A. V. LOVINESCU JOCURI-EXERCITIU | PENTRU PRESCOLARI |Cuprins Cuvint introduc! I Jocuri-exercijiu A Joc efectua analize Taie! Ce a uitat pictorul sa © singurd culoare .. Ghici ce s-a schimbat! .. Recunoaste semnul ! ea Imagini suprapuse (Cite sint 2) Ce parte este? deseneze Ghici cine lipseste ! Cine trebuie si plece ? B Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea efectua sintexe . . . Poze taiate .Laieaua* Din bucdtele . Sa facem o jucari SA construim din betisoare ! Cine construieste mai multe C Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitatii efectua comparatii . . + - ri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitapii pentru dezvoltarea gindiril preycolarilor Loto cu forme. . + + ese cso 0 0G Loto cu forme si marimi . . - - - oo 5 0 5 Loto cu forme si culori . - - +s ee Cauta perechea ! . ee eee ee Unde-i umbra? . . sep pao oe boos Perechile ar . 5 9 9 00909 Sa facem un model frumos! . - bo poo ea Ce nu este la fel? woe Soe Care imagini sint identice? © 2. + ss sot ttt ‘Asaza o poza la fel! 2. + = ee ee ee Sti sé faci ca in prima cisulA? 2-6 es st Tncercuieste ce nu este la fel ca in celelalte cisule! - = + Cine gaseste mai multe perechi? 2. + + 2 5 5 tt Completeaz4 ce lipsesteh - 2 2 7 eh tt tt D Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea capacitatii efectua abstractizéri si generalizari Scoate poza care nu se potriveste aici Cum se numesc toate acestea la un loc? a 19. 10 16 2 24 28 31 34 38 194 15, 12s 132 134 133, 146 ryCe arata sigeata ? I So aay Alege imaginile! ne Gramajoare, gramajoare... - Cine ‘poate face mai multe geupe ? es Ghici despre ce este vorba! cee = Ghici Ja ce cuvint (sau cuvinte) m-am gindit! . - +s. agg E Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea perspicacitatii prescolarilor , 469 Copacul ° am Este ceva gresit “tn tablou ? rig Ce trebuie inlaturat ? ite Imagini incureate 17 180 Labirintul . +. + . - . . soe woe « «# foe Poti 38 rispundi corect ? ec een 35 Ce se potriveste ? 193 Cine stie sa facd 197 Acuieste? . . ce 199 Cine a parcurs un drum mai tung? se et th OR Care magina ajunge mai repede la turn? ee ee 208 Cine stie unde este mai multd apa? 204 II Jocuri-exercifiu pentru dezvoltarea imaginaiei prescolarilor Cel mai frumos model» - + * + + 5 + * 7 tt 208 Sa facem un tablou!. . - - 7 + 7 et tt tt 208 Ce cresi ci face? . - Doe ee ee ee 8B Fe eae cate eer eee Hai si facem o poveste! . . - 7 + 7) tt tte OMT Cum se numeste tabloul tau? . - + + + 7 + + eee 249 Completeazi tu tablol! 2 2 6) + 7 ee ee ee 280 Jocul rimelor . - + + = er erecer nae?: SA facem versuri! . re III Jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea la prescolari a proceselor de inhibifie voluntard sia autocontrolului asupra reactiilor motrice Soapte 2 0. ee ee ee 28 Pis, pis, pis. ee 258 Seriostl 2 ee ee ee 280 Hora spit . Be ee 260 Jocul mut. 6 ee ee ee 260 Zboar’, zboara ! See erie ee er cnn er t Vinitorul si jepurasii 5... ee eB mil dla o 6 0 5 46 6 6 6 6 6 6 Le 263 Numiscat . . - 7 ee ee ee : | 264 Flurl 2. 0. 0.0. 0. ee ee TT 365 a 267 Dea visl . - - - + ee ee -Cuvint introductiv Jocuri- iti P . ei cy racial nna ee at on ener de exer ‘ 0 haina a , trezese interesul copilului Sa sarcini didactice si intretin efortul necesar executarh eh ata spiritul in care trebuie privite jocurile din prezenta lucrare. Gradinitele oa copii ES uneori apel la acest gen de jocuri denumindu-le om ___ Jocurile-exercitiu expuse in lu ata qi ite ati erin et ie rot aurei® eft 4 flout ot ee EEA a Sauce lbervests de obicei, efectua ii in di- ee eae r atit de necesare consolidirii unor cunostinte (pe tiv) § ormarii unor deprinderi ori dezvolt4rii unor laturi ale personalitatii (pe tarim formativ), Variantele pot cuprinde sarcini ase- ménitoare, de acelasi grad de dificultate, prezentate in diferite forme (pen- tru a preveni plictiseala ce ar produce-o monotonia repetarii de prea multe oria aceluiasi exercifiu, in aceeasi forma si cu acelasi continut) sau pot cu- prinde sarcini asem&nAatoare ins& de diverse grade de dificultate (sarcini din ce in ce mai grele) prezentate in forme identice sau foarte asemindtoare, va- riatia constind tocmai in marirea gradului de dificultate *. Jocurile-exercitiu, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le poate avea fiecare din ele, precum si prin faptul cA pot fi jucate de o grup& numeroasa, de colective mici sau chiar individual, constituie un in- strument didactic foarte maleabil. Ele au calitatea de