o

• •

INSULELE JAPONJA HAWAII

GALAPAGOS

MAREA MOART

A1

INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA

TN NuMARuL 1:
Venetia
Orasul legendar din laguna

'"

ATJ!»AS
. WSP5 -

RevjstA ~p!amanl!lii ED1T1.JRA: De AGOSTINI EDITOR MANAGER PelrllS KapnlslDS ECONOMIC: FoUs FotlotJ HELLAS SHL

MANAGER OEREDACTlE Virglnta Kou lroumbas ADRESA 'Vuliagmenls MARKETlNG MANAGER

~I PRODUCnE.
Alef13

44-48. 16673 Cleo Psrs

Miohalll) KOUlsoukos

PRODUCT MANAGER,

S.ENIOR COOFIDONA TOR'OE PRODUCnE' t(alenl1a Ual"nl MANAGER DISTRIBUT1E Evl SOUl MANI\GER LOGISTICA Dimllris Pasa lca1idls COORDONA,OR Antoni'S lJoumls GRAFICA: ~I OPERATIl'

ITA 161

lOGISTICiI. ~I OPEHAnl

Duran 8Q<> & AsocIados

FOTOGRAFW MUll..., Navale (Mallrkl), Teresa Eslr.3da AICI: AGE Fotos:tock. AISA, Inde~. IGDA. Prisma

Niagara . .......................... La qranlta a doua state Japonia . Tara ciresilor lnflortti ~i a ... tehnicii Galapagos . Arhlpelaqul testoaselor uriass
lnsulele Hawaii .... Gradlnile Pacificului

.....

ADAPTARE SPECIALAPENTRU AACHETYPON DIRECTORI1POGRAFIE IMPORTATOR:

UMi3A RoMANA
Novar.! S R.L----

TlPAAIRE $1 LEGARE. DEAPRINTfNG

Medm SmvlceZawada

FRANCO PASQUINO

Coonll)' Manager. MarlilIja Miffiltlan

JPN 1

Marketing

Manager.

Adina EklIICil

AORESA Bd Nalfunlle U[lite. flr.8. bI.104. sc.C. II~B. ap.58. S<)clor5, Bucurnsb Romania Teler!)"' (+40) 21 318 7398 DISTRIBUITOR-c::HI,-po-ri,-u-n-=S...,.A--------

ECU 13

Marketing DIrector. R,w",a

Uril!s

SUA 1

FOTCGRfilFlE iTA pubidE • Fotcsearch (ceperta frontala). De A\!l!)StI~llIbr.l!y, Fotpgram,S!one. Gerard DaWecahlo. WSP D" AgQ.";ljm Editors (1il,"Ghal); FOIQgraIll-SloneM Vines - D, Armand -A.Smlth. JPN De Agos!!I1i ~d[tofa (~anz4tor); Fo'ograme-Stone E;xplcrer - J Perno. HQ"..Qul - C.Valerilin ECU: De A90s~nl Edllnrs (lguanal.6!wI; ExplorEr, Franotors Gohim - Mero-MOI5ll<ml-Sug<1r. SUA; DaAgoslini EdIlOra (<lansa10f. obsarvatcr]: Fal<agra m-Stone - M. 0.. Yen. Explorer - J.-P Nao:ivel. Hoa..Qul- Lewis. MORFotogram·Stone. &plorer - Hugh SItton. Nowitz Rlcl)ard.

Marea Moarta (1)

Unde nimic nu se scufunda

MOR93

<Ill 2006 De Agostini Hell as Lid.

Cl1995-2003
@

lJlerary RighI.!! International. Inc. Edmons AUas

1!ljl4-1995

ISSN 18111- 4850 Penltu orftu hJ1onnajt"","u l~onul (021) 40.10.888

s"rvidl , 0:00 •

ia"murlre, rnmunlcall

ClU

ncI ta

penlrU clilmjt

tsoo

de Iun! ~na, \'inuri: rBIn! c~

Peniru 0 "',,, bum. d"""IV'''' soIitilatlllltctaeauna publs;alia de fa atu~I punCl de vaq_" ~Ill,fIlrrll'* vanza aNI asupra tn\<lnllel de a cumpara ~I a~ilJila urrn:.\ilarll.
l:CrrI<I[JZi

Pe:nlrU o¢e Infurrrrnlia ~.,.,unro. Tl'!k;Jouirn de buC>'!W sau 00- numere din ~wna~-JJI>Iil tel (021) 4{J 10 888

"'Jf\1~.

PtelU1 numereJCM'

pmll,ll primulul numir: 1,1;111 NOI/19.9oo tEl

LEI VEOHI

Pre ul celul de-al coHea nw'nBr ~I al tuJumr celorlalle numereo 4.99 LEI 1'101 49.900 LEI VEOHI I IJrepturlle lulU'ror IIlJrtelor sa "fill sub lO9Pyrfghl Este II1!Brnsa reprod~ee:",a. depozitBr'ea. il'ansmll£lroo

sau
Ulflizarea Mmereiall\ a mate.riaJelor, sub anile fQrn'l.:i. rtir<l BllOI'dul S<.ll16 ,I edll oruJul.

www.deagostini.ro
Peatru 0 rnai bum~ deservire, soJicitati revista de le ace/a§i punc: de vtlnzare §i informal' vanzalo{ul despre intentia dumneavoastrB de a cllmpara lIrmatoarele numere.

EUROPA OCCIDENTALA

ITA 161

~~NE··.-TIA ..~~ ~· ~~ VE ,
~

-,----'

~-

-~

orasullegendar din laguna

Venetia trdieste din turism, conservdnd monumentele de arhitecturii si traditio. in timpul concursului de gondole pe Canale Grande, locuitorii isi incurajeazd echipajele favorite in ale carol" culori sunt imbracati.

De la cetatea fortificata la metropola comerciala

Asezarea orasului pe insulele din laguna Venetia a fost decislva pentru 'inflorirea §i renumele urbei. Astazi, aceasta asezare geografidi este 0 piedica serioasa in transportul de marfuri §i oameni.
CE MERITA VAzUl
Plata $i Basilica San Marco. Palatul Dogilor. POOle Rialto (pod) pe analul Grande, Muzeul Correr, Galeria dell'Accademia

centimetri in teritoriul rnlastinos din laguna. Perspective privind remedierea acestor neajunsuri este mai mult decat pesirnista. in plus Venetia In ianuarie si februarie,

este acoperita de 0 ceapi groa a. Aceasta atmosfera apa atoare a fest redata de Luchino Visconti in filmul .Moarte la Venetia".

rimii locuitori ai Venetiei au fast fugari i din Campia Padului, care, in secolul al IV-lea, s-au adapostit aiei de invazia popoarelor barbare, Acesti locuitori au transformat teritoriul mlastinos al Veneriei intr-o mare putere mondiala. intre seeolele al VII-lea si aJ XV-lea Venetia guvemata de dogi (conducatorii alesi ai Republicii), a fast cea rnai insemnata putere mediteraneana care s-a Imbogatit din cornertul ental eu mirodenii, Veniturile mari obtinute le-au permis dogilor a construias ca palate de vis, biserici, rezidente somptuoase, care astazi unt atractia turistica principala a Venetiei. Carre sfarsitul secolului al XV-lea a inceput treptat declinul Venetiei. pentru ca in 1797, dupa razboaiele napoleoniene, sa devine object de schimb Intre Franta ~i Au tria. apoleon ceda, in acest an, Venetia Au triei. Abia in 1866, Venetia intra in componenta Italiei,

CLiMA
Veri calde si urnede lemi feci ~i umcde Temperatura in ianuaric de la 00 la +6° C in august de 13

TH~O C la 2T' C

on

Februarie - in timpul celebrului festival

de fa Venetia. Limp

de cdteva zile, ni se I"n:fi"ili$eccii stralucirea veacurilor trecute.

---

CE TREBUIE
I.

sA STITI .. ,

--

----

A tazi, orasul Venetia, datorira Bienalelor Artisrice, Festivalului International de Film, este unul dintre principalele centre culturale ale Italiei, inundat continuu de val uri de turisti. in acelasi timp, serenisima republica este simbolul distrugerii $i decaderii. Constructiile sale, prijinite pe piloni de lemn, e scufunda, an de an, ell ditiva

Medin, primul european care a pornit intr-o diUitorie citre Orientul Indepartat este venetianul, comerciantul si filozoful Marco Polo. Acesta este autorul primelor de crieri ale taritor !ii populapei A iei. 2. uvela lui Thomas Mann "Moartea din Venetia" a fost transpusa pe ecran de Lucchlno Visconti; aces! film a popularizat imaginea de atmosfera sumbrs a "or~ului din laguna". 3. Conceptul "commedia dell'arte' i!/i are originea In istoria Venetiei. Renovarea de baza a acestui "teatru aI tipurilor" a fost realizat de dramaturgul Carlo Goldoni, Era de profesie avocet, iar cariera Iiterara a inceput-o abia la varsta de 31 de ani A murit la Paris In anu! 1793. 4. Pe Canale Grande, "artera" cu cotituri a Venetiei. se afHidoar trei poduri: Podul Academiei de Arm. Ponte Rialto .!Ii -in apropierea statiei- Podul calzi.

in EvuJ

EUROPA OCCIDENTALA

ITA 163 ®

VENETIA ,
PLANUL ORASULUI

Laguna

Venetlet

Sacl n a
San Marco San Giorgio

Mag9_iore

Teatrul Verde

SOOm

Principala arterd de comunicatie a orasului e Canale Grande, cu 0 lungime de 4 km, artera de apii a Venetiei, de-a lungul careia s-au indltat palate fastuoase, unul dintre cele mai renumite fiind Ca 'd'Oro - "Casa de AuY ".

ITA 164

ORASUL POD URILOR 'SI AL PALATELOR

Capitala Iagunei; orasul asezat pe cele mai multe insuJe - 118 la numar, Datoritii situarii sale geografice, Venetia este unul dintre cele mai vizitate erase ale lumii.

VENETIA

Tablourile i'n.fiJp~and scene din sacietate emu popularizate in secolele tdrzii. "Concerto Di Dame" este una dill lucrdrile pictorului italian Francesco Guardi

PE SCURT
• Religia: catoliea • Limba: italians \)i dialectul venet • Carriere importante: annareggio. Castello. an arco, San Polo. or oduro Santa Croce, Lido, Chioggia. • Aeroport: Iarco Polo In Te era, 13 km nord-ve l de Venetia.

(171211793)

XVIII~lea a avut loc dezvoltarea curentului pictural, care in:fiiti~a cele mai interesante peisaje ale orasului sau scene din viata cotidiana a locuitorilor. Curentul aeesta poarta numele de veduta (cuvantul "veduta" In eamna ,vedere") iar eel mai cunoscut reprezentant al Sall este Giovanni Antonio anal. cunoscutu! analetto (1697~176 ). Vederile lui Canaletto, in formate mid, erau considerate adevarate ciirti postale, un suvenir potrivit dupa un ejur la Venetia. Astazi, turistii co ntemporanii fae fotografii, filrneaza sau cumpara
-

"

prima jumatate n

a secolului

al

vederi.Imaginea Palatuiui Dogilor din Piata San Marco este cea mai des tntiilnitlL Langa Palatul Dogilor se gasesc Campanile - un tum inalt din secolul al Xll-lea, Turnul cu ceas din secolul al Xv-lea, precum si Procuratie Vecchio ~i Nuove, monumente din secolul a1 XVIlea. in Palatul Dogilor au functionat, de-a lungul ti mpu lui, toate autoritatile Republicii. U1Dga Palat, la cumpana veacurilor al XVI-lea ~i al XVI1-lea, a fost ridicata inchisoarea legata de Palat printr-un mic pod. Ace t pod si-a castigat renumele datorita

scriitorilor secolului al XIX-lea, care l-au numit Podul Suspinelor. De altfel, pe pod all suspinat DU numai indragostitii dezamagiti, dar ~i nefericitii condamnati, care trebuiau sa traverseze acest pod, pe drumul de la sala de judecata din Palat spre celula inchi

am.

STATISTICA
, uprafata: 7,06 kl1l2

Pupulatia: 275.1100 locuitcr: (200 I)

Densitatea populutlei: 39.000 km2

Palatele fastuoase se pot admira in ttmpul ct'ilaloriei ell gondola COl1d poti descoperi locuri nemaiviizute. jntr-o astfel de cdliuorie, gondola te poartii pe 150 de canale, traversate de 400 de poduri.

RAURI §I LACURI

(3

'CASCADA
NIAGARA
fa

WSP5 @
@

granita a dOUG state

Cascada Niagara este situate intre lacurile Ontario $1 Erie: asa-numiata .Potcoavd" (Horseshoe Falls) din partea canadiand este cea mai des vizitata parte a contimentului nord-american

Luna de miere la Niagara

Niagara este destlnatia preferata de proaspat casatorili. Niagara aduce SUA ~i Canadei venituri mari din turism. Tot aici se gaseste ~i cea mai mare hidrocentrala de pe continentul nord-american.

ECONOMIA
Industria energetics, turismul

Vasele de croaz;erd ~~dl

pe sub t1lUclJih~

din lume. La inceput, aici locuiau amerindienii, iar, din anul 1806, regiunea a inceput sa fie colonizata de albi. Teritoriul cascadei a fast mereu LUl ubiect de disputa, in anul 1812, locuitorii partii americane au inceput sa colonizeze ~i celalalt mal. Ca urmare a aeestui fapl. s-a declansat razboiul a carui miza era importanta economic a a acestei regiuni. Canada, pe atunci parte a Imperiului Colonial Britanic, a opus

pa

gillnea Marilor Lacuri este ea mai mare suprafata eu

din zona continentals

o mare rezistenta, Dupa mai multe erii de negocieri, -a r venit 1.:'1

tarea initiala dinaintea razboiului,

turisti, intreaga regiune traind numai din turism. in fiecare an vin peste 12.000.000 de turisti pentru a adrnira

Marilyn Monroe pozdnd in fata cascadei Niagara 117 thnpul turndrilor lafllmul "Niagara" (/953)

1950, Canada ~i Statele Unite au semnat intelegerea privind Cascada iagara. Ambele state au construit imense hidrocentrale care satisfac necesarul lntregii regiuni a Marilor Lacuri. in lntelegere s-a stabilit minimul apei care este directionat in raul Niagara (in ezonul turistic peste 2.800m3/sec., in celelalte perioade ale anului 1.400 m3/sec.) pentru a garanta maxima atraetie pentru turisti. Cascada atrage multi

in

aceasta minune a naturii ~i pentru a vedea apele Potcoavei canadiene. parti, americana ~i au fost ridicate lanturi h 0 te li ere ~ i res tau rante. De ele profita in calatoria de nunta proaspat eli atoritii pentru care De ambele
canadians, Cascada iagara, alaturi de Venetia, este una dintre destinatiile preferate.

CE TREBUIE

sA $TITI

CUMA
Cald vara ( temperatura medie +250 C ). in perioadele reci. pe anurnitc portiuni cascada lngheata,

1. Denumirea iagara vine diu Iimba amerindienilor: , i-a-ka-ra' care inseamna tunet de apa", 2. Curajosii care se decid a sara in butoaie de lemn 'in cascada snnt denumiti de

americani "diavolii curaiosi".

3. La Cascadaiagara a fost realizat, in anul 1953, cunoscutul film, iagara", in regia LuiHenry Hathaway, cu Marilyn Monroe in rolul principal. 4. eel care a descoperit Canada, Jacque Cartier, a fast primul alb care a admirat aceasta minnne a lumii, Cascada Niagara.

FLUVII

!?I LACURI

WSP7 @
@

NIAGARA
HARTA iMPREJURIMILOR CASCADE!

_/

STATELE NIAGARA

FALLS
"'HIS

Amertcana

case/.

Podul Ralnbow/

I.

isuLA CAPRi-i
GOAT l!?t. ...NO)"j

~=~___
Is.

THRI";E SISTERS,

1 K.M

Insula Caprei Punct de control al nivelului de acumulare Statele Unite ale Americii

CASCADANIAGARA
intre lacurile Ontario si Erie
Cascada Niagara este granita naturals tntre Statele Unite de om. ale Americii ~i Canada. Aceasta minune a naturii una dintre cele mai cunoscute locuri de pe glob, a fost subjugata

PESCURT
tuccrcari de traver are a
Niagara: a cadet

• In anul 1829: am Patch a supravicprit

traversari i. • in anul 1901: Annie -dsol1 Taylor (pe

o p'IUlii din

lenin)

a eupravletulr.

• 'in anul

191]: Bobby Leach (pluta

metalled). sase luni in pital, n supravietuit, • in anul 1928: Jean cauciuc) a supravietult,
USSiCI

din Quebec

(eu trci tevi mctalice imbracate ln

• in anul

1930: Grecul

eorgio

tathaki (miy-un butoi de metal si

lemn) a munt,

• lnanu11951: William Red Hill (intr-o cutie cu 13 nrifici i penlru respiratie) a

murit.

• in anul

1952: Nathan Boy (in aceeasi

ascada . . iagara. gas.e~te pe fluviul cu acelasi nurne. A aparut in ultima epoca g laciara. Oamenii de sti inta nu sunt siguri dad a avut Joc acum 9.000 sau 10.000 de ani. Volumut de apa e s t e de 11.000 1113 pe secunda. Pe fluviul Niagara, la garnita Cli Statele Unite, se afia Insula Caprei, are imparte ca cada In doua, Nivelui american al iagarei, American Falls are 51 III lji este cu doi metri mai ina It decal eel canadian, numit Potcoava (Horseshoe Fail). Pe teri toriul canadian curge aproape 90% din volumul apei cascadei, Datori11i eroziunii continue, pragul cascadei se retrage pre vest cu 15m anual. Din fluviul iagara

=.

apa curge intr-un bazin cu 0 lungime de 11 km lii 100 km adancime. Caderea apei, care formeaza nori de apa, este fascinanta, in anul 1885, americanii au pus bazele unui parc national, dar eu toate efnrturile depuse nu s-a putut evita degradarea ecclogica a acestor locuri, In partea canadians se perinda grupuri mari de turisti iar ill partea americana - apa ca cadei este con aminata eu apa industriala d versata din intreprinderile hi i ~1 t Lu g i
c m c e m e a r c e .

curie) a supravlcprit,

Cascada Niagara nu este numai granita eelor doua state. ~i a m eric ani i, lit canadienii au creat orase Cll acelasi nume - Niagara Falls. Fiecare din aceste doua erase omonime are 70.000 locuitori, unul aflandu-: e in Canada, iar celalalt ill statul New York. Sunt 1 gate intre ele printr-un pod peste fluviul Niagara, numit Podul Curcubeului,

STATISTICA
inalpme: 51 ill I Amencan Falls) . .t9 rn (Horseshoes Falls) Liitime: 300 ~ respccuv g00 m Volumul de alla in L'idcrc: II ,(lOO m3lsec . . uprafata lacului: Erie 25.7 km2. Ontario 19,5 kml Adancimea laculul: Errc 64 m,
OIJl3qO r(i
In

...

inaltimca Imagine aeriana a cascadei. jn planu! secund. podul Curcubeului: care leago Canada de Statele Unite ale Americii

peste nivelul marin

75

Erie 174 in. mario nivelul m:lrii

m peste

ORIENTUL iNDEPARTAT

,.

JAPONIA
tara ciresilor infloriti si a.... tehnicii

Fuji, muntele sfdnt al Japoniei, domina maiestuos peisajul. Fuji este simbolul peisajului montan al Japoniei, fiind considerat eel mai spectaculos vulcan al lumii.

JPN 2

Ultimul imperiu al lurnii

Japonia a primit eu spaima vestea din 1945, cand, pentru prima data, [aponezll au auzit Ia radio vocea imparatului Hirohlto, anuntandu-sl poporul ca acapitulat in fata americanilor. Pentru japonezi nua msemnat numai sfar~itul celui de-al doilea razbol mondlal, datorlta caruia suferisera efectele bombei atomice de la Hiroshima ~i Nag.asaki, ci a insemnat ~i sfar~itulmitului imperial.

CUMA
Fcarte diverse. urneda si ploioasa, Trei sfere climatice: tcmpcrata, subtropicala si tropicala, Temperaturi medii la Tokio: in ianuaric de la +20 C la +8 C, in august de la..,.. n° c -Ia +300 c.
D

jncii de la inceputul secolului 01 XX-lea, pe sfr(izile oraselor nipone se puteau vedea mid negustori vanzandll~~i arfa. m

itul casei imperiale japoneze i~iare inceputul 0 data ell imparatul Jimrnu, care, a~a cum spune legenda, a fost lncoronat in anul 600 iH de catre zei ta Amaterasu. Urmasii lui Jimmu au cladit Kioto, orasul templelor, Timp de peste 1.000 de ani, Kioto a fest capitala ~i re:?edinfA imperials, ill perioada medievala bucurandu-se de multa bogatie ~i fast. In schimb, restul fArii. care traia, in principal, din agricultura, saracea, fiind rinutii din scurt de catre armata, Conducatorii acestei armate, samuraii, au preluat treptat controlul statului, m timp

ce imparatul era izolat la Kioto, ea intr-o colivie aunta. Samuraii ~i conducatorul lor, shogunul, au reusit S3 apere Japonia de influentele din exterior. Abia in anul 1854, 0 escadrila a flotei americaae a reusit sa. deschida acest stat catre

lume, iar, 14 ani mai tirziu,. 'in favoarea lmparatului de numai 15 ani, Mutsushito, adica ultimul shogun. Era mornentul renasterii Japoniei rnodeme. bnparatul de astezi, Akishito, este stranep otu I lui Mutsushito si indeplineste numai functia reprezentativa In stat, in ciuda titulaturii care it numeste fiul cerurilor,

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Sportul traditional in Japeaiaeste sumo, un tip de lupte care se desfti.~oanl dupa reguli stricte, Condipa participarii Ia aceste lupte este greutatea corporals, care IlU trebuie sa fie rnai mica de 170 kg. 2. La 9 august 1945, oresul Nagasaki a fost distrus de bomba atomica americana. Cu trei zile inainte, acelasi destin. il avusese 'Ii or<1!j1U1 Hiroshima. Atacul atomic Bsupra orasului Nagasaki a fllcut 80.000 de victime, iar Japonia a fost obligata sa capituleze,

CE MERITA VAzUT
fuji, orasul imperial Kioro, Tokio.
terenurlle de sehi din Sapporo. izvoarele caldc Beppu

1. Limba japoneza, extrern de dificila, are trei forme scrise: katakama (scrierea cuvintelor stra ine sau a denumirilor strliine), hiragana ~ichineza, pietografiea, care cuprinde peste 1.850 de semne. 4. in Japoaia, in teatrul traditional. nurnit kabuki. toate rolurile, inclusiv cele feminine, sunt j ucate de barbap. Actorul care joadi rol feminin este aumit in
Japonia onnagata.

ORIENTUl iNDEPARTAT

r:

:J

..

JAPONIA
HARTA FIZIcA
MARIA
Stram""'",. U Pen>"',,

OHOTSK
KulU!$hlr~To

Hokkaido

CHI

NA

CapulEnlnO
H.k<>iJ;>te
.,

oc('I.lOiH'~

-rwg~'I,L
c..puIShl,l)'lt

Caput S~lrag"llf

COREEA DE NORD

MAR

EA
Honsiu
Soda

" 3
.imTnanllld

JAPONIEJ

LOClllita~: • • • peste 5 000 000 de locuitori d" la 1 000 000 piln.lla S

oro 000 lccuhort

de la 500 000 pilmi fa 1 000 000 I"OJ ~"{i

de I. 100 000

IWilI<I

p~n'l.

500 000 10000ltori

__

u.le mai lrnportante drumurl

Insulele Oki

losulele
lzu Shkhlto

Sikoku

OCEANUL

PACIFIC

Kiusiu
200 I<m

Arhipelagul insulelor nipone se intinde pe 0 distanta de 2.200 km, numara in jur de 4.000 de insule si cuprinde trei sfere de climd: temperatd, subtropicala si tropicala.

JPN 4

Tara Soarelui Rdsare ,

Japonia este tara contrastelor: in mare parte inca virginii, unde Jumea lini§tita a muntilor se implcteste cu viata trepidanta a marilor erase industriale. Japonia este a doua tara ca importanta Indnstriala in lume.
ricine poate invidia pasagerii care survcleaza insulele Japoniei si care, privind prin ferestrele avionului, vad, pe suprafata limpede a Oceanului Pacific harta Japoniei, care cuprinde patru mari insule: Hokkaido, Honsiu, Sikoku si Kiusiu. De sus totul se vede foarte bine, Japonia este un teritoriu impadurit, muntos, tara a peste 200 de vuIcani, dintre care a patrime sunt inca activi. Desi stat insular, Japonia este pozitionata intre Bazinul Filipinelor ~I Bazinul Pacificului. La prima vedere, pare 0 pozitie geografica neutra, in realitate, lnsa, Japonia se afla intr-o zona tectonics nelinistita, In fiecare an, aici au loc 1.500 de cutremure. Unele dintre ele nu sunt sesizabile, altele produc insa catastrofe. In 1995, un cutremur puternic a adus groaza in orasul industrial Kobe, unde 250.000 de oarneni au dimas rara acoperis. Cand cumparam 0 noua camera video sau aparatura electronica, de eori alegem produ e din Tara Soarelui Rasare, in Japouia toate iotreprinderi Le de productie au sediul In ceo tre pu tern ic dezvoltate industrial, iar trei patrimi din populatie Iocuieste la oras. Muntii nelocuiti sunt preferati numai de calugarii budisti ~i de capelanii Si11tO, pentru ca japonezuL

JAPONIA

STATISTICA
Suprafata: Pnpularia: 377.765 10m:! 126 rniiioane locuitori Densltatea populatiei: 335 loc.' km2 (1997) eel mai inaU rnunte: Fujiyarna. 3.776 m

de rand le considers pustietati,

adevarate

Gheisele primesc oaspetii ell diferite ocazii - prin conversatii inteligente, dans uri ,~i limbdri. Tinerelefete sunt p pregatite pentru aceste sarcini in scoli speciale.

Templul din Kioto. Acest oras vechi, veche l'e$edinrii a lmpdratului, abundd In opere de arIa $i este considerat "eel mai japonez " prin aglomeraiia urband.

PE SCURT
• Denumirea statulni: ihon (Nippon) • Capitala: Tokio, peste mil., zona metrop lilana cca, 12 mil. o Religia: sinroismul ~i budi mul o Limba: jap nezii
o

Moneda: yenul

• Cele mai mari erase: Yokohama, Osaka, Kobe, Nagoya, apporo,

Kyoto

AMERICA DE SUD

r:

INSULELE GALAPAGOS
arhipelagul testoaselor uriase

ECU 13

lnsulele Galapagos se caracterizeazd printr-o flora si fauna neobisnuite De aceea, guvernul ecuadorian a atribuit rezervatiei 90% din teritoriul arhipelagului.

ECU 14

"AReA LID NOE "

iN PACIFIC ""-_

Animalele ~i vegetatia din InsuleleGalapagos s-an bueurat multi vreme de llnlste, Datorita izolarii, arhipelagul este, pana astazi, un loe preferat de realizatorii de docnmentare ~i de cercetatori.

STATISTICA
Suprafata:

s.coo

lmt'2
Cine!

(/Hl de I nsule rlinrre cure

sunt locuite]
mUI

Pe'pululia: 15.(JUOIocuitori 11"cle

Baqueri ..... J .7117 m,
Mt)le'!lil,

insern nate- 10 ~<1]na \l' Puerto A>om, f'1I"rtc> Puerto Villamil) vulcanul Wllll, ~a rnai mare iniillinw:
SlI\lIJl

pe In,ul,o lsnbele insula. lnsul~ lsabclo SI~1T3Negro llO

Cell maiintillsil -..·L53~ km2

el mal adanc crater: k 1112. h.~beb).

Printre pietrele de pe coasta insulei Galapagos se refugiaza soparle de tipul endemic - iguana marina.

sud-american

Dsulele alapa!1os sunt situate G la aproximativ 1.000 Km de teritoriul continental al statului

Ecuador. Oficial

poarta denumirea de "Colon Archipelago" (arhipelagul lui Colurnb), insa cunoscute sunt ca Insalele Galapagos san insulele

testoaselor,
Arhipelaguleste de natura vulcanica, Se mai pot vedea cratere vulcanice pe unele dintre insule, cum ar f in Insula Isabela, Datorita izolarii,

s-a putut dezvolta 0 lume vegetala ~i animala aparte, Observatiile asupra faunei insulelor Galapagos l-au condus pe naturalistul englez Charles Darwin la cunoscuta teorie evolutionista, Teoria lui i~i gaseste eel mai bine justifiearea in Insulele Galapagos. Cercetatorii ~j naturalistii studiaza posibil imti le sal varii acestui sistem ecologic. Stancile de pe tarmurile insulelor sunt locuite de iguane. Dezvoltarea

turismului a fest pentru locui tori j saraci ai arhipelagului un dar divino De aceea, unii dintre ei nu pot intelege de ce nu mai apar noi hoteluri, Pentru a proteja natura unica din arhipelag in anul 1934, a fost des chis parcul natural national din Insula Santa Cruz. Sunt protejate astfel tipurile rare de animale ~i plante care se gasesc pe insule, cum ar fi testoasele uriase, iguanele, pas area Darwin, precum si singurul pinguincare traieste la tropice,

CE TREBUIE SA ~TITI ,
-

CE MERllA VAzUl
-

L. Denumirea arhipelagului provine de Latestoasele uriase spaniels "festmls!.i'· = "galapagos"), care sunt considerate cele mai mari testoase terestre, Acestea pot tr-ai peste 100 de ani. 2. in arhipelagul GaJlllpagos traiesc animals care uu trliiesc tmpreuna nieaieri in alta parte a lumli; deexemplu, testoaseIe ~ipinguinii. 1. Uncle tipuri de animale se !ntalnesc numai in Lnsulele Galapagos, cum este

ern

tnsula L-'ilIbelll: vulcanul lrl~1!11) san CrismilaJ: Insula

Alceuo

[sill de L\I~ Lobus

E~pa Eola: PU!1!!! Sunrez' (peISllJ"je)

antu Cruz: Stariiillea Hi.intifie~ Charles Darwin (Puerto Ayora) Roze

r; Il~JI

ile ~sl oase

cazul pasarii Darwin. 4. in prezent, insulele Galapagos pot fi vizitate de turisti numaicu permisinne
specials,

Floreana: PUnta Cormorant (il1n{)ru,,"~

rrandallrilor)
Santa Bartolome

tp~i~aj ul mulriaelnr)

AMERICA DE SUD

ECU 15

r,

INSULELE GALAPAGOS
HARTA FIZICA

•
Oceanul Pacific

PTNTA

IAi!UNQIDOfU

c
SAN

ClJ

SAJ...,AllOR

~p

go s
Capul ValdlZlln

(Jil"VJ.j

fNAFfbOJilOUGTI)

RJrE~'~"6N
ta.J.INCAHl

.-A-LIE"ANI,. PUEA"TO VIL-1:.AMIL.

L.O'5 HE.RMA,..Otr fc.AoS!llM ....

"
PU£~T(] SANTA FI-OR~S ~ D P A..J ,IIlGAI'I!D!'II E'FI CALDweLL

S",",CRIBTOIIAL (C .. "T .... MI

MARfAS

~C:HARl..lUIl

ell!:

caput Suarez

SO

KM

..,'

It..

Insulele Galapagos au fost descoperite de spanioli in anu11535. Nu au fost locuite timp de aproximativ 300 de ani. Asuizi doar cinci dintre ele au locuitori, iar cele mai multe dintre insulele Santa Cruz, cu 0 suprafata de 700 de ha, aufost declarate pare natural national pentru protejarea faunei ~i a floret.

ECU 16

INSULELE GALAPAGOS
SOS in Pacijicul de Sud
Flora si fauna, unice in lume, suntastAzi in pericol, Daca nu se va reduce afluxul de turi~ti, In scurt timp, in arhipelag, nu va mai rAmane nimic de admirat.

andva, arc i, oamemr, vegetatia si animalele au trait in armonie. Nu au existat razboaie pentru atribuirea ~i pastrarea de proprietati,ci doar o diversitate unica in lume. De csnd Insulele Galapagos au devenit obiectiv turistic, aceasta lume virgina este in peri col, :in ultimii ani, a fost modernizats infrastructura

~i s-a construit mea un aeroport. Numarul turistilor a crescut pan3 la 50.000anual, iar acest fapt are consecinte grave: testoasele uriase traiesc printre vegetatie rupta Iii gunoaie, Turistii nu respect! reguWe parcului natural Galapagos, iar urmarile sunt catastrofale: semintele de plante sunt duse de pe 0 insula pe alta, sunt aduse animale srraine, ceea ce pune to pericol flora 91 fauna originara .. Sunt vinati pentru delicatese culinare rechinii casalot, iguanele si testoasele uriase, Daca guvernul ecuadorian nu ia masuri serioase pentru protejarea arhipelagului eu flora si fauna sa, in scurt timp acest sistem ecologic unic va fi defmitiv distrus,

Primul pas a fast facut in anul 1997, cand presedintele Alarcon a declarat in insule stare de urgenta ~i a redus numarul turistilor la 25 ... anual. 000

CUMA
Ecuatoriala, uscata (prezenta curentului peruvian) Temperatura rnedie in ianuarie

+33 C, iniulie +25 C

0
0

Temperatura apei: +220 C

'[estoasele uriase triiiau in numdr mare ill toate insulele arhipelagidui. Astiizi mai traiesc door edt eva in rezervatia din Insula Santa Cruz.

PESCURT
• • • • • Denumirea ofioia Ii: Colon Archipelago (din 1892, Arbipelagul lui Colurnb) Denumirea anterioara: Insulele Encantadas (1546) Teritoriu al statului Ecuador Se afli la 0 distanta de 1.000 km de (annul sud-american al Eouadorului Capitala .adlninisb'ativli: Puerto Baquerizo Moreno (Saa Cristobal) Limba: spanlols • Moneda: sucre in Insulele Galapagos, plantele se

• Religia: catolicli
• Orase: Puerto Ayora (Santa Cruz), Puerto Villamil (Isabela) • Aeroporturl: Baltra (Santa Cruz) ~i San Cristobal (Baltra)

simi eel mai bine, adaptdndu-se

climei uscate.

AUSTRALIA OCEANIA

SUA 1

INSULELE HAWAII
gradinile Pacificului

@)

Arhipelagul Hawaii are cea mai interesantd vegetatie. Flora creste in ritm rapid; clima favorizeazii cultivarea trestiei de zahdr; una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.

.Jnsulcle Sandwich"
Datorlta pozltlonarti lor, intre America ~i Asia, multa vreme, Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i concbistadorilor. In anul 1786, a ancorat aici capitanul francez
La Perouse,

ECONOMIA
Plantatii de tre. lie de zabiir Industria zaharului !;Ii alimentara
Turisrnul

Bazc rnilitare

n anul 1778, James Cook a deseoperit Insulele Hawaii si le-a dat denumirea de .Jnsulele Sandwich'. Cook a intuit marele avantaj a1 aeestor insule pentru comert dar ~i pentru navigatie, Pe

"

atunci anul

existau

pe insule mici state

libere asupra

carora domnea, in

18)1, regele Kamehameha 1. NOLla ani mai tarziu, ajungeau aici primii misionari catolici ~i odata cu ei, civilizatia europeans care a sprijinit culturile Iocului, Mai apoi, all sosit colonisti albi, care. ell ajutorul agricultorilor chinezi si japonezi angajati, au cultivat trestie de zahar si ananas. in timpul razboiului arnericano-spaniol din 1899, Statele Unite au anexat, rara ceremonial, regatul Hawaii servindu-le mai ales ea pozitie strategica. In anul 1959, Insulele Hawaii au devenit alSO-lea stat al SUA. Denumirea de Hawaii este de origine polineziana ~ilnseamna "pamantul patriei '. Locuitor ii ba~tina§i ai arhipelagului aproape ca nu mal exi tIL Populatia de origine polineziana reprezinta 20% dintre locuitorii arhipelagului,

Zgiirie-lJorii si hotelurile au schimbat peisajul virgin al tarmului

CE MERITA VAzUT
Plajele ;;1 vuleanii, State Capitol. Royal Mausoleum,

CE TREBUIE
I. Americanii dragoste, fericire, dar ~ibun-venit.

sA ~TITI
tate. Aloha in amni

enava vaporului american .Anzona"

au denumit Hawaii Aloha

2, Pearl Harbor, baza navala militara din apr piere de Honolulu, a

CLiMA
Umeda, la sud - tropicala, la nord - blimci§ ~i placul~i. oaptea bate vantul, Tcmperaturi: in ianuarie de 10 + J 7° C la +26'" C. 'in august de la +200 C la +280 C. 3.

fost atacata de japonezi la 7 decembrie t941. SUA au decis

in urma ace tui atac,

In limba

sa intre

in eel de-al doilea rszboi mondial,

vorbita in Hawaii, Honolulu lnseamna go ful linistit,

4. Din punct de vedere geografic, Insulele Hawaii fae parte din grupul de insule polineziene - grup de insule situat Ja est de Australia. Noua Guinee si Noua Zeelanda ~i la vest de continental american.

AUSTRALIA §iIOCEANIA

SUA 3

o
,,,,,,'
KAUAJ

HAWAII
HARTAFIZICA
ll!la'

,~.

Hawaii
OAHU

t at el e

n l t e ale

A m e r t c t t]

MOLOKA.

Oceanul
KAHOOLAWE

'"''
HAWAII

"" ,

..

HAWAII

ao

Pacific

GoffutPtmLl6

Localitaii: • peste 100 OOOlocuitori sub 100000 locuitori

,,.

I=»
--

Parcul national Drumurile importante

r:

Arhipelagul Hawaii se compune din insule de naturi diferite: opt dintre cele mat importante au La origine vulcanii submarini, iar 124 de insule mici suntformate din corali. Insulele Hawaii sunt teritoriu al State/or Unite ale Americii si, fn acelasi timp, eel mai atracti, teritoriu din lume, chiar dacd vulcanii din arhipelag nu sunt definitiv stinsi.

SUA4

ARlDPELAGUL HAWAll
perla Oceanului Pacific

Insulele Hawaii sunt contrafortul Statelor Unite ale Americii in Oceanul Pacific. Turistli din intre.aga lume sunt atrasi de plajele de vis, stralucitnare, altadata zbociumate de vulcanii in stingere.

STATISTICA
, uprafata: 16.76() kill}
Pnpulatiu: Densitatea I_::! mil pnpulatiei: 65.5 10e kID2 MaUOi!

ell rnai marc altitudine:

Insulele Hawaii datorita naturii lor, a plajelor, BU se deosebeau mult de alte insule polineziene, pana cand au aparut zgarie-norii ~i Ianturile hoteliere. Plaja Waikiki bate toate reeordurile in domeniuJ multitudinii hotelurilor, Econornia s-a dezvoIta t i.n trei directii: agricultura, turism si baze militare. Insulele Hawaii sunt eel mai mare producator de ananas din lume ~i eel mai mare furnizor de zahar din SUA. Datorita plajeJor intinse ~i a valurilor inalte, arhipelagul este un adevarat rai pentru amatorii de surfing. Din punct de vedere mi litar, arhipelagul Hawaii este baza rnilitara nord-americana cea mai apropiata de conti nentu 1 asiatic, 'in directia vestica, Banii cheltuiti de marinarii americani, cantonati ill unele insule (inaccesibile turistilor), stint 0 sursa importanta de venit.

....

in Hawaii exisui Il1cii multi

vulcanl activi

Fata din Hawaii in costumul traditional ell flori

awaii, al cincizecilea tat al UA este situat in Pacific intre paralelele de 18 si 20 grade latitudine nordica, la a distanta de aproxirnativ 4.000 km de San Francisco. Arhipelagul este campus din opt insule principale (Hawaii Oahu Maui, Kauai, Lanai, Molokai Kaboolawe ~i Niihau) si inca 120 de insule mici, co lane de corali, Insulele au luat fiinta ca unnare a activitatii vulcanice,

PE SCURT
• Capitala: Honolulu (pe insula Oahu) Limba: englc.zA Moneda: dolarul american

• Religia: cfClitino:
de: rnai importante orase: Hilo, Waimera, Kaunakakai

Smogul stelar inconjoara Steaua Polarii in baza observatorului astronomic de la Malina Kea.

MARI~I
OGeA'NE

MOR93

unde nimic nu se scufunda

MAREA MOARTA

®
@

Orice incercare de inec in Marea Moartd este un esec. Nu pori decal sa plutesti, datorita aportului mare de sdruri din apa marii.

MOR 94

Rezervorul de apa

tara viata
')

Numele de Marea Moarta nueste deloc exagerat. Datorita sarurtlor din apa, aici nu este poslblla viata.
LOCURILE CARE MERIT A VIZITATE
Descrtul ludaic ell nurneroase localililti blblice. Pestera in stand Kumran - sediul sectei precrestine Essenci, Canionul Murabbar. Fortareaja Masada, LOCIII unde a fest situat orasul biblic Sodoma. lzvorul Ajn Gedi.

cuMA
Subtropicala, Temperatura medie este de aprm... +250 C. dcsi foanc des se inregistreaza temperaturi de +50 C
0

ingurul rezervor de.. apa de acest gen din lume, aflat in cea rnai adanca dintre depresiunile globului, a fascinat dintotdeauna lumea ~tUntifiea. Cea mai mare expeditie stiintifica a fast organizata in anii '60.. in Marea Moarta nu traiesc anirnale si nu cresc plante, Cu toate acestea, in fiecare an, mil de oameni vin pentru tratamente eu apele sarate ale rnarii, in locurile special amenajate. in anii 1947-J956, au fost gasite in grotele care se ana in nordvestul marii, ill apropierea orasului Kumran, celebrele ,,Manuserise de la Marea Moarta". Peste 500. de manuscrise, serise in limbile ebraica

~i ararneica, au fest considerate de specialisti dovada aplicerii legii lui Moise de catre grupul de credinta eseniana in secolul al Il-ea IH. Aceasta descoperire este si astazi subiectul disputeIor teologilor din toata lumea.

STATISTICA
Suprafara: Lungimea peste 1.1)00 km1 m:axima~ 76 krn 16 krn in perioade diferite ale Siiruri: 2b~ I> Ultime ....maxima: ' Temperatura:

anului variazii intre +19" C - .. 36· C.

Imaginea proceselor saline dau lmpresia unui peisaj polar.

CE TREBUIE

sA ~TITI

L Denumirea de Marea Moarta a fost data de grecul Pausanias, eel care a ~icercetat-o pentru prima data. 2. Fotografia de pe prima pagina nu este un fotomontaj. in tr-adevar, pOli pluti pe apa ~i citi ziarul in acelasi timp, 3. Prime le 500 de tiiblite de la Kummn au fost descoperite de

un beduin, in mod tntarnpHUor.

-4. Astazi "Manuscrisele de la Marea Moarta" pot fi vazute in doua muzee din Ierusalim: Muzeul Rockefeller si Muzeul National.