Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
AB)
RADCLIFFE-BROWN, A.R. SFSP acs
PREZENTARE GENERALĂ
TEMĂ CENTRALĂ
Structură socială şi funcţie socială.
2
1. „FRATELE MAMEI ÎN AFRICA DE SUD”
Publicat în:
South African Journal of Science, vol.XXI, pp.542-555 (citit la
adunarea din 9 iulie 1924 a Asociaţiei Africii de Sud pentru
Dezvoltarea Ştiinţei).
Obiectul studiului (tema)
Relaţia de înrudire dintre fiul surorii şi fratele mamei.
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Infirmă ideea că relaţia specială fiu/fratele mamei (fiul are unele
drepturi speciale asupra proprietăţii fratelui mamei) la o societate
patriliniară este o dovadă că aceasta a fost matriliniară cu un
timp în urmă.
Ipoteza sa alternativă: existenţa unui anumit model
comportamental care explică şi caracteristicile relaţiei respective
(extinderea la toţi membrii unui grup a unui anume tip de
comportament care îşi are originea în relaţia cu un membru
anume al grupului).
Autori la care face referinţă: SMITH & DALE, The Ila-speaking People
of Northern Rhodesia, 1920; JUNOD, The Life of a South African Tribe, 1913
[Matriarhal/patriarhal]
% „ O societate se poate numi patriarhală când descendenţa este
patriarhală (copiii aparţin grupului tatălui), căsătoria este patrilocală
(soţia se mută în grupul soţului), moştenirea proprietăţii şi succesiunea
rangului sunt pe linie bărbătească, iar familia este patripotestală
(autoritatea asupra membrilor familiei se află în mâinile tatălui sau
rudelor acestuia). […]” [pp.28-29]
% „[…] deosebirea dintre societăţile patriarhale şi cele matriarhale nu
este absolută, ci relativă. Chiar şi în societăţile puternic patriarhale, o
importanţă socială deosebită este acordată relaţiilor de rudenie din
partea mamei” [şi invers] [p.29]
Publicat în:
The Iowa Law Review, vol.XX, nr.2, ian.1935
Obiectul studiului (tema)
Problema naturii şi funcţiei transmiterii uniliniare (patriliniare sau
matriliniare) a drepturilor [p.41 sus]
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Instituţiile uniliniare sunt o necesitate în orice sistem social
ordonat
Enunţă două legi sociologice: 1)nevoia formulării suficient de
precisă a drepturilor, pentru a evita cât mai mult conflictele; 2)
nevoia continuităţii structurii sociale ca un sistem de relaţii
(drepturi şi îndatoriri) între persoane [p.50]
Autori la care face referinţă: RONALD L. OLSON, „Clan and Noiety in
North America”, University of California Publications, vol.33
4
persoanei de către toate celelalte persoane; caracter mai general) şi
asupra obiectelor. [pp.37-38]
% Orice sistem de drepturi conţine drepturi comune (A şi B au drepturi
similare şi egale asupra lui Z), asociate (A şi B, sau mai mulţi îşi exercită
împreună anumite drepturi asupra lui Z; stabilirea unei corporaţii, dar
nu în sensul modern) sau în diviziune (A are unele drepturi precise
asupra lui Z, iar B are şi el drepturi clar definite). „Drepturile in
personam asupra persoanelor sunt de obicei fie asociate fie în diviziune.
Drepturile in rem asupra persoanelor nu pot fi exercitate în comun.”
[pp.47-48]
5
[Conceptul de lege sociologică. Originea instituţiei sociale. Scopul
antropologului social.]
