Aef Ii 03022011

1
CUPRINS
Introducere ...........................................................................................................................................4
1. Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI
ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE....................................................5
1.1. Analiza cantitativă a forŃei de muncă ...................................................................................5
1.2. Analiza structurală a forŃei de muncă...................................................................................5
1.3. Analiza calitativă a forŃei de muncă .....................................................................................6
1.4. Analiza mobilităŃii forŃei de muncă......................................................................................6
1.5. Analiza stabilităŃii forŃei de muncă ......................................................................................7
1.6. Analiza utilizării factorului uman ........................................................................................8
1.6.1. Analiza utilizării extensive a factorului uman..............................................................8
1.6.2. Analiza utilizării intensive a factorului uman ............................................................10
1.6.2.1. Analiza productivităŃii muncii................................................................................10
1.6.2.2. Analiza profitului pe salariat ..................................................................................16
2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI
ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII MIJLOACELOR FIXE, ANALIZA GESTIUNII
STOCURILOR...................................................................................................................................21
2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe ......................................................................................21
2.1.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe.............................................................................21
2.1.2 Analiza stării şi structurii mijloacelor fixe.................................................................22
2.1.3 Analiza utilizării imobilizărilor corporale (mijloacelor fixe).....................................23
2.2. Analiza gestiunii stocurilor ................................................................................................26
2.2.1. Analiza dinamicii stocurilor .......................................................................................26
2.2.2. Analiza structurii stocurilor........................................................................................27
2.2.3. Analiza utilizării resurselor materiale ........................................................................27
3. Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA
ÎNTREPRINDERII – ABORDAREA SISTEMICĂ A CHELTUIELILOR, STRUCTURĂ,
DINAMICĂ, ANALIZA-DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE
AFACERI, ANALIZA DIFERITELOR CATEGORII DE CHELTUIELI – VARIABILE, FIXE...30
3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii......................................31
3.1.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor totale ......................31
3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale .......................................33
3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare.....................................................................................36
3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare .........................................37
3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare...37
3.2.3. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri .....................................39
3.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile........................................................................43
3.3.1. Delimitarea cheltuielilor variabile..............................................................................43
3.3.2. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri ......................44
3.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe................................................................................46
3.4.1. Delimitarea cheltuielilor fixe .....................................................................................46
3.4.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri ..............................48
4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU
DOBÂNZILE ŞI UTILIZAREA ACESTEIA ÎN DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂłII FIRMEI,
ANALIZA COSTULUI PE PRODUS...............................................................................................52
4.1. Analiza cheltuielilor materiale ...........................................................................................52
4.1.1. Analiza cheltuielilor cu materialele............................................................................52
4.1.2. Analiza cheltuielilor cu amortizarea .........................................................................55
4.2. Analiza cheltuielilor cu personalul.....................................................................................58
4.2.1. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile..............................................................59
2
4.2.2. Analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica salariului mediu
61
4.3. Analiza cheltuielilor cu dobânzile......................................................................................65
5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII –
ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE, ANALIZA CORELAłIEI DINTRE FONDUL DE
RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT ŞI TREZORERIA NETĂ ................................69
5.1. BilanŃul – suport al analizei financiare...............................................................................69
5.1.1. BilanŃul patrimonial (financiar)..................................................................................69
5.1.2. BilanŃul funcŃional......................................................................................................70
5.2. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii ..................................................................71
5.2.1. Analiza structurii activului .........................................................................................71
5.2.2. Analiza structurii surselor de finanŃare ......................................................................72
5.3. Analiza activului net...........................................................................................................74
5.4. Analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă
74
6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII,
ANALIZA LICHIDITĂłII ŞI SOLVABILITĂłII, ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR,
ANALIZA VITEZEI DE ROTAłIE A ACTIVELOR CIRCULANTE ...........................................80
6.1. Analiza corelaŃiei dintre creanŃe şi obligaŃii.......................................................................80
6.2. Analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii .....................................................................................81
6.2.1. Analiza lichidităŃii ......................................................................................................81
6.2.2. Analiza solvabilităŃii ..................................................................................................82
6.3. Analiza echilibrului financiar.............................................................................................83
6.4. Analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante .................................................................86
7. Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI –
STRUCTURĂ, DINAMICĂ, CALCULUL ŞI ANALIZA RATELOR FINANCIARE SPECIFICE
89
Lucrări de verificare ...........................................................................................................................94
3
Introducere
Bine aŃi venit în marea familie a studenŃilor din Academia de Studii Economice!
Cursul de “Analiză economico-financiară II” se adresează studenŃilor înscrişi la programul

de studiu ID, organizat de facultatea Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi face parte din planul
de învăŃământ aferent anului III, semestrul II.
ÎŃi propunem, stimate student, să trecem în revistă care sunt obiectivele principale ale
acestui curs, concretizate în competenŃele pe care tu le vei dobândi după parcurgerea şi asimilarea
lui:
vei fi familiarizat cu posibilităŃile de utilizare ale informaŃiilor oferite de către analiza
economico-financiară în cadrul organizaŃiei moderne;
vei fi capabil să analizezi diverşii indicatori şi opŃiunile legate de managementul
organizaŃiei, generate sistemul de indicatori utilizaŃi;
vei putea interpreta şi relaŃiona efectele produse la nivelul organizaŃiei, ca urmare a
schimbării factorilor interni sau externi întreprinderii.
Cursul „Analiză economico-financiară I” este structurat pe şase unităŃi de învăŃare

(capitole), fiecare dintre acestea cuprinzând teste de verificare, pe care tu le vei transmite tutorelui
care Ńi-a fost alocat.
Pentru a parcurge mai uşor următorul material am să-Ńi prezint simbolistica utilizată:
Obiective: -
ÎŃi prezintă obiectivele
unităŃii de învăŃare
Analiza economico - financiară ….. ÎŃi prezintă definiŃia

DefiniŃie: -
termenilor utilizaŃi
ÎŃi solicită răspunsul la teste
de autoevaluare pentru care
- vei găsi răspunsul la
Test de autoevaluare – ScrieŃi …
sfârşitul fiecărei unităŃi de
învăŃare
Exemplu: analiza cifrei de afaceri… ÎŃi prezintă prin exemple
- noŃiuni, concepte, indicatori
etc.
ÎŃi prezintă o aplicaŃie
AplicaŃie privind analiza … - practică privind
problematica studiată
ÎŃi prezintă răspunsul la
teste de autoevaluare din
-
cadrul fiecărei unităŃi de
Răspunsuri la testele de autoevaluare învăŃare
ÎŃi prezintă reperele
- bibliografice ale unităŃii de
Bibliografia unităŃii de învăŃare învăŃare
Reprezintă lucrarea de
verificare pe care o vei
-
rezolva şi trimite
Lucrare de verificare nr. … profesorului
4
Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..
1. Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL

AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII
RESURSELOR UMANE
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru analiza resurselor umane şi identificarea direcŃiilor
de acŃiune pentru creşterea eficienŃei economice a întreprinderii;
veŃi evaluarea calitatea resurselor umane, ca sursă de performanŃă;
veŃi identifica direcŃiile de acŃiune pentru utilizarea eficientă a resurselor umane existente la
nivel de întreprindere
1.1. Analiza cantitativă a forŃei de muncă
ForŃa de muncă este o activitate specific umană – fizică şi/sau intelectuală,

DefiniŃie simplă şi/sau complexă, indiferent de cadrul instituŃional în care aceasta are
loc – prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile, cunoştinŃele şi experienŃele,
ajutându-se în acest scop de unelte şi instrumente corespunzătoare, mobilul
ei fiind asigurarea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor lor imediate şi de
perspectivă.
Factorul uman poate fi evidenŃiat prin analiza pe planurile cantitativ, structural şi calitativ,
precum şi din punct de vedere al mobilităŃii, stabilităŃii şi utilizării lui.
Din punct de vedere cantitativ, munca trebuie analizată în primul rând în legătură cu
populaŃia, cu factorul demografic în general. Indicatorii utilizaŃi în analiza cantitativă a forŃei de
muncă sunt:
• numărul maxim de salariaŃi adică limita superioară în care se poate înscrie firma stabilită în
funcŃie de volumul de activitate şi de productivitatea medie a muncii;
• numărul mediu de salariaŃi se calculează ca o medie aritmetică simplă a efectivului zilnic de
salariaŃi;
• numărul mediu de personal - la indicatorul de mai sus se adaugă şi persoanele angajate cu
contract de prestări servicii, colaborare, convenŃie.
• numărul de salariaŃi la un moment dat cuprinde toŃi salariaŃii angajaŃi cu contracte
individuale de muncă, pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv persoanele aflate în
concedii medicale, concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru
creşterea copilului până la doi ani, în concedii de odihnă, în concedii fără plată, în greve,
învoiŃi etc.), existenŃi la un moment dat (începutul sau sfârşitul anului).
• numărul de personal la un moment dat include, pe lângă salariaŃi, şi persoanele cu contract
de prestări servicii, colaborare, convenŃie.
1.2. Analiza structurală a forŃei de muncă

Din punct de vedere structural, potenŃialul uman poate fi grupat cu ajutorul următoarelor
criterii:
1. după vârstă (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);
5
2. după vechimea în întreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani,....);

3. după sex (masculin, feminin);
4. după pregătirea profesională:
- muncitori (calificaŃi, necalificaŃi);
- personal de specialitate (studii medii, superioare);
- personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);
- personal de conducere;
• după funcŃiile întreprinderii (cercetare-dezvoltare, producŃie, comercială, personal,
financiar-contabilă).
1.3. Analiza calitativă a forŃei de muncă
Calitatea factorului muncă se află în strânsă relaŃie de dependenŃă atât cu nivelul de cultură
generală şi instruire profesională, cât şi cu nivelul de dezvoltare economică a Ńării.
Am asistat treptat la trecerea de la efortul fizic preponderent la afirmarea tot mai puternică a
eforturilor intelectuale. Locul şi rolul omului în economie s-a schimbat radical prin modernizarea,
automatizarea, informatizarea producŃiei, munca creativă devenind astfel factorul determinant al
vieŃii economice. Indicatorii specifici analizei calitative a forŃei de muncă sunt:
n
∑N i × Ki
• Coeficientul mediu de calificare a forŃei de muncă - Km = i =1
n
∑N
i =1
i
unde:
Ni = număr de muncitori pe fiecare categorie de calificare;
Ki = categoria de calificare (1→7).
n
∑V × K i i
• Coeficientul mediu de complexitate a lucrărilor executate - Kt = i =1
n
∑V
i =1
i
unde:
Vi = volumul lucrărilor pe categorii de complexitate;
Ki = categoria de complexitate a lucrării (1→7).
Din compararea celor doi coeficienŃi medii pot rezulta următoarele situaŃii:
- K m < K t , când există lucrări de categorii superioare, efectuate de muncitori cu calificare
inferioară, fiind afectată calitatea produselor obŃinute, în mod indirect influenŃând asupra valorii
produselor şi asupra profitului;
- K m > K t , când există lucrări de complexitate inferioară şi sunt executate de muncitori cu un
grad de calificare superioară, ceea ce reflectă o folosire incompletă a calificării forŃei de muncă,
cu consecinŃe negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii.
1.4. Analiza mobilităŃii forŃei de muncă

Indicatorii mobilităