ANALIZA DIAGNOSTIC A SC TRITIPN S.R.L.

Cuprins:
I Prezentarea societatii comerciale Tritipan S.R.L .

1.1 Scurt istoric

1.2 Profilul societatii

II Analiza diagnostic a domeniului financiar

2.1 Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

2.1.1 Analiza structural a Activului bilantier
2.1.2 Analiza structural a Pasivului bilantier
2.2 Analiza lichiditatii
2.3 Fluxul de trezorerie
2.4 Analiza echilibrului financiar
2.5 Analiza rentabilitatii
2.6 Analiza SWOT

III Analiza diagnostic a domeniului comercial

3.1 Piata de desfacere

3.2 Prezentarea principalelor produse comercializate
3.3 Pretul
3.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii
3.5 Politica de promovare
3.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

IV Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic

4.1 Amplasamentul S.C. Tritipan S.R.L.

4.2 Caile de acces si mijloacele de transport
4.3 Resursele energetice si utilitatile
4.4 Descrierea procesului de productie
4.5 Echipamentele si procesele tehnologice
4.6 Capacitati de productie
4.7 Calitatea produselor
4.8 Intretinerea si repararea utilajelor
4.9 Igiena si protectia muncii
4.10 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic
V Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

5.1 Resurse umane

5.2 Remunerarea si motivarea personalului
5.3 Productivitatea muncii
5.4 Conditiile de munca
5.5 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

VI Analiza diagnostic a domeniului managementului

6.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

2
 CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

TRITIPAN S.R.L.

1.1 Scurt istoric

Societatea S.C. TRITIPAN S.R.L. a fost infiintata in anul 1991 de catre inginerul Bulibasa
Valerie, un inginer agronom cu o experienta in agricultura de 18 ani, avand ca obiect de
activitate fabricarea produselor de panificatie. Exista un singur punct de productie, in orasul
Amara, judetul Ialomita, unde societatea a costruit o brutarie moderna.
Astfel a inceput dezvoltarea acestei afaceri de familie care a ajuns ca in prezent sa fie lider pe
piata de produse de panificatie in judetul Ialomita, sa fie un concurent important in judetul
Calarasi, urmand ca in perioada urmatoare sa intre si pe piata produselor de panificatie din
judetul Braila.

1.3 Profilul societatii

S.C. TRITIPAN S.R.L. are sediul in Amara, Judetul Ialomita, Este inregistrata la registrul
comertului sub nr. J21/458/1991, CUI 2072062 si este administrata de Ing. Bulibasa Valerie.
La infiintare societatea a avut ca obiect de activitate fabricarea produselor de panificatie dar
in urma fuziunii cu S.C. REM COMERCIAL si cu S.C. EROS S.R.L. societatea s-a dezvoltat
si si-a largit aria de activitate, la ora actual avand trei obiective principale de activitate:
 Fabricarea produselor de morarit
 Fabricarea produselor de panificatie
 Cultura cerealelor si arendarea terenurilor agricole

Dupa fuziunea celor trei societati Bulibasa Valerie devine actionar unic, el detinand 100% din
actiunile societatii.

Fidelizand consumatorul, preocupat din ce in ce mai mult de asigurarea unei alimentatii

sanatoase, S.C. TRITIPAN S.R.L. foloseste materii prime de cea mai buna calitate, multe
dintre ele produse chiar de catre societatea noastra.

De asemenea, toate eforturile noastre s-au indreptat in directia derularii unui amplu program
investitional de retehnologizare si modernizare a liniilor de fabricatie, a imbunatatirii si inoirii
portofoliului de produse si a crearii unei retele de distributie eficienta.

3
 CAPITOLUL II

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

Necesitatea cunoasterii situatiei economice a S.C. Tritipan S.A., in vederea elaborarii si

implementarii ulterioare a strategiei, implicafolosirea mijloacelor de investigare ale analizei
economico-financiare.
Documentele ce servesc drept sursa pentru informatiile financiare utilizate in cadrul acestei
analize sunt:
- bilantul contabil, document incheiat la sfarsitul exercitiului financiar, ale carui capitole,
categorii si posturi contin valorile nete ale elementelor patrimoniale;
- contul de rezultate, in care sunt regrupate veniturile si cheltuielile, in functie de caracterul
activitatii firmei.

Situatia bilantului firmei Tritipan SRL pentru perioada 2005-2007

Tabel 1
ACTIV   2005 2006 2007
  Imobilizari necorporale 0 0 0
ACTIVE Imobilizari corporale 1324.66 1836.81 6327.73
IMOBILIZATE Imobilizari financiare 0.69 1.91 4.11
  TOTAL 1325.35 11838.72 6331.84
  Stocuri 614.87 1010.72 2167.53
ACTIVE Creante 170.69 191.25 530.37
CIRCULANTE Disponibilitati 14.62 97.65 62.98
  TOTAL 800.18 1296.62 2760.88
CONTURI DE        
REGULARIZARE TOTAL 0 11.43 27.14
SI ASIMILATE        
TOTAL ACTIV   2125.53 3149.77 9119.86

PASIV   2005 2006 2007

CAPITALURI Capitaluri proprii -Total 131.40 462.21 1437.95
DATORII Termen Scurt 199.87 243.89 1420.69
  Termen lung 1451.12 1925.99 5718.82
  Alte datorii 0 517.68 542.40
  TOTAL 1650.99 2169.87 7681.90
Capital Permanent (CPr + DTL) 1582.51 2388.20 7156.77
PROVIZIOANE        
PENTRU RISCURI   0 0 0
SI CHELTUIELI        

4
CONTURI DE      
REGULARIZARE TOTAL 0 0 0
SI ASIMILATE        
TOTAL PASIV   2125.53 3149.76 9119.86

2.1 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A SOCIETATII

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii

diferitelor elemente patrimoniale (de activ sau de pasiv)
Metoda de analiza recomandata este metoda ratelor.
Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite
identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea
realizarii de analize comparative in timp si spatiu.

2.1.1 ANALIZA STRUCTURALA A ACTIVULUI BILANTIER

Elementele de activ sunt clasate in bilant in ordinea lichiditatilor crescatoare. Notiunea de

lichiditate exprima capacitatea unui elemant de activ de a fi transformat in numerar, in
conditiile normale de utilizare. Astfel, anumite elmente, si anume activele imobilizate, sunt
achizitionate in vederea unei utilizari durabile.
Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau
necorporale, achizitionate sau create de intreprindere, destinate sa serveasca o perioada
indelungata activitatea unitatii patrimoniale. Sunt asociate deciziei de investitii, fiind detinute
in maniera permanenta de societatea respectiva. Din punct de vedere financiar, activele
imobilizate sunt elemente stabile, care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se
reflecta prin intermediul tehnicilor de amortizare.
Activele imobilizate sunt formate din: imobilizari necorporale, corporale si financiare.
Imobilizari necorporale cuprind:
 Cheltuieli de constituire;
 Cheltuieli de cercetare si dezvoltare;
 Concesiuni, Brevete, Licente;
 Marci de fabrica;
 Fondul comercial
 Alte imobilizari necorporale.
Imobilizari corporale
Imobilizarile corporale constituie substanta oricarei societati, instrumentul sau industrial sau
comercial, fiind alcatuite din: terenuri si mijloace fixe, care la randul lor sunt alcatuite din:
cladiri, masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport.

Imobilizari financiare

5
Imobilizarile financiare sunt formate din:
 Titluri de participare;
 Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu;
 Alte titluri si creante imobilizate.
Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare,
supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide datorita destinatiei si naturii lor. In cadrul
fiecarui ciclu de exploatare ele trec din forma de active fizice in cea de creante si apoi de
disponobilitati. Sunt formate din : stocuri, creante, disponibilitati si plasamente.
Analiza efectiva a activului bilantier se realizeaza pe baza datelor din activul bilantului
patrimonial.
Valorile ratelor de structura a activului sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice
si juridice ale activitatii intreprinderii.