% „Pentru a supravieţui, orice sistem social trebuie să se conformeze
anumitor condiţii. Dacă putem defini corect una din aceste condiţii
universale, căreia toate societăţile umane trebuie să i se conformeze,
avem o lege sociologică. […] dacă se poate demonstra că o anumită
instituţie, într-o societate anume, reprezintă mijlocul prin care societatea
se conformează legii […], putem vorbi de originea sociologică a
instituţiei”. Originea istorică „constă într-o serie de evenimente unice
care se întind pe o perioadă mai lungă de dezvoltare treptată”; de
aceasta se ocupă istoricul. Descoperirea originii sociologice îi revine
sociologului sau antropologului social, prin metoda comparativă. [p.46]
Legi sociologice – condiţii necesare existenţei unei societăţi. [p.50]
Publicat în:
Journal of the Royal Anthropological Institute (discursul
prezidenţial adresat Institutului Regal de Antropologie, 1941)
Obiectul studiului (tema)
Metoda analizei structurale şi sistemele de înrudire
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Compară două metode folosite în studiul înrudirii (care se pot
aplica la întreg studiul social): istoria conjecturală şi analiza
sistemului
Apelând la exemplul înrudirii, încearcă să indice propria metodă
în studierea structurii sociale; ea poate fi aplicată „tuturor
fenomenelor sociale, este pur şi simplu metoda generalizării de
natură abstractă prin comparaţia unor exemple, metodă
caracteristică ştiinţelor inductive.” [p.86]
Studiul de faţă atinge doar un aspect din teoria generală asupra
structurilor înrudirii: teoria stabilirii relaţiilor-tip
Miză şi efecte
Prin metoda analizei structurale „putem spera să ajungem în
sfârşit la generalizări valabile privind natura societăţii umane,
adică privind caracteristicile universale ale tuturor societăţilor,
trecute, prezente şi viitoare” [p.85]
Autori la care face referinţă: E.DURKHEIM, F.EGGAN, E.W.GIFFORD,
W.H.GILBERT JR., J.KOHLER, A.L.KROEBER, , J.F.M'LENNAN, L.H.MORGAN,
S.TAX, M.E.OPLER, A.R.RADCLIFFE-BROWN, W.H.R.RIVERS, B.Z.SELIGMAN,
C.N.STARCKE, M.MEAD, D.STEWART.
7
1)istoria conjecturală, pe care Radcliffe o dezaprobă; 2)analiza
sistemului, sau metoda „analizei structurale” [p.83], care este de altfel
metoda propusă de autor.
[Metoda istoriei conjecturale] Denumită astfel la sugestia lui Dugald
Steward (1795), a fost folosită în instituţii sociale de către scriitori
francezi şi britanici (în special scoţieni) în sec.al XVIIIlea. [p.52] Ea
presupune, în domeniul antropologiei, elaborarea de ipoteze privind o
anumită realitate socială fără a avea suficiente date care să le susţină
(„avem cunoştinţă directă despre o stare de lucruri existentă într-un
anumit timp şi loc, fără a avea însă cunoştinţe adecvate despre condiţiile
şi evenimentele precedente.”) [p.53]
% „În metoda istoriei conjecturale, problemele singulare sînt de obicei
tratate izolat. Pe de altă parte, metoda analizei structurale vizează o
teorie generală, astfel încît multe fapte şi probleme diferite sînt tratate
împreună şi în legătură una cu alta.” [p.85]
[Aici atinge doar un aspect din teoria generală asupra structurilor
înrudirii: teoria stabilirii relaţiilor-tip.]
% „Partea cea mai mare a acestei expuneri a avut în vedere două
principii structurale, ele însele exemple ale unui principiu structural mai
general sau ale unor clase de principii. Conform principiului unităţii
grupului de fraţi şi surori, între o persoană dată şi toţi membrii unui
asemenea grup (cu care este înrudită într-un anumit fel) se stabileşte o
relaţie-tip. Părerea mea este că terminologia clasificatoare şi asemenea
obiceiuri cum sunt sororatul şi leviratul ar trebui să le interpretăm în
raport cu acest principiu. Conform principiului unităţii grupului de
descendenţă, între o persoană dată şi toţi membrii grupului de
descendenţă (cu care se înrudeşte într-un anumit fel) se stabileşte o
relaţie-tip. Consider că terminologiile triburilor fox, hopi şi yaralde şi alte
sisteme similare din multe alte părţi ale lumii ar trebui să le interpretăm
făcând referire la acest principiu.” [p.85]
Publicat în:
Africa, vol.XIII, nr.3, 1940, pp.195-210
Obiectul studiului (tema)
„Relaţiile glumeţe”
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Evidenţierea locului ocupat de relaţia de glumă în contextul mai
general al relaţiilor structurii sociale
„Atât relaţia de glumă care stă la baza unei alianţe dintre două
triburi sau clanuri, cât şi cea dintre rudele prin alianţă sunt
moduri de organizare a unui sistem stabil şi bine definit de
comportament social în care componentele disjunctive şi
conjunctive sunt menţinute şi combinate.” [p.92]
10
Autori la care face referinţă: F.J.PEDLER, H.LABOURET, D.PAULME,
M.MAUSS, F.EGGAN, JUNOD, M.FORTES, M.MEAD, SARAT CHANDRA ROY,
EVANS-PRITCHARD, F.BOAS
% „[…] teoria pe care o înaintăm aici este că atât relaţia de glumă care
stă la baza unei alianţe dintre două triburi sau clanuri, cât şi cea dintre
rudele prin alianţă sunt moduri de organizare a unui sistem stabil şi bine
definit de comportament social în care componentele disjunctive şi
conjunctive […] sunt menţinute şi combinate.” [p.92]
Publicat în:
Africa, vol.XIX, 1949, pp.133-140.
