatee Ia tnghot « planeritor folosise la Incitite de drumuri se stabileste pe baza crteriulul sranulometric de apreciere, confotm presentalui standard soni prin incercir efectuate conform STAS 1708/3- 22 Catteriol granulometic penta stabilireagradulul de seniblitate la tnghet « pkminturlor esto conform labelului 1 gi se aplick pentru plminturle avind min. 90% freciuai sub 2 men. In eazal tn care confioutal de Sena nee ss eet ae coe Did eee eee ‘ce tece prin ciurl de 2 mm, dupi care se apie criterul granslometic. —_ SAS 7m, We | Gnd de sess Tia Granite cn. | tetane« pmnor pani ; - Dian Precne ramionor | aimee ath nm Siete \ erie sho ' 2 mn Le Peni op ® ‘van 10 tn who 2.40 2 Sense ‘at gms % confor STAS 126888, Nisip prifes % | Nien _ Prat pa an, pat sin o002 ree a Foenesemite ¢. | ssheswmtin pt Dy “mhom ete ne va pose 40 ‘Arp hon arth troche % ‘spn, OBSERVATIE fn carl imino care nu respect cae cin abel, rl de seni In nghe vA determina econ de rains 02 mm. 23. Incercarea sensibilitit Ia ingho| a piminturlor, conform STAS 1709/39, poate fi utlizat ei de cite or criteria! granolometric mud renutate concludente {In cara piminurlor care conjn in proportie de peste 30% fragmente de roi cu dimensiuni mai mar de 7,1 mm de tpol andeitelo,calearelor, gesiior, mamclor gi tufurilr porase israte sa care sntaectate de procese de alterare, se determin sirezistena ln inghel-dezghe} a fragmentelor de rci, conform STAS 730- 89, Dac acestea sint nerristene la inghe|-dezghe, sensbilitatea la inghe} a acestor péminirl crete cu un stad, in azul piminturlr insensibile gi sensible. 24 Cind sensibititatea la inghet a pimintuilor se stabileste prin incercaré conform STAS 1709/3-90 se ia in considerare cocficientul de ummflare Ia inghe| C, si indicele de consistenja a pimmintulni dupa derghet I, evn: form tabelului 2 Tabet? Conficentuldeumflae | nel de consents (Gradul de senibiliat Ianghet panne ine cy pi Insert sub? peste 075 Senibile 28 050.05, Foarte senile rete # sub 030 ‘OBSERVATIE - In cal tn cae cel dol parame conduc a grade de sential inghe fre, ne adopt sentblaen Ia Inge cea ma mare. 3 CONDITII HIDROLOGICE 3.1 Condiile hidrologice ale complexului rutie, in functie de posibilitsile de alimentare cu api a fron- tului de inghet in pmintl de fundajic al drumurilor, sint: ' = favorabile, - defavorabile, STAS 17097290 “4, 4) imbriciminte bituminoasé sau din belon de ciment eu ly 20. Jue. teprezinté indicele de evaluare a st reglementirilrtebnice in vigoare, ») acostamente impermeabilizte pe min. 1,00 m sau pe toaté limes in cazul acostamentelor eu jimi sub 1,00 m; ©) sanju sau rigote impermeabilizate; €) scurgerea ape de pe trem inconjuritorasiguat in tot timp anus critica h, care este in functie de ipul pimintulu, atte: P,.Py hy = 1,00 m = painturi tip P, gi tip Py argilé nisiponsi ih, = 3,00 m + Paiminturi tip P, cu exceptia argileinisipoase "h,, = 5,00 m REERVATIE - Ancien ci, hu erin lvl mati al pel foie care mu edie capclen pont «pi: {ull de funda sub valonrea de calcul Sabi crnform element cele ln peo, Conditile hidrologice ale complexului rutie sint mediocre daca se intrunese concomitent urmatoarele + imbricémintc bituminonsi sau din beton de iment ct Iya; _ 2 9stamente impermeabilizae pe cel pujn lijimea benziler de incadrare, conform STAS 1598/1-89; _ Santur i rigoleimpermeabilizate sau neimpermeabilzate, dar cu funcfionare corespunrstoarer + Seutgerca apelor de pe terenul inconjuritorasiguratéin tot timpul anulu In cazul rambleclor cu nil: ime egal sau mai mare de 3 m, apele pot stajiona temporar, in zone depresionare; < nivelul cel mai «ica al apeifreatce fajé de patul drumului este lao adlncime mai mare decit cea ett Gh, conform pet. 3.2). 