a putea fi adaptate nivelului de dezvoltare al fiecrui copil (dup& experienta pe care o are in- tr-un anumit domeniu, dup4 numarul de exercitii similare facute anterior) si de a permite repetarea exercifiului de atitea ori cit este necesar pentru a se obtine saltul calitativ pe o treapta superioara de dezvoltare a copilului. In acelasi timp, ele permit si trecerea de la mai usor la mai greu prin pasi miéarunti adaptati ritmului individual al fiecarui copil. De aceea, din punct de vedere metodic, gradarea sarcinilor jocurilor-exercitiu trebuie facuta, in fiecare problemA in parte, pornindu-se de la etapa de dezvoltare in care se gaseste copilul si dozindu-i In aga fel efortul incit, fr si i se para obo- sitor, el s& fie atras, treptat, de la ceea ce stie spre ceva nou dar totusi usor de realizat. Pentru consolidarea noii cuceriri trebuie facute o serie de exer- citii prin care sa se patStoreascd drumul deschis de curind, conditie sine qua * Trecerea prin diferite grade de dificultate se face si modul de prezentare a sarcinii si de desfasur: plificari, cu explicatie dar fara exemplificari, sarcinii. pe cale metodicd prin are a jocului: cu explicatie si exem- fari explicatie, cu simpla enunfare aNena Mica, non a crearii posibilitayii de a pasi mai departe. Aceste exercifii treby; ie i olar. ae SA Imbrace aspecte atractive pentru a nucl pictsi pe prescolar. Atraciyis se obfine prin formele noi sub ¢: se prezi + Prin. folo. sirea de materiale di tice van ne, Rovexoreitia pot asigura o gars le acelasi grad de dificultate, Jocurile: ee ; 5 nit de ast de variaft daa se vespecta urmatearelo condi ese se tina scama de parlicularititile indivi peace trecaral Copil ; — situ se treaei Ja now pind. cc vechiul pu-este- Pine insusit prin qi’ “ferite jocuri-exereitiu, prin variantele lor, sau prin al ret: trebule at CHa ee ee ae ee a tacoatatire| atsctivd eapabilg cut intr-o forma care sa creeze copii a ok on ai Tene a ‘sole energetice necesare efectuirii acestui pas, acea moj. vatie care sii ereeze dorin{a de a realiza sarcina jocului, 4 Pentru faptul c& permite dozarea loa i Perea © exerci in functie de complexul particularitatilor individuale pe i prezint, i momente succesive, fiecare copil (ritm personal, cunostinte, temperament nivel de dezvoltare a diferitelor laturi ale peep aa ea) si, deci, pentry faptul cé se pot adapta multiplelor cazuri concrete, BoCu al eae clr lcons stituie unul dintre mijloacele educative cele mai bine a ee virstei Pre~ scolare. Daca acest mijloc este minuit cu miiestrie, el poate da excelentg rezultate, a i pe. ‘ Parinfii si educatoarele mai pot folosi jocurile-exercitiu gi ca teste pentru a-si da seama fie de calitatea cunostintelor pe care le poseda copilul (sau copiii) la un moment dat, fie de gradul de insusire a unei deprinderj sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice. Posibilitatea utili jocului ca test va fi mentionata in cadrul lucrarii de fafa ori de cite ori va fi cazul. | De obicei, in gradinifa se face apel la anumite jocuri-exercitiu, in pro- bleme de ordin cognitiv si la altele, in cele de ordin formativ. Se wit& ch unul si acelasi joc se adreseaz adesea ambelor categorii de probleme. De pilda, intr-un joc prin care se urméreste predarea sau fixarea cunostintelor despre o culoare (sau mai multe) sau despre o forma (sau mai multe) se rea- lizeaza si tii exercifiu cu caracter formativ (analiza, comparatie etc) ; in- tr-un joc in care se urmireste trecerea de Ta nofiunile de forma pitratd, forma dreptunghiulard, formé triunghiulara, forma rotunda la notiunea de forma (scop cognitiv) se realizeaz gi un exercitiu de selectare, de abstrac- lizare $i generalizare (scop formativ). Dar in cadrul unui joc, intre scopul cognitiv si cel formativ exista de obicei o ierarhizare. Prin modul de desfé Surare Se poate crea aceasta ierarhizare a scopurilor aducindu-se pe prim Plan unul din ele, In felul acesta el poate fi nu numai constientizat de edu- cator ci il ajuta si si-si cristalizeze efortul in jurul siu in asa masura inctt scopul respectiy s& fie urmarit in mod special, el devenind dominant gi ex- plicit exprimat. Majoritatea scopurilor prezent ca jocuri didactice se Inscriu in dome: »Roata anotimpurilor“, jocurile prin c terea si denumirea unui obiect, jocuri acelor jocuri-exercitiu folosite in gradinite in niul cognitivului ca, de pildé, ‘are se cere participantilor recunoas- le verbale prin care se urmireste in- unct de vedere gramatical ete. cu toa?