Tabel 2
ACTIV   2005 2006 2007
  Imobilizari necorporale 0 0 0
ACTIVE Imobilizari corporale 1324.66 1836.81 6327.73
IMOBILIZATE Imobilizari financiare 0.69 1.91 4.11
  TOTAL 1325.35 1838.72 6331.83
  Stocuri 614.87 1010.72 2167.53
ACTIVE Creante 170.69 191.25 530.37
CIRCULANTE Disponibilitati 14.62 97.65 62.98
  TOTAL 800.18 1299.61 2760.89
CONTURI DE        
REGULARIZARE TOTAL 0 11.43 27.14
SI ASIMILATE        
TOTAL ACTIV   2125.53 3149.76 9119.86

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

2.1.1.1Analiza activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate:

Active imobilizate x 100

Total activ

Aceasta rata masoara ponderea activelor imobilizate in patrimoniul total al intrepriderii.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia acestei rate este dupa cum urmeaza:

6
Activele imobilizate au crescut constant in suma absoluta in perioada pe care o analizam, de la
13.253.476 mii lei in 2005, la 63.318.345 miilei in 2007, lucru datorat investitiilor pe care
unitatea le-a facut atat pentru retehnologizare si aducerea parcului auto la standarde
internationale cat si pentru cumpararea unei noi cladiri pentru productie .
Din punct de vedere procentual, activele imobilizate s-au pastrat la un nivel mediu de 65% din
total active, avand o evolutie sinusoidala, perioada de minim fiind in anul 2006, datorata unei
cresteri fata de 2005 a conturilor de regularizare – activ.
Rata imobilizarilor necorporale:
Imobilizari necorporale x 100
Total activ

Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor intangibile ( brevete, licente, marci,
fond comercial etc. ) in cadrul patrimoniului firmei. In intreprinderile romanesti imobilizarile
necorporale detin o pondere foarte redusa sau lipsesc cu desavarsire. In alte tari, cu economii
dezvoltate, ponderea activelor necorporale este importanta, de exemplu in S.U.A., unde
ponderera valorii activelor necorporale este cuprinsa intre 40% si 80% din valoarea de
inlocuire a firmelor . Ponderea activelor necorporale in valoarea de piata a unor firme foarte
cunoscute este foarte mare: 94% la Microsoft, 96% la Coca-Cola, 84% la Intelsi 82% la
General Electric.
In ceea ce priveste societatea S.C. Tritipan S.R.L. investitia in imobilizari
necorporale nu exista. Acest lucru este posibil in conformitate cu caracteristicile intregii
economii romanesti, unde ponderea imobilizarilor necorporale este nesemnificativa in totalul
activelor, ceea ce duce la marea discrepanta existenta intre economia Romaniei si economiile
tarilor din S.U.A., Uniunea Europeana, Japonia etc.
Rata imobilizarilor corporale
Imobilizari corporale x 100
Total activ

Rata imobilizarilor corporale reflecta ponderea capitalurilor fixe in cadrul patrimoniului

intreprinderii. Ea inregistreaza valori foarte mari in cazul firmelor care folosese o

7
infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (producerea si distributia de energie,
transporturi etc.) De asemenea, ia valori ridicate in cadrul industriei grele, in activitatile ce
presupun importante investitii imobiliare (industria hoteliera) sau funciare (exploatarile
agricole).
Marimea acestei rate este influentata si de politica de amortizare practicata de societate.
Nu voi calcula marimea acestei rate deoarece ea este aceeasi cu marimea ratei activelor
imobilizate. Pentru a evidentia mai bine evolutia acestei rate am facut inca o exemplificare
grafica, folosind un alt model grafic.

Rata imobilizarilor corporale

75,00%
70,00%
65,00%
60,00%
55,00%
50,00%
2005 2006 2007
Rata imobilizarilor 62,40% 58,60% 69,60%
corporale

Miscarile imobilizarilor corporale pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. in perioada 31 decembrie

2004 – 31 decembrie 2005 sunt prezentate mai jos :
Tabel 3
mii lei
Valoarea     Valoarea
contabila bruta la Intrari Iesiri contabila bruta la
31 decembrie 2004 31 decembrie 2005
IMOBILIZARI        
CORPORALE
Terenuri 0 13.70 0 13.70
Constructii 20.50 107.75 0 128.24
Instalatii tehnice si
masini 209.36 831.75 0 1041.11
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 12.29 19.10 1.73 29.64
Imobilizari corporale
in curs 0 280.40 47.93 232.46
TOTAL 242.15 1252.70 49.66 1445.15

8
Miscarile imobilizarilor corporale pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. in perioada 31 decembrie
2005 – 31 decembrie 2006 sunt prezentate mai jos :
Tabel 4
. mii lei
  Valoarea     Valoarea
contabila bruta la contabila bruta la
31 decembrie 2005 Intrari Iesiri 31 decembrie 2006
IMOBILIZARI        
CORPORALE
Terenuri 13.70 47.73 0 61.43
Constructii 128.24 0 0 128.24
Instalatii tehnice si
masini 1041.11 630.50 8.35 1665.16
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 29.64 10.09 0 37.83
Imobilizari corporale
in curs 232.46 224.64 181.02 276.09
TOTAL 1445.15 912.96 189.36 2168.75

Miscarile imobilizarilor corporale pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. in perioada 31 decembrie

2006 – 31 decembrie 2007 sunt prezentate mai jos :
Tabel 5
mii lei
  Valoarea     Valoarea
contabila bruta la contabila bruta la
31 decembrie 2006 Intrari Iesiri 31 decembrie 2007
IMOBILIZARI        
CORPORALE
Terenuri 61.43 153.21 0 214.64
Constructii 128.24 1.90 0 130.14
Instalatii tehnice si
masini 1665.16 4403.95 6.80 6062.32
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 37.83 24.27 0 62.10
Imobilizari corporale
in curs 276.09 3737.11 3546.20 467.00
TOTAL 2168.75 8320.44 3553.00 6936.20

Modificarile amortizarii cumulate in perioada 31 decembrie 2004 – 31 decembrie 2005 sunt

prezentate mai jos :
Tabel 6
mii lei
Amortizare
  Sold la Amortizare aferenta Sold la

9
 imobilizarilor 31
31 decembrie in cursul scoase decembrie
2004 anului din evidenta 2005
ACTIVE NECORPORALE 0 0 0 0
ACTIVE CORPORALE
Terenuri 0 0 0 0
Constructii 2.24 6.06 0 8.30
Instalatii tehnice si masini 21.15 80.65 0 101.80
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 2.34 9.30 1.23 10.40
TOTAL 25.73 96.01 1.23 120.50

Modificarile amortizarii cumulate in perioada 31 decembrie 2005 – 31 decembrie 2006 sunt

prezentate mai jos :
Tabel 7
mii lei
Amortizare
  Sold la Amortizare aferenta Sold la
imobilizarilor
31 decembrie in cursul scoase 31 decembrie
2004 anului din evidenta 2005
ACTIVE
NECORPORALE 0 0 0 0
ACTIVE CORPORALE
Terenuri 0 0 0 0
Constructii 8.30 8,64 0 16.93
Instalatii tehnice si masini 101.80 203,11 5.51 299.72
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 10.40 5,20 0 15.27
TOTAL 120.50 216,95 5.51 331.92

Modificarile amortizarii cumulate in perioada 31 decembrie 2005 – 31 decembrie 2007 sunt

prezentate mai jos :

Tabel 8
Amortizare
  Sold la Amortizare aferenta Sold la
imobilizarilor 31
31 decembrie in cursul scoase decembrie
2004 anului din evidenta 2005
ACTIVE NECORPORALE 0 0 0 0
ACTIVE CORPORALE
Terenuri 0 0 0 0

10
 Constructii 16.93 6.01 0 22.94
Instalatii tehnice si masini 299.72 266.56 3.47 562.82
Alte instalatii, utilaje
si mobilier 15.27 7.43 0 22.70
TOTAL 331.92 280.00 3.47 608.46

Rata imobilizarilor financiare

Imobilizari financiare x100
Total activ
Aceasta rata reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma analizata le-a
stabilit cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere externa (participatii, intestitii de
portofoliu, credite acordate etc.)
Rata ia valori foarte ridicate in cazul holdingurilor al caror obiect de activitate il
constituie gestionarea unui portofoliu de participatii. Rata ia valori foarte scazute la firmele
mici si la cele axate pe o politica de intestivi financiare.
In ceea ce priveste situatia imobilizarilor financiare la S.C. TRITIPAN S.R.L. aceasta se
prezinta astfel:
Tabel 9
SITUATIA IMOBILIZARILOR FINANCIARE
  Slod initial Cresteri Reduceri Sold final ∆ %
IN ANUL 2004 0.11 11.13 10.55 0.69 - -
IN ANUL 2005 0.69 1.22 0 1.91 1.22 0.03
IN ANUL 2006 1.91 5.65 3.45 4.11 2.2 0.02

Dupa cum se poate observa in figura de mai sus rata imobilizarilor financiare la S.C.
TRITIPAN S.R.L. este foarte mica, sub 1%, nefiind foarte semnificativa. Dupa ce in 2006
acesta s-a dublat fata de anul precedent, in anul 2007 rata imobilizarilor financiare a scazut cu
aproximativ 25%.

11
2.1.1.2 Analiza activelor circulante
Rata activelor circulante
Active circulante x100

Total active

Rata activelor circulante reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor

economice ale intreprinderii.
Situatia activelor circulante in perioada analizata se prezinta astfel:
Tabel 10
ANUL 2005   2006   2007  
ACTIVE CIRCULANTE %   %   %
STOCURI 614.87 +1.415% 1010.72 +64% 2167.63 +214%
CREANTE 170.69 +361% 191.25 +12% 530.37 +277%
INVESTITII
FINANCIARE
PE TERMEN SCURT 0 0 0
CASA SI CONTURI
LA BANCI 14.62 +41% 97.65 +468% 62.98 -36%
TOTAL 800.18 810% 1299.62 62% 2760.88 112%

In exercitiul financiar 2004 – 2005 stocurile au cunoscut o crestere enorma de 1.415%,

colaborata cu cresterea creantelor cu 361% au dus la finalul anului 2005 la cresterea activelor
circulante cu aproape 800%.
Situatia s-a normalizat in ceilalti ani analizati, in ceea ce priveste stocurile si creantele, dar
trebuie remarcata cresterea excesiva a disponibilitatilor in anul 2006, cu aproape 500% fata de
exercitiul precedent, explicatia fiind ca stocurile in exces din 2005 au fost valorificate la
maximum.

Rata activelor circulante are o traiectorie sinusoidala, atingand maximul in anul 2006, si
coborand la valoarea minima din perioada analizata in 2007. Acest lucru a fost posibil pe
fondul scaderii disponibilului din casa si din conturile curente de la banci, care au cunoscut o
scadere .

12
In ceea ce priveste valoarea absoluta activele circulante cresc in fiecare din cei trei ani
analizati, in 2006 fata de 2005 cu 499.43, reprezentand o crestere cu 64%, iar in 2007 cu
1461.27 fata de 2006, adica 112% in crestere.
Rata stocurilor
Stocuri x100

Total activ
Aceasta rata ia valori ridicate in cazul firmelor cu activitate de productie, cu
ciclu lung de fabricatie, precum si in cazul firmelor cu specific de distributie de
bunuri materiale. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific prestare
servicii.
ANUL 2005   2006   2007  
STOCURI   %   %   %
MATERII PRIME 2,925,900 +4,023% 456.11 +56% 542.35 +19%
MATERIALE
CONSUMABILE 54.23 +175% 60.44 +11% 115.58 +91%
OBIECTE DE
INVENTAR
SI BARACAMENTE 0 0 0
SEMIFABRICATE, PRODUSE
FINITE SI REZIDUALE 137.32 - 313.36 +128% 132.55 -58%
MARFURI SI
AMBALAJE 20.80 +80% 75.11 +261% 47.17 -37%
TOTAL 501.95 +110% 905.02 +79% 837.65 -7%
Structura stocurilor la S.C. TRITIPAN S.R.L. in perioada 2005-2007 se prezinta astfel:
Tabel 11
Analizand datele din tabelul de mai sus se poate observa o crestere a stocurilor in 2005
cu 110% in total, crestere care se mentine si in 2006, procentul scazand la 79% fata de anul
2005, pentru ca in anul 2007 sa se constate o scadere fata de 2006 cu 7%, datorata in principiu
scaderii semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale cu 58% fata de anul 2006.
Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia ratei stocurilor se prezinta astfel:

13
Rata stocurilor cunoaste o scadere foarte accentuata in anul 2007, de la 29% in 2006 la numai
9%. Acest lucru dovedeste ca perioada ciclului de productie s-a micsorat semnificativ si ca
stocurile sunt mai bine folosite si judicios achizitionate.
Durata in zile a unei rotatii a stocurilor:
Stocuri x Timp
Cifra de afaceri

Analizand graficul de mai jos se observa o scadere continua a duratei in zile a unei rotatii a
stocurilor, pe fondul cresterii continue, in perioada analizata, a cifrei de afaceri si fluctuatie
stocurilor. Astfel in anul 2007 cifra de afaceri a crescut cu 205% fata de 2005 si cu 20% fata
de 2006, in timp ca stocurile au crescut in 2006 fata de 2005 cu 79% dar in 2007 au scazut
fata de anul 2006 cu 7%. Concluzionand in anul 2007 cifra de afaceri creste, stocurile scad si
durata de rotatie a stocurilor scade la 54 de zile, adica cu 23 %.

Rata creantelor comerciale:

Clienti si conturi asimilate x100

Total activ

Rata creantelor comerciale reflecta importanta portofoliului de creante comerciale in cadrul

patrimoniului. Ea este influentata de durata in care se fac platile de catre clienti si de catre
specificul activitatii desfasurate.
Aceasta rata ia valori ridicate in cazul intreprinderilor industriale si inregistreaza valori
scazute la firmele care vin in contact direct cu o clientela care plateste in numerar.

Pentru S.C. TIRTIPAN S.R.L. evolutia acestei rate se prezinta dupa cun urmeaza:

ANUL 2005 2006 2007

CLIENTI CREDITORI 140.76 176.55 418.46
TOTAL ACTIV 2125.53 3138.33 9092.72

14
Pentru S.C. TIRTIPAN S.R.L. creantele au crescut constant in suma absoluta, in acelasi timp
si activele au crescut in suma absoluta, dar rata lor de crestere a fost mai mare decat rata de
crestere a creantelor comerciale.
Astfel rata creantelor comerciale scade cu cate un procent in fiecare dintre anii pe care ii avem
in vedere.

Rata disponibilitatilor
Disponibilitati banesti + Titluri de plasament x 100
Total activ
Marimea acestei rate trebuie analizata cu circumspectie datorita faptului ca disponibilitatile
sufera modificari de mare amplitudine pe perioade relativ scurte.
Rata are o valoare informationala scazuta deoarece nu intotdeauana o pondere ridicata a
disponibilitatilor in totalul activului semnifica o buna activitate a firmei.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. rata disponibilitatilor este este destul de mica, in doi dintre cei
trei ani analizati fiind sub 1%, exceptie facand anul 2006 cand aceasta rata a fost 3%.

15
2.1.2 ANALIZA STRUCTURALA A PASIVULUI BILANTIER

Componentele pasivului sunt clasate in ordinea exigibilitatii, adica dupa aproximitatea datei
eventuale de rambursare. Dupa acest criteriu, posturile de pasiv sunt structurate in:

 Capitaluri proprii
 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
 Datorii
 Conturi de regularizare de pasiv

Capitalul propriu reprezinta masa patrimoniala ce apartine proprietarilor de intreprinderi,

sumele nedatorate in momentul inchiderii bilantului. Capitalul propriu cuprinde:
 Capitalul social reprezentat de valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale,
respectiv aportul in natura sau in numerar;
 Primele legate de capital;
 Diferentele din reevaluare – egale cu soldul dintre valoarea actuala (mai mare) si
valoarea inregistrata (mai mica) a activului reevaluat, care se transfera, potrivit legii,
fie la capitalul social, fie la rezerve;
 Rezervele, rezultate din capitalizare profitului, sunt formate din:
1. rezerve legale – constituite annual din rezultatul brut in limitele stabilite de
lege;
2. rezervele statutare – constituite annual din profitul net conform statutului;
3. alte rezerve – ce pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru
acoperirea unor pierderi sau pentru cresterea capitalului social, potrivit
hotararii adunarii generale.
 Rezultatul exercitiului;
 Subventii pentru investitii – sumele alocate de la buget sau din alte surse in vederea
procurarii de echipamente sau a altor bunuri de natura imobilizarilor;
 Alte fonduri proprii – formate din:
o Fondul de dezvoltare – constituit din amortizare, profitul net, sumele obtinute
din vanzarea mijloacelor fixe sau din valorificarea materialelor rezultate din
dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune;
o Fondul de participare a salariatilor la profitul societatii;
 Provizioane reglementate.
Dupa origine, capitalul propriu poate fi structurat in :
 Capital extern – aportul actionarilor, subventii pentru investitii;
 Capitalul intern – amortizarea, rezerve, provizioane;
Datoriile exprima valoarea resurselor straine folosite de companie o perioada mai mare sau
mai mica de timp, rezultate din relatiile acesteia cu furnizorii, bancile, statul, propriul
personal. Dupa continutul lor, datoriile pot fi strucate astfel:
 Datorii financiare;

16
  Datorii comerciale;
 Datorii fiscale si sociale;
 Datorii fata de asociati;
Analiza se efectueaza pe baza urmatoarelor rate de structura ale pasivului bilantului:
Rata stabilitatii finantarii:
Capital permanent x 100
Total pasiv
Capitalul permanent este format din capitalurile proprii si din datoriile pe termen mediu si
lung.
Aceasta rata reflecta ponderea surselor ce raman la dispozitia intreprinderii pentru o perioada
mai mare de un an in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice.
Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia acestei rate este dupa cum urmeaza:

Rata stabilitatii finantarii este pe intraga perioada studiata intre 74% si 79%, variatia de 5
procente nefiind foarte semnificativa. Toate acestea pe fondul cresterii finantarilor pe termen
lung si utilizarii cu preponderenta a acestui tip de finantare in detrimentul finantarilor pe
termen scurt, a caror valoare este destul de mica.
Desi capitalul permanent s-a triplat in cursul ultimului exercitiu financiar analizat,
adica 2007, valoarea ratei stabilitatii finaciare, desi a crescut cu 3% fata de perioada
anterioara, nu s-a marit semnificativ deoarece pe ansamblu si valoarea totala a pasivului s-a
marit aproape de trei ori.
Rata autonomiei globale:
Capital propriu x 100
Total pasiv

Aceasta rata reflecta ponderea surselor proprii folosite in finantarea mijloacelor economice ale
intreprinderii. Ea difera in functie de politica financiara a intreprinderii si de rentabilitatea ei.
Aceasta rata se recomanda a fi mai mare sau maxim egala cu 1/3.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia acestei rate este dupa cum urmeaza:

17
Evolutia acestei rate a autonomiei globale are darul de a ne dovedi ca firma foloseste foarte
mult in activitatea sa creditele, atat cele pe termen lung, care au valori absolute mai mari, cat
si pe cele pe termen scurt dar mai mici ca valoare.
Desi media in industrie este de 33%, evolutia ratei autonomiei globale nu constituie o mare
problema pentru societate, mai ales ca se afla intr-un trend crescator.
Rata datoriilor pe termen scurt:
Datorii pe termen scurt x 100
Total pasiv
Rata datoriilor pe termen scurt semnifica ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai
mic de un an in totalul surselor intreprinderii.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia acestei rate este dupa cum urmeaza:

Dupa cum se poate observa rata datoriilor pe termen scurt este destul de mica, avand aceasta
valoare si din cauza faptului ca firma are datorii nesemnificative catre furnizori, iar
imprumuturile pe o perioada mai mica de un an nu au o valoare foarte ridicata.

18
 Rata datoriilor totale:
Datorii totale x 100
Total pasiv
Valoarea acestei rate reflecta in ce proportie activele firmei sunt finantate pe seama datoriilor
pe termen scurt, mediu si lung.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia acestei rate este dupa cum urmeaza:

Rata datoriilor totale are valori intre 70% si 80% ceea ce inseamna destul de mult, dar acest
lucru este explicabil prin creditele pe termen lung pe care firma le-a luat pentru modernizare si
retehnologizare.
Dupa cum am observat mai sus rata datoriilor pe termen scurt este destul de mica, asa ca se
poate accepta mai usor valoarea mare pe care rata datoriilor pe termen lung o inregistreaza in
perioada analizata.

2.2 Analiza lichiditatii

Sistemul de rate de lichiditate

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea societatii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.
Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se impune compararea pasivelor pe termen
scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada.
Pentru analiza lichiditatii si solvabilitatii unei firme se recomanda folosirea metodei ratelor.
In literatura de specialitate ratele de lichiditate sunt cunoscute si sub denumirea de rate de
trezorerie si au rolul de a masura capacitatea de plata a societatii.
Analiza ratelor rezultate prin compararea ansamblului lichiditatilor potentiale (active
transformabile in moneda pe termen scurt) cu exigibilitatatile potentiale (datorii rambursabile
pe termen scurt) constituie o metoda rapida si usor de utilizat pentru aprecierea gradului in
care firma face fata obligatiilor pe termen scurt.

19
Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se compara pasivele pe termen scurt cu resursele
disponibile din aceeasi perioada.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt :
Rata lichiditatii generale (Rlg) care se determina prin raportarea valorii activelor curente la
valoarea pasivelor curente.
Rlg = Active curente
Datorii curente
Activele curente includ disponibilitatile, valorile mobiliare foarte lichide, efectele comerciale
de primit si stocurile, pe cand pasivele curente sunt formate din efecte comerciale de platit,
credite bancare pe termen scurt, partea din imprumuturile pe termen mediu si lung a caror
scadenta este in cadrul exercitiului financiar current, impozite de platit si alte obligatii (in
principal cele salariale).

Daca o intreprindere trtece prin dificultati financiare aceasta incepe sa-si onoreze platile mai
tarziu, sa acumuleze credite bancare etc. Daca pasivele curente cresc mai rapid decat activele
curente, rata curenta scade, ceea ce constituie semnalul aparitiei unor probleme de natura
economico-financiara.
Valoarea supraunitara a acestei rate este expresia existentei unui fond de rulment care permite
intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in miscarea activelor circulante sau unor
deteriorari ale valorii acestora. Cu cat rata lichiditatii generale este mai mare decat 1, cu atat
intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinata
de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor.
In cazul in care valoarea acestei rate este subunitara, inseamna ca lichiditatile sunt mai
mici decat exigibilitatile potentiale. Aceasta se datoreaza faptului ca datoriile exigibile pe
termen scurt nu sunt acoperite, in principiu, de activele circulante, iar fondul de rulment are o
valoare negativa. Totusi, valoarea subunitara a ratei nu constituie un pericol atunci cand
stocurile se reduc treptat in scopul achitarii datoriilor exigibile pe termen scurt, dar fara a
stanjeni continuitatea productiei. Trebuie evitata o evolutie descrescatoare a lichiditatii,
deoarece aceasta evidentiaza o activitate in declin, fapt ce va determina creditorii sa devina
circumspecti in ceea ce priveste acordarea de noi imprumuturi.
Rata lichiditatii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii pe
termen scurt, pentru ca indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt
perfect acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate in lichiditati in decursul unei
perioade care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.
Desi media acestei rate in ramura industrie este de 1,8 ea nu poate fi considerata ca
fiind un numar magic pe care toate firmele din sector trebuie sa incerce sa-l atinga. Aceasta
deoarece, unele firme foarte bine conduse se pot plasa deasupra valorii respective, iar altele la
fel de bune se pot plasa sub valoarea medie a ratei.

ANUL 2005 2006 2007

LICHIDITATEA GENERALA 1.6 1.8 1.5

20
Dupa cum se poate observa in graficul si in tabelul de mai sus, valorile lichiditatii generale
sunt cuprinse intre 1.5 si 1.8. Valoarea medie in ramura industrie este de 1.8.

Acest lucru inseamna ca S.C. TRITIPAN S.R.L. poate face fata obligatiilor de plata pe
termen scurt, cu active de aceeasi natura. Societatea dispune de un fond de rulment care ii
permite sa faca fata incidentelor ce pot aparea in miscarea activelor circulante, sau deteriorarii
valorii acestora.

Rata lichiditatii intermediare: este cunoscuta si sub denumirea de “rata rapida” potrtivit
teoriei economice nord-americane. Ea va exprima capacitatea societatii de a isi onora datoriile
pe termen scurt din creante si disponibilitati.

Ca modalitati de calcul, rata lichiditatii curente se poate determina astfel:

 prin scaderea valorii stocurilor din valoarea activelor curente si impartirea diferentei astfel
obtinute la valoarea pasivelor curente:

Rlr = Active curente – Stocuri

Pasive curente

Lichiditatea intermediara (redusa) = (Active circulante - Stocuri) / Datorii curente

Stocurile sunt de obicei cele mai putin lichide dintre toate componentele activelor curente ale
unei intreprideri (pot aparea pierderi in momentul in care se pune problema lichidarii acestor
stocuri). De aceea, aceasta rata poate fi considerata ca fiind un “test acid” pentru masurarea
capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt.

 Prin raportarea sumei creantelor si disponibilitatilor la datoriile exigibile pe termen scurt

(pasivele curente) si anume:
Rli = Creante + Disponibilitati
Pasive curente

21
Aceasta rata este de regula subunitara. Ea trebuie insa analizata si interpretata cu prudenta prin
luarea in calcul a unor aspecte de deteliu privind structura creantelor (numar de clienti,
ponderea lor in totalul creantelor etc.). In teoria economica exista opinii potrivit carora o rata
cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala.

ANUL 2005 2006 2007

LICHIDITATEA INTERMEDIARA 0.9 1.2 0.4

Dupa cum se poate observa din graficul si din tabelul de mai sus, valorile lichiditatii
intermediare sunt cuprinse intre 0.4 si 1.2. Valoarea medie in teoria economica este intre 0.8
si 1 si reprezinta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea.

Putem concluziona ca situatia societatii analizate este optima, desi in anul 2007 valoarea ratei
este 0,4 si reprezinta o scadere fata de 2006, cauzata de faptul ca stocurile au crescut foarte
mult in aceasta perioada, ele fiind si cel mai putin lichide dintre active. Daca se doreste
lichidarea acestor stocuri se pot inregistra pierderi semnificative tocmai datorita lichiditatii
scazute.

Rata lichiditatii imediate realizeaza corespondenta dintre elementele cele mai lichide ale
activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.
Aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de rata capacitatii de plata immediate. Masoara
capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor, utilizand disponibilitatile existente astfel:

Rli = Plasamente si disponibilitati

Datorii imediat exigibile

In teoria economica rata mai este cunoscuta sub denumirea de trezorerie la vedere sau rata
solvabilitatii imediate. Pentru interpretarea acestei rate trebuie luate in considerare o serie de
informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii.

22
Un nivel ridicat al ratei indica o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicata, dar care poate fi
consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a
acestei rate nu constituie o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad
redus de lichiditate.
O valoare redusa a ratei lichiditatii immediate poate fi compatibila cu mentinerea
echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale,
detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizate in concordanta cu
exigibilitatea datoriilor immediate.
Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul unei activitati complexe desfasurata de
intreprindere si care reclama o corelare judicioasa a termenilor de plata a obligatiilor cu cele
de incasare a creantelor. Eficacitatea analizei sporeste, in situatia in care este luata in calcul si
viteza de rotatie a capitalurilor intreprinderii. Rata lichiditatii immediate este considerat a fi
un indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor.