34° Conditile hidrologice ale complexuluirutersint day fille urmatoare: _ + imbricéminte bituminoasi sau din beton de ciment cle gp <-1; {mbricdminte din macadam, pavaje de piatri bruté sau bolovani, Impictruire + sanjuri sau rigole neimpermeabilizate, cu functionare necorespunzitoare; = Scurgerea apelor de pe terenul inconjuritor drumului este neasigurai, cu excepfia drumulud situat in ramblev cu inaljimea 2 300 m; apele stapioneazi temporar In zone depresionare, lipsite de scurgerca natural « nivelul cel mai ridicat al apei freatice fafa de patul drumului este la 6 adincime mai mici dectt cea critica, h., conform pet. 3.2). dacé se intrunese cel puyin una din situa- 4 MASURI PENTRU PREVENIREA §I REMEDIEREA. DEGRADARILOR DIN INGHEJ-DEZGHET trncgiun reccnites i remedicrea degrdiilr din inghe-dezghet ale drumurilor impun veriiarearezstenjeh ta actiunea inghe-dezghefului a structurilor rutiere. 422 ig Calcul de verticare a rezistenjei Ia actiunea inghe-dezghefului a structuri utiete se efectueazh in ccazurile precizate in tabelul 3 in fumcjie de: + gradal de sensibilitate la inghe a pimintului; - conditile hidrologice ale complexului rutier, : ~ Pozitia adincimii de inghe} in complexul rier fai de grosimea sistemului rutier $1 de nivelul stra- tului de api freatic, In cazul exceutetdrumurilor noi si al modemizti eclor existent, ealulul de veriiare a rezistenjel | inghet-dezghe} se efectueazs dupa dimensionarea structuri rutiere conform STAS 1339.79, veut cel mai ridicat al apei freatice fafa de patul drumului este ta 0 addincime mai mare deeit cea” STAS 1709/2-90 “Te Pd nyoo “y soony LLVARESGO oa Ye AD FD ~ “ “0 5S “a me we —a 7 “ a a = = — Fray a a a mete | 2 BE | Neen we ae mH we — Pe Py araee ae | We Ll en ad ee . 4 Z| = Vz Gk GZ Ble Ba Hak BAF eI wy 2 ° 6 fe Sn nm ROR so Ee RP 4 a ore! a naan reo Saami STAS 1709/2-90 43° Se considers ci 0 structuri rutieni este rezistenti Ia Inghej-dezghe| daca gradul de asigurare Ia pitrunderea inghejului in complexul rutier K, are cel putin valoarea din tabelul 4, in funetie de tipul climatic, tipul sistemuluirutier, tipul de pimint gi gradul de sensibilitate la inghe{ a acestua. “Tabet 4 ‘Tipu sematul wer eld isld Gndde | Til ve | sensmittwte | opt | tht | custmmet [ovat | cuten | comm | cunmide Gi | Tntnahets | tmie- | inet | bitminone cu | itemise co | staitrsten | stb cx | teton de amine | toh oe es Hani | cment ta ‘oe idem. fied | 2iSemfiet | hidmulic | purzolanet | setuve strat sabiat | strat taba ‘un ‘ant ‘dit ow | di ‘eolanict | puzzle, ‘Orde de gnarl pltrunren ngheul, K 1 | senate | mr | uaa 040 as 03s" as? 025 oso | oso % | som 04s 1 eas one" 030" , 2] rane | om 1 033 030 030 senile tm os ease | oss 1 030 % 0 03s m Ss 2). Inexecata drumarior nol su modemimre clr enaterte 239) ~latnefneren drums existe ‘OBSERVATH: 1 Veet K sn corepunritcare conde Mérololce medlore, cul) nthe 3 2 Pent exit Moog fevorie ale) din tell 3, valor K din bel 4 ered ou 10% 3 Pete condi hlrtopce medtore aru fl a abel 3, vr K din ell 4 se mires cu 10% 44 tneazul in care contin de la pt. 4.3 mm este indepinit, este necesaréadoptarea de masuri penta prevenirea si remedierea degraarilor din inghel-dezghet, conform pt. 4.5 $14.6. 4.5 La luctitile de executie a drumurilor noi gi de moderizare a celor cxistente se adopt urmitoarele: 4.5.1. Misuri care acjionesza asupra factorului hidrologic, avind drept scop realizarea unor condifiihidrolo- {ice favorabile ale complexului rutir gi anume: ‘) executarea terasamentelor in rambleu, pentru ase obfine condija ca nivelul cel mai ridicat al stratulul de ap freaticd si fie sub adincimea criticd a acestuia i sub adincimea de inghet in complexul rutier, ») coborirea nivelului stratului de api freaticd de sub corpul drumului, prin drenuri de adincime; ©) prevederea lucrisilor de colectare si evacuare ale apelor superficiake (sanjuri, pode{e, canale de evacu- are); pe portiuni foarte umede, ganjurile vor putea fi previzute mai adinci, pentru a avea efeet de drenare; 4) impermeabilizarea acostamentelor, ganjurilor sau rigolelor; ¢) impermeatilizarea taluzului drumului in lungul unui curs de ap care poate