Obiectul studiului (tema)
„Relaţiile glumeţe”.
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
11
Arată că teoria relaţiilor glumeţe se încadrează în teoria generală
a relaţiilor sociale care se pot găsi în societăţile primitive.
Necesitatea metodei comparative, alături de explicaţiile
particulariste.
Autori la care face referinţă: GRIAULE, „L’aliance cathartique”, Africa,
oct.1948; M.FORTES, The Dynamics…; M.MAUSS
12
6. „TEORIA SOCIOLOGICĂ A TOTEMISMULUI”
Publicat în:
Proceedings of the Fourth Science Congress, Java, 1929
Obiectul studiului (tema)
Totemismul
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Încearcă să dea o teorie sociologică a totemului, disociindu-se de
Durkheim, dar asimilând partea bună a teoriei sale
Exprimarea relaţiei dintre problema totemismului şi problema
mai largă a atitudinii rituale faţă de animale şi alte specii sau
aspecte naturale
Miză şi efecte
Autentică înţelegere nu numai a „mentalităţii primitive”, dar şi a
fenomenelor grupate vag în jurul termenului religie. [p.123]
Autori la care face referinţă: E.DURKHEIM, Les formes élementaires de
la vie religieuse
13
Radcliffe consideră că nici o teorie a totemismului nu e mulţumitoare
dacă nu se conformează unei teorii mai generale, care ar cuprinde tot
felul de relaţii rituale între om şi speciile naturale. [119]
% „[…] aş sugera că totemismul se naşte din sau este o dezvoltare
specială a acestei relaţii rituale generale între om şi speciile naturale.[…]
o asemenea relaţie rituală e universală în societăţile de vânători. Când
societatea ajunge să se diferenţieze în grupuri segmentare de tipul
clanurilor, are loc un proces de specializare rituală prin care fiecare
segment dobândeşte o relaţie specială şi particulară […] cu una sau mai
multe sacra ale comunităţii, cu una sau mai multe specii naturale.”
Analogie cu Biserica Romană, care este segmentată în congregaţii
locale, plasate în relaţie specială cu un anumit sfânt, căruia îi este
închinată biserica.
% La eschimoşii din America de Nord relaţiile rituale ţin cont de
diviziunea netă între animalele de vară şi cele de iarnă; n-ai voie să
mănânci carne de ren (animal de vară) şi carne de morsă (animal de
iarnă) în aceeaşi zi; oamenii născuţi vara au o legătură specială cu
animalele de vară (pentru cei născuţi iarna la fel). „Aşa ceva nu este
chiar totemism, dar este clar legat de el şi ilustrează procesul prin care
apare totemismul.” [p.120]
Ce este valoros în teoria lui Durkheim: recunoaşterea faptului că
funcţia relaţiei rituale a grupului cu totemul său este de a exprima şi de a
menţine solidaritatea grupului. [p.121]
Respinge teoria lui Durkheim: în totemism speciile naturale devin
sacre pentru că sunt alese ca reprezentanţi ai grupurilor sociale. Susţine
că, dimpotrivă, speciile naturale sunt alese ca embleme ale grupurilor
sociale pentru că sunt deja obiecte de atitudine rituală.
