Materii prime – trebuie să nu influenţeze clearence-ul, să nu lezeze sau
să irite mucoasa, trebuie să asigure un pH între 6 – 7.5, iar diametrul particulelor trebuie să fie de cel mult 50 micrometri. Substanţe medicamentoase întrebuinţate: I. Substanţe pentru administrare locală: 1. Antimicrobiene: a. Antisepticele – Săruri coloidale de argint în concentraţie de 2 – 5%; Borat de fenil mercur; Mertiolat de sodiu; Clorhexidină; Uleiuri volatile de pin, eucalipt, mentol, camfor, timol folosite în concentraţie de 0.2 – 0.5%. b. Antibioticele – Streptomicină 0.5%; Cloramfenicol 0.2 – 0.5%; Tetraciclinele 0.3 – 0.5%; Bacitracină şi Sulfonatul de polimixină. SULFAMIDELE NU SE UTILIZEAZĂ DEOARECE PRODUC REACŢII ALERGICE. 2. Vasoconstrictoare – au rol decongestiv, Clorhidratul de efedrină, Clorhidratul de nafazolină, Noradrenalină şi Fenilefrină. 3. Vasodilatatoare – Papaverină şi Pilocarpină. 4. Antiinflamatoare – Acetat de hidrocortizon, Hemisuccinat de hidrocortizon, Prednisolon, Betametazonă, Triamcinolon. 5. Antihistaminice – Clorpiramină, Feniramină, Antazolină. 6. Anestezice locale – Procaină, Anestezină, Lidocaină, se utilizează de concentraţie de 0.2 – 1% cu restricţie datorită edemelor alergice pe care le generează. 7. Analeptice respiratorii – Uleiuri volatile de pin, eucalipt, mentol şi camfor. 8. Mucolitice – fluidifică mucusul nazal, ureea. 9. Stimulatori ai clearence-lui – Efedrina, Uleiul de pin, uleiul de eucalipt. 10. Vitamine liposolubile şi hiposolubile – A, D, E, C. Au rol în regenerarea celulelor epiteliale, iar vitamina C care are un pH de 6.5 influenţează negativ mişcarea ciliară. II. Substanţe pentru administrare sistemică: 1. Cardiovasculare – Nitroglicerină, Propranololul. 2. Parasimpatolitice – Cocaină, Atropină, Hiosciamină. 3. Agenţi antimicrobieni biologici – Interferonul şi Vaccinurile. 4. Substanţe auxiliare – solventul se alege în funcţie de solubilitatea substanţei şi efectul terapeutic urmărit. Un bun solvent trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • să corespundă normelor de calitate ale Farmacopeei Române X; • să fie toleraţi, compatibili, neiritanţi, netoxici pe mucoasa nazală; • trebuie să nu influenţeze negativ clearence-ul muco – ciliar; • trebuie să aibă capacitate mare de dizolvare; 1 • trebuie să asigure stabilitatea substanţelor; • trebuie să nu reacţioneze cu substanţele asociate şi cu recipientele; • trebuie să fie miscibile cu mucusul nazal; • trebuie să aibă o vâscozitate asemănătoare cu a mucusului nazal; • să nu aibă acţiune farmacologică proprie; • să fie economici. Solvenţii utilizaţi – Soluţia de clorură de sodiu 0.9%, Glucoză 5%, Uleiuri vegetale neutralizante, Propilen glicolul şi Etilen glicolul cel mult 10%. Recipientele – sunt recipiente de sticlă incolore sau brune de capacitate mică de 5 – 10 mililitri, prevăzute cu dop picurător. Se mai pot condiţiona în plastomeri opaci cu pulverizator. Fiola de sticlă este însoţită de pipetă nazală. Flacon de sticlă sau plastomer cu dop picurător. Flacon cu pulbere liofilizată + vehicul (solvent) pentru dizolvare extempore. Recipient de plastomer unidoză 0.4 – 0.5 mililitri obţinut printr-un procedeu modern de suflare, umplere şi sigilare automată. Flaconul presurizat. Erinele – trebuie să aibă pe etichetă următoarele precizări: • numai pentru uz nazal; • nu trebuie înghiţite; • de evitat la copiii mici fără avizul medicului (Bixtonim la 2 luni); • de evitat administrarea excesivă sau prelungită. Depozitare: Recipientele bine închise prevăzute obligatoriu cu un sistem de picurare care se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină. Bio – farmacia: Preparatele pentru nas afectează zona nazală. Se are în vedere asigurarea integrităţii structurilor anatomo – patologice. Preparatele trebuie să aibă o bună toleranţă şi un timp de contact îndelungat cu mucoasa. Trebuie să se cunoască modul corect de administrare. Pentru acţiune sistemică se are în vedere dificultatea următoarelor bariere: 1. Bariera fizică – constituită din mucus şi epiteliu ciliat. 2. Bariera chimică – constituită din activitatea enzimatică. 3. Bariera temporară – dată de clearence-ul muco – ciliar. La aceste 3 bariere concură şi starea patologică. Starea patologică – se poate referi la rinita alergică, rinita virală, deviaţia de sept, astm, polipi, sinuzită, alergii la substanţe chimice. 19.– LUCRARE DIN ERINE ŞI OTOLOGICE.