ANUL 2005 2006 2007

Rata lichiditatii immediate 0.08 0.4 0.05

Rata lichiditatii imediate la sociatatea analizata se incadreaza intre limitele impuse de

intervalul optim , 0,2 -0,4, numai in anul 2006, in ceilalti ani fiind cu mult mai mica decat ar fi
normal. Aceasta tendinta poate fi rezultatul unei cresteri mai accentuata a datoriilor pe termen
scurt decat a disponibilitatilor. O rata scazuta a lichiditatii immediate nu constituie neaparat o
problema pentru companie daca ea dispune de alte active curente care pot fi transformate
rapid in lichiditati.

2.3 Fluxul de trezorerie

Toate operatiile pe care intreprinderea le desfasoara se regasesc imediat sau la termen, sub
forma fluxurilor de trezorerie. Astfel, o firma isi asigura perenitatea doar daca prin activitatea
sa degaja in mod permanent trezorerie.

23
Trezoreria reprezinta o informatie cheie, care permite apreciarea performantelor intreprinderii,
avand si un rol strategic in ceea ce priveste nivelul sau de formare cat si modul de utilizare.
Existenta trezoreriei reflecta pozitia strategica a firmei in raport cu produsele sale, pietele sale,
concurentii si factorii externi. Deasemenea acesta constituie gajul flexibilitatii firmei deoarece
permite managerilor sa realizeze obiectivele strategice ale firmei prin achizitii de mijloace
fixe sau prin investitii financiare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii privind modul in care intreprinderea
genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. Lichiditatile reprezinta
fondurile disponibile si depozitele la vedere, iar echivalentele de lichiditati, plasamente pe
termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si
a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.
In cadrul tabloului fluxurilor de trezorerie, fluxurile sunt grupate in urmatoarele trei categorii:
 Fluxuri generate de activitati de exploatare;
 Fluxuri generate de activitati de investitii;
 Fluxuri generate de activitati de finantare;
Rezultanta finala a celor trei categorii de fluxuri este trezoreria neta, care poate fi determinata
astfel:
 Prin metoda directa, conform careia se opereaza cu incasari si plati brute in
numerar;
 Prin metoda indirecta, conform careia se porneste de la profitul net, care se
corecteaza cu activele nemonetare, alte elemente de venituri sau cheltuieli
nelegate de exploatare etc.

Tabloul de finantare reprezinta alocarile si resursele care explica variatiile patrimoniului

Societatii in cursul unei perioade de referinta, in cazul nostru, anul 2007.
Pornind de la bilanturile si conturile de profit si pierdere pentru anii 2005 si 2006 se
intocmeste un tablou alocari-resurse in stare sa sublinieze variatiile posturilor de 24ctive si de
pasiv in cursul perioadei. Diferenta dintre cele doua categorii de documente contabile de
sinteza transpun miscarile financiare intre cei doi ani succesivi. Variatiile sunt imediat clasate
in alocari, si repectiv, resurse, dupa cum este vorba de o intrare sau o iesire de fonduri.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. calculul fluxului de trezorerie este dupa cum urmeaza:
Tabel 12
Fluxurile de trezorerie in anul 2004 ( mii lei )
Fluxuri de trezorerie relative la activitati de exploatare  
Rezultatul contabil inainte de impozitare 515.27
(+) Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele 280.00
(-) Venituri din provizioane  
(+) Cheltuieli privind dobanzile 59.42
(-) Venituri din dobanzi si dividende 0.91
(+/-) Variatia stocurilor 1156.82

24
 (+/-) Variatia clientilor si alte creante din exploatare 339.13
(+/-) Variatia furnizorilor si alte datorii din exploatare 340.20
(+/-) Variatia veniturilor in avans 24.72
(+/-) Variatia cheltuielilor in avans 15.71
(-) Plati privind impozitul pe profit 123.61
FNT din exploatare ( I ) 169.34
Fluxuri de trezorerie relative la activitati de investitii  
(-) Plati privind achizitia de imobilizari 4490.92
(+) Incasari din vanzarea de imobilizari 46.52
(+) Dobanzi incasate 0.91
(+) Dividende incasate 391.66
(+) Incasarea de subventii pentru investitii 542.40
FNT din investitii ( II ) 3509.43
Fluxuri de trezorerie relative la activitati de finantare  
(+) Cresteri de capital in numerar 975.74
(-) Rambursari de capital in numerar  
(+) Contractarea de imprumuturi bancare 3792.83
(-) Rambursarea de imprumuturi bancare 705.81
(-) Dobanzi platite 27.95
(-) Dividende platite  
FNT din finantare ( III ) 4034.81
Variatia neta a lichiditatilor (I+II+III) 356.03
(+) Lichiditati la inceputul exercitiului 97.65
(=) Lichiditati la sfarsitul exercitiului 453.68

Asa cum se poate vedea din calculul fluxului de trezorerie pentru anul 2004, cea mai
importanta sursa de finantare a intreprinderii o reprezinta creditele pe termen scurt si cresterile
de capital. Aceste surse sunt folosite pentru achizitia de stocuri, investitii in imobilizari
corporale.

In concluzie, desi intreprinderea are performante deosebite, trezoreria din activitatea

curenta este insuficienta pentru acoperirea operatiilor de investitii, astfel aceasta este
nevoita sa apeleze la surse externe de finantare obtinute prin majorare de capital, deci fara a
modifica structura actionariatului si evitand interventia externa in procesul de luare a
deciziilor.

2.4 Analiza echilibrului financiar

25
Notiunea de echilibru financiar
Echilibrul financiar sau solvabilitatea socieitatii exprima atitudinea intreprinderii de a face
fata angajamentelor sale, adica de a achita datoriile pe masura ce ajung la scadenta.

Analiza echilibrului financiar imbraca o importanta majora in evolutia analizei financiare. Din
punct de vedere istoric acest domeniu este primul in ceea ce priveste analiza financiara.
Instrumentele analizei financiare au fost create de bancheri si de alti creditori, preocupati sa
aprecieze in mod riguros riscurile legate de un debitor actual sau potential.

Pe de alta parte subiectul solvabilitatii are o importanta deosebita pentru ca o intreprindere

insolvabila prezinta risc de faliment si va fi deci expusa disparitiei. In acest caz, aprecierea
solvabilitatii constituie un subiect fundamental pentru orice diagnostic financiar.

Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul
de exigibilitate a elementelor de pasiv.
Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente : fondul de rulment si
indicatorii ratei de structura.

In principiu, diagnosticul referitor la solvabilitate se loveste de o dificultate majora.

Aprecierea solvabilitatii implica un proces de previziune referitor la conditiiler in care
intreprinderea studiata este in situatia de a face fata scadentelor sale viitoare. Diagnosticul
financiar trebuie astfel sa procedeze la anticiparea si enuntarea unor previziuni asupra
evolutiei societatii, asupra situatiei sale financiare precum si asupra echilibrelor sale
financiare.

Cresterea fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea societatii, pentru ca o

finantare la nivel inalt si pe termen lung urmeaza unei dezvoltari a intreprinderii.
Utilizarea fondului de rulment a fost si este contestata. Multe intreprinderi folosesc din ce in
ce mai mult un credit pe termen scurt ce se reinoieste continuu si capata caracter permanent.

In aceasta situatie fondul de rulment devine o marja de securitate inutila, iar in perioadele
dificile de activitate ale intreprinderii, sau ale bancii, un asemenea credit poate sa nu mai fie
reinoit, creandu-se astfel disfunctionalitati intreprinderii.

Indicatorii financiari utilizati in analiza echilibrului financiar sunt:

 Fondul de rulment
 Necesarul de fond de rulment
 Trezoreria neta

Fondul de rulment reprezinta marja de securitate ce masoara echilibrul financiar si se poate

aprecia fie ca diferenta intre capitalurile permanente si activul imobilizat, fie ca diferenta intre

26
activul circulant si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive dar
si negative.

Modalitati de calcul a fondului de rulment:

Conform conceptiei patrimoniale, fondul de rulment se poate calcula astfel:

a) FR = C permanent – A imobilizate
Fondul de rulment poate fi descompus in fond de rulment propriu (FRp) si Fond de rulment
imprumutat (FRi):
FR = FRp + FRi
FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate
FRi = Datorii pe termen mediu si lung

b) FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

In aceasta situatie, fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Aceasta prezinta o valoare informativa ridicata,
asigurand legatura dintre partile bilantului.
Ca urmare, fondul de rulment este considerat ca fiind cel mai important indicator al
echilibrului financiar lichiditate – exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a
riscului de incapacitate de plata.
Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia fondului de rulment se prezinta astfel:

Analizand graficul de mai sus se observa ca valorile fondului de rulment sunt pozitive si cresc
in fiecare an cu sume destul de ridicate. Valorile ridicate constituie premisa unei capacitati
sporite de plata.

Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre nevoile temporare si sursele

temporare, respectiv suma necesara decalajelor care se produc in timp, intre fluxurile reale si
fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare.

