Analiza mediului afacerilor internationale in Romania

Romania se afla pe pozitia a treia in Europa Centrala si de Est în privinta

atractivitatii mediului de afaceri, în urma Rusiei si Ucrainei, potrivit unui sondaj realizat
în randul a 400 de grupuri internationale care opereaza 1.400 de companii în 19 state din
regiune. Evolutia pietei din Romania este foarte promitatoare.
Dupa parerea mea principalele probleme cu care se va confrunta mediul de afaceri
din Romania in anul 2008 sunt evolutia cursului de schimb si lipsa de personal calificat.
Lipsa personalului calificat si cererile salariale nejustificate se agraveaza, atat la nivel
national, cat si la nivel mondial de aceea va trebui investit in forta de munca. Statul
roman trebuie sa se ocupe de educarea si calificarea personalului nepregatit. Odata cu
aceasta, firmele vor deveni mai prospere din punct de vedere productiv, iar comertul
exterior se va majora considerativ.
Analizand din prisma factorilor institutionali, impedimente aduse activitatii de
export sunt disparitia treptata a avantajului costului redus al muncii fata de alte tari din
afara UE cu costuri reduse ale fortei de munca, crestea costurilor de productie, costuri
mari de capital, accesul greoi al firmelor la sursele de finantare si mai ales cunoasterea
insuficienta a legislatiei, a programelor de finantare si de training UE.
La nivelul economic, impedimentele aduse exportului romanesc sunt insuficienta
de promovare a instrumentelor financiare adresate IMM-urilor, costuri relative ridicate
ale finantarii datorate dobanzilor mai mari ale bancilor din tara fata de competitorii
internationali, rata ridicata de crestere economica. Avantajoase sunt investitiile straine,
cresterea investitiilor prin participarea capitalului national si prin atragerea firmelor
straine pentru deschiderea de societati noi in tara, sau cooperarea cu firmele existente,
nivelul redus al datoriei publice, exista nise pentru productie cu potential de export, in
special industriiile de autovehicule si de componente auto. Sunt de parere ca o mare
oportunitate ratata este turismul in Romania deoarece promovarea potenţialului turistic
românesc ar fi un factor de îmbunătăţire a imaginii României ca destinaţie turistică şi de
antrenare a creşterii competitivităţii economice.
In functie de factorii politici, comertul exterior se confrunta cu urmatoarele
impedimente: instabilitate politica, birocratia guvernamentala, lipsa de transparenta a

1
deciziilor guvernamentale, coruptia. Unele solutii sunt adoptarea de politici fiscale stricte,
menite sa reduca deficitul bugetar, potolirea presiunii inflationiste, reforma pietii muncii,
pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta angajatorii.
In privinta factorilor legali avem avantajul ca durata procedurilor necesare pentru
demararea unei afaceri, iar dezavantaje ar fi lipsa apararii drepturilor actionarilor
minoritari, comportamentul etic al firmelor. In acest sens este necesar sa se actioneze in
urmatoarele directii: crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal
coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de
tranzictie si diminuarea poverii fiscale; promovarea unor masuri specifice de stimulare a
intreprinderilor mici si mijlocii; definirea clara a drepturilor de proprietate; asigurarea
unor structuri administrative. Ar trebui armonizata legislatia muncii cu normale din
Uniunea Europeana, in domeniul relatiilor de munca si al normelor de protectie a muncii.
Considerata pentru Romania o oportunitate este si integrarea in Uniunea
Europeana. Accesul mult mai facil al exportatorilor pe pietele oricareia dintre tarile
membre este un avantaj care ar putea fi fructificat dupa eliminarea barierelor monetare
din cadrul Uniunii Europene. In acest caz se va reduce numarul de intermediarilor, astfel
incat intreprinderile isi vor mari veniturile ca urmare a exporturilor directe efectuate si
care totodata vor deveni mai competitive din punct de vedere al preturilor oferite. Un alt
avantaj important care este oferit de moneda unica europeana il constituie transparenta.
Aceasta inseamna ca exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa
isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte produsele lor
in acele tari unde pot obtine veniturile cele mai mari. Introducerea monedei nationale
euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali locali
cauzate de riscurile de curs valutar.
Dintr-o perspectiva macroeconomica aceasta evolutie a comertului exterior a
condus la o accelerare a dezvoltarii si performantei economice. Dezvoltarea durabila în
continuare a sectoarelor exportatoare poate contribui la crestere socio-economica
continua dar performanta sectoarelor cheie se bazeaza pe factori de avantaj comparativ,
mai ales pe costul mic al fortei de munca si al materiilor prime. În realitate o mare parte
din exporturile catre UE sunt generate de industriile care folosesc în mod intensiv forta de

