Analiza si previziunea serviciilor de sanatata si asistenta sociala in

regiunea de Nord-Est

1.1 Rolul serviciilor de sanatate in economia unei tari

Serviciile de sanatate au un rol important in cadrul economiei unei tari. Prin asigurarea
starii optime de sanatate a populatiei active din cadrul unei tari, se asigura de fapt o crestere a
nivelului PIB-ului, datorita faptului ca populatia apta de munca va da un randament crescator al
productiei de bunuri si servicii. Serviciile de sanatate au rolul de a preveni bolile cauzate de
obiceiuri nesanatoase precum fumatul, consumul bauturilor alcoolice in exces, sedentarismul,
alimentatia nesanatoasa. Aceste boli pot fi prevenite prin informarea populatiei in ceea ce priveste
efectele negative ale fumatului, consumul in excees de zahar, grasimi, sare, alcool. In Romania,
incepand cu anul 2006, atat mass-mediei, cat si producatorilor de tigarete si bauturi alcoolice le
revine rolul de informare a cetatenilor cu privire la aceste efecte daunatoare.
Epidemiile sunt unul din factorii care afecteaza economia unei tari in mod negativ, prin
faptul ca populatia activa devine inapta de munca, iar unele epidemii nestopate la timp pot duce
chiar la decese, deci la imputinarea populatiei. Serviciile de sanatate au rolul de prevenire si de
reducere a efectelor acestor epidemii prin vaccinarea populatiei: exemplu: vaccinul antigripal.
Prin oferirea unor servicii medicale de calitate, se reduc cheltuielile de la buget cu
concediile medicale, si se reduc de asemenea cheltuielile pentru tratementul unor boli care pot fi
prevenite prin diverse metode.

1.1 Informatii despre serviciile de sanatate. Stadiul lor in Romania

Accesul la serviciile de sănătate este considerat un drept fundamental al individului, în

toate ţările civilizate. În România, sărăcirea populaţiei ca şi disfuncţii ale sistemului medical au
generat o serie de forme de excluziune socială de la aceste servicii specifice ţărilor cu probleme
de infrastructură şi populaţie cu un standard de viaţă scăzut.
Serviciile medicale sunt, în prezent, acordate pe baza contribuţiei la fondul de asigurări
de sănătate (6,5% din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul
beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii reglementate
legislativ.. Asistenţa medicală primară este oferită de către medicul de familie, care este ales de
către beneficiar. S-a dorit o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a
problemelor, fără rezultate notabile însă, în lipsa investirii financiare. Astfel, în afara urgenţelor,
accesul la palierul secundar şi terţiar, specializat, sau la analize, se face prin medicul de familie
Modificarea sistemului a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul
personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativă a atribuţiilor părţilor componente ale
sistemului, o circulare disfuncţională a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, fără a
se cunoaşte repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora – toate acestea afectând, în cele din
urmă, calitatea şi accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.
Deşi procentul de neasiguraţi nu este foarte mare (între 5 şi 10%), noul model a dus la o
reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin existenţa acestui segment care nu poate
beneficia de asistenţa medicală, în afara celei de urgenţă. În al doilea rând, există încă elemente
moştenite din vechiul sistem care nu şi-au găsit rezolvarea şi care favorizează reducerea accesului

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

1
 la serviciile medicale sau reducerea calităţii acestora: absenţa asistenţei medicale primare,
în unele localităţi din rural, existenţa unităţilor medicale deteriorate şi lipsite de dotarea necesară,
salariile reduse ale personalului medical şi practica încetăţenită a plăţii informale din partea
bolnavului, pentru serviciile primite.
Deşi există în prezent şi un sistem privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui
public şi o reţea extinsă de farmacii private, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al
acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti
performante aflate în afara localităţii de reşedinţă, iar apelarea la serviciile sistemului privat, ca
alternativă la sistemul public, este costisitoare chiar şi pentru cei cu un salariu mediu.
Nemulţumirile şi aşteptările populaţiei erau însă difuze şi erau legate de calitatea evident
proastă a serviciilor medicale, iar nemulţumirile medicilor erau legate de salariile reduse şi
condiţiile dificile de muncă, în condiţiile lipsei de materiale sanitare, dotări şi utilităţi. Trecerea la
noua schemă financiară a creat un nou mamut administrativ consumator anual de resurse
financiare importante(Casa naţională de asigurări de sănătate -incluzând aici şi ramurile sale
judeţene), a cărei eficienţă administrativă, raportată la costuri, este discutabilă. Întrebarea este
dacă aşteptările iniţiale ale populaţiei şi profesioniştilor din sistem au fost îndeplinite. Printre
aceste aşteptări figurau: creşterea calităţii serviciilor şi creşterea salariilor personalului medical
prin independenţa financiară a sistemului, creşterea resurselor financiare ale acestuia şi
transparenţa ridicată a alocării resurselor.
Legea asigurărilor de sănătate a intrat complet în funcţiune în 1999 şi a suferit
amendamente consecutive în decursul anilor care au trecut de la implementare. Noua lege a
introdus, încă de la început, doar schimbări parţiale, prin reglementările ei. Independenţa
financiară a fondului de sănătate, care era unul dintre obiectivele principale ale noii legi, este
încălcată prin procedurile actuale. Sistemul este, din punctul de vedere al alocării resurselor, un
hibrid între sistemul public şi cel al asigurărilor Contribuţiile din asigurări sunt colectate la fondul
de asigurări sociale, în timp ce guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a continuat, până în 2003, să
intervină în alocarea fondurilor şi stabilirea unei limite superioară a cheltuielilor, mereu inferioară
veniturilor colectate. Această practică a redus controlul financiar al Casei şi a produs acumularea
de datorii în fiecare an, generând crize temporare, precum cea a medicamentelor compensate, în
mod succesiv, ale cărei efecte se resimt şi în prezent (2005).
Cheltuielile statului cu sanatatea cresc de la an la an, dar sistemul nu reuseste sa iasa din
criza. Aceasta situatie impinge tot mai multi contribuabili spre serviciile medicale private,
afacerile operatorilor din domeniu demonstrand ca sanatatea poate fi un sector profitabil. Cu alte
cuvinte, sistemul sanitar de stat are nevoie de mai mult decat o suplimentare anuala a fondurilor
alocate.
Fondul de Asigurari Sociale de Sanatate a crescut de la aproximativ 1,83 miliarde de lei
noi (1,13 mld. euro) in anul 1999 la circa 6,87 miliarde de lei noi (1,7 mld. euro) anul
trecut(2005), conform datelor furnizate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
In Romania, strategia reformei serviciilor de sanatate este rezultatul evolutiei deciziilor
de ordin strategic luate de-a lungul a mai multor ani. Strategia de reforma adoptata in prezent are
la baza strategia de rationalizare a serviciilor spitalicesti intocmita in anul 2003 in cadrul derularii
unui acord de imprumut cu Banca Mondiala. Scopul rationalizarii serviciilor de sanatate este de a
creste accesibilitatea populatiei la servicii medicale de calitate si de a eficientiza modul de
furnizare a serviciilor medicale spitalicesti. Strategia de reforma se bazeaza pe urmatoarele
principii:

1. Imbunatatirea accesului populatiei la serviciile de sanatate

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

2
 2. Imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate
3. Imbunatatirea eficientei serviciilor de sanatate
Reforma sistemelor de sanatate este o schimbare facuta de guvern sau actorii politici cu
intentia explicita de a transforma favorabil sectorul de sanatate.Strategiile de cumparare a
serviciilor de sanatate constituie o optiune majora pentru imbunatatirea performantei sistemelor
de sanatate ..
Principalele elemente ale cumpararii serviciilor de sanatate aflate la dispozitia
decidentilor sunt: mecanismele de plata, contractarea serviciilor de sanatate si competitia intre
furnizorii de servicii de sanatate.
De exemplu, ca mecanism de plata pentru serviciile spitalicesti in Romania a fost utilizata initial
plata pe zi de spitalizare cu tarif unic pentru fiecare din cele 5 categorii de spitale definite
institute, spitale clinice, spitale judetene, spitale orasenesti si municipale si spitale rurale. Ulterior
mecanismul de plata s-a rafinat, trecand prin plata pe zi de spitalizare pe tip de spital si pe tip de
sectie, plata pe caz mediu, spre DRG , mecanismul de plata utilizat in prezent (plata pe caz
rezolvat, in conformitate cu complexitatea cazurilor tratate). Introducerea DRG in toate cele 276
de spitale pentru acuti poate fi considerata un succes si conduce la cresterea performantei
furnizorilor de servicii de sanatate daca managerii unitatilor sanitare au abilitatile organizatorice
necesare pentru a raspunde la stimulentele acestui sistem de plata si daca serviciile finantate
raspund nevoilor de sanatate reale si interventiilor prioritare definite (cele care se adreseaza
reducerii poverii imbolnavirilor, interventii cost-eficiente si cost-eficace).
Contractarea serviciilor de sanatate ramane principalul vehicol pentru cumparatorul de
servicii de sanatate pentru a transpune nevoile de sanatate si dorintele populatiei in servicii de
sanatate adecvate si accesibile. Nu exista evidente clare privind modalitatea prin care poate fi
crescuta cost-eficacitatea procesului de contractare. Contractele cost-volum de servicii, impreuna
cu mecanismele de plata prospective bazate pe DRG (caz rezolvat) au condus la imbunatatirea
eficientei furnizorilor de servicii. De asemenea contractele au un rol determinant in asigurarea
calitatii serviciilor contractate prin stabilirea unor standarde de calitate si a unor obiective clare
pentru managementul calitatii serviciilor furnizate. Totusi principala dificultate cu care se
confrunta decidentii este ca implementarea unui proces de contractare cost-eficace necesita un
sistem informational sofisticat care este greu de definit si implementat.
Pentru a fi costeficace, procesul de contractare trebuie sa fie bine corelat cu planificarea
serviciilor de sanatate si cu interventiile prioritare stabilite prin politica de sanatate, sa fie bine
documentat in ceea ce priveste modelele de furnizare de servicii si monitorizarea furnizorilor de
servicii.
Programele nationale sunt un ansamblu organizat de activitati si servicii, instituite prin lege in
scopul prevenirii si tratarii unor boli cu consecinte grave asupra starii de sanatate a populatiei si,
in unele cazuri (SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut. Activitatile profilactice si
tratamentul specific acestor boli sunt finantate din Bugetul statului si din Fondul National Unic de
Asigurari Sociale de Sanatate, in limite stabilite anual prin Legea Bugetului de Stat.
Programele nationale sunt proiectate, implementate si coordonate de Ministerul Sanatatii,
iar obiectivele lor sunt stabilite de aceeasi institutie impreuna cu Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate, Colegiul Medicilor din Romania, Camera Federativa a Medicilor, cu reprezentanti ai
asociatiilor profesionale stiintifice medicale, ai clinicilor universitare, unitatilor de cercetare,
organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale
cu retea sanitara proprie, precum si cu reprezentanti ai populatiei.
La nivel national se deruleaza 4 programe de sanatate, dupa cum urmeaza:
1. Program comunitar de sanatate publica;

www.vreausastiu.ro-pag3

3
 2. Program de prevenire si control al bolilor netransmisibile;
3. Program de sanatate a copilului si familiei;
4. Program de administratie sanitara si politici de sanatate.
Programele 3 si 4 au finantare exclusiv de la bugetul de stat prin Ministerul Sanatatii.
Programele 1 si 2 sunt structurate in subprograme. Pentru unele subprograme exista
finantare atat de la bugetul de stat cat si din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.?
Pentru persoanele asigurate, pentru a beneficia de programele nationale, cel mai
important este sa efectueze controlul periodic anual, in scopul depistarii precoce a bolilor cronice.
In cazul suspectarii existentei unei afectiuni cronice, medicul de familie va indruma asiguratul
catre un medic specialist. Acesta va confirma sau va infirma suspiciunea si va stabili daca
pacientul indeplineste criteriile de includere in subprogram si momentul includerii acestuia in
subprogram, cu incadrarea in bugetul aprobat. Pentru unele programe exista si lista de asteptare.
Persoanele neasigurate pot beneficia de asemenea gratuit de programele nationale de
sanatate din momentul diagnosticarii unei boli cuprinse in aceste programe.
Neasiguratii care suspecteaza ca au o asemenea boala trebuie insa sa se prezinte la un
medic specialist, care va confirma sau infirma suspiciunea.
Bolile cuprinse in programele nationale de sanatate sunt: infectia HIV/SIDA;
tuberculoza pulmonara; afectiunile cardiace care necesita proceduri de chirurgie cardiovasculara
sau cardiologie interventionala si electrofiziologie, afectiunile onco-hematologice (cancerele),
scleroza multipla, unele tipuri de accidente vasculare cerebrale, diabetul zaharat, insuficienta
renala cronica in stadiul uremic, hemofilia,talasemia, osteoporoza, gusa datorata carentei de iod,
afectiunilearticulare preexistentesau dobanditecarenecesita endoprotezare.
In plus, prin programele nationale se mai finanteaza si efectuarea testelor specifice
necesare in scopul realizarii transplanturilor de organe.
Unitatile sanitare prin care se deruleaza subprogramele de sanatate sunt nominalizate de
ministerele in subordinea carora functioneaza fiind necesar sa aiba sectii si compartimente de
profil. In situatia in care bolnavul este diagnosticat cu una din afectiunile cuprinse in
subprogramele de sanatate intr-o unitate sanitara care nu are sectie sau compartiment de profil dar
bolnavul indeplineste criteriile de includere in subprogram, acesta poate beneficia de
medicamente si/sau materiale sanitare specifice in una din unitatile sanitare prin care se deruleaza
subprogramul national. Medicamentele ce se acorda in ambulatoriu in cadrul subprogramelor de
sanatate se acorda prin farmaciile unitatilor sanitare prin care acestea se deruleaza.
„Dreptul la adolescenta” este un proiect initiat de Fundatia Romanian Angel Appeal
(RAA) in 2001 si a avut ca obiectiv facilitarea comunicarii diagnosticului copiilor/adolescentilor
infectati HIV. Proiectul a fost finantat in perioada 2003-2005 de Fundatia Parteneri pentru Viata a
companiei GlaxoSmithKline (GSK).
Proiectul “Dreptul la adolescenta” a avut trei componente majore:
Consilierea pentru pregatirea adolescentului si a membrilor familiei pentru momentul
comunicarii diagnosticului si pentru sustinerea post-dezvaluire
Taberele de suport post-comunicare diagnostic: Taberele au facilitat intâlnirea tinerilor
care si-au aflat recent diagnosticul, reducând izolarea la care cei mai multi sunt expusi si
oferindu-le sansa de a afla ca nu sunt singuri si ca au ce invata unii de la alti si se pot sustine
reciproc. Discutiile si atelierele de lucru organizate in tabere au fost concepute astfel incât sa
abordeze teme de interes pentru acesti adolescenti, precum educatia sexuala (cum putem sa ne
mentinem sanatosi si cum putem sa-i protejam pe ceilalti sa ramâna sanatosi) comunicarea
diagnosticului (acceptare, planuri de viitor), discriminarea (cum pot sa-mi pastrez prietenii etc
Componenta de peer-education: Aceasta componenta a fost adaugata in 2005 si a
www.vreausastiu.ro-pag3