Pe baza bilantului patrimonial aceasta se stabileste astfel:

27
NFR = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – (Datoriile pe termen scurt – Creditele pe
termen scurt)
NFR = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – Obligatii pe termen scurt
sau
NFR = (Stocuri + Creante)-Obligatii pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment reflecta, in esenta, activele circulante de natura stocurilor si

creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt (surse atrase). Obligatiile pe
termen scurt de natura celor fata de furnizori, salariati, bugetul de stat etc. pana in momentul
platii lor reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.
Pe baza bilantului functional nevoia de fond de rulment se determina astfel:
NFR = Nevoi ciclice – Resurse ciclice
In acest caz nevoia de fond de rulment este formata din partea pentru exploatare (NFRE) si
cea in afara exploatarii (NFRAE):
NFR = NFRE + NFRAE
NFRE = Active ciclice aferenta exploatarii – Surse ciclice din afara exploatarii
NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii – Surse ciclice din afara exploatarii

Necesarul de fond de rulment se modifica in permanenta ca urmare a operatiunilor curente,

privind plata salariilor, achitarea obligatiilor fiscale, incasarea unor clienti. Necesarul de fond
de rulment este foarte fluctuant.
Daca nevoia de fond de rulment este:
- pozitiva, situatia se considera a fi normaladaca este rezultatul unei politici de
investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Altfel aceasta
reflecta un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si
exigibilitatea datoriilor de exploatare.
- negativa, semnifica un surplus de resurse temporare comparativ cu nevoile
temporare, situatia fiind favorabila doar daca este rezultatul accelerarii rotatiei
activelor circulante si ale angajarii de datorii cu scadente mai mari.
Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia necesarului de fond de rulment se prezinta astfel:

28
 Necesarul de fond de rulment este pozitiv pe toata durata perioadei analizate, ceea ce s-ar
traduce prin faptul ca sursele temporare de care dispune societatea sunt mai mari decat
nevoile.

Fondul de rulment pozitiv (pe toata perioada de trei ani analizata) indica excedentul
capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile pe care le finanteaza, excedent ce va fi
utilizat pentru finantarea activelor circulante. De asemenea firma detine si un fond de rulment
propriu pozitiv, ceea ce indica faptul ca imobilizarile sunt finantate integral de capitaluri
proprii .
Partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt se regaseste sub
forma nevoii de fond de rulment pozitiva in toti anii analizati. Aceasta nevoie de fond de
rulment pozitiva reflecta decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si a creantelor pe
de o parte si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt pe de alta parte.
Dar se observa ca fondul de rulment este (in anul 2005) mai mic decat nevoia de fond
de rulment, deci se inregistreaza o trezorerie neta negativa care indica un deficit monetar la
sfarsitul anului, deci o situatie de dezechilibru financiar. Situatia se imbunatateste pe an ce
trece iar in 2007 fondul de rulment este, ca marime absoluta, mai mare decat necesarul de
fond de rulment asta generand o trezorerie neta pozitiva.

Trezoreria neta este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de
fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen mediu si lung, cat si pe
termen scurt.

i. Pe baza bilantului patrimonial (financiar), aceasta se calculeaza cu urmatoarea

formula:
TN = FR – NFR
ii. Trezoreria neta se poate calcula pe baza bilantului functional astfel:
TN = FRNG – NFR
Unde FRNG este Fondul de Rulment Net Global
Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca
urmare a unei activitati rentabile. In cazul in care necesarul de fond de rulment este constant,

29
atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net diminuat cu dividendele platite
in cursul aceleiasi perioade, la care se aduna amortizarea.
Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfarsitul anului si care a fost acoperit
pe seama creditelor pe termen scurt. In situatia in care necesarul de fond de rulment este
constant, trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi.

Pentru S.C. TRITIPAN S.R.L. evolutia trezoreriei nete se prezinta astfel:

Desi ata FR cat si NFR au numai valori pozitive trezoreria neta a fost negativa in anul 2005,
deoarece necesarul de fond de rulment este mai mare decat valoarea fondului de rulment in
perioada amintita.
In anii urmatori trezoreria neta este pozitiva si crescand in fiecare dintre cei doi ani ramasi
ceea ce inseamna ca activitatea firmei este rentabila.

Tinand cont de faptul ca intreprinderea realizeaza produse rentabile, dispunand de piata, atat
de aprovizionare cat si de desfacere si ca inregistreaza o crestere a nevoii de fond de rulment,
ca urmare a dezvoltarii activitatii, existenta unei trezorerii nete negative nu semnifica o
situatie economico-financiara nefavorabila, ci inregistrarea unui decalaj intre termenul mediu
de transformare a stocurilor si creantelorin lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor
pe termen scurt.

2005 2006 2007

Cifra de afaceri 4.394.552,00 5.675.903,00 8.243.239,00
Venituri totale 7.681.749,00 6.962.891,00 9.391.878,00
Cheltuieli totale 7.637.963,00 6.702.822,00 8.501.332,00
Profit(pierdere) net 36.405,00 222.260,00 760.488,00

30
2.5 Analiza rentabilitatii

Indicatori de rentabilitate
 Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100

%
Indicator 2005 2006 2007
Marja de profit 0,83 3,91 9,22
Rata rentabilitatii
resurselor consumate 0,47 3,31 8,94

Marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare
valoare in anul 2007, in anul 2005 avand cea mai mica valoare . Valorile acestui indicator sunt
date de fluctuatiile cifrei de afaceri si a cheltuielilor, in 2007 inregistrandu-se cele mai mari
cheltuieli dar si cea mai mare cifra de afaceri, astfel a rezultat o marja a profitului de 9.22%.
Rata rentabilitatii resurselor consummate se calculeaza prin raportarea unui indicator al
rezultatelor la consumul de resurse implicat in obtinerea lui, exprimind in acest fel eficienta
efortului materializat in costuri.
Dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consummate este data in principal de variatia
structurii vinzarilor, a costului unitar si a preturilor de vinzare. Aceasta a avut valoarea cea
mai mare in anul 2007, respectiv 8,94, ceea ce arata ca veniturile sunt mult mai mari decat
cheltuielile.Rata a fost in crestere din 2005 fiind 0,47, pana in anul 2007 8,94 , diferenta fiind
considerabila.
2.6 Analiza SWOT
PUNCTE FORTE:
 Inregistrarea de profit la finalul anului 2007, fapt ce se mentine si in primul trimestru al
anului 2008;
 Materiile prime sunt produse in mare parte de societate, ceea ce duce la o stabilitate
sporita in cazul fluctuatiei pretului la grau, de exemplu;

31
  Aria de distributie este din ce in ce mai mare, intinzandu-se acum in trei judete (Ialomita,
Calarasi, Braila);
 Accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor;
 Mentinerea termenul de incasare al creantelor constant sub 30 de zile, in conditiile
cresterii vanzarilor si ariei de distributie(numarului de clienti);
 Datoriile catre furnizori sunt platite la termenele stabilite, neexistand probleme din aceasta
cauza;
 Fluxul de trezorerie este pozitiv;
 Fondul de rulment este pozitiv si are o tendinta crescatoare de la an la an , ceea ce
constituie premisele unei capacitati sporite de plata;
 NFR are valori pozitive in toti cei trei ani analizati, ceea ce inseamna ca sursele temporare
de care dispune societatea sunt mai mari decat nevoile;
 Trezoreria neta este pozitiva in 2007, fiind urmarea unei activitati rentabile;
 Detine terenuri de buna calitate pentru practicarea agriculturii;
 Acoperire teritoriala buna cu retea proprie de transport a produselor finite;
 Creste viteza de rotatie a produselor finite.

PUNCTE SLABE:
 Rata disponibilitatilor este mica si in scadere;
 Rata datoriilor totale are valori destul de ridicate, intre 70 si 80%;
 Rata lichiditatii generale este putin sub limita considerata normala pe piata (1.8);
 Rata lichiditatii immediate este mult sub limita acceptata ca fiind normala in anii 2005 si
2007, exceptie facand 2006 cand aceasta rata a fost acceptabila;
 Ratele solvabilitatii generale si patrimoniale sunt sub limita considerata normala pe piata;
 Gradul ridicat de uzura morala si fizica al unor instalatii de productie care nu au intrat inca
in programul de modernizare;
 Alternanta de ani secetosi si umezi, care face dificila previzionarea prductiei de cereale si
implicit a veniturilor realizabile;
 Economia zonei este in curs de stabilizare;
 Dependenta de cateva materii prime de baza, respectiv graul si energia electrica, care
reprezinta o mare parte din cheltuielile societatii;

OPORTUNITATI:
 Restructurarea sectorului agriculturii;
 Posibilitatea de a primi fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea
agriculturii (SAPARD);
 Posibilitatea de a primi fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea
activitatilor de productie, pentru retehnologizare, astfel incat produsele oferite pe piata
sa respecte standardele europene in vigoare;

32
  Perfectionarea resurselor umane prin participarea la training-uri si schimburi de
experienta atat in tara cat si in strainatate.

AMENINTARI:
 Aparitia unor probleme de transport care sa incetineasca livrarea marfurilor catre
distribuitori, ceea ce poate avea ca efect negativ pierderea clientilor;
 Cresterea concurentei in zonele rurale, unde apar noi producatori care pot acoperi din
cererea pietei locale;
 Impunerea unor masuri mai drastice de catre banci in ceea ce priveste acordarea de
credite, tinand cont de faptul ca societatea nu dispune de lichiditati suficiente care sa-i
acopere nevoia de retehnologizare si de expansiune pe noi piete de desfacere;
 Modificarile conditiilor meteo din tara noastra si lipsa unor infrastructuri bine puse la
punct(diguri, canale colectoare etc.) care pot compromite productia de cereale, lucru
care afecteaza si existenta materiilor prime pentru activitatea de panificatie a societatii;
 Perioada medie de recuperare a creantelor poate creste o data cu intrarea pe noi piete
de desfacere, ceea ce poate provoca o lipsa de lichiditati pe termen scurt si mediu;

Capitolul III

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

3.2 Piata de desfacere

Piata de desfacere a produselor de panificatie ale societatii este reprezentata de intreg judetul
Ialomita, incluzand aici orasele Slobozia, Urziceni, Fetesti, Tandarei si Amara, o mare parte
din judetul Calarasi si cateva sate si comune din judetul Braila.
Livrarile de marfa se fac cu masinile societatii, marca Dacia Pick-up si Fiat Ducato Maxi,
transportul fiind gratuit.
3.2 Prezentarea principalelor produse comercializate
 Paine proaspata

33
Oferta Tritipan cuprinde diferite variante de paine proaspata - din faina alba de grau si din
fainuri speciale si mixuri de cereale - cu gramaje si forme diverse, pornind de la Paine Alba
Simpla in diferite gramaje si pana la specialitati intr-o gama variata ce corespunde celor mai
diverse gusturi si nevoi nutritionale:
 Principalele produse din faina alba, livrate zilnic, sunt: Franzela 280g , Painea Casei
330g , Paine alba 1000g , Paine Spicul 280g (fara sare) , Paine Alba Simpla 450g si
Paine Alba 350g .
 Painile pentru nutritie speciala intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse
gusturi si nevoi nutritionale: Specialitatile alba cu tarate 400g si neagra cu tarate
350g , Paine neagra 750g , Digestia 350g , Paine Integrala 300g , Paine Integrala
(fara sare) 300g, Paine neagra (fara sare) 350g.
 Specialitati
Impreuna cu produsele de baza - Paine alba si paini pentru nutritie speciala – Tritipan livreaza
zilnic o gama larga de specialitati. Astfel, incepand cu deja bine cunoscutele Japoneze,
Batoane, Chifle graham si diferite variante de Covrigi (mac, susan, sarati, vanilati) prezente la
nivelul fiecarei locatii Tritipan si pana la formele cu specific local - Corn cacao 150g , Spirala
100g , Chifle Pufoase cu susan 200g, Chifle Pufoase cu gris 200g, Lipii 175g , Paine Graham
cu Seminte 280g, Covrigi Polonezi 100g , Chifle pentru mic dejun 50g
 Industria de morarit
Acest lucru le ofera o mare flexibilitate si siguranta in aprovizionarea cu materie prima de cea
mai buna calitate, in conditiile impuse de normele in vigoare. Tritipan proceseaza in morile
sale atat grau cat si porumb.
1. Din grau Tritipan obtine diferite tipuri de faina, faina graham si gris pe care le
ambaleaza si comercializeaza astfel:
      – faina tip 800, 1250 si 1350 la saci de 40kg
      – faina graham la saci de 35kg si 50kg
      – gris la saci de 40kg
2. Din porumb Tritipan obtine:
      – malai extra ambalat la saci de 40kg
      – malai superior ambalat la saci de 40kg
3. Prin procesarea graului si porumbului se obtine si subprodus - tarate - ambalate la saci
de 20kg

3.3 Pretul
Avand ca prioritate satisfactia clientilor, compania produce o gama larga de: paine alba,
neagra, graham, semi, specialitati, chifle, cornuri, franzele.
Una din principalele misiuni ale companiei este de a indeplini obiectivele clientilor prin
calitate superioara oferita la preturi minime.
Societatea utilizeaza pentru toate produsele o politica a preturilor destul de scazute.

34
 Ron/buc Ron/buc
Franzela 280g 0.8 Paine neagra cu tarate 1.5
Painea Casei 330g 1.2 Paine neagra 750g 2
Paine alba 1000g 2.5 Digestia 350g 1.7
Paine Spicul 280g (fara sare) 1 Paine Integrala 300g 1.2
Paine Alba Simpla 450g 1.5 Paine Integrala (fara sare) 1.2
Paine alba 350g . 1 Paine neagra (fara sare) 350g. 1.5
Specialitatile alba cu tarate 400g 1.5

3.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite in procesul de fabricare a produselor
alimentare, firma Tritipan SRL desfasoara activitati de colaborare cu diferiti agenti economici,
care au sediul atat in Municipiul Slobozia , cat si in celelalte orase ale judetului, sau in
judetele Calarasi si Braila. Graul este furnizat in cea mai mare parte de catre Comcereal
Slobozia, dar primeste si grau predat de catre producatori individuali, acesta fiind mult mai
ieftin. Consumatorii finali ai produselor fabricate de S.C. Tritipan SRL fac parte din toate
categoriile populatiei. Pentru a asigura o valorificare corespunzatoare a productiei realizate,
firma utilizeaza mai multe forme de desfacere:
 livrarea la iesirea din sectia de productie catre cumparatorii
organizationali. Prin aceasta modalitate se vinde aproximativ 10% din productia de paine si
alte sortimente de panificatie;
 vanzarea in supermarketul din Slobozia al SC Comind SA, in retele de magazine si
magazine mici.
Societatea are si o retea proprie de magazine, in Slobozia care desfac aproximativ 25% din
productia de paine si 40% din productia celorlaltor sortimente.
Painea este livrata in navete de plastic ,transportul fiind asigurat prin mijloace proprii
ale societatii .
Societatea are pe piata locala anumiti concurenti producatori de paine si produse de
panificatie, printre care: S.C. Morarit si Panif S.R.L., S.C. Actas S.R.L., S.C. Eda S.R.L.
In ceea ce priveste concurenta se poate spune ca S.C. TRITIPAN S.R.L. este lider detasat pe
piata produselor de panificatie in judetul Ialomita, detinand aproximativ 80% din piata in
judetul Ialomita..
Incepand din anul 2000 cand productia de paine a societatii era de 5.000 de paini pe zi,
ajungand la momentul actual la 40.000 de paini pe zi .

3.5 Politica de promovare

Societatea urmareste satisfacerea clientilor la un nivel inalt, prin oferirea celor mai bune
combinatii de pret si calitate a produselor si serviciilor cerute de clienti.
Produsele alimentare fabricate de S.Ctritipan SRL sunt destinate cu preponderenta consumului
zilnic al populatiei Municipiului Slobozia.
Din punct de vedere al vadului comercial, painea se poate vinde
foarte usor in toate zonele judetului, chiar si in judetele vecine in comunele si satele de la
limita de judet. Aceasta caracteristica se datoreaza faptului ca produsul satisface o nevoie

35
curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare nu exista concurenta
foarte mare, majoritatea concurentilor fiind de dimensiuni mult mai mici.
Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C.
Tritipan S.A. sunt constituie din:
- relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii de
beneficiari;
- tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii sunt
orientate spre vanzarea „soft”, urmarindu-se fidelizarea clientilor;
- adresa Tritipan S.A.si numele firmei sunt imprimate pe etichetele si ambalajele produselor
cu caractere bolduite de culoare albastra pentru a fi usor de observat, precum si pe suprafetele
exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la procesul de distributie.
Societatea si-a ales ca slogan “Gustul Painii Adevarate” astfel promovandu-si mai repede
produsele.

3.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

Puncte forte
 Cresterea cotei de piata prin extinderea retelei de desfacere si sporirea volumului
productiei
 Pozitie buna pe piata datorita retelei proprii de distributie, volumului mare al productiei
si calitatii ridicate a produselor si relatiei stabilite cu beneficiarii
 Retea proprie de desfacere dat fiind faptul ca are parc de autovehicule proprii, spatii
inchiriate, dar si magazine proprii
 Preturile mici ale produselor fabricate
 Diversitatea produselor pe care le fabrica
Puncte slabe
 Calitatea produselor nu este mai ridicata decat a concurentilor sai
 Ambalaje cu un grad mai redus de atractivitate
 Activitate de promovare slab dezvoltata, datorita investitiei in alte activitati
considerate mai importante
Capitolul IV

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic are o importanta

deosebita datorita faptului ca ne permite sa cuantificam masura in care sunt folosite
capacitatile de productie si evaluarea eficientei economice a tehnologiilor si echipamentelor
utilizate de societate, sa stabilim calitatea produselor, etc.