umezi corpul drumului; ‘1 interceptarea infitatilor de api din amonte prin drenuti longitudinale, pe sectoarele de deblew sau in profil mixt. 4.52. Misuri pentru realizarea gradului de asigurae la pitrunderea inghejulul K, din tabelul 4, in cazurile in ceare nu se poate acfiona eficient asupra conditilor hidrologice ale complexului rutier, respectiv cind drumul se {ncadreazX in condi hidrologice favorabile (labelul 3 cazal ¢) sau in conditiihidrologice mediocre (tabelul 3 cazutile ),f), $1 8): A <7. STAS 1709/2-90 - Ingrogarea statu inferior de funda dip balast sau prevederea unoi substat de fundajé aniapilar care poate indeplini gi functia de strat drenant, conform STAS 6400-84, a cérul grosime h, se calculeazi carla Ko Zep ~ Hy oral ae mo pare K_ gradal de asigurare os) 1a pitrunderea inghefului in complexulrutier, conform tabla 3 Zi Hy$iC, au semniiaia valle conform STAS 1708/1-9 - pevedera Ie para spect teresamenclor antl sat de frm alta din materiale reitente innghot derghe, conform STAS 12233 8, Groinca atta deform ve cactleant cura (1; provoke pen infer a sistemulal rar a unl st temmololn, conform STAS 6400-84 (osimes saul termoislent, hy se clolezi co aia) In cae s- lint pet, valorea 090, conform STAS 17091 90 (pent let isips ex gk br e final): 0,75 (K* Zee) ~ Hy \ . ce) = My he 0,90 - 0,1K bal @ In care K, Z, gi H,, au somnificajia de mai sus, iar 0,75 reprezintl valoarea de echivalare pentru stratul termoizolant a unui strat de 1 em de balast. 4.5.3 In cazurile in care nu se ponte actjona pestru coborirea nivelului strtului de api freatied fajd de ni- ‘velul patulei, i »fama prevedeeilor de la punctele 4.5.1 gi 4.5.2 ve recomands adoplarea uneia sau a mai multora din urmitoarele msi: = adoptarea sintenratel raGer rigid, on Imbrisiminte din beton de ciment sau a sistemulul rutiernerigid vind in abedevive stat stabifiant ou lent hidronlicl sau puzzolenici, - prevederea, in conformitate cw STAS 12253-84, a unui strat de form din piminturi covzive tratate cu ‘vat, pleminturi coezive subiliowte ou agent gramulati gi var, a olral grosime nu se include In grosimea ‘otal a strateritorslcdtake din materiale rerictonte Ia Inghet-deaghet; = prevederea wl stat inclant dia geotertite dia materiale refolosibile, conform STAS 6400-84; in cazal sistemnelor rutin? nerigide pentru clasele de trafic media, ugor gi foarte ugor stratul de bazit din mixturi asfalticl se execuni din ngregate de carierd, conform STAS 7970-76. 4.54. tn cazul in cere miserite indicate mai sus pentru prevenirea degradisilor din Inghe}-dezghe} sint nee- cconomice se va stadia comparetiv, chiar in faz de proiectare, posibilitates evitiri sectoarelor in care se intil- nese simultan pimintari sensible le tnghe gi condi hklrologice defavorsbile. 4.6 La lucttite de Imbendtitie a condigilor de circulatie prin exeéutia unor imbricimingi bituminoase ‘ugoate gi Ia cele de intrefinere a drummrilor existeme la care s-mu produs degradiri din Inghe|-dezghe} se adop- 1, de a caz la caz, urmitoarcte miter! 4.6.1 Misuri care actioneazissupra factorial hidrologic,evind drept sop reslizarea unor condi hidrolo- ice cel putin mediocre ale complexula rotier gi anume: ~ respectarea prevederilor de la pct. 45.1, bd ef ; * aducerea gi menfinerea in buni stare de functionare a ganfurilor, podejelor, drenurlor gl canalelor de evacuate a apelor; asigurarea scurgeri apelor de pe terenul Inconjuritor prin lucriti de Indepatare a apelor de Is piciorul taluzurilor, restabilirea etangeitiyi tmbriciminjllr, caracterizate prin 1,..,>-1, conform reglementitilor tehnlce legale tn vigoare. STAS 1709/2-90 8 4.62 Pe sectoarcte de drum caracterizate prin conti hidrologice medincte si mint de fundajie sensibil sau foarte sensibil la inghel, imbricimintea bituminoass uyoara tcbule sf fle cxcculas pe 0 fundatic cu srosimea de eel pain 30 em. 4.63 tn camul drumurilor caracterizate prin Iya»

Você também pode gostar