4
 urmarit formarea unora dintre tinerii beneficiari ai sectiilor de zi ca peer educators pentru
ceilalti adolescenti seropozitivi beneficiari ai sectiilor de zi si pentru tinerii din comunitate.
Instruirea tinerilor pentru a deveni educatori s-a desfasurat in cadrul a doua tabere de lucru
organizate anul acesta
In perioada 2002-2005 au fost organizate 10 tabere la care au participat 297 adolescenti si
2 tabere de lucru (cursuri de peer education) la care au participat 48 adolescenti. Unii dintre
tinerii care au participat la cursurile de peer education participasera si in taberele organizate
anterior. Astfel, in total, 314 adolescenti au participat in tabere (fie in tabara, fie in tabara de
lucru, fie in ambele).
Rezultatele programului:
•1.658 de adolescenti seropozitivi evaluati si integrati in program, din care 805 au parcurs
deja toate etapele necesare comunicarii diagnosticului. Tinerii provin din 12 judete, in care RAA
a deschis Sectii de zi pentru asistenta pacientilor cu HIV/SIDA.
•Peste 11.714 de sesiuni de consiliere cu adolescentii si cu parintii sau apartinatorii
acestora, insumând mii de ore de munca ale asistentilor sociali, psihologilor si personalului
medical.
•314 adolescenti au beneficiat de 12 tabere post-dezvaluire
Indicatorii epidemiometrici ai tuberculozei în România înregistrează cele mai ridicate
valori din Europa. Tuberculoza are implicaţii sociale şi economice deosebite întrucât afectează în
special populaţia la vârsta maximei activităţi profesionale.
În aceste condiţii se impune a se acorda o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate
deosebit de grave. Ţinând seama de condiţionarea plurifactorială a răspândirii tuberculozei, de
nivelul actual al resurselor umane şi materiale disponibile pentru controlul acestei afecţiuni, este
necesară identificarea şi mobilizarea tuturor resurselor necesare asigurării unui randament optim
al acelor măsuri de control al tuberculozei pentru care s-a demonstrat un raport cost-beneficiu
favorabil. Programul National de Control al Tuberculozei 2001-2005, are ca principal
obiectiv, limitarea cat mai rapida a raspandirii infectiei si bolii in populatie şi se bazează în
primul rând pe tratamentul regulat, sub directă observaţie, pe toată durata necesară, până la
vindecare, a tuturor cazurilor de tuberculoză pulmonară înalt contagioase (confirmate
bacteriologic prin microscopie). Realizarea obiectivului asigură cea mai eficace profilaxie a
răspândirii infecţiei şi bolii tuberculoase în rândul populaţiei. În condiţiile epidemiologice din ţara
noastră, se menţine ca măsură profilactică obligativitatea vaccinării BCG corecte a minimun 95%
dintre nou-născuţi, în cadrul Programului Naţional de Imunizări.
Programul acordă un rol esenţial:
-supravegherii şi evaluării continue, la scară locală şi naţională, a gradului de
implementare şi succes operaţional a fiecărei activităţi antituberculoase;
-asigurării logistice a fiecărei măsuri de control prevăzute în Program;
-integrarea activităţilor antituberculoase în reţeaua primară de asistenţă medicală şi
colaborarea cu reţeaua de epidemiologie;
Trebuie amintit de asemenea Proiectul “Sănătatea cavităţii bucale”, in parteneriat cu Dir.
de Sănătate Publică a Jud. Iaşi,coordonatori ai proiectului fiind prof. GABRIELA NICULESCU
şi inst. DANA CIOBANU.
In anul 2000, serviciile de sanatate si asistenta sociala in regiunea Nord-Est, reprezentau
6% din totalul serviciilor, iar in anul 2004 serviciile de sanatate in aceeasi regiune reprezentau tot
6% din totalul serviciilor. Se observa o evolutie insignifianta a ponderii serviciilor de sanatate in
totalul serviciilor in decursul a 5 ani de zile.
www.cnas.ro/default.asp?id=83 - 33k-pag3

5
Grafic nr. 1: Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in
anul 2000
Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea
de Nord-Est in anul 2000
Servicii de intermediere financiara indirect masurate
3%
Sanatate si asistenta sociala 1
6%
21% Comert 2
10%
Invatamant 3
4
10% 4% Hoteluri & restaurante
5
Administratie publica si aparare
6
7
21%
22% 8
Transport, depozitare, comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de 3% 9
servicii prestate intreprinderilor Intermedieri
Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

Grafic nr. 2: Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in

anul 2004
Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea
de Nord-Est in anul 2004
Servicii de intermediere financiara indirect masurate
Sanatate si asistenta sociala 6% 0%
1
10% 20% Comert
2
Invatamant 3
3% Hoteluri & restaurante
4
12%
Administratie publica si aparare 5
6
20% 7
8
26% Transport, depozitare, comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de 3%
9
servicii prestate intreprinderilor Intermedieri

Sursa grafic:Grafic constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

www.insse.ro

6
 II. LOCUL SI ROLUL PE CARE SERVICIILE ALESE IL AU IN ECONOMIE

Tabel nr 1:Produsul Intern Brut regional pentru Serviciile de Sanatate si Asistenta Sociala
(milioane lei-RON-preturi curente)
Regiunea de
Anii Total Nord-Est
2000 1576.5 240.9
2001 1808.3 274
2002 2978.9 453.5
2003 4606.7 723.9
2004 5993.6 905.2
Sursa tabel: Tabel constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

Tabel nr 2: Populatia ocupata in serviciile de sanatate

Total populatie ocupata in Populatia ocupata in servicii de
Anii servicii de sanatate sanatate pe regiunea de Nord-Est
2001 346.5 54.7
2002 358.3 55.6
2003 358.7 55.5
2004 366.6 57
2005 370 60

Sursa tabel: Tabel constituit pe baza datelor din Anuarul Statistic

Observam o crestere de la an la an a populatie ocupate in sectorul serviciilor de sanatate,

de la 346.5 mii persoane in 2001, la 370 mii persoane in 2005.
Pe regiune populatia ocupata a cunoscut de asemenea o crestere, la inceput mai mica doar
cu 900 de persoane intre anii 2001 si 2002, apoi cu doar 100 de persoane ( aproape insignifiant),
ca mai apoi, intre anii 2003 si 2004 si 2004 si 2005 aceasta crestere sa fie de 3000 de persoane.

Grafic nr 3: Ponderea in PIB si in Populatia ocupata a servciilor de sanatate in perioada 2001-

2004
Ponderea in PIB si in Populatia ocupata
Se observa o crestere la nivel mondial a
a serviciilor de sanatate in perioada
ponderii serviciilor in PIB. Dezvoltarea si
2001-2004
modernizarea economiei romanesti a impus de
asemenea dezvoltarea sectorului tertiar.
1000
In ceea ce priveste serviciile de sanatate
800 romanesti, calitatea slaba a serviciilor oferite
Populatia
600 ocupata de stat a impus dezvoltarea sectorului privat,
400 PIB acest domeniu oferind servicii la nivel de
calitate europeana.Dezvoltarea unor proiecte
200
sustinute cu sprijin guvernamental au
0 constiutuit de asem enea o cauza a cresterii
1 2 3 4 populatiei ocupate in sectorul serviciilor de
sanatate, respective a PIB-ului.

