Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
CRISTIANA TINDECHE
1.2.Tipologia analizei
CAPITOLUL 2.
METODE SI TEHNICI FOLOSITE IN
ANALIZA ECONOMICA
∆ ai=ai1-ai0
unde:
ai1=nivelul indicatorului în perioada curentă;
ai0 =nivelul indicatorului în perioada de bază;
Comparaţia
Orice rezultat al activităţii firmei se analizează şi apreciază nu ca o mărime
importantă în sine, ci în raport de un criteriu, bază de comparaţie.
În cazul oricărei întreprinderi există posibilitatea utilizării următoarelor
criterii de comparaţie: nivelul obiectivelor programate, nivelul optim al
indicatorului, rezultatele perioadei precedente, rezultatele altor întreprinderi
concurente, rezultatele unor întreprinderi din alte ţări, normative, standarde, etc.
Pentru utilizarea acestei metode este necesară respectarea următoarelor
condiţii:
-asigurarea omogenităţii datelor supuse comparaţiei;
-analiza să se refere la aceeaşi perioadă de timp (an, trimestru, semestru, lună, etc);
Tipuri de comparaţii
În practica analizei economico-financiare, în funcţie de criteriul care stă la
bază, se utilizează mai multe categorii de comparaţie cum ar fi:
Comparaţii în timp-privind realizările dintr-o anumită perioadă curentă la
realizările din una sau mai multe perioade precedente;
Comparaţii în spaţiu –pot fi efectuate între rezultatele unor verigi
organizatorice interne ale societăţii pe acţiuni;
Comparaţii mixte, adică acele comparaţii care se bazează pe ambele criterii
(timp şi spaţiu);
Comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit –program, norme, standarde,
etaloane, valori de normalitate, niveluri stabilite de structuri specializate,
bancare, agenţii;
Comparaţii cu caracter special-se utilizează alte criterii decât cele
menţionate mai sus, cum ar fi, comparaţia variantelor tehnico-economice în
vederea alegerii celei optime.
Comparaţia poate fi efectuată cu ajutorul următorului sistem de indicatori:
-indicatori absoluţi
-indicatori relativi
-indicatori medii
-indicatori de variaţie
-indicatori ajustaţi
Indicatori absoluţi
Abaterea absolută reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv şi cel al bazei de
comparaţie ale aceluiaşi fenomen sau rezultat economic, exprimate în unitatea de
măsură a indicatorului dat. În dinamică, sporul absolut reprezintă diferenţa în
mărimi absolute dintre nivelul indicatorului din perioada curentă (1) şi cea de bază
(2). Arată în mărimi absolute cu câte unităţi a crescut sau a scăzut indicatorul în
perioada curentă faţă de cea de bază.
Indicatori relativi
Indicele de creştere exprimă de câte ori nivelul efectiv al fenomenului sau
rezultatului economic analizat a crescut sau a scăzut faţă de nivelul considerat ca
bază. În dinamică, arată de câte ori indicatorul (bază de comparaţie) din perioada
de bază se regăseşte în indicatorul (comparat) din perioada curentă. Se exprimă sub
formă de coeficient sau procentual.
Abaterea relativă (sporul relativ, ritmul de modificare relativă) este
rezultatul comparaţiei care exprimă în procente abaterea nivelului efectiv de la
nivelul de comparare. În dinamică, arată procentual cât reprezintă abaterea
indicatorului de la o perioadă la alta faţă de nivelul indicatorului în perioada de
bază.
Abaterea relativă medie care în dinamică arată cu cât a sporit procentual
fenomenul din perioada curentă faţă de valoarea medie a fenomenului considerată
pentru mijlocul intervalului de analiză, metoda utilizându-se numai pentru două
perioade succesive, variaţia indicelui fiind cu bază în lanţ.
Indicatori medii
Nivelul mediu al fenomenului arată valoarea care are probabilitatea cea mai
mare de apariţie, fiind o măsură a tendinţelor centrale, caracterizând cel mai bine
ansamblul fenomenului.