2
munca si resursele naturale. Acestea sunt de obicei produse cu valoare adaugata mica si
continut tehnologic scazut si care depind de costul mic al fortei de munca si de materiale
importate (ex.: textile, parti de încaltaminte si accesorii). În acelasi timp mai mult de
jumatate din deficitul comercial cu UE este generat de industriile cu continut tehnologic
intensiv. Sectorul de îmbracaminte, spre exemplu, a devenit un important sector
exportator . Desi acest lucru poate fi partial atribuit unui mai mare grad de competitivitate
acesta este si rezultatul activitatilor tip lohn sau niselor create prin reorientarea exportului
catre alte produse si sectoare productive in tarile nou intrate in UE, in ultimul val de
extindere. Asemenea avantaje competitive sunt usor de erodat si de pierdut. Ele
reprezinta conditii temporare de competitivitate si nu pot fi sustinute. România trebuie sa
nu depinda de asemenea factori pentru a-si continua dezvoltarea economica.
Decalajul competitiv fata de restul tarilor membre UE nu poate fi ignorat data
fiind importanta pietei europene pentru Romania. Este foarte probabil ca acest decalaj sa
creasca data fiind perspectiva unei si mai mari liberalizari si integrari a comertului
mondial, lasând exportatorii români într-o situatie critica. In ciuda deschiderii continue a
comertului exterior si în ciuda performantelor semnificative ale exporturilor, exporturile
romanesti inca nu sunt diversificate indeajuns. Acest lucru se datoreaza în parte faptului
ca putine intreprinderi au activitati inovative sau de cercetare in dezvoltarea produselor si
serviciilor lor. O scurta privire prin exporturile principale ale Romaniei releva rapid ca
majoritatea sunt sectoare traditionale. A existat putina inovare si, în consecinta, exista
putine industrii care folosesc în mod intensiv tehnologie noua.
Cele mai importante probleme cu care se confrunta mediul de afaceri sunt nivelul
fiscalitatii si legislatia fiscala. Coruptia, infrastructura inadecvata si instabilitatea politica
sunt si ele printre obstacolele importante, în timp ce inflatia nu mai apare ca o problema
prioritara.
La nivel global, toate economiile din Europa de Sud-Est (ESE), cu exceptia
Croatiei si mai ales a Turciei, au devenit mai putin competitive comparativ cu anul trecut,
anunţă Raportul competitivitatii globale 2007-2008, publicat de World Economic Forum
(WEF) pe 31 octombrie 2007.
Indicele Competitivitatii Globale (GCI) calculat în studiu evalueaza 131 de tari
ale lumii pe baza unei ample game de factori care afecteaza mediul de afaceri, grupate în

3
12 categorii: institutiile, infrastructura, stabilitatea macroeconomica, sanatatea şi educatia
primara, invatamantul superior si formarea profesionala, eficienta pietei bunurilor,
eficienta pietii muncii, gradul de sofisticare a pietei financiare, pregatirea tehnologica,
dimensiunea pietei, sofisticarea mediului de afaceri si inovatia.
Bulgaria si Romania, care au aderat la UE în ianuarie, au scazut amandoua in
clasament, prima cu cinci locuri, pana pe pozitia 79, şi a doua cu o pozitie, pana pe locul
74. La peste 17 ani după caderea comunismului în cele doua tari, institutiile raman un
punct slab pentru ambele.
Nu mi se pare posibil ca pozitia Romania sa scada, dupa ce timp de 7-8 ani s-a
inregistrat o crestere economica importanta. Sunt de parere ca sursele cresterii economice
din Romania nu sunt suficiente pentru a reduce decalajele in comparative cu alte tari. Un
alt aspect ce trebuie remarcat consta in faptul ca, spre deosebire de acum 2-3 ani, cand
inflatia reprezenta principalul obstacol pentru mediul de afaceri, acum, nivelul fiscalitatii
este cel mai adesea amintit. Acest raport ar trebui sa duca la concentrarea politicii publice
exact spre domeniile deficitare.
Liderii din domeniul afacerilor au primit o listă de 14 factori, fiind rugati sa ii
aleaga pe cei mai problematici cinci dintre acestia pentru derularea afacerilor in tara lor,
clasificandu-i pe locurile de la 1 (cel mai problematic) la 5. Majoritatea respondentilor
din noua dintre tările ESE au indicat birocratia si ineficienta guvernamentala drept cel
mai problematic factor al desfasurarii afacerilor în statele de care aparţin.
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a crescut in luna decembrie 2007 la
3,2 procente, de la 3,1 procente in luna noiembrie 2007, in timp ce in zona euro rata
anuala a inflatiei a ramas stabila la 3,1 procente, conform datelor prezentate de Oficiul
pentru Statistica al Comunitatii Europene (Eurostat).
In randul statelor membre, cele mai scazute rate anuale ale inflatiei s-au
inregistrat in Olanda (1,6 procente), Finlanda (1,9 procente) si Marea Britanie (2,1
procente). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflatiei s-au inregistrat in Letonia
(14 procente), Bulgaria (11,6 procente), Estonia (9,7 procente), Ungaria (7,4 procente) si
Romania (6,7 procente).

