Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Arhitectura 1935

    Enviado por

    StefaniaCzc
    11 visualizações64 páginas
    revista arhitectura

    Título original

    arhitectura-1935

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    revista arhitectura

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    11 visualizações64 páginas

    Arhitectura 1935

    Enviado por

    StefaniaCzc
    revista arhitectura

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 64
    4 - arhitectura trimestrial de arhitectura si urbanistica al societatii arhitectilor romani octombrie 1935 director arhitect florea stanculescu abonamente : \ a See YAP autoritati lei 500 anual eo redactia _administratia Particulari lei 250 anual v. val. —_v. croitoru Bucuresti, str. episcopiei, 2 telefon 3.57/28 profesionale Una din cele mai perfect reversibile corelatiani este desigur accia dintre individ si colectivitate, im- plinind impreuna o evolutiune asemanatoare variatiei ivelurilor din vasele comunicante, fnsa cu volume mult inogale. [deca nu este noua, insa viata 0 actua- lizeaza cu atat mai insistent cu cat greutatile de existenta impun solidarizari pe catezorii cu interese, fie individuale, fie generale, comune. Cu toate unele tendinte centrifuze nici noi arhitectii nu putem de rogs dela aceste imperative eategorice cari, eu aproape jumatate de secol in urma, au condus la infiintarea Societajei Arhitecfilor Romani, pentru ca acum trei ani sa culmineze prin constituirea Corpului Arhitec- tilor din Romania, organ oficial si sustinut de 0 lege profesionala. Privita prin prisma bunei credinte, evo- Iutia nu este deloc neglijabila, Ceiace creiaza motive de ingrijorare si frane serioase in desvoltarea logica si armonioasa intre acesti dot poli seont dinpif pi ate fudinile individuale. Nu ne intereseaza si mi le re- marcam pentra persoane Le privim namai pe acelea i atata vreme, cat influenteaza tendintele si intere- sele colectivitatii si insistam asupra acestui ponct eu toata taria si sinceritatea, Nu exista printre preocu- parile noastre o problema mai veche, mai desbatuta, mai pasionanta si mai vesnic aetaala, ea aceia a con- cursurilor publice. S.A. R. a fngradito ttrun re gulament; congresele nationale ati desbattit-o, ar corpul fneearea si o oficializeze printr'o lege, Strainatatea fi da aceiagi si inca mereu crescinda importanti ; con- gresul international care sa finut Ia Roma a avuto inserisa pe ordinea de zi. Solutii academice si elegant sustinute cu entuziasm si decenta se imbina si irae manta pontrt a plasmui o rezolvare la inaltime. Tn acest timp realitaile curg mereu in matea lor sinu- asa si de multe ori insalubra, $i te examinam in doua din manifestatiunile din vara aceasta: Concursul o pentru constructia Bisericii SE. Ingeri din Buzau si acela pentru constructia a irei sanatorii de tuber- culosi instituit de Ministerul Sanatatii. Lauda cea mai deplina sj fara rezerve initiatorilor, Ca timpul de vara ni © propriu pentru aceste manifestatiuni, ca programele au avut oarecari lipsuri, ci termenele ‘au fost scurte, sunt chestiuni de amanunt cari nu pot intuneca gindul cel bun din care au isvorat, ct evidentiaza cel mult lipsa unui sfetnic de specialitate. Cu toata atmosfera de neincrederg, tn buna parte justi ficata, totusi si de aceasta data munca generoasa si entuziasta ica dat iaragi fara precupetire contributia. Si astfel juriile de judecata s'au gasit adunate pentru a da verdictele, hotarind nu numai asupra proectelor prezentate, nt numai asupra exccutarii lucrarilor res pective dar si asupra creditului problemei generale a concursutilor si asupra inerederii gi stimei reciproce intre colegi. Rezultatele, ca aproape intotdeauna au uimity consternand pe participangi si adaogand o noua dezi- Tuzie, lest greoi in calca propasirii ideii de concur. suri publice. Nu infelegem si nici mm trebue, sa dis- eutam parerea membrilor juriulai asupra valorii si a raporturilor proectelor judecate; th aceste chestiuni Tibertatea trebue sa fie deplina, unicul cenzor find constiinta personala Sunt fnsa postulate cari prin v: loarea lor morala, prin recunoasterea lor unanima, prin consacrarea lor in articole de regulament, nu pot fi nesocotite fara a prejudicia profund si grav ideea in numele carela atitea generatii au mili Ble trebue din contra sa alcatuiasea piatra unghhiu- lara a unei judecati care vrea si trebue sa fie, core. spunzatoare situatiei. Programul, bun satt defectuos acceptat prin participare, este legea concursului res- pectiv si piedestalul judecatii juriului. In acesta situa- fie se pune intrebarea fara posibilitati de replica cum profesionale Una din cele mai perfect reversibile corelatiani este desigur accia dintre individ si colectivitate, im- plinind impreuna o evolutiune asemanatoare variatiei ivelurilor din vasele comunicante, fnsa cu volume mult inogale. [deca nu este noua, insa viata 0 actua- lizeaza cu atat mai insistent cu cat greutatile de existenta impun solidarizari pe catezorii cu interese, fie individuale, fie generale, comune. Cu toate unele tendinte centrifuze nici noi arhitectii nu putem de rogs dela aceste imperative eategorice cari, eu aproape jumatate de secol in urma, au condus la infiintarea Societajei Arhitecfilor Romani, pentru ca acum trei ani sa culmineze prin constituirea Corpului Arhitec- tilor din Romania, organ oficial si sustinut de 0 lege profesionala. Privita prin prisma bunei credinte, evo- Iutia nu este deloc neglijabila, Ceiace creiaza motive de ingrijorare si frane serioase in desvoltarea logica si armonioasa intre acesti dot poli seont dinpif pi ate fudinile individuale. Nu ne intereseaza si mi le re- marcam pentra persoane Le privim namai pe acelea i atata vreme, cat influenteaza tendintele si intere- sele colectivitatii si insistam asupra acestui ponct eu toata taria si sinceritatea, Nu exista printre preocu- parile noastre o problema mai veche, mai desbatuta, mai pasionanta si mai vesnic aetaala, ea aceia a con- cursurilor publice. S.A. R. a fngradito ttrun re gulament; congresele nationale ati desbattit-o, ar corpul fneearea si o oficializeze printr'o lege, Strainatatea fi da aceiagi si inca mereu crescinda importanti ; con- gresul international care sa finut Ia Roma a avuto inserisa pe ordinea de zi. Solutii academice si elegant sustinute cu entuziasm si decenta se imbina si irae manta pontrt a plasmui o rezolvare la inaltime. Tn acest timp realitaile curg mereu in matea lor sinu- asa si de multe ori insalubra, $i te examinam in doua din manifestatiunile din vara aceasta: Concursul o pentru constructia Bisericii SE. Ingeri din Buzau si acela pentru constructia a irei sanatorii de tuber- culosi instituit de Ministerul Sanatatii. Lauda cea mai deplina sj fara rezerve initiatorilor, Ca timpul de vara ni © propriu pentru aceste manifestatiuni, ca programele au avut oarecari lipsuri, ci termenele ‘au fost scurte, sunt chestiuni de amanunt cari nu pot intuneca gindul cel bun din care au isvorat, ct evidentiaza cel mult lipsa unui sfetnic de specialitate. Cu toata atmosfera de neincrederg, tn buna parte justi ficata, totusi si de aceasta data munca generoasa si entuziasta ica dat iaragi fara precupetire contributia. Si astfel juriile de judecata s'au gasit adunate pentru a da verdictele, hotarind nu numai asupra proectelor prezentate, nt numai asupra exccutarii lucrarilor res pective dar si asupra creditului problemei generale a concursutilor si asupra inerederii gi stimei reciproce intre colegi. Rezultatele, ca aproape intotdeauna au uimity consternand pe participangi si adaogand o noua dezi- Tuzie, lest greoi in calca propasirii ideii de concur. suri publice. Nu infelegem si nici mm trebue, sa dis- eutam parerea membrilor juriulai asupra valorii si a raporturilor proectelor judecate; th aceste chestiuni Tibertatea trebue sa fie deplina, unicul cenzor find constiinta personala Sunt fnsa postulate cari prin v: loarea lor morala, prin recunoasterea lor unanima, prin consacrarea lor in articole de regulament, nu pot fi nesocotite fara a prejudicia profund si grav ideea in numele carela atitea generatii au mili Ble trebue din contra sa alcatuiasea piatra unghhiu- lara a unei judecati care vrea si trebue sa fie, core. spunzatoare situatiei. Programul, bun satt defectuos acceptat prin participare, este legea concursului res- pectiv si piedestalul judecatii juriului. In acesta situa- fie se pune intrebarea fara posibilitati de replica cum 4 sa putut primi th concurs, judeca si refine, —Ia Bu- zau—un proect predatin fotografii cimd programal pre- tindea o scara a proectelor? Cum sa putut premiala Bucuresti un procct de sanatoriu al carui teren avea cu total alt relief decat cel indicat in piesele progra- mului? Fiindea mi numai programul dar si ideea de baza admisa 1a noi pentru concursuri este anonimatul, cum s'a putut refine la Buzau wn proeet care a mai figurat la un alt concurs unde find premiat, anoni- matul a disparut? Si juriul a stiut aceasta cel putin din petitia uaui concurent daca pe memorie nu a vroit sa se bazeze. Cand un proect, tot la Buzat, se apreci- azade juriu textual ,.1¢ 2@ restudia fofadele st plannl In vederca wnct Uiscrict ortodo%e si sa coraspunda programutat® cum a mai purit, aeelag juriu si retina acel procct, si cum a putut iarasi sa refina un alt proeet despre care spune intre altele ca: ,s0 cw conforma programulat? La aceste doua coneursuri wrma sa se dea 4 promte Itai si deci sa se execute patru proccte; s'a acordat fotusi mumat un singur premin I. Tata un alt punct nevralgie al problemei, comun, aproape totalitatii con- cursurilor si de capitala Importang& in propasirea lor ‘Aci trebue cautata cauza mai tuturor relelor act mulate in jurul unei probleme aga de atragatoare ca forma si atat de profund morala si democrata ca fond Perspectiva vioaie a luptel entuziaste si loaiale a unor idei exprimate plastic in solutii arhitectonice isi frange planul superior de ideal de indata ce juriul pronunya judecata pentru a cadea in meschin si compromis Concurentul si judecitorul formati in laboratoral ace- lorasi idet iaw pozitiumi diametrale in cele douia ipos- tase si toemai acest japt ne face sa insistam aratand ca soarta concursurilor este croita si tntretinuta de noi in accasta atmosfera de neincredere, neseriozitate. echivoc gi arbitrar nu namai improprie unet norma‘e desvottari dar care sistematic indispune, indepartind clementele de munca pozitiva si cinstita, Bste usor side multe ori comod unor araniamente personale viitoare, sa critici proectele prezentate aplicandu-e formula ca nici unul mu este bun ce executie si deci premiul T nu se acorda, dar trebuc sa se stie ca re sudtatul unui concurs repreainta un maxim de reakrsirt tu conditivnile programulut sé desfasurarit lar Pacem gresala,de multe ori voita,de a cauta ,dofinitivul"— »stimis-al"— ,non plus ultra — acolo unde trebue sa Bie numai ,raport" — ,cel mai bun“, Pe cine, judecand serios, ar putea sael surprinda rezultatele gi realizarile Rrotesti ale concnrsului pentru fatada prefecturel po- litiei capitalei, cand se cunose conditiunile, sub orice apreciere, in cari s’eu produs? E simplu: Ja aga con- curs aga rezultat si este in aceasta, taria unei axiome aplicabila fara nici o exceptie tuturor concursurilor si atunei se degajeaza clar conclizia care trebue si puna stavila defsimotorilor acestei idei: Organizati concursuri serioase pentru a obtine rerultate seri Nu pute pune Ja indoiala buna eredinfa si dorinta de rezultat a organizatorilor, dar putem cere cit ins stenfi gi cu toata greutates colegilor judecatori, sa-gi faca datoria astfel cum o imptne codul profesional, fara govaire si fara menajamente, dar serviad idea cea mare in baza carcia au aceasta calitate. [i vrem mai bine trisnet, daca € nevoe, decat eoada de topor. Daca noi si prin noi creiem ambianta necesara, regultatele nu pot intarzia si atilitatea va impinge concursul tmpunandiel inamunite cazuri drept singura solittic. arhitect i.e, ros Octombric 1935. Conacul E Pauneseu Turceni-Gos] Arb, Pl, Staneulescr expozitia internationala dela_bruxelles (1935) In yreme ce marile puteri .erzenitau paced" tn favoarea rasboiului, mica Bel- gic isi organiza expozitia dela Bruxelles, pentru a demonstra, tmpreuna cu face torii de producti ai celor 30, tari, cari au partieipat Ia aceasta exporitie, ca l= ‘mea din campui] de creatie si producti, si vede de rostul ei, sinchisindu-se prea putin de framantarea sterila a Iumii politice, cu toata diplomatia ei Despre expozitia internationala de la Bruxelles se poate spune, fara precupetire, ca a fost reusita. Des- chisa la 25 Mai, cu multe din payilioane si Incrari de amenajari inca tn curs de terminare, era complect gatita, ea 0 mireasa care isi asteapta invitatii, cu o luna mai tarziu, adica la 15 Junie Si invitatii wou pregetat sa soseasca din toate piirtile lumii, curiosi sa vada efortul realizat, in primul rand de poporul belgian, gazda musafirilor si in al rand de cclelalte popoare participante la exe cu orasal, si prima impresie este destul de favorabila, Capitala Belgiei este simpatica, De eum ai scoborit din tren si ai esit din gara centrala, te gasesti in fata bulevardelor largi si drepte, cari tae oragul de Ja 0 margine la alta. Sunt putine craye eapitale cari se presinta asa de bine, din punct de vedere al nracilor artere de communicatic, cn oragul Bruxelles, Si tot pu- fine sunt oragele care au aga de bine amenajate fm prejurimile, et parcnri, alei, lacuri, basine, ete. Tn special partea cu muzecle si en arcul cingitan tenarulti, amenajata cu priloful celor $0 ani de inde- pendent’, este 0 minume urbanistica, 1 expositiet din Apoi nu trebue si ui See ate tn ea Bruxelles-ul are cel mai grandios palat de justitie din Tume, agezat pe an plato care dominit tot orasutl, ca si cum poporul belgian ar vrea sa spuna vizitstorului strein: ,noi suntem cu dreptatea. Aceasta expozitie trebuia sa aiba loc acum $ ani, fu 1930, pentrit a sirbatori centenaruil, aniversarea a 100 ani de ta proclamarea independentii; dar Capitala Relgiei a trebuit sa se resemneze in fata doringet celor doua orase de seama: Liege si Anvers, de a aves, la acea data, fie care, expozitia sa, Bxporitia de azi este asezata in vecinatatea par- cului castelului Laeken si combinata cu gradina Van der Borght. In aceasta extremitate, a oragului Rruxelles, s'a amenajat, cu prilejul expozitiei, nowt ar- tere de comunicatie, cx tot ce trebue pentrn desvol- tarea ulterioara a unui non cartier, indeplinind toate erinfele urbanistice, care se va numi cartierul con- tenarlui si care tmpreuna ex col al cincantenaruhi, ceva mai yechi, vor constitui cele mai frumoase si atrigatoare jiarji ale capitalei belgiene. Posibilitatile si mijloacele de circulatic, spre si in jurul expozijiel, au fost minunat solutionate, evitan- use pierderea de vreme, oti care ar fi aglomeratia publicului Se poate intra in expozifie prin mai multe porti, insapoarta principal este accia din piata St. Lambert, jn fafa careia se deschide perspectiva marei alei, denumita bulevardul Centenarulni, care tae in dowa expositia si care sue tn panta usoara pana la terasa cu marile jocuri de apa, din fata marilor palate, con- strujte pentru 2 ramane si dupa trecerea expozitiei. Poarta de intrare este simpla, formata din o serie de piloni, in emiciclu fie care pilon ornat de sculp- turi si in fata de statui colosale, representind vie- torla tnaripata. Intrand in expozitic, prin aceasta poarta, se des- chide in faya ochilor toata partea centrals a expozitiei, cu builevardul Centenarului, presarat pana la cclelalt capat, cu fintani etajate, ce se aprind seara de focuri colorate; si cu decoratia florala bogata si artistic combinata, Deoparte si de altaa bulevardului se des. fasoara pavilioanele principale, cari, favorizate de te- renul in panta, se prezinta complect, fiecare, privici vizitatorulai. De la intrare, tn dreapta, vizitatorul poate cerceta vechiul Bruxelles, o reconstraire sau reconstituire a vechel capitale, cu palatul ducitor, cu podurite, bise- ricile, casele, pravaliile, carciumile, ete; si eu uni, formele oficiale ale epocii, Apoi tot pe dreapta, pe aleia Teiului, deoparte sunt ingirate pavilioanele: Luxemburg, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia si Norvegia in care sunt expuse produsele de seama ale fiecareia, din aceste tari. De cealalta parte a acestei alei, privirea este isbita de impresionantul pavilion al Italiei, cu fatada simpla, de propor{ii monumentale, taiata de patrit imense fascii negre, esind complect in relief pe campul ne- ted al fajadei, dand o impre- sie de indrasneala gi origina- Titate, In interior pavilionul nu este mai putin original. Sali imense cu pereti acope- iti de colosale mariti foto~ agrafice, din ceeace reprezinta actiunea si realizarile fasci mului in toate domeniile, To- tul © spus gi aratat in ima- sini impresionante: tablouri si diagrame. Pe langa acest pavilion reprezentand oarecim Italia politica si sociala, alte 15 pa- ‘ane mai mici, reprezen- ‘Veilevea panoramica a Darelor Palate. tand Italia economics, complecteaza sectia itallana a expozitiei, una din cele mai bogate sectiu Mai departe, spre fundul aleei, pavilionul Maret Britanii, modem si sever, asa cum ii sade bine engle- zulu, In interforul pavilionului sunt expuse in salonul de onoare, portretele suveranilor, in marime raportata Ja marimea imperiului colonial, iar in celelalte sali diferite produse ale industrici, ale solului si subsolului coloniilor, printre cari unele reprezinta 80-90 la suta din productia totala a globului. Spre stinga pavilionului englez, Leonia, Suedia, Danemarea, Elvetia, Finlanda, Turcis, Bulgaria, Aw- si Grecia tsi au flecare pavilionul. Ca un soi de popas pentru ochi si materia cenusic, obosite de inregistrares celor vazute, vine la vreme, trecerea prin parcul ailmirabil amenajat cu prilejul acestei expozitii, pare care constituia alta data gradina vilei baronului Van der Borght. Fic exe copac, fie care colfigor a fost cu grije amenajat, tnframusejat, imbracat ew verdeata, flori si jocuri de lumina, pentra ai si pentru noapte, De altfel toata expositia constitue o perfecta at monie intre diferitele pavilioane, gosele, alei si cadrul de verdeata 91 flori, cu care formeaza un tot unitar si deopotriva de ingrijit. O comparatie eu expositia coloniala, de acum cativa ani, de In Paris ese com- plect in favoarea belgienilor. Din pare, trecand pe langa pavilionul Comisariatului Expositie, tratat cu mult lux de materiale alese, dupa vizita pavilioanelor din sectia artelor decorative, din care se degajeaza tendinta debarasarii de tot ce mo- dernismul primitiv adusese in tovarasia ridicolului si absurdului sia apropierei de realitate, logics si bun 7 ExPORITION DE BRUXELLES 1935 Vue panorsmique des Grands Palas Arwletecre simt se ajunge, revenind spre bulevardal centenarului la pavilioanele Pranfei: pavilionul Parisului si pavi lionul Frantei, propriu zis, Pavilicane tn care regiisim si admiram, —mai alesin ce priveste moda,— gustul, cleganta si gratia, care pastreazi poporului francez primul loc, tn acest domenia, Alatusi de pavilions! Frantei, pe aceiagi Iatura « bulevardului, pavilioancle de confectiuni ale Belgici, rata vizitatorului ca, in ce priveste gustul, belgie se thrudesc, de aproape cu francezii, Putin maj departe, tot pe dreapta un pavilion en © mare cupola, cu altele mai miei siicu un soi de minarete, amintind moscheele turcesti, represinta .7@/@ catoliea”. Pavilionul cuprindela ni- Velul solului, berarii si restaurante, deasupra activitatea catolica, sc0- lara, misionara, meilicala, bine re- Presentate, Iar deasupra, sub cu: pola, biseriea, cu lumina indirecta foarte impresionanta, cu cupola toata colorata in blew, fn carelaje formate din linii oblice intretaiate pe directia meridianelor, tn aur. In ansamblu, un amestec de misticism si de sim practic, carac- teristicile eatolicisn Byind din_pavi Bulevardal Centenarutui fect de noapte) Pavilionul Italie! (i fund c¢ vede paste: Anglie). catolice ne gasim pe mi: esplanada, din capul baie dului, cu fantanele mon: tale in centra, et cele 4s pavilioane in dreapt stanga: al festivitatilor tel veehi; si eu grupul marine palate tn fund, cari tuchi nex spectiva bulevardului cer: narului, Aceasta esplanada este tit de vasta Incit oamenii si xe- shiculele par jucari cule, De asemenea sunt de proportii mai mui decit monumentale, Pavilio- nul central, din grupul_ma- tilor palate, este oenorma hala, in beton armat, 3u: Yinuta de arcuri cu deschizatusa libera de 80m sub care s'a imaginat o gara internationala, cu ulti- mele noutati in ce priveste locomotivele, vagoanele de caldtori, de dormit, restaurante, de marfa cu fri- Kidere, ete. Locomntivele de proportii_ gigantice, par cu sirurile de vagoane cu tot, miste miniaturi sub bolta uriasa, care le adaposteste. Pentr a marca progresal realizat, tn acest domeniu, belgienit au a- sezat micul tren cu loconiotiva de la 1835, de acum (© suta ani, primul tren, care sub ochii lui Leopold I se inaugurase fn Belgio, Tn dreapta si stinga acestet halle, alte dowa halle, aproape de aceiasi proportie, adapostese diferite sectiuni ale exposantilor belgient tot fell de produse, magini, aparate mecanice, etec- trice, ete. Mai departe, in stinga grupului de halle (marile palote) se gaseste pavilionil halle! intermatio- nale, tn care se gasese si se vind produse de tot felul, mai de pe toata suprafata globului pamantese, de catre vanzatori exotici, veritabili san improvizati. In apropicrea acestui pavilion, pentru complectarea, cadrului, se gasese pavilioanele Palestinei, Tranului si Egiptului, eu specificul fiecaruia, In pavilionul de arta veche belgiana, se desfasoara tot ce sta produs de la 1400 la 1900, adica in timp de cinci secole, ca pictura, sculptura, fesaturi, ete, Tn afara de muzeele belgicne, de colectiile particu- Tare cele mai remarcabile, mazeul Luvri, muzecle de la Florenta, Viens, Berlin, ete, au imprumutat, ew acest pril capo Poperile maestrilor de origina bel- giana: Rubens, Van Dick, Brenghel, Tenniers, Van der Weyden, ete Parasind pavilionul de arta veche si esplanada, gisim, scoborand pe partea stanga « bulevardului, cea mai mare parte consaerata Relgie!: pavilioanele diferitelor case, firme, industrii belgiene,pavilionul ora- sului Bruxelles in care stint aratate toate activitatile municipale, printre care cea urbanistica, en proecte ealizari, este dintre cele mai interesante. Apoi pa- vilional Congo-ului belgian, ctr produse si ctt tot ce au realizat belgienii, ca opera de civiizatie, tn aceasta colonic. ‘Pot in acest sector al expositiei se afla gara tr vaielor, in afara de aceia dela intrarca St. Lambert prin care sia organizat im chip minunat, mijloacele de transport, pentra vizita- tosi. Apof stadionu! pentru 0.000 spectatori. Tot aci, minunat aranjat, se gaseste fn mare rosarium, etajat in terase si fntrerupt de basinuri et apa, cuprin= ind, se 2iee, 40,000 tran- dafiri, de toate speciile. De pe terasele acestui rosarium se desfagoara 0 minunata vedere asupra oragului Bruxelles, peste parcul a- tractiunilor din expositie, um ameste de balei, de Pavilionul Artelor Grafice- Helgia Luna Park, $i de cise. Pentru cei doritori de senzai mai puternice, se gaseste aci un turn, destul de inalt, din care se poate arunca, oricine, cu paraguta. Pe un teren triunghiular, avand o latura pe bule- vard, alta catre rozarium si a treia spre parcul distrac- tiilor, se alla pavilionul Olandei, ca coloniile sale s pavilionul Romaniei Paviliontl nostrn este bine plasat si otat infati- sarea exterioara, privind athitectara, cat gi anturajul, se presinta simpatic. Este opera coleguiui Mosinsel In interior pavilional se presinta, din punct de ve dere al specificului nostru, destul de bine Pe longa icoane vechi, covoare, troite, sa avut grije, de asta data, a se aminti streinilor si despre petrolu, lemnul, graul, porumbul si tutumul nostru. N'ar & strieat chiar 0 mai complecta presentare a produsclor so- lului si subsolului nostru. Arta este si ea bine representata, prin seriitorii, pietorii si sculptorii nostxi, Sculpturile si picturile expuse, mai mult modemiste, att oarecare exagerari, presentand femcia romana prea bine desvoltata, prea solida,—dand prilej streinilor sa traga concluaii gresite. De la pavilionul Romaniei te indrepti spre esire, cw impresia neta ca expositia internajionala din Bruxelles constitute um sucees pentru organizatorii ei si o man- drie tndreptatita, din toate punctele de vedere, pentru popornl belgian, ‘Varta nonptea, sub focurile miinunat combinate ale electricitatii, expositia este 0 feeric. Arhitectii au stiut sa combine fatadele aga incat sa se preainte de 6 potriva de bine atat sub Inmina zilei cat si sub cea electrica, in timpul noptii. arhitect 4. . eneseu iluminatul in serviciul urbanismului iluminatul cailor publice Asupra importantel pe eare modemnizarea unei re- tele de drumuri o reprezinta pentrn economia natio- nal, mu e locul sa inzist aci, Diferite ramuri de activitate isi coordoneaza Inerarile in scop de a men- tine incontinun bulevardele, strazile sf soselele, la un nivel de realizare tehnica perfecta. Tn prin! rand trebnie evitat ea odati en ven noptii, viata cailor publice sa inceteze. Electrificarea urbana si rarala a generat campania pentru ilumt- narea drumurilor,. utilizind procedeele de iluminat prin incandescenta, sau, ca aetim in ultiniul timp, pro- cedee de iluminat prin Inmtinescenta. Pe taramiul iluminatalui cailor publice, cercetarile an fost anevoioase, aplicatinnile costisitoare si rezul- tatele controversate. Metoda de urmat trebuia gasita, JM, Watdram spune: ,Propriefatile reale si esen- tisle ale iluminatului cailor publice vau sustras ma- suratorilor. Desigr masuram ceeace pntem, cum ar fi iluminaren pe suprafata drumutilor si inaltimea de suspensiime a armaturilor si adesea complicatiuni survin, dar nu putem aprecia masura in care o insta- lafie tindeplineste exigentele noastre. Cunostinfele ce le ayem sunt slabe si nesatisfacatoare; ilu- minatul cailor publice my este thea 0 stie ina’. Cu toate acestea ar fi nedrept sa nu re- cunoastem eforturile depuse de specialistis earor competen{a a contribuitin mod cert In perfectionarile aduse in ultimii ani ilu- minatului rational al cailor publice, Me- tode stiintifice ou dat reaultate, cari cu cat au fost mai greu objinute, cu atat an avut menirea sa dureze mai inult gi 38 fo- loseasca_ mai Ttraree tonelalgi sub ioe cant Baia Tait oo Tampi Philips eu vapori me eas, tall une} elite in slujba sigurantel si a confortuul, In cadral unui studin privitor la iluminatul in serviciul arbanismului, am expus in numarul trecut al revistei noastrc, technica iluminatului monumentelor si gradinilor publice.") Voin arata acum tn mod suc. ‘int in ce consta zlamsiuatud cailor fueblice intra mene vos, fara ca sa tree eu vederea problems corelativa care trebue examinata sinmnltan, a ihminatului cailor publice extra muros. Normele dupa cari studiul trebue dirijat sunt mul- tiple si functiune de acele conditiuni pe cari ilumi- natul trebue sa le indeplineasca, carora Je dam in- taictate. Tn Fini generale am aratat in alta parte,®) ca rolul primordial al nai bun iluminat al eailor publice este facilitarea circulatiei vehiculelor si pietonilor, Corolare imediate sunt: 2) ie, Gh. Aoreatacn — Thomsinatul te servietul nebanis- mulult iuinstal monutuentelor gi gradinilor publice. Arbi- tectura No. 2, Bucuresti, Angust 1935. 2) fag. Oh. f, Morenlesen— Peine\pille MuminatiTul Rational, Bucuresti, Cartez Romaneasea 1933, 10 fa) dezvoltarca comertului: in cartiercle cu strazi bine iluminate, circulatia se mareste, magazinele si localurile de petrecere se ingramadesc, valoarea terc- multi creste; 4) paralizarea actiunii raufacatorilor: sarcina for~ telor publice este mult usurata cénd cel putin unul aera) Soses in timpul zilel: trun din adversarii cu cari aelearborilor produc, com ar avea de luptat, inti nericul, este dinainte in- Teminatul electric al bulevardelor si strazilor se poate face cu armaturi asezate axial, suspendater daca distanfa inire stalpi nu este exagerata, sau dea- Tungul trotarclor sau refugiilor, daca nu sunt in imediata apropiere arbori en coroane frumzoase, Un sol de prim ordin tl joaca enloarea tum emise, Li mina becurilor ew filament de tungsten cor sespunde nevoilor eurente, Aceasta lamina difera de i confine in compozitia ei mai multe radiativn rosi dau un ton cald foarte agreabil. Circulatia ina eolorata pune din now pro- blema utilizarii sersclor de lumina colorata si in spe- cial de lumina nionocromatics, Numeroase Incrari!) au expus pe larg aceasta chestiune controversata; urmiatoarele facultati vizuale au fost in deosebi studiate in raport cu cwtloarea In- minii: 1, sensibilitatea Ia perveperea contrastelor si pragil vieual, adica valoarea ilminarii minime la care obiectele observate Incep sa se contureze; 2. timpul Graste fnsemmnate de. ilumi- ‘hare (i IE Febr. 1983), 1) Wands a4 4. Dreier — Veber das Seven bel monochiro. matiseben Licht, Das Licht, Decembrie 1933 UW drndim Sieht man bei farbigem egere finate la Societaten Gerniatia pentra Technica Tani= noatului, Deslin 1934, L, Schncider— Das Schien bei farhigem Licht Osram Licht i besser? Pre. necesar perceperii contrastelor; 3. acuitate: <4! sau sensibilitatea de percepere a formelor, determi- nata cu ajutorul inelelor lai Landolt; 4. timpul ne~ cesar perceperii formelor; 5, ebluismentul, adica ur- birea produsa de corpuri cu straluciri prea mari: 6, deschiderea pupilei; 7. tensiunea nervoasa; 8, pu- tinta de dinstinctie a eulorilor ; 9. oboseala ochiului 10. indispozitia psibica; 11. acomodatinea ete. Problemele enumirate, atat de complexe, au fost studiate in deosebi Ia cele dowa mari surse de lumina colorata, Zampéle cu mapori de mercur sub presiune Inalta si lampite cu vapori de soda, Tubvurile Yuminoase feu neon nit au fost intrebuiintate la ilnminatul cai- lor publice Lampile cu vapori de mereur sub presinine ine nalta au avantajul asupra lampilor obisnuite en vapori de mereur, ca emit o proportie mai mare de radiatiunt albastre. Spectrul este astiel deplasat inspre regiunea care sensibilitatea vizuala este mai buna, Razele rosii lipsese totusi cu desavarsire, aga fucat suprafejele Tosi nu _gasese in Inmina incidenta radiativni pe cari sa le poata reflecta si apar negre, neajuns insemnat, care schimba in special fizionomia persoanclor si care face ca Iumina reve produsa de astfel de lampi sa fie rarcori utilizata in aglomeratiuni, ') In experiente, masuratosrea ilun exclusiv obiectiv cu celala de selen = | Acseag gosea aoapten: ilu fainatul artificial realizeaza un ilaminat usiform (IT Bebe. 1935). tate spectrala este ajus: tata perfect, cu ajutorul filtrelor, la sensibilitaten ochiului_uman mediu Rezultatele tneercarilor au aratat ca acuitatea vi zuala in cazul lampii ea vapori de meres este cu 2211 ‘mai buna decét in cazul lampilor cu filament de tung~ YH Keeffe yf B. Suanerer. Die neuen Quecksitberdampt ampen und ihee Anwenduug, Berlin, sten, ceeace inseamna, dat fiind randamental de 40 Lamu Watt al acestor lampi, ca un procent de 13'/0 din enetgia electrica consumata de un iluminat eu becuri ineanilescente este suficient ca sa produea acelas cfect, utilizand lampi cu vapori de mercur: Lampile cu vapori de sotiu au gasit o aplicare seer, ee Strada uscata : distribu: mult mai larga, Aceasta se Gatoreste luminii emise de culoare galbena calda, a- vand o lungime de unds apropiata de Iungimea de anda corespunzatoare sen- sibilitagii vizuale maxime. 1) Principiu} acestor lampi este cunoscut din anu! 1914, cand Westinghouse Lamp Company a facut prie iicle incercari serioase pentru a le construs Acuitatea vizuala este in lumina produsa in vapori do sodiu de 4-5 ori mai mare decat in Iussina pro- dusa de becuri eu filament de tungsten. Aceasta se datoreste poate faptului ca ochiul omenese fiind tn obiectiy cromatic necoreetat, face ca imaginea unui object albastru sa se produca in fata retinei, imaginen unui object ros in dosul ef, jar radiafiunile galben- verzi, pentra cari ochiu! nostru este cel mai sensibil, sa se produc exact pe retina. (In timpul zilei imaginile apar clare din cauza ca pupila fiind miegorata, ochiu) se comporta ca un anastiginat). Ebluistentul surselor cu. vapori de sodin este re- dus, stralucirea find numaj de 10 lumanari/cm$, Randamentul ridicat (10 Lumen/Watt) face ca ar- maturile ew vapori de sodin suspendate pe soselele interurbane, st permita vehiculelor o viteza aprecia- bila la un consum de 4 Kw Km Casele constructoare de aparate de iluminat au organizat in. strainatate numeroase manifestari de propaganda in favoarea unuia sau celuiialt sistem. ‘Technicienii au cautat sa remediere insulicientcle lu- Ya Mominart! este uni forma, Pavaj granit 8, Ag 1335) 1) G. Ht, ~ Natsiumlampen, D2 Ingineur, Decembrie 1933, Comunieari Pailips, " mini emise de lampile en vapori-de mercur, cori= jand-o printfun tuminat mixt en becuri cu filament de tunysten Reflectoare de formele cele mai variate an fost fabricate, in majoritate asimetrice si cu oglinda ar- gintata, ‘Totusi, impresiile pe cari instalatiunile de proba lean facut asipra spectatorilor at fost felurite 1 pax reri deosebite, de cele mai mnulte ori subicctive, at fost emise.!) Despre iluminatul obigmnit, cel mai raspandit, ew becuri incandeseente cu filament de tungsten, n’am vorbit decent in treacat. Acest procedew de ntilizare a energie’ electrice este astaxi aproape exelusiy fntre- baintat in practica pentru iluminatul strazilor si bu- levardelor (in Anglia se tntrebninteaza tea mult il minatal en gaz aerian, din cauza numetonselor za- caminte de carbuni ce se gasese acolo}, Armaturile sunt dcobieci pentra becuri de 500 stu 300 Wact, din tabla emailata alb in interior, desi pietderile de flux Inminos sunt mult mai mari decat fn armatnrile cu reflectoarele oglindate.?) E Jocul sa atragem atentitinea asupra fectoralui de depreciere care se tntrotince in caleulele de iluminat pentru a fine seama de uzuira filamentului si de absorbtiunea de lumina in insusi corpuriie de fluminat, din cauza depovitarii de impuritati ‘Tot in procetele de ilu auinat trebue considerat aportul de lumina pe ca rel adues iluntinatal vite aclor, [ntr'adevar, 0 buna parte din trotuarele azto- telor principale din centrele comerciale ale marilor ‘orese capata lumina indireeta din vitrine sau directa Aceeag strada uda, oxlia ‘tea focarclor Iutinoa- ') S Baptzck. ~ Some ew fornas of street Hiztiting Bttings, ‘The illuminating engineer. London, November 1931. 2) Ing. Gh. P. Marevkexon, — Op. cit. 12 dela reclame luminoase, eari se comporta ca focare Iuminoase secundare. Un alt aport de lnmina il aduc farutile vehicu: Ielor $i in special ale automobilelor. Farurile preva- aute cu dispozitive antiorbitoare denumite procetoare PD Fiche i em oy) Fear trebuintare din ce in ce mai larga, caci permit raba- terea faseicolului de raze spre sol, la apropierea unui vehicul venind in sens invers. ®) Sa propas, tot pentru a evita orbirea, prin Intuina prea mare, a concducatorilor de vehicule, montarea uunor armaturi pe marginea autostradelor, Ia o inal- time de doi metsi de pamant, in cari ftuxwl luminos sa fie dirijat astiel tneat sa lumineze ta directia de mers, 9i sa fic limitat exact pe linia mediana a soselei.®) Ciloarea pavajuluijoaca deasement on rol fasemnat. Culorile deschise, cum sunt cele ale pavajelor ni poase, reflect mai mutta Tumina si contribue astfel la realizarea unui iluminat mai economic. Un factor important case modifica intra totul d tributia de iluminare a cailor publice este reflectia datorita pavajelor ude: conducatorul unui vehicul vede pe suprafata dramulii o regiume stralucitoare care se deplaseaza ofata cu el ‘Acest caz special, care ¢ totusi foarte frecvent, a fost studiat tn amantntime, 4) Nu putem insa, in cadrul acestui articol, intra in detalii Intrucat condueitorsl unui vebicul percepe an obstacol din fata sa prin efectal de silucta, adica su- Diect fnchis pe fond desehis sau subiect deschis pe fond inchis, este logic ca datorita joculai de lumi 4) 6, Lourent.— Les projecteurs code, La revue de I'éclai rage, Paris, Janvier 1934, 2) Se pare cz razele gatbene au proprietatea de a pa teunde eu ujuringa prin ceaja: deaneea se fabriea diverse puri de becuri de automobile cari emit muniai lumina se. fectionata galbena. 3) W Hagcramn. — Neus Probleme der Beleuchtung von Strascon und Autobahaen, Das Licht Berlin, Januar 1924. 4) 7. Mf Waldrem.— Road surface reflection characterise tics and their influence on street lighting practice, The ouraal of good lighting, London 1984, (uiminile farurilor sale proprii sau ale yehiculului cu care se fnerucigeara, Iuminile armaturilor distantet= reflectia solului ud etc), va ajunge, in timpul mer sului, Ja un moment critic de wicibilitate minira com respanzator unui contrast nul dintre subiect si fond. Un iluminat ingenios are de scop tocmai sa evite aceste punete pritiejdioase, reducand astfel numarul accidentelor pe cat posibil, Statisticile dau cffre interesante relativ la acei- dentele datorite iluminatului defeetuos al cailor pu- blice. 1) Adesea reiese din tablouri statistice ca accidentele sunt mai numeroase pe calle bine iluminate, chiar finand scama de marireasproportionala 4 circulatiei; cauza este de ordin psihie, dupa cum la trecerile de nivel nepazite, conducatorii sunt mai prudenti decat Ja cele pazite, unde de raulte ori platese scump incre- derea prea mare in constiiniciozitatea altora. In locurile bine iiuminate atentiunes nu este atat de incordata si urmari fatale nu sunt excluse. Accidentele in timpul noptii sunt aprox. de 54'/, in timpul zilei aprox. numai de 37%, Pe de alta parte Sia constatat ch aceidentele de antomobil datorite um iluminat insuficient pot fi reduse cu 33" pentru o augmentare numai de 8% a cheltuielilor destinate iluminatului ‘Viata calatorilor si pietonilor depinde deci de cane titatea si calitatea lumtinii si rostul iuminatului ra- tional al cailor publice este si inspire maximum de ineredere in siguranta unei locomotiuni rapide. Latu- rile economice si estetice nu sunt de mai putina im- portanta si cade in sarcina tchaicianuluiartist rolul de a cantari diferitele sisteme si a alege pe cel mai apropiut in fiecare caz_ particular. In momentul ta care ceringele cele mai exigente vor fi satisfacute,iluminatul eailor publice nu va mai fi o stiinja: va fi o arta. ing. gh. b. mareulescu 4) Les statistiques dlaccidents et Veclairage des voies publiques, La revue de l'eclairage, Paris, Janvier 1934, pavilionul romaniei la expozitia din bruxelles Pe un teren de forma traperoidala, de ajuns de bine situat, Ia intretaerea a dowa dip cele mai importante alei ale Exporitiei, s’a construit pavilionitl Romaniei, Ca aproape intotdeauna fn cazusi sie milare, s'a Incrat atat 1a proecte cat sito constructie si amenajare cu o vitexa ex- ceptionalé, Aproape un record. Ta cererea Ministerului de Industrie am intoc mit 3 anteprocete reprezentand 3 ypartinri® diferite din cari unul, —acel executat, — a fost ales yi apro- bat de catre RRR, Toformatiuni preltininare an aratat ca organizatorii Bxpoxitiel au vrut sa prilejuiasea in feta lumii un exainen international cv privice la realizarite cele mai moderne in toate domeniile aetivitatii omenesti, deci inclusiv arhiteetura. Acesta este argumentul principal pentru care nu prezentat cu 0 arhitecturt nationala. $i bine am facut, fiindea tri cu o mult mai ve- che simai importanta arhitectura decat a noastra, de ‘exemplu Italia, Prante, Anglia si aproape unanimitatea statelor participante s'au preventat eu sealizar! in 5 rit modern, Aceastd unitate de tending a creiat o comunitate intelectuala care constitue «na din caracteristicile in- teresante ale avestel expositii Cat mijloace financiare deajins de reduse, Romé- nin trebuia totusi sa se afirme, acesta fiind insusi seo- pul participeri Pentra realizarea arhitectonica am cautat sa ma ferese de caracterul ostentativ care de obiceiu se uti- Tizeaza in asemenca ocazitni ‘Am cautat sa evit caracterul oarecum de bile! si de reclama de cari intotdeauna se leaga si impresia desagreabila de usor si provizorin, Pentru a.reia un contrast favorabil tarii noastre am construit un pavilion care prin compozitie si exe- citi pare sa fie definitiv. nes Fetada principale 13 Arhitest ©, Mosinachi Prin fnsisi aceasta tinuta, pavilionul nostra se de- tageaza de celelalte participari, Ca find mai monumentali si bine adaptata situa- tiei, compozitia a fost exacta pe bisectricea celor doua alei principale. Un mare hall de onoare pe plan cub, flindea asa il cerca situafia topografica, leaga doua aripi laterale (tratate fiecare cu cate 4 alveole) din cari una desti- nata culturii si cealalta economic. Tn fatada posterioara, aceste aripi laterale cari for- mieaza 2 fajade simetrice, sunt legate print’un por- tic tot pe plan cub (impus de sitvatie), portic care este destinat turismului si repaosului vizitatorilor si care este larg deschis pe 0 parte asupra une! intere- sanite perspective a Exporitici In acest mod pavilional presinta 0 mare dezvol- tare cu 4 fatade, find consteuit pe 1000 m. p. _ Th centrul compozitiel este amenajata o mare sala artelor plastice, sculptura si pictura. Din cauza marelui numarde vizitatori cari de obi- itt urmaresc o astfel de exporitic, am creiat o circue latie cirenlara cu sens tinic, care a dat recultate foarte bine chiar in uncle zile de sarbatoare in cari pavilio- nul nostru a primit vizita a peste 20,000 de persoane. In astfel de cazuri problema circulatici este capi- tall, Miam dat seama de acest adevar cu atat mai mult cu cat fot?o Duminica am fost strivit fara sa pot yedea nimic in nu mai stin eare pavilion defectuos concept, © alta chestiune importanta este aceea a Iuminei atat ziua cat si noaptea. 14 Pentru zi toate salile, afara de hall-ul de onoare, suit luminate pe sus, prin velumurile cari dau o In- mina tamizata sicreizata o atmosfera agreabila de in- timitate propice examinarit objectelor expuse. Hall wl de onvare Noaptea pavilioancle find inchise, s'a pus mumai problema punerii in valoare @ arhitecturli exterioare cut ajutorul clectricitati, Jarasi problema importanta din rezclvarea fericita a carcia, Expozitia universala dela Bruxelles a ob- tinut efecte feerice Din punct de vedere technic, afara de chestiunea vitezei, s'a pus problema acoperisuritor, delicata. din cauza climatulyi ploios al Relgici si problema see- sitati contra incendiuiui foarte ingrijit rezolvata din cauza marei valori a obiec- telor expuse si a caracterului lemmos-al constructiei Particinarea confine in sectiunea eul- tural urmatoarele sub-sectiuni archeotogic, arta faraneascé, carten si Fundatiile Regale, cusaturi romanesti, gi expozitia de scuiptura si pictura, arta religioasa, Sectiumea economiea se compune din urmnatoarele stancuri: ‘sransporturile, petrolul, Jemn gi cerealele. Sectitinen culturala, ca fiind mai ea- racteristica,a capittato mai mare amploare, iar pentru economie s'a insistat_ mai mult asupra articolelor ngastre importante de export. Pentru a pune mai bine in valoare obiectele ex- use, peretii salilor an fost vopsiti cu tilei -mugetat, mat, intro culoare unica, calda ca ton si neutra, Deci un sistem practic si eco- nomic. In schimb hall-ul de onoare,in mijlocu! caruia se ridica statuia equestraa Regctut Carol II, s'a bucurat de o atentie speciala flind Iucrat 3% Sntregime din materiale pretioase si decorative: marmora, placaj de lemn colonial, piatra artificiala, eri- staluri, metal eromat, seafe Iuminoase, catifele de culoare, etc. Gradini sala Francaise" inconjuira pa vilionu, urmarind declivitatea de aproape 3m, a terenului si agrementarea ansam= lulu In linii mari procetal urmareste in plan o rigla stransa ¢i in fatadele cantate simpln sisobru proportii juste decurgand in jocul liber al yolumelor, Contraste netede si suprafefe limperi cari pun tn valoare cateva panouri decorative, © incereare de arbitectura moderna impletita pe fond de clasicism. Articolele elogioase scrise despre arhitcetura Pax vilionului Romniei fin presa belgiana se resfrang in iitregime asupra tarii noastre: arh, ¢, c, mosinschi Vedere spre expozitie, din portieu! pavilionului, frumosul acoperis de olane si tigle oropsit pe nedrept De vreo 7-8 ani vedem importindu-se si in fara noastra un nou stil, un stil fara de stil, zis cubist, modernist. Sunt niste cuburi inalte, fara acoperisuri, cu forme de vapoare, sobe, monotone, aspre si banale, cari toate an tntre ele asemanare} fie ca sunt construite la Berlin, 1 Budapesta sau Chicago, fie ca sunt destinate unei ambasade san Case de Asigurare, toate se aseamana intre ele ca asemanarea dintre doi chinesi, Pareca resursele de dceor sau limitat; ai impresie de gol, de uniformi- tate, de tristete, de falsa modestie; sunt forme bolna- vicioase cc inecp sa cnerveze gi sa ne oboseasca Aceasti arhitectnra importata ¢ rigida, straina de sufletul nostri, de tradifiile voasire, de climatal farii noasire; e o arhitectura ce neaga, insulta tre. cutul arhitecturii noastre injghebata pe solul a romanesti, Nu mai construim astaci Hor—colid cl pur rapid! Muncim, construim, transformam pentru noi insine, pentru interesul de moment, nu pentra copiii nostri, mai putin pentru o amprenta de con- ceptic nationala, ce trebue sao lasam generatiilor viitoare Ma intreb de ce neglijam linia veche a soruénes- eului nostru, li figla, cw strasina, cula, ceardac? Nu numai orasele mari sunt intoxieate, sunt convertite In aceasta arhitectura ,standard®, ci chiar si micile agezari urbane de pretutindeni, din fuse dul munjilor nostri stravechi romanesti; chiar conacele boerilor nostri isi improspateaza inventarul ia stamogcasca eu acoperist! de lor imobiliar, pretutindeni, vedem aceasta parasire a romanescului nosten, Sa analizam putin. Acoperigul casa-terasa san acoperigul mascat al stilului ,standard" ¢ departe de a se pntea compara cu estetica arhitectonica a unui acoperig svelt, cu coloritul viu de tigla sau olan, Acoperisul de tigla formeaza terminatie na- turala In 0 constructie, oricare ar fi marimea ei; omul echipat, in tmbracamintea lui, pana la pala- rie Din punct de vedere igienic insasi rayiunea, pledeaza in favoarea invelitoarei de tigla. Costu? woui acoperis-terasa, sat a unei inveli- tori de tabla, fafa de acoperignl de figla, ne pre- zinta nenumarate argumente cari pledeaza pentra ieftinatatea celui din urma in mod hotarator, caci el: a) ramane acoperigul cel mai ieftin, chiar avand ‘© sarpanta robusta in Jemnaric, chiar la o incl natie pronunjata ; 2) are o durata nelimitata, ca si zidurile ce il suporta, far procentul de tntretinere a unei inveli- tori de tigla este extrem de red ¢) oricat de izolant ar fi materialul sintetie ce acopera o terasa, tot figla, cu podul sau, ramane acoperisul cu adevarat salutar si cu protectiune certa impotriva schimbarilor mari de temperatura Ja climatul nostra; d) ta wn acoperis de tigla, oricare ar fi transfor- ‘marea ce va suporta imobilul in decursul anilor san deceniilor, {igla si sarpanta ce il suporta vor fi Intotdeauna bunuri ce se mai pot folosi; @) dar podul ced pierdem prin acsperigul-terast 16 uuu intrece el serviciile efemere ce nil ofera ,lerasa- plaje"? Un studiu interesant, valoros, documentat pana in cele mai mici amanunte, asupra avantajelor unui acoperiy de tigla, atat din punet de vedere estetic, igienic, de cost si de durata, ni-l prezinta 4-1 Cazimir Braniski, doctor in stiintele ccono- mice si financiare, in teza sa de doctorat asupra materialului figle ‘Acest autor dupace ne citeaza nennmarati au- tori straini gi romani ce tau servit la documen- tarea stndiului sau—si tindnd seama de materialul ce compune un acoperis, baza Iui de suport, durata lui, cheltuiclile de intretinere si reparatiuni ce el necesita, —ne da urmatoarele coeficiente de cost: 4a) Acoperigul cu tigla Marsilia, puncte de cost 22—2.6 Dn ow Ew BSH 2D 3), sindrita ee ee dy tabla galvanizata, yy 82 Di MERGE 5 2 Sym ge RE a » terasa > Dy 124 Din punct de vedere techni, noi, generatia contemporana, nu suntem mai fertili, nici mai inventivi decat Asirienii, dccat Romani sau decat arhitecfii cari au construit grandioasele catedrale ale Evulni Mediu si cari tofi uzau de tigla; ceva mai mult, noi nu vom putea fi, poate, niciodata tot atét de perfecti. Tigla este un produs bun, framos, igienic

    Você também pode gostar