Autonomii locale si formarea statelor medievale romanesti

Spre sfarsitul mil. I romanii traiau organizati in obsti satesti. (in cadrul
acestora pamantul arabil era detinutin proprietate privata iar padurile, pasunile
si apele erau stapanite in comun). Mai multe obsti formau uniuni de obsti, care
sunt de fapt autonomii locale sau pre-statale ce au stat la baza constituirii
statelor medievale romanesti.
Exemple de autonomii locale:
- “tari”: Tara Barsei, Tara Hategului, Tara Maramuresului, Tara Fagarasului, Tara
Oasului, Tara Bolohovenilor, Tara Berladnicilor, Tara Rodnicilor.
Tarile sunt structuri politice cu functii defensive conduse de un duce sau
un voievod.
- “cnezatele”: Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcas. Ele sunt conduse de un jude
sau un cneaz.
- “campurile”: Campul lui Dragos, Campul lui Vlad, Campulung Muscel, Campulung
Moldovenesc.
- “codrii”: Codrii Cosminului, Codrii Hertei, Codrii Lapusului, Codrii Orheiului.
- “cobale”: in zona Botosanului, Dorohoiului, Bacaului, Neamtului.
-“ocoale”: Ocolul Vrancei, Ocolul Bucovinei.
- “voievodatele”: V lui Litovoi, V lui Seneslau; in Transilvania V lui Gelu, V lui
Menumorut, V lui Glad.
Forma de organizare politica specifica romanilor si slavilor este
voievodatul si cnezatul. Principatul, comitatul si marca de aparare sunt specifice
Occidentului, iar scaunul este specific sasilor.

Premisele constituirii statelor medievale romanesti:

1. cresterea demografica – datorata sursei de hrana: progrse in sgricultura;
2. dezvoltarea economica;
Drumurile comerciale ce legau Europa Centrala de Marea Neagra precum si
cele ce legau Marea Baltica de Marea Neagra treceau prin spatiul romanesc.
3. procesul de feudalizare (constituirea marilor feudali, boieri)
4. contextul extern: prezenta regatului maghiar, marea invazie a tatarilor (1241-
1242).