4
 Comparativ cu noiembrie 2007, in luna decembrie 2007 preturile de consum au
crescut cu 0,4 procente atat in zona euro cat si in Uniunea Europeana. Cresterea a fost
sustinuta de preturile produselor alimentare si energie.
Preturile produselor alimentare, alcool si tutun, au crescut cu 4,3 procente in ritm
anual, iar preturile la energie au crescut cu 9,2 procente comparativ cu luna decembrie
2006. Fara aceste elemente volatile, preturile s-au majorat cu 0,5 procente comparativ cu
luna precedenta si cu 2,3 procente in ritm anual.
In Romania, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS),
rata inflatiei in luna decembrie 2007, a fost de 0,64 la suta, iar inflatia anuala (decembrie
2006-decembrie 2007) a coborat la 6,57 la suta, fata de 6,67 la suta la nivelul lunii
noiembrie. In 2007, rata cumulata a inflatiei a fost de 4,84 la suta, iar rata medie lunara s-
a cifrat la 0,5 la suta, fata de 0,4 la suta in 2006.
Comparativ cu noiembrie 2007, preturile marfurilor alimentare au urcat, in medie,
cu 0,9 procente, serviciile s-au scumpit cu 0,67 la suta, iar marfurile nealimentare s-au
scumpit cu 0,39 la suta. Fata de decembrie 2006, alimentele s-au scumpit cu 9,14
procente, tarifele serviciilor au crescut cu 8,55 la suta, iar preturile marfurilor
nealimentare au urcat cu 3,6 la suta.
Conform Raportului Global al Coruptiei 2007 (Global Corrpution Report 2007) si
anul acesta institutiile cela mai corupte raman partidele politice si Parlamentul cu 3,9
puncte, justitia cu 3,8 puncte si politia si sistemul de sanatate cu 3,7 puncte (unde scara
de notare este de la 1 la 5, 1 insemnand deloc corupt si 5 insemand total corupt). In
valoare absoluta insa punctajul obtinut este mai mic decat cel de anul trecut, cu exceptia
politiei, unde s-a inregistrat o crestere cu 0,1 puncte.
Cercetarea Transparency International a cuprins 180 de tari si teritorii din intreaga
lume care au fost clasificate in functie de nivelul de coruptie din randul oficialilor si al
politicienilor. Indicele Perceperii Coruptiei 2007 este calculat în baza a 14 studii şi
sondaje efectuate de 12 instituţii internationale independente. IPC se calculeaza la o scara
de la 0 la 10, unde „0” semnifica cel mai inalt nivel al perceperii coruptiei, iar „10” – cel
mai scazut nivel al perceperii coruptiei. Ramane a fi evidenta o corelatie stransa intre
coruptie şi saracie. Circa 40 la suta din tarile care au inregistrat un punctaj al IPC mai mic
de 3, ce semnaleaza o coruptie nestapanita, au fost clasificate de Banca Mondiala drept