[Concluzii]
Totemismul este o formă specială, un caz particular al unui element
sau proces de cultură care este universal şi necesar. Condiţiile în care
acest element universal poate lua forma totemismului sunt:
1)dependenţa în întregime sau în parte de produsele naturale pentru
subzistenţă; 2)existenţa unei organizări segmentare în clanuri, jumătăţi
sau alte unităţi sociale asemănătoare. [Andamanezii şi eschimoşii au
condiţia 1 dar nu şi 2, deci nu au totemism, deşi posedă materialul din
care acesta ar putea fi creat.] [p.124]
Publicat în:
The Frazer Lecture, 1939
Obiectul studiului (tema)
Tabuul ca ritual
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Conturează o teorie a ritualului
Problema relaţiei dintre ritual şi valorile sociale (structura
esenţială a societăţii umane) [p.133]
„[…] riturile negative şi pozitive ale sălbaticilor există şi persistă
pentru că fac parte din mecanismul prin care o societate
ordonată îşi păstrează fiinţa servind la stabilirea unor valori
sociale fundamentale.” [p.141]
Autori la care face referinţă: J.FRAZER; B.MALINOWSKI;
W.ROBERTSON-SMITH; DURKHEIM; CONFUCIUS; HSUN TZE; RALPH BARTON
PERRY, Theory of Value, 1926 (cea mai bună tratare a subiectului valorii)
15
obiectul evitării rituale sau tabuului – o persoană, un lucru, un loc, un
cuvânt sau nume, o ocazie sau eveniment, o zi a săptămânii sau o
perioadă a anului – se poate spune că are valoare rituală.” [p.131]
[Ex: polinezianul care atinge un cadavru a suferit o schimbare nedorită
de status ritual; pericolul care-l paşte este boala, şi pentru a scăpa de
acesta trece printr-un ritual de revenire la vechiul status] [p.127]
* [În China în sec IV-V î.Hr. Confucius insista asupra executării corecte
ritualului. Riturile – expresia ordonată, înfrumuseţată a sentimentelor
corespunzătoare unei situaţii sociale, serveau la reglarea şi rafinarea
emoţiilor omeneşti; a lua parte la executarea unor ritualuri însemna a
cultiva sentimente individuale de a căror existenţă depindea însăşi
ordinea socială.] [pp.136-137]
16
O persoană neliniştită în privinţa urmărilor unui eveniment asupra
căruia nu are un control tehnic şi care este supus hazardului se linişteşte
respectând un tabu sau îndeplinind o acţiune magică.
[Ex: un tată care aşteaptă un copil evită anumite alimente care altfel
se consideră că i-ar face rău – îndeplineşte abţineri rituale sau simbolice
(p.139)] [Ex: în Andaman, rudele unei persoane recent decedate şi părinţii
17
8. „RELIGIE ŞI SOCIETATE”
Publicat în:
The Henry Mayers Lecture, 1945
Obiectul studiului (tema)
Rolul religiei în dezvoltarea societăţii umane
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Conturarea unei teorii generale privind funcţia socială a a religiei.
Identificarea relaţiei dintre religie şi moralitate
Autori la care face referinţă: W.ROBERTSON-SMITH, Lectures on the
Religion of the Semites, 1907; F.DE COULANGES, La Cité Antique, 1864; DURKHEIM,
Les formes élémentaires de la vie religieuse; LOISY, Essai historique sur le sacrifice, 1920;
TYLOR, Primitive Culture; R.R.FORTUNE, Manus Religion, Philadelphia, 1935; FUNG-
YU LAN, Istoria filosofiei chineze, Peiping, 1937; CONFUCIUS, Analecte;
18
Fustel de Coulanges (La Cité Antique) arată că schimbările religiei aduc
schimbări în structura societăţii, în instituţiile ei. [pp.150-151]
Durkheim (Les formes élémentaires de la vie religieuse) arată că ritualul
religios este o expresie a unităţii societăţii şi că funcţia lui este re-
creerea societăţii sau a ordinii sociale prin reafirmarea şi întărirea
sentimentelor de care depind solidaritatea şi ordinea socială. [pp.153-154]
Această funcţie poate fi identificată (exemplele autorului) în două
forme de religie: cultul strămoşilor şi totemismul australian. [pp.152-155]
[Rezumat]
% „Am încercat să vă prezint o teorie a funcţiei sociale a religiei. Această
19
teorie a fost dezvoltată prin munca unor oameni ca Robertson Smith,
Fustel de Coulanges, Durkheim, Loisy. Este teoria care mi-a îndrumat
studiile timp de aproape 40 de ani. Am crezut că merită să indic faptul că
ea a existat, nedezvoltată, în scrierile filosofilor chinezi cu mai bine de
douăzeci de secole în urmă. […] Voi rezuma sugestiile pe care le-am
făcut: 1)Pentru a înţelege o anumită religie, trebuie să-i studiem efectele.
De aceea, religia trebuie studiată în acţiune. 2)Deoarece
comportamentul uman este în mare parte controlat sau dirijat de ceea ce
am numit sentimente, concepute ca dispoziţii mentale, este necesar să
descoperim, pe cît posibil, care sînt sentimentele dezvoltate de individ în
urma participării lui la un anumit cult religios. 3)Cînd studiem o religie,
trebuie să examinăm în primul rînd acţiunile religioase caracteristice,
ceremoniile şi riturile colective sau individuale. 4)Sublinierea credinţei în
anumite doctrine ce caracterizează religiile moderne pare a fi rezultatul
unor dezvoltări sociale în societăţi cu structură complexă. 5)În unele
societăţi există o relaţie directă şi imediată între religie şi structura
socială. Aceasta a fost ilustrată cu ajutorul toremismului australian şi
cultului strămoşilor. Acest lucru este adevărat şi pentru religiile
naţionale, cum ar fi religia evreilor sau religiile oraşelor-state din Grecia
şi Roma. Dar acolo unde apare o structură religioasă separată şi
independentă prin constituirea unor biserici, secte sau grupuri de cult
diferite în sînul unui popor, relaţia religioasă cu întreaga structură socială
este în multe privinţe indirectă şi nu întotdeauna uşor de urmărit. 6)Ca o
formulă generală (pentru orice e necesară o asemenea formulă), se
sugerează că în toate religiile este exprimat ceea ce eu am numit
sentiment de dependenţă, cu dublul său aspect, şi că religiile îşi
îndeplinesc funcţia socială prin menţinerea constantă a acestui
sentiment.” [pp.163-164]
Publicat în:
American Anthropologist, vol.XXXVII, 1935, p.3 (bazat pe
comentariile pe marginea lucrării prezentate de dr.Lesser
Asociaţiei Americane de Antropologie; apărut împreună cu
lucrarea dr.Lesser)
Obiectul studiului (tema)
Conceptul de funcţie
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
După ce defineşte conceptul de funcţie socială, încearcă să
sugereze ce ar trebui să cuprindă cercetarea societăţii umane
20
Autori la care face referinţă: LESSER; E.DURKHEIM; ROGER
LACOMBE, La methode sociologique de Durkheim, 1926; LOWIE, Primitive Society;
M.MEAD
Publicat în:
Journal of the Royal Anthropological Institute, vol.LXX, 1940
(discurs în calitate de preşedinte al Royal Anthropological
Institute)
Obiectul studiului (tema)
Structura socială
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Delimitează conceptele cu care operează
Autori la care face referinţă: EVANS-PRITCHARD; F.BOAS;
B.MALINOWSKI; J.EMBREE; H.MINER
22
J [Consideră conceptul de cultură vag. Mărturiseşte că nu poate atribui
un înţeles precis unor expresii ca „evoluţie culturală” (p.187); preferă
antropologia socială ca studiu al societăţii umane, iar nu ca studiu al
culturii; termenul cultură nu desemnează o realitate concretă, ci o
abstracţie, „şi aşa cum este utilizat în mod obişnuit, o vagă abstracţie”
(p.175)]
23
[Referitor la schimbare] O modă printre antropologi: să trateze
schimbările în funcţie de ceea ce se numeşte „contact cultural” (ex: în
sec. al XVIIIlea a existat un important schimb de idei între Anglia şi Franţa;
în sec. al XIXlea a avut loc o influenţă pronunţată a gândirii germane
asupra Franţei şi Angliei). „Asemenea interacţiuni sunt o trăsătură
constantă a vieţii sociale, dar nu implică în mod necesar vreo schimbare
clară de structură.” [pp.185-186]
Publicat în:
Encyclopedia of the Social Sciences, Macmillan Co., New York,
1933, vol.XIII, pp.531-534
Obiectul studiului (tema)
Sancţiunile sociale
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Funcţia sancţiunilor sociale depinde în special de efectele
generale ale acestora în cadrul comunităţii care le aplică
24
12. „LEGEA PRIMITIVĂ”
Publicat în:
Encyclopedia of the Social Sciences, Macmillan Co., New York,
1933, vol.IX, pp.202-206
Obiectul studiului (tema)
Legea primitivă
Intenţia autorului (ce vrea să demonstreze)
Delimitarea noţiunii de lege primitivă în raport cu legea modernă
În formele de dezvoltare elementare, în societăţile preculte,
legea este strâns împletită cu magia şi religia; sancţiunile legale
sunt strâns împletite cu sancţiunile rituale
% „În formele sale de dezvoltare cele mai elementare, legea este strâns
împletită cu magia şi religia; sancţiunile legale sunt strâns împletite cu
sancţiunile rituale. Aşadar o înţelegere deplină a începuturilor legii în
societăţile mai simple nu poate fi obţinută decât printr-un studiu
comparativ al tuturor sistemelor de sancţiuni sociale.” [p.202]
25