7
Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor din tabele nr.1 si nr. 2
www.insse.ro
Tabel nr 3: Indicatorii absoluti, relativi, medii pentru populatia ocupata in serviciile de
sănătate( mii pers.) pentru regiunea Nord-Est analizaţi pentru perioada 2001-2005

Indicatori absoluti Indicatori relativi (%) Indicatori medii

(mii personae)
De Modificari Indice de Ritmul Din valorile Din valorile
Anii nivel absolute dinamica de absolute relative
crestere (mii pers.) (%)
Valori ∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 Ri/1 R yi ∆ I R
yi i/i-1 barat
2001 54.7 0 - 100 - 0 -

1.32

102.3
56.56

2.3
2002 55.6 0.9 0.9 101.6 101.6 1.6 1.6
2003 0.8 -0.1 101.4 99.8 1.4 -
55.5 0.2
2004 57 2.3 1.5 104.2 102.7 4.2 2.7
2005 60 5.3 3 109.6 105.2 9.6 5.2
∑ yi = ∑∆i/i1=
282.8 5.3

- sporul cu baza fixă : ∆i/1=yi-y1;

- sporul cu bază în lanţ: ∆i/i-1= yi--y i-1;
- indicele de evoluţie cu bază fixă: I i/1= (yi/ y1)*100;
- indicele de evoluţie cu bază în lanţ: I i/i-1 =(yi/ yi-1)*100;
- ritmul de evoluţie cu bază fixă: Ri/1= I i/1-100;
-ritmul de evoluţie cu bază în lanţ: R i/i-1 = I i/i-1 -100
-media seriei: y i = ∑ yi/n
- sporul mediu de evoluţie: ∆=(yi-y1)/(n-1) = ∑∆i/i-1/(n-1)
- indicele mediu de evoluţie: I = (yi/ y1) 1/n-1*100
- ritmul mediu de evoluţie: R barat formula. = I - 100

Grafic nr 4:Evolutia populatiei ocupate in serviciile de sanatate pe regiunea Nord-Est

Evolutia populatiei ocupate in
serviciile de sanatate pe regiunea Din tabelul nr. 3 putem observa o usoara crestere
Nord-Est
inregistrata in 2002 fata de 2001, a populatiei ocupate in
sectorul serviciilor de sanatate (regiunea de Nord-Est),
2.5
apoi o scadere in anul 2003 insignifianta, pentru ca in
2
Ritmul 1.5
anii urmatori 2004 si 2005 cresterea populatiei ocupate in
mediu de
crestere 1 Series1 serviciile de sanatate sa fie semnificativa.
0.5
Pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat o valoare
0
2001 2003 2005 medie a populatiei ocupate in serviciile de sanatate in
regiunea de Nord-Est de 56,56 mii persoane,
Sursa grafic: grafic constituit o modificare medie \pozitiva de 1.32 mii persoane, un
pe baza datelor din tabelul nr. 3 indice mediu al dinamicii supraunitar de 102,3%, ceea
ce inseamna, un ritm mediu pozitiv de 2.3%.

1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm
2. “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)

8
Tabel nr 4 Indicii preturilor bunurilor de consum ( baza fixa 1990)
Perioada de referinta Perioada curenta IPC în servicii
(%)
1990 2000 177878,00
1990 2001 240865,20
1990 2002 305325,80
1990 2003 350645,10
1990 2004 402279,60
Sursa tabel:Tabel constituit pe baza datelor calculate

Se observa o tendinta de crestere, de la an la an, a ponderii serviciilor de sanatate in

consumul curent, luand ca perioada de referinta anul 1990.

Tabel nr 5:PIB(preturi curente/preturi comparabile)în serviciile de sanatate in regiunea de

Nord-Est
PIB in serviciile de Indiciii preturilor de PIB in serviciile de
Anii sanatate in regiunea consum in servicii sanatate in regiunea
de Nord-Est, in faţă de anul 2000 de Nord-Est, in
preturi curente (%) preturi comparabile
2000 240.9 100 240.9
2001 274 135.4 202.3
2002 453.5 171.6 264.2
2003 723.9 197.1 367.2
2004 905.2 226.1 400.3
Sursa tabel: tabel constituit pe baza datelor din Anuar si a calculelor efectuate

Initial s-au preluat valorile valorile IPCde pe saitul insse luând drept perioada de baza
anul 1990 si curenta perioada 2000-2004. Datele IPC în serviciidin tabel s-au calculat luând
perioada de bază anul 2000 iar valoarea IPC-urilor anilor 2001-2004 s-a calculat prin regula de
trei simplă atribuind valorii anului 2000 , 100%. Apoi ci ajutorul valorilor calculate pentru indicii
preturilor bunurilor de consum (baza fixa anul 2000) am caculat PIB în preturi comparabile.

Grafic nr 5: Evolutia PIB in serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est

Evolutia PIB in serviciile de sanatate in
regiunea de Nord-Est

1000
800 PIB preturi
milioane lei

600 curente
400 PIB preturi
200 comparabile
0
2000

2002

2004
2001

2003

anul

Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor din tabel

9
1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

În continuarea vom analiza evoluţia PIB în servicii din regiunea de Nord-Est a României
(în preţuri comparabile) cu ajutorul indicatorilor prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabel nr.6: In dicatorii absoluti, relativi, medii pentru PIB creat in serviciile de sănătate( mil.
Lei, preţuri comparabile) pentru regiunea Nord-Est analizaţi în perioada 2000-2004

Indicatori absoluti Indicatori relativi (%) Indicatori medii

(mil lei)
De Modificari Indice de Ritmul de Din valorile Din valorile
Anii nivel absolute dinamica crestere absolute relative
(mil lei) (%)
Valori ∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 Ri/1 R i/i-1 yi ∆ I R
yi barat

295

39.85

133

33
2000 240.9 0 - 100.0 - 0 -
2001 202.3 -38.6 -38.6 83.9 83.9 -16.1 -16.1
2002 264.2 23.3 61.9 109.6 130.6 9.6 30.6
2003 367.2 203.7 103 152.4 139 52.4 39
2004 400.3 159.4 33.1 166.2 109 66.2 9
∑ yi = ∑∆i/i1=
1474. 159.4
9

Se poate observa o scadere a PIB-ului creat de serviciile de sanatate in regiunea de Nord-

Est, in perioada 2000-2001, pentru ca in anul 2002 sa aiba loc o redresare, continuata in 2003 si
2004. Pe intreaga perioada s-a inregistrat un PIB mediu annual de 295 mil.lei , cu o modificare
medie anuala de 39,85 mil lei, un indice mediu de 133%, ceea ce a insemnat o crestere medie
anuala de 33%.

1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

10
 Cap. 2 Corelaţia între gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii de Nord-
Est a României şi evoluţia serviciilor de sănătate în acesta regiune

Putem aprecia că dezvoltarea serviciilor este dependentă de dezvoltarea economico-

socială de ansamblu a unei ţări, ea contribuind la aceasta dezvoltare, dar fiind şi un efect al ei.
Cercetarea legăturilor (interdependenţelor) ce există între indicatorii care exprimă
dezvoltarea economico-socială de ansamblu (PIB, populatia activă ocupată) şi cei care exprimă
dezvoltarea serviciilor se poate face cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie statistiă şi a celor de
de corelaţie a rangurilor ( Spearman şi Kendall).
Pentru realizarea corelaţiei dintre indicatorii care exprimă dezvoltarea economico-socială
de ansamblu a regiunii de Nord-Est a României vom utiliza Produsul Intern Brut (PIB) creat in
servicii de sănătate şi populaţia ocupată in aceste servicii în cadrul regiunii de Nord-Est a
României.
În scopul stabilirii în ce măsură populaţia ocupată în regiunea de Nord-Est a ţării
influenţează PIB-ul creat în servicii de sănătate din acestă regiune vom calcula coeficientul de
corelaţie simplă (r).
Tabel nr. 2a Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut creat în
servicii de sănătate în regiunea de Nord-Est a României
Populaţia Ocupată în
PIB din serv de sănătate
serv. de sănătate din
în reg. de N-E în preţuri yi
Anii reg. N-E xi* yi xi2 2
curente (mil lei )
(mii pers)
(y)
(x)
200 55.6 205662.2
453.5 25214.6 3091.3
2
200 55.5 524031.2
723.9 40176.4 3080.2
3
200 57 819387
905.2 51596.4 3249
4

∑ yi2=
∑ xi*yi = ∑ xi2=
∑ xi = 168.1 1549081.4
∑ yi = 2082.6 116987.4 9420.5

Sursa: tabel construit pe baza datelor din Anuarul Statistic al României

Coeficientul de corelaţiei statistică – r

r= n∑ x*y - ∑ x*∑ y / {[n *∑ x2 – (∑ x) 2][ n *∑ y2 – (∑ y) 2] }1/2
x = indicatorul independent , populatia ocupată
y = indicatorul dependent , PIB în preturi curente
n = nr. de ani
r = (3*116987.4 – 168,1* 2082.6)/{[3*9420.5 – 28257.6][3*1549081.4 – 4337222.7]} 1/2
r = (350962.2 – 350085.06) / [(28261.5 – 28257.6)(4647244.2 – 4337222.7)] 1/2
r = 877.14 / (3.9* 310021.5 ) ½= 877.14 / 1099.58 r = 0.79
1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)

11
 În urma calculelor se obţine r = 0.79, ceea ce semnifică o legătură directă şi puternică
intre cei doi indicatori studiaţi respectiv Populaţia Ocupată in servicii de sănătate si PIB în preturi
curente creat în aceste servicii din regiunea de Nord-Est a României, ceea ce înseamnă că o
crestere a Populaţiei Ocupate în sectorul serviciilor de sănătate din această regiune determină în
mod simnificativ cresterea PIB în economie.Asadar bazându-ne pe legătura puternică dintre
Populaţia Ocupată si PIB la nivelul acestei regiuni ar trebui luate măsuri de crestere a PIB prin
instruirea Populaţiei Ocupate si a celei Neocupate, în scopul ocupării, în vederea dezvoltării
spiritului antreprenorial şi îmbunătăţirii calităţii managementului în regiune.
Prin folosirea unor programe de integrare pe piata muncii, a unor specialişti în
management, marketing, resurse umane, pregătirea continuă a forţei de muncă angajate si
reconversia profesională a şomerilor, prin pregătirea resurselor umane pentru meserii specifice,
deja cerute pe piaţa muncii din regiunea de Nord-Est este posibilă îmbunătăţirea forţei de muncă
în scopul de răspunde cât mai bine cerinţelor de pe piaţa regională a muncii , şi implicit în scopul
cresterii PIB.

Coeficientul de corelaţie al rangurilor Spearman (Sp) şi Kendall (K)

Aceşti coeficienţi pun în evidenţă aceleaşi interdependenţe ca şi coeficientul de corelaţie

statistică pe baza datelor privind dezvoltarea economico-socială din regiunea de Nord-Est a
României evidenţiată în cazul nostru de indicatorii :PIB în preturi curente si Populaţia Ocupată.

Tabel nr. 2b Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut creat în
servicii de sănătate în regiunea de Nord-Est a României

Anii xi yi rx ry d d2 Pi Qi S
2002 57 1 0 2
905.2 1 0 2 0
2003 55.6 453.5 2 3 -1 1 0 1 -1
2004 55.5 723.9 3 2 1 1 0 0 0
∑ d2 =
∑ S =1
2
xi = indicatorul independent , populatia ocupată
yi = indicatorul dependent , PIB în preturi curente
rx = rangul variabilei x
ry = rangul variabilei y
d = diferenţa dintre rangul variabilei x si cel al variabilei y
Pi = nr. de ranguri superioare rangului după y, în oridinea strictă din tabel
Qi = nr. de ranguri inferioare rangului y, în oridinea strictă din tabel
S = ∑ Pi - ∑Qi
n = nr de ani
SP = 1- 6*∑ d2/ n(n2-1) SP= 1- 6*2 /3(9-1)
SP = 0.5
SP2 = (o.5) 2 = 0.25 proportia in care populatia ocupată
influenţează PIB restul se datorează altor factori. ( 75% se datoreaza altor factori)
K = 2*S/ n(n-1)
K = 2*1 / 3*2 K = 0.33
1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)
2 http://www.mpe.eubiz.ro/downloads/postuniv/anexa_L.pdf

12
 Rezultatele (0.5 respectiv 0.33) indică o legătură directă între cei doi îndicatori, ceea ce
înseamnă ca modificarea PO înfluentează în acelelaşi sens modificarea PIB in domeniu serviciilor
de sunătate din regiunea Nord-Est. La nivel regional legătura dinre PO şi PIB-ul creat în servicii
de sănătate şi asistenţă socială este slabă. O explicatie ar putea fi faptul ca este posibil ca
veniturile realizate de populatie atat in calitate de nagajati cat si in calitate de angajatori sa fie
superioare.

Cap. 3 Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor de sănătate şi asistentă socială în cele 8

regiuni din Romănia la nivelul anului 2004

Pentru comparatie s-au luat în considerare următorii indicatori: PO în servicii de

sănătate , PIB creat în servicii de sănătate şi productivitatea muncii (PIB/PO) în servicii de
sănătate. Datele indicatorilor s-au luat la nivelul anului 2004, deoarece pe saitul institutului si în
Anuarul Statistic nu apareau valorile PIB-ului decât până la acest an.

Tabelul nr. 3a Valoarea indicatoriilor PO , PIB şi PIB/PO în servicii de sănătate la nivelul

anului 2004

PO în
servicii PIB în servicii PIB
de de sănătate servicii/Poservici
Regiunea RangPIB/PO
sănătate (mil. Lei) i
(mii. preţuri curente (mil lei/pers.)
pers)
Nord-Est 57.0 905.2 15.8 7
Sud-Est 44.0 709.5 16.1 6
Sud 46.5 705.6 15.2 8
Sud-Vest 35.5 577.1 16.3 5
Vest 38.2 655.0 9.3 9
Nord- 49.3 810.9 16.4 4
Vest
Centru 46.0 759.7 16.5 3
Bucureşti 50.1 978.0 19.5 1
TOTAL 366.6 6101.0 * 16.6 2
Sursa: Tabel calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României (www.insse.ro)
*Totalul PIB servicii de sănătate la nivelul anului 2004 ar cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor care
însă la nivelul anului 2004 pentru servicii de sănătate este 0

Comentarii: Se observa ca ponderea cea mai mare a populatiei ocupate in serviciile de sanatate se
inregistreaza in regiune de Nord-Est, urmata apoi de regiunea Bucuresti, de Nord-Vest, Sud,
Centru, Sud-Est( cea mai mica pondere a populatiei ocupate in serviciile de sanatate.
Cea mai mare valoare a PIB-ului inregistrata de serviciile de sanatate s-a inregistrat in regiunea
Bucuresti, apoi in regiunea de Nord-Est, in regiunea de Nord-Vest. Cea mai mica valoare a PIB-
ului inregistrata in serviciile de sanatate s-a inregistrat in regiunea de Sud-Vest
_________________________________________________________________
1 www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=9978&node=1515 - 28k-pag2
2 www.cnas.ro/default.asp?id=83 - 33k-pag3

13
 Cap. 4. Previziunea evoluţiei serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
în regiunea de Nord-Vest a României

Se vor utiliza pentru fiecare indicator, trei metode de previziune şi se va alege pentru
previziune cea pentru care coeficientul de variaţie (v) este mai mic de 5 %.astfel încat
previziunea făcută să fie cât mai aproape de realitate.

4.1. Previziunea pentru Polulaţia Ocupată în servicii de sănătate regiunea de Nord-Est

a) Metoda Sporului Mediu

yi yi = y1 + ∆*
ti
Anii (mii. ti (yi - yi)2
pers)
2001 54.7 0 54.7 0
2002 55.6 1 56.9 1.7
2003 55.5 2 58.1 6.8
2004 57 3 60.9 15.2
2005 60 4 65.3 28.1
∑(yi -yi)2
=
51.8

Se cunosc din datele anterioate:

Sporul mediu de evoluţie al populaţiei ocupate in reg. N-E: ∆= 1.32
Media artimetica a seriei: y i =56.56 mii pers.
Abaterea medie pătratică: σ = 3.2
Coeficientul de variaţie: ν = σ / y i *100 ; ν = 5.6%> 5% ( metoda nu
ajusteaza bine seria de date,valoarea coeficientului de variaţie demonstreaza faptul că metoda nu
este bună pentru previziune)

b) Metoda indicelui de dinamică

yi ti
ti yi = y1 * I
Anii (mii. (yi - yi)2
pers)
2001 54.7 0 54.7 0
2002 55.6 1 56.87 1.6129
2003 55.5 2 58.08 6.6564
2004 57 3 60.1 9.61
2005 60 4 65.68 32.2624
∑(yi -yi)2
=
50.1417

14
 Media artimetica a seriei: y i =56.56 mii pers.
Abaterea medie pătratică: σ = 3.1667
Coeficientul de variaţie: ν = 5.59% > 5% ( metoda nu ajusteaza
bine seria de date, coeficientul de variaţie nu este bun pentru previziune)

c) Metoda trendului liniar

ti ti2 yi* ti yi=a +b* (yi - yi)2

yi ti
Anii (mii.
pers)
-2 4 - 54.16 0.2916
2001 54.7
109.4
2002 55.6 -1 1 -55.6 55.36 0.0576
2003 55.5 0 0 0 56.56 1.1236
2004 57 1 1 57 57.76 0.5776
2005 60 2 4 120 58.96 1.0816
Total 282.8 0 10 12 3.122

yi=a +b* ti ; unde a = Media artimetica a seriei: y i =56.56 mii persoane

b = ∑ yi* ti/∑ ti2 ; b= 1.2
Abaterea medie pătratică: σ = 0.79
Coeficientul de variaţie: ν = 1.39% < 5% ( aceasta metoda a trendului liniar ajustează
bine seria de date, şi va fi folosita pentru previziunea populatiei ocupate în anii 2006 - 2008 )

Previziunea evoluţiei populaţiei ocupate în servicii în regiunea de Nord-Est a României,

în perioada 2006-2008

ti
Anii
yi=a +b* ti
2006 3 60.16
2007 4 61.36
2008 5 62.56

Se bservă o creştere nu foarte spectaculoasă dar constantă a populaţiei ocupate în servicii

de sănătate în regiunea de Nord-Est.
Se observă o creştere constantă a populaţiei ocupate în serviciile de sănătate la nivelul
regiunii de Nord-Est , care se şi confirmă prin apariţia în ultimii ani a unor mari firme ce au adus
sanşa ocupării unor noi locuri de muncă în domeniul hotelier, comercial sau financiar şi de
asigurări.
Tendinţa care se observă în urma previziunii este una favorabilă pentru regiunea de
Nord-Est a României.
Surse bibliografice:
1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu
4.2 Previziunea PIB (mil. Lei – preţuri comparabile) creat în servicii de sănătate pentru
regiunea de Nord-Est

15
 În continuare analog analizei facute anterior indicelui “Populaţia Ocupată” pentru
perioada 2001-2005 în scopul previzionării pentru următorii trei ani, vom analiza indicele PIB în
preţuri curente perioada 2000-2004.

d) Metoda Sporului Mediu

yi = y1 + ∆*
yi ti
Anii ti (yi - yi)2
(mil. lei)
2000 240.9 0 240.9 0
2001 202.3 1 280.75 6154.4
2002 264.2 2 320.6 3180.9
2003 367.2 3 360.45 45.6
2004 400.3 4 400.3 0
∑(yi -yi)2
=
9380.9

Se cunosc din datele anterioate: Sporul mediu de evoluţie al populaţiei ocupate in reg. N-E: ∆=
39.85
Media artimetica a seriei: y i = 295 mil lei
Abaterea medie pătratică: σ = 43.31
Coeficientul de variaţie: ν = σ / y i *100 ; ν = 14.6% , 35%

e) Metoda indicelui de dinamică

yi ti
ti yi = y1 * I
Anii (mii. (yi - yi)2
pers)
2000 240.9 0 240.9 0
2001 202.3 1 320.4 13947.6
2002 264.2 2 426.1 26211.6
2003 367.2 3 567.1 39960
2004 400.3 4 754.7 125599.3
∑(yi -yi)2
=
205718.6

Se cunosc din datele anterioate: Indicele mediu de evoluţie: I =133% ; I = 1.33

Media artimetica a seriei: y i =295 mil lei
Abaterea medie pătratică: σ = 202.8
Coeficientul de variaţie: ν = 67.75 > 35% ( metoda nu ajusteaza
bine seria de date, asadar nu este bună pentru previziune )

16
 f) Metoda trendului liniar

ti ti2 yi* ti yi=a +b* (yi - yi)2

yi ti
Anii (mii.
pers)
-2 4 - 198.3 1814.8
2000 240.9
481.8
-1 1 - 246.6 1962.5
2001 202.3
202.3
2002 264.2 0 0 0 295 948.6
2003 367.2 1 1 367.2 343.4 566.4
2004 400.3 2 4 800.6 391.7 74
Total 1474.9 0 10 483.7 5366.3

yi=a +b* ti ; unde a = Media artimetica a seriei: y i = 295 mil. lei

b = ∑ yi* ti/∑ ti2 ; b= 48.37

Abaterea medie pătratică: σ = 33.67

Coeficientul de variaţie: ν = 11.41< 35% ( aceasta metoda a trendului liniar ajustează
bine seria de date, şi va fi folosita pentru previziunea populatiei ocupate în anii 2006 - 2008
întrucât folosind acestă metodă am obţinut cea mai mică valoare a coeficietului de variaţie )

Previziunea evoluţiei PIB în preţuri comparabile (anul 2000) în servicii în regiunea de Nord-
Est a României,
în perioada 2005-2007

ti
Anii
yi=a +b* ti
2005 3 440.1
2006 4 488.5
2007 5 536.8

În urma previziunii observăm o crestere a PIB în servicii de sănătate pentru regiunea

analizată în următorii trei ani. O data cu cresterea activitatii în servicii ne asteptam asadar si a o
crestere PIB. De asemenea integrarea în UE si adoptarea standardelor europene în servicii va fi un
element ce va influenta semnificativ cresterea PO, marirea volumului de activitate în servicii de
sănătate si implicit o crestere a PIB.
1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu
2www.ccmromania-gfatm.com/editor/File/Program_PNCT_2001-2005.doc-pag4

17