4.1 Amplasamentul S.C. Tritipan S.R.L.

Sediul central al firmei este situat in Municipiul Slobozia, Sos. Amara Nr. 4, judetul Ialomita
cuprinde structura de producte pantru paine, o parte din depozitele de materii prime si produse
finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe.
Uzura fizica a cladirilor detinute de societate in cadrul platformei

36
industriale este redusa, datorita faptului ca executarea constructiilor puse in
functiune (fabrica de paine, sectia de specialitati si moara de grau) au fost
finalizate relativ recent.
Organizarea teritoriala a activitatii societatii este destul de mare pe raza judetului Ialomita si
zone invecinate.

4.2 Caile de acces si mijloacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. Tritipan SRL se efectueaza pe cale rutiera.
Societatea beneficiaza de un parc activ de mijloace de transport alcatuit din 2 autocamioane ,
10 autoturisme Dacia Papuc dar si 3 autoutilitare pentru lucrari in agricultura.
Intretinerea si repararea mijloacelor de transport se efectueaza la un service specializat din
Slobozia cu care societatea are contract.

4.3 Resursele energetice si utilitatile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. Tritipan SRL are acces la resurse energetice
si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati
economice.
Sursele de energie si utilitati aflate la dispozitia societatii sunt
urmatoarele:
- consumul de energie electrica
- necesarul de gaze naturale
- resursele de apa provin din straturile de apa freatica, prin aductiunea acestei
resurse printr-un put de mare adancime , cat si de la reteaua locala a orasului.
- energia termica este furnizata de cele doua centrale termice aflate in dotare
- necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua
cazane
- combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la S.C.
„Petrom” S.A. si depozitat in rezervorul propriu
- ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum
si celelalte activitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C Vivani SA

4.4 Descrierea procesului de productie

2.3.4.1 Organizarea productiei
Societatea Tritipan SRL achizitioneaza grau si se ocupa apoi de morarit, in cele 2 mori
proprii.
1. Compartimente operationale, organizate dupa principiul obiectului
de fabricatie:
a. sectia de fabricare a painii;
b. sectia de fabricare a specialitatilor de panificatie.
c. sectia de morarit
2. Compartimente auxiliare:
a. atelierul electric de bobinaj;
b. silozul de faina;

37
c. depozitele de produse finite;
d. laboratorul C.T.C.

4.5 Echipamentele si procesele tehnologice

Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Tritipan SRL.
presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze atat in cadrul
sectiilor.
Prima faza a activitatii de productie o constituie receptia cantitativa si calitativa a materiilor
prime. Receptia cantitativa a fainii se realizeaza prin cantarirea automata a intregului lot in
momentul descarcarii din cisterne in celulele de siloz si prin determinarea gradului de
umiditate, baremul de baza fiind de 14%. Pentru descarcare sunt folosite pompe de faina
(suflante) si compresoare de aer.
Receptia calitativa a fainii este realizata prin efectuarea, in laboratorul C.T.C., a unor teste
prin care se determina proprietatile organoleptice ale fainii, granulatia, infestarea cu paraziti,
puritatea, aciditatea, continutul in gluten si indicele de formare si retinere a gazelor de
fermentatie.
Din celulele de siloz, dupa ce este trecuta printr-unul din cele trei cernatoare centrifugale
orizontale, faina este manipulata cu ajutorul unor instalatii de transport pneumatic spre cele
doua sectii de productie.
Dupa ce parcurge instalatia pneumatica faina trece din depozit in buncare. Datorita existentei
unor dispozitive de limitare a umplerii acestor buncare.Din buncar, faina este absorbita de un
extractor, cantarita si transportata in malaxoare. Prepararea aluatului in sectia de panificatie se
face dupa metoda directa, adica prin amestecarea si framantarea, intr-o singura
etapa, a tuturor materiilor prime.
Dupa operatia de framantare, aluatul este divizat in bucati diferite, pentru fiecare sortiment de
paine.Dupa aceasta urmeaza predospirea aluatului. Dupa predospire, operatie care are o
durata de 6-8 minute, forma bucatilor de aluat este modificata prin prelucrarea in masinile de
modelat. Faza de dospire finala este realizata in interiorul dospitoarelor-tunel cu benzi
suprapuse.
Dupa un interval de timp cuprins intre 38-45min, bucatile de aluat
parasesc tunelul dospitoarelor si sunt supusesi merg la coacere , care dureaza intre 21-24min .

4.6 Capacitati de productie

Activitatea de morarit se desfasoara la moara din comuna Dor Marunt, satul Dalga din
judetul Calarasi, unde societatea detine o moara cu o capacitate de 24 tone grau/ 24 ore, sau
36 tone de porumb/ 24 ore si la moara din comuna Grivita, satul Grivita judetul Ialomita unde
societatea detine o moara cu o capacitate de 36 tone grau/ 24 ore, sau 48 tone de porumb/ 24
ore.
Deasemeni societatea detine pe raza comunei Amara o suprafata de 1085 ha de teren agricol,
iar pe raza comunei Ciulnita o suprafata de 395 ha, ponderea profitului obtinut din agricultura
fiind de aproximativ 50%. Utilajele pentru prelucrarea pamantului, pentru semanatul si
intretinerea culturilor, cat si cele pentru recoltarea acestora sunt asigurate de societate, aceasta
fiind proprietare tuturor utilajelor necasare pentru buna desfasurare a activitatilor agricole.

38
4.7 Calitatea produselor
Calitatea produselor este una medie , deoarece firma nu a investit foarte mult in acest
aspect,dat fiind faptul ca produsele se adreseaza intregii populatii. O calitate inalta a
produselor ar da si un pret mult mai mare si din aceasta cauza produsele nu s-ar vinde la fel
de bine.

4.8 Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin
revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor
din sectiile de productie. Sarcina de supraveghere a acestei activitati ii revine inginerului sef
pentru serviciul mecano-energetic.

4.9 Igiena si protectia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt
prevazute urmatoarele masuri:
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf
de faina este interzis accesul cu surse deschise de foc.
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de
electricitate statica;
- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;
- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului
de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile
cuptoarelor;
- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal

4.10 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

Puncte forte
 Stabilitate in realizarea productiei curente
 Flexibilitate relativ mare a liniilor de fabricatie
 Activitate organizata de intretinere a echipamentelor de lucru
Puncte Slabe
 Cheltuieli ridicate cu mijloacele de transport
 Ponderea redusa a specialitatilor in totalul productiei
 Lipsa unei linii automatizate de ambalare a specialitatilor

39
 Capitolul V

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSE UMANE

5.1 Resurse umane

In anul 1991, cand s-a fondat societatea, S.C. TRITIPAN S.R.L avea 3 (trei) angajati. Numarul acestora a
crescut continuu pana in 2007, in conformitate cu dezvoltarea societatii, cu cresterea si diversificarea productiei
si cu largirea sferei de activitate.
Creste Creste Creste Creste
ANUL 2004 cu % 2005 cu % 2006 cu % 2007 cu %
SALARIATI 40 45% 72 80% 96 33% 115 19%

5.2 Remunerarea si motivarea personalului

40
Personalul este remunerat diferit in functie de realizarile fiecaruia. Salariul mediu in cadrul
societatii este de 800 Ron, datorita numarului mare al salariatilor din sectorul de productie
unde salariul este mai mic.
Salariatii sunt motivati prin prime de sarbatori, in functie de atitudinea pe care o au in timpul
serviciului, si de realizarile fiecaruia. Pentru ca angajatii sa fie motivati sa se prezinte la locul
de munca in zilele de sambata si duminica si de sarbatori sunt platiti dublu.

5.3 Productivitatea muncii

Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa toate exprima raportul
dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa. In cazul determinarii
productivitatii muncii, una din modalitati o constituie raportarea productiei anuale de paine
(exprimata in tone) la numarul de salariati ai societatii.

5.4 Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si
protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:
- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de
electricitate statica;

5.5 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

Puncte Forte
 Conditii corespunzatoare de munca
 Structura corespunzatoare a personalului pe activitati
 Cresterea salariului real
 Salariul mediu brut al angajatorului mai mare decat salariul mediu pe economie
Capitolul VI

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI

In urma fuziunii cu S.C. REM COMERCIAL si cu S.C. EROS S.R.L. societatea s-a dezvoltat
si si-a largit aria de activitate, luand decizia de angajare de personal, deoarece astfel s-a marit
foarte mult capacitatea de productie.
Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea masurii si a eficientei cu
care noua conducere a societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza,
controleaza si evalueaza activitatile firmei.

6.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

Puncte forte
 Structura organizatorica bine definita
 Sistem informational bine organizat

41
  Eficienta sistemului decizional, avand o comunicre verbala si foloseste o coordonare
bilaterala
 Stil de management participativ
Puncte slabe
 Lipsa de autonomie in obtinerea informatiilor despre piata
 Lipsa de preocupare pentru promovarea produselor, deoarece in acest domeniu trebuie
o promovare mai buna pentru a iesi in evidenta

42