Anova Qne Way

Se foloseste pentru analiza efectului unei variabile independente care are cel putin 3
niveluri, asupra unei variabile dependente.

Exercitiu: Analizati efectul variabilei „clasa” asupra variabilei ”fizica”

VI (variabila independenta) : clasa
VD (variabila dependenta): fizica

Analyze – Compare means – One Way Anova

In fereastra care ne apare vom introduce datele astfel:

- variabila dependenta o ducem in partea dreapta la „dependent list”
- variabila independenta o ducem in partea dreapta la ”factor”
- Post hoc – Bonferroni
- Options – descriptives, means plot
Vom analiza tabele din output:
Tabelul Descriptives:
Descriptives

fizica
95% Confidence Interval for
Mean
N Mean Std. Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
clasa 9 28 5.3571 .78004 .14741 5.0547 5.6596 5.00 8.00
clasa 10 38 6.0000 1.31519 .21335 5.5677 6.4323 4.00 9.00
clasa 11 31 6.0000 .93095 .16720 5.6585 6.3415 5.00 8.00
clasa 12 24 6.2500 1.56733 .31993 5.5882 6.9118 4.00 9.00
Total 121 5.9008 1.20696 .10972 5.6836 6.1181 4.00 9.00

- din acest tabel, extragem valorile mediilor, de pe coloana a 3-a (marcata cu verde)
:
M9 = 5,35 M9 – media clasei a 9-a la variabila fizica
M10 = 6,00 M10 – media clasei a 10-a la variabila fizica
M11 = 6,00 M11 – media clasei a 11-a la variabila fizica
M12 = 6,25 M12 – media clasei a 12-a la variabila fizica

Tabelul Anova:
ANOVA

fizica
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 11.881 3 3.960 2.844 .041
Within Groups 162.929 117 1.393
Total 174.810 120

Din acest tabel extragem valorile pe care le-am marcat cu verde, dupa cum urmeaza:
F (3;117) = 2, 84
p = 0,041

Apoi formulam cele doua ipoteze:

Ipoteza de cercetare: exista un efect al variabilei independente asupra variabilei
dependente;
Ipoteza de nul: nu exista un efect al variabilei independente asupra variabilei dependente;

In cazul nostru, unde variabila independenta este „clasa” iar variabila dependenta
„fizica”, avem:
Ipoteza de cercetare (H1): exista un efect al clasei asupra variabilei fizica.
Ipoteza de nul (Ho): nu exista un efect al clasei asupra variabilei fizica.
Deoarece p=0,041 < 0,05 , respingem Ho, acceptam H1 => exista un efect al clasei
asupra variabilei fizica.

( daca valoarea pe care o obţinem pentru p ar fi fost mai mare decât 0,05 => respingem
H1, acceptam Ho => nu exista un efect al clasei asupra variabilei fizica).

Tabelul Multiple comparisons

Multiple Comparisons

Dependent Variable: fizica

Bonferroni

Mean
Difference 95% Confidence Interval
(I) clasa (J) clasa (I-J) Std. Error Sig. Lower Bound Upper Bound
clasa 9 clasa 10 -.64286 .29390 .184 -1.4317 .1459
clasa 11 -.64286 .30766 .233 -1.4686 .1829
clasa 12 -.89286* .32826 .045 -1.7739 -.0118
clasa 10 clasa 9 .64286 .29390 .184 -.1459 1.4317
clasa 11 .00000 .28560 1.000 -.7665 .7665
clasa 12 -.25000 .30768 1.000 -1.0758 .5758
clasa 11 clasa 9 .64286 .30766 .233 -.1829 1.4686
clasa 10 .00000 .28560 1.000 -.7665 .7665
clasa 12 -.25000 .32085 1.000 -1.1111 .6111
clasa 12 clasa 9 .89286* .32826 .045 .0118 1.7739
clasa 10 .25000 .30768 1.000 -.5758 1.0758
clasa 11 .25000 .32085 1.000 -.6111 1.1111
*. The mean difference is significant at the .05 level.

Din acest tabel extragem diferenţele dintre medii:

Variabila noastră independenta „clasa” are 4 niveluri:

1 clasa a 9-a
2 clasa a 10-a
3 clasa a 11-a
4 clasa a 12-a
Pentru o variabila cu 4 niveluri, vom avea următoarele diferenţe:
1 – 2 ; 1 – 3; 1 – 4; 2 – 3; 2 – 4; 3 – 4.
In acest exerciţiu avem:
M9 – M10 = -0,64 p = 0,184 > 0,05 => diferenţă nesemnificativa
M9 – M11 = -0,64 p = 0,233 > 0,05 => diferenţă nesemnificativa
M9 – M12 = -0,89 p = 0,045 < 0,05 => diferenţă semnificativa
M10 – M11 = 0,00 p = 1,00 > 0,05 => diferenţă nesemnificativa
M10 – M12 = -0,25 p = 1,00 > 0,05 => diferenţă nesemnificativa
M11 – M12 = -0,25 p = 1,00 > 0,05 => diferenţă nesemnificativa
Concluzia:
Fiecare nivel al variabilei independente il comparam cu celelalte niveluri. Pentru o
variabila cu 4 niveluri (cum este in acest caz) comparam:
- 1 cu 2, 3 si 4;
- 2 cu 1, 3 si 4;
- 3 cu 1, 2 si 4;
- 4 cu 1, 2 si 3;
Aşadar vom compara, in acest exerciţiu:
- rezultatele la fizica obţinute de subiecţii din clasa a 9-a cu rezultatele la fizica
obţinute de subiecţii din clasa a 10-a, a 11-a si a 12-a.
- rezultatele la fizica obţinute de subiecţii din clasa a 10-a cu rezultatele la fizica
obţinute de subiecţii din clasa a 9-a, a 11-a si a 12-a.
- rezultatele la fizică obţinute de subiecţii din clasa a 11-a cu rezultatele la fizica
obţinute de subiecţii din clasa a 9-a, a 10-a si a 12-a.
- rezultatele la fizica obţinute de subiecţii din clasa a 12-a cu rezultatele la fizica
obţinute de subiecţii din clasa a 9-a, a 10-a si a 11-a.

Rezultatele la fizica a subiecţilor din clasa a 9-a nu diferă semnificativ de rezultatele

subiecţilor din clasa a 10-a si a 11-a dar sunt semnificativ mai mici decat rezultatele
subiecţilor din clasa a 12-a.
Rezultatele la fizica a subiecţilor din clasa a 10-a nu diferă semnificativ de rezultatele
subiecţilor din clasa a 10-a, a 11-a si a 12-a
Rezultatele la fizica a subiecţilor din clasa a 11-a nu diferă semnificativ de rezultatele
subiecţilor din clasa a 9-a, a 10-a si a 12-a.
Rezultatele la fizica subiecţilor din clasa a 12-a nu diferă semnificativ de rezultatele
subiecţilor din clasa a 10-a si a 11-a dar sunt semnificativ mai mari decât rezultatele
subiecţilor din clasa a 9-a.

Concluzia finala:
- precizam intre ce categorii de subiecţi nu apar diferenţe semnificative, iar dintre
diferenţele semnificative care apar precizam care subiecţi obţin rezultatele cele
mai bune.
Nu exista diferenţe semnificative intre rezultatele la fizica a subiecţilor din clasa a 9-a , a
10–a si a 11-a dar rezultatele subiectilor din clasa a 12-a sunt semnificativ mai mari decât
a subiecţilor din clasa a 9-a.

- in cazul diferenţelor semnificative, pentru a preciza care rezultate sunt mai bune, ne
uitam la mediile pe care le-am extras din tabelul descriptives.

* in rezolvarea exerciţiilor, pe foi trebuie sa apară doar ceea ce am selectat cu albastru; ce

am scris in plus sunt explicaţii care să vă îndrume in rezolvare.