Indicatori de variaţie
Abaterea standard (media pătratică) măsoară variabilitatea fenomenului
(stabilitatea şi deci şi riscul) şi arătă cu cât se abat în plus sau în minus (în medie)
valorile fenomenului faţă de media fenomenului. Un fenomen este cu atât mai
stabil cu cât abaterea standard este mai redusă.
Indicatori ajustaţi
Reprezintă seriile de date care se referă la fenomenul analizat şi care au fost
prelucrate statistic pentru a evidenţia tendinţa fenomenului analizat prin eliminarea
variaţiilor periodice (sezoniere şi ciclice) şi a celor aleatoare. Principalele metode
de ajustare sunt:
-Ajustarea prin metoda mediilor mobile (eşalonate, de diferite ordine, centrate);
-Ajustarea analitică prin funcţii matematice, cele mai utilizate fiind liniară,
hiperbolică, cuadratică.
Principalii indicatori sunt:
-media valorilor ajustate;
-abaterile absolute ale fenomenului faţă de nivelul ajustat;
-eroarea standard care măsoară abaterea valorile ajustate de cele efective;
Interpretarea rezultatelor
După comensurarea influenţelor elementelor sau factorilor asupra
rezultatului economic se interpretează rezultatele în funcţie de semnificaţia lor
economică.
Etape de lucru:
1. culegerea datelor referitoare la pensiunile turistice şi agroturistice
existente la nivelul regiunilor de dezvoltare şi judeţelor româneşti în perioada
2001-2005;
2. stabilirea evoluţiei pensiunilor turistice şi agroturistice în perioada
analizată cu ajutorul indicilor cu bază fixă şi a indicilor cu bază în lanţ;
3. analiza pensiunilor din punct de vedere structural prin utilizarea
coeficienţilor de structură.
4. interpretarea rezultatelor.
R 2001
Ibf = R1999 x100
R 2002
Ibf = R1999 x100
R 2003
Ibf = R1999 x100
R 2001
Ibl = R 2000 x100
R 2003
Ibl = R 2002 x100
R 2003
Ibl = R 2002
x100
Tabelul 1.1.
PENSIUNILE TURISTICE RURALE ŞI AGROTURISTICE EXISTENTE
ÎN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢELOR ROMÂNEŞTI
----------------------------------------
Sursa: Institutul National de Statistica
Tabelul 1.2.
DINAMICA PENSIUNILOR TURISTICE RURALE ŞI AGROTURISTICE
ÎN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢELOR DIN ROMÂNIA
. (cu ajutorul indicilor cu bază în lanţ)
2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare Turistice agro- turistice agro- Turistic agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice e turistice rurale turistice
Rurale
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
MUN.BUCUREŞTI -
Tabelul 1.3.
DINAMICA PENSIUNILOR TURISTICE RURALE ŞI AGROTURISTICE
ÎN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢELOR DIN ROMÂNIA
. (cu ajutorul indicilor cu bază fixă)
2005/2001 2004/2001 2003/2001 2002/2001
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare Turistice agro- turistice agro- Turistic agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice Rurale turistice rurale turistice
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
MUN.BUCUREŞTI
Tabelul 1.4.
STRUCTURA PENSIUNILOR TURISTICE RURALE ŞI AGROTURISTICE
ÎN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢELOR ROMÂNEŞTI
2001 2002 2003 2004 2005
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
----------------------------------------
INTERPRETAREA REZULTATELOR
TEMA 2.
ANALIZA CAPACITĂŢII DE CAZARE LA NIVELUL
PENSIUNILOR TURISTICE ŞI AGROTURISTICE ROMÂNEŞTI
Etape de lucru:
1. culegerea datelor referitoare la capacitatea de cazare a pensiunilor turistice
şi agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare şi judeţelor româneşti
în perioada 2001-2005;
2. stabilirea evoluţiei camerelor şi a locurilor de cazare existente în
pensiunile turistice şi agroturistice;
3. analiza capacităţii de cazare din punct de vedere structural.
4. interpretarea rezultatelor.
În tabelul 2.1. este redată situaţia camerelor de cazare existente în pensiunile
turistice şi agroturistice de la nivelul regiunilor de dezvoltare şi judeţelor româneşti
în perioada 2001-2005.
Tabelul 2.1.
CAMERELE EXISTENTE ÎN PENSIUNILE TURISTICE ŞI AGROTURISTICE
IN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII NOSTRE
2001 2002 2003 2004 2005
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice
TOTAL 1755 752 837 806 1015 1199 1196 1702 1491 1984
NORD-EST 241 83 125 117 177 141 216 244 207 322
BACĂU 38 7 19 12 38 12 44 34 38 53
BOTOŞANI - - - - - - - - - -
IAŞI 8 - 24 - 33 4 34 9 33 16
NEAMŢ 28 5 32 40 60 52 62 62 58 90
SUCEAVA 157 71 50 65 46 73 76 139 78 163
VASLUI 10 - - - - - - - - -
SUD-EST 329 15 293 24 334 78 329 83 375 121
BRĂILA - - - - - - - - - -
BUZĂU 27 3 - 8 36 18 36 23 37 23
CONSTANŢA 224 - 213 - 213 - 208 - 238 -
GALAŢI - - - - - - - - - -
TULCEA 35 12 8 16 18 18 18 18 21 56
VRANCEA 43 - 72 - 67 42 67 42 79 42
SUD 214 11 41 86 81 148 143 181 208 204
ARGEŞ 58 4 5 28 22 64 61 107 75 125
DÂMBOVIŢA 11 - 3 26 3 29 21 19 28 19
IALOMIŢA - - - - - - - - 5 -
PRAHOVA 135 7 33 32 56 55 58 55 80 60
TELEORMAN - - - - - - - - - -
CĂLĂRAŞI 10 - - - - - - - 17 -
GIURGIU - - - - - - 3 - 3 -
SUD-VEST 70 - 19 - 25 6 35 20 65 30
DOLJ - - - - - - - 11 - 10
GORJ - - 10 - 16 - 14 - 37 -
MEHEDINŢI - - - - - - - - - -
OLT 8 - - - - - - - - -
VÂLCEA 62 - 9 - 9 6 21 9 28 20
VEST 223 3 20 16 42 76 48 82 95 88
ARAD 63 - 6 3 15 12 15 12 13 12
CARAŞ-SEVERIN 15 - 14 10 27 18 17 19 27 23
HUNEDOARA 28 3 - 3 - 8 5 8 35 10
TIMIŞ 117 - - - - 38 11 43 20 43
NORD-VEST 85 273 9 138 12 229 40 300 36 317
BIHOR 6 - - - - - - 5 - 9
BISTRIŢA-
NĂSĂUD 26 - - - - - - - - -
CLUJ 41 76 9 45 9 91 37 91 36 79
MARAMUREŞ 7 168 - 80 - 115 - 181 - 204
SATU-MARE 5 9 - 3 3 - 3 - - 2
SĂLAJ - 20 - 10 - 23 - 23 - 23
CENTRU 503 363 330 421 344 517 385 788 500 895
ALBA 54 - 48 - 48 - 51 - 51 -
BRAŞOV 182 127 195 279 197 333 215 458 291 480
COVASNA 35 - - - 7 - 11 41 16 44
HARGHITA 106 176 47 82 47 121 58 196 90 280
MUREŞ 60 - - - - - - 16 - 16
SIBIU 66 60 40 60 45 63 50 77 52 75
BUCUREŞTI 90 4 - 4 - 4 - 4 5 7
ILFOV 15 4 - 4 - 4 - 4 5 7
MUN.BUCUREŞTI 75 - - - - - - - - -
Tabelul 2.3.
Dinamica privind camerele existente la nivelul pensiunilor turisitice rurale şi agroturistice la nivelul
regiunilor de dezvoltare ale României în perioada 2001-2003
(cu ajutorul indicilor cu bază fixă)
2005/2001 2004/2001 2003/2001 2002/2001
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare Turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
MUN.BUCUREŞTI
Tabelul 2.4.
STRUCTURA CAMERELOR DIN PENSIUNILE TURISTICE RURALE ŞI AGROTURISTICE
ÎN PERIOADA 2001-2005
LA NIVELUL REGIUNILOR DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢELOR ROMÂNEŞTI
2001 2002 2003 2004 2005
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare Turistice agro- turistice Agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice Rurale turistice rurale turistice Rurale turistice
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
MUN.BUCUREŞTI
Tabelul 2.5.
LOCURI DE CAZARE EXISTENTE ÎN PENSIUNILE TURISTICE
ŞI AGROTURISTICE
2001 2002 2003 2004 2005
Regiuni de Pensiuni*) Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni Pensiuni
dezvoltare Turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro- turistice agro-
Judeţe turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice rurale turistice
TOTAL 3752 1643 1815 1729 2188 2560 2596 3623 3272 4238
NORD-EST 520 196 283 243 393 303 490 528 465 691
BACĂU 73 16 38 26 74 26 89 65 73 107
BOTOŞANI - - - - - - - - - -
IAŞI 24 - 65 - 85 9 91 19 89 30
NEAMŢ 59 36 64 88 126 122 131 160 120 221
SUCEAVA 344 144 116 129 108 146 179 284 183 333
VASLUI 20 - - - - - - - - -
SUD-EST 719 30 649 48 734 160 727 170 832 252
BRĂILA - - - - - - - - - -
BUZĂU 54 6 - 16 72 32 75 42 75 42
CONSTANŢA 487 - 461 - 461 - 451 - 525 -
GALAŢI - - - - - - - - - -
TULCEA 83 24 16 32 35 33 35 33 42 115
VRANCEA 95 - 172 - 166 95 166 95 190 95
SUD 468 22 89 182 170 317 309 389 448 432
ARGEŞ 133 8 11 55 47 134 132 226 161 255
DÂMBOVIŢA 19 - 5 54 5 62 50 42 70 42
IALOMIŢA - - - - - - - - 10 -
PRAHOVA 296 14 73 73 118 121 121 121 167 135
TELEORMAN - - - - - - - - - -
CĂLĂRAŞI 20 - - - - - - - 34 -
GIURGIU - - - - - - 6 - 6 -
SUD-VEST 150 - 38 - 50 12 70 37 130 60
DOLJ - - - - - - - 19 - 20
GORJ - - 20 - 32 - 28 - 74 -
MEHEDINŢI - - - - - - - - - -
OLT 16 - - - - - - - - -
VÂLCEA 134 - 18 - 18 12 42 18 56 40
VEST 469 6 41 36 86 152 96 163 195 176
ARAD 138 - 11 8 29 23 28 23 26 23
CARAŞ-SEVERIN 34 - 30 22 57 43 36 45 58 54
HUNEDOARA 73 6 - 6 - 16 10 16 71 20
TIMIŞ 224 - - - - 70 22 79 40 79
NORD-VEST 180 554 18 290 23 476 76 614 71 662
BIHOR 12 - - - - - - 10 - 18
BISTRIŢA-
NĂSĂUD 55 - - - - - - - - -
CLUJ 87 162 18 97 18 191 71 191 71 167
MARAMUREŞ 14 331 - 164 - 233 - 361 - 420
SATU-MARE 12 17 - 5 5 - 5 - - 5
SĂLAJ - 44 - 24 - 52 - 52 - 52
CENTRU 1088 827 697 922 732 1132 828 1714 1121 1952
ALBA 141 - 124 - 124 - 130 - 130 -
BRAŞOV 359 255 390 567 401 678 446 940 604 984
COVASNA 90 - - - 14 - 25 88 34 93
HARGHITA 226 387 105 170 105 263 129 412 248 604
MUREŞ 119 - - - - - - 48 - 48
SIBIU 153 185 78 185 88 191 98 226 105 223
BUCUREŞTI 158 8 - 8 - 8 - 8 10 13
ILFOV 28 8 - 8 - 8 - 8 10 13
MUN.BUCUREŞTI 130 - - - - - - - - -
Tabelul 2.6.
Tabelul 2.7.
Dinamica locurilor de cazare existente în pensiunile turistice şi agroturistice
la nivelul regiunilor de dezvoltare în perioada 2001-2005
(indicii cu baza în lanţ)
2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004
TOTAL
NORD-EST
BACĂU
BOTOŞANI
IAŞI
NEAMŢ
SUCEAVA
VASLUI
SUD-EST
BRĂILA
BUZĂU
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
SUD
ARGEŞ
DÂMBOVIŢA
IALOMIŢA
PRAHOVA
TELEORMAN
CĂLĂRAŞI
GIURGIU
SUD-VEST
DOLJ
GORJ
MEHEDINŢI
OLT
VÂLCEA
VEST
ARAD
CARAŞ-SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIŞ
NORD-VEST
BIHOR
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREŞ
SATU-MARE
SĂLAJ
CENTRU
ALBA
BRAŞOV
COVASNA
HARGHITA
MUREŞ
SIBIU
BUCUREŞTI
ILFOV
MUN.BUCUREŞTI
Tabelul 2.8.
INTERPRETAREA REZULTATELOR
BIBLIOGRAFIE
1.Batrâncea, I.-1996, Analiza economică şi financiară a societăţilor comerciale.
Ed. ETA, Cluj-Napoca.
2.Botezat Elena –2003, Strategii manageriale în turism. Editura Economică,
Bucureşti.
3.Bran Florina si col. –1998, Economia turismului şi mediului înconjurător.
Editura Economică. Bucureşti.
4.Cohen, Elie- 1995, Analyse financiere 2-eme edition. Les Edition
d’Organisation, Paris.
5.Cosmescu, I.-1998, Turismul –fenomen complex contemporan. Editura
Economică, Bucureşti.
6.Cristureanu, Cristiana-1992, Economia şi politica turismului internaţional.
Editura Abena, Bucureşti.
7.Deparez M. et Duvant, M.- 1993, Analyse financiere, Ed. Techniplus.
8.Glăvan V. -2003, Turism rural, Agroturism, Ecoturism. Editura Economică.
9.Ispas Ana şi col. –1999, Marketing turistic. Editura Infomarket, Braşov.
10.Işfănescu, A. si col. – 2003, Analiză economico-financiară. Editura A.S.E.,
Bucureşti.
11.Jivan, Al. -1997, Turismul ca serviciu agregat. Editura Mirton, Timişoara.
12.Lupu, N. – 1998, Hotelul-economie şi management. Editura All Bucureşti.
13.Lecaillon , J.-1989, Analyse micro-economique . Ed. Cujas, Paris.
14.Mărgulescu, D. şi col. –1995, Analiza economico-financiară a întreprinderii,
Ed. Tribuna Economică, Bucureşti.
15.Mărgulescu D. şi col. –1999, Analiza economico-financiară. Editura Oscar
Print, Bucureşti.
16.Mihai, I. şi col.-1997, Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici.
Editura Mirton, Timişoara.
17.Minciu Rodica, Ispas Ana- 1994, Economia turismului. Universitatea
Transilvania, Braşov.
18.Minciu Rodica- 2001, Economia turismului. Editura Uranus, Bucureşti.
19.Tindeche Cristiana-2004, Contabilitate generală. Editura AgroTehnica,
Bucureşti.
20.Ţole M.- 2004, Analiză economico-financiară. Editura Universitară, Bucureşti.