5
tari cu un nivel redus de venituri. Somalia şi Myanmar, aflate la limita de jos a
clasamentului, au inregistrat un scor de 1.4 puncte, în timp ce Danemarka, Finlanda şi
Noua Zelanda, cu un scor de 9,4 puncte, se afla in fruntea clasamentului. IPC 2007 s-a
imbunatatit semnificativ în astfel de tari precum Costa Rica, Croatia, Cuba, Republica
Ceha, Republica Dominicana, Italia, Macedonia, Romania şi Surinam. Totodata, o
scadere considerabila a indicelui sa manifestat în Austria, Bahrain, Belize, Bhutan,
Iordania, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua Noua Guinea şi Thailand.
Sunt de parere ca eforturile anticorupţie trebuie concentrate în directia reformarii
reale a sistemului administrativ, câtă vreme perceptia cetateanului asupra coruptiei are la
baza în mare masura şi experientele personale în relatia directă cu institutiile statului.
Autoritatile romane ar trebui sa-si concentreze eforturile in vederea asigurarii
credibilitatii, eficientei şi sustenabilităţii reformelor anticoruptie, menţinandu-le în afara
intereselor politice, abordând cu precadere nivelele decizionale ale administraţiei publice,
indiferent de palier, şi creand astfel premisele pentru dezvoltarea unui sistem public
echitabil şi transparent.
Libertatea economica s-a imbunatatit in majoritatea tarilor din Europa de Sud-est
(ESE) fata de anul trecut, insa guvernele trebuie sa aplice noi reforme pentru a solutiona
probleme persistente precum coruptia, potrivit unui raport facut public pe 15 ianuarie
2008. Conform celei de-a 14-a editii anuale a Indexului Libertatii Economice, emis de
The Heritage Foundation şi Wall Street Journal, Cipru are economia cea mai libera dintre
tarile ESE, iar Bosnia si Hertegovina (BiH) este codasa regiunii.
Pe baza scorurilor de la 0 la 100, tarile sunt plasate in cinci categorii. Doar sapte
din cele 157 de tari au obtinut 80 de puncte sau mai mult, clasificandu-se în grupul
economiilor "libere". Pentru al 14-lea an consecutiv, Hong Kong (90,3) şi Singapore
(87,4) s-au plasat pe locul 1 şi 2 in clasamentul global, fiind cele mai libere economii din
lume. Acestea sunt urmate de Irlanda, Australia, Statele Unite, Noua Zeelanda şi Canada.
Alte 23 de natiuni, inclusiv 12 state membre UE, au fost clasificate drept economii
"aproape libere", cu scoruri de 70 până la 79,9 puncte. Cipru (71,3) a coborat două locuri
fata de anul trecut, ajungand pe locul 22. Acesta s-a plasat pe locul 11 în randul celor 41
de tari din Europa. Romania se situeaza pe locul 68, cu un scor general de 61,5.

6
 Exista libertate economica deplina atunci cand cetatenii unei tari sunt liberi sa
munceasca, sa produca, sa consume si sa investeasca dupa bunul plac. Aceasta libertate
este lipsita de orice constrangere din partea statului, al carui rol este acela de protector.
Lesne de observat ca intre libertatea economica si prosperitatea unei tari exista o
legatura directa. Libertatea economica este strans corelata cu venitul mediu pe locuitor,
venitul celor 10% cei mai saraci cetateni dintr-o tara, speranta de viata, educatia,
mortalitatea infantila, accesul la resursele de apa si coruptia.
Internationalizarea este un proces complex, care a cuprins într-o masura mai mare
sau mai mica aproape toate firmele. Numeroase firme se gasesc într-un proces avansat de
internationalizare a afacerilor lor, pasind rapid spre globalizare. Motivatiile unei firme de
a participa la circuitul economic mondial sunt motivatii proactive (acces la resurse,
reducerea costurilor, avansul tehnologic, calitatea managementului, reteaua
informationala) si reactive (presiunea concurentei, scaderea vânzarilor, excesul de
capacitate, supraproductia, apropierea de clienti). Un aspect dominant al procesului de
internationalizare a firmei îl constituie cultura organizatorica asupra asupra modului în
care firma face afaceri.
Romania se pozitioneaza in randul tarilor cu un puternic control al incertitudinii,
cu un echilibru intre masculin si feminin, cu un individualism de nivel mediu si o
distranta ierarhica mare fata de centrul de putere. Pe piata romaneasca au patruns
companii multinationale ce concureaza firmelor romanesti, care in marea lor majoritate
nu pot face fata presiunilor concurentiale de aceea cele mai multe firme romanesti au fost
preluate de companii multinationale. Strategiile unei firme romanesti ce doreste sa-si
internationalizeze afacerea cuprind: selectarea pietelor, patrunderea pe pietele externe,
pozitionarea pe piata externa. In ceea ce priveste sprijinul acornat de guvern firmelor ce
desfasoara activitatea internationala este redus in comparatie cu necesitatile. Programele
de dezvoltare a intreprinderilor nu prevad obiective precise si modalitati de realizare a
acestora.
Prin urmare prioritatea strategica a României trebuie acum sa fie avantajele
competitive, dezvoltarea capacitatii si competentei sectoarelor exportatoare, atragerea de
investitii locale si straine si de crearea unei economii care sa poata sa se dezvolte în
conditii de comert liber într-o piata din ce în ce mai globalizata.

7
Bibliografie:

1. Global Competitivess Report (2005-2007) – World Economic Forum

http://www.weforum.org
2. Word Competitivess Yearbook 2007 – IMD –
http://www.imd.ch/research/publications/wcy/index.cfm
3. Global Corruption Report 2007 – Transparency International –
http://www.transaprency.org
4. Freedom House publications (Freedom in the World 2007) –
http://www.freedomhouse.org
5. Southeast European Times - http://www.setimes.com
6. Index of Economics Freedom 2008 –
http://heritage.org/research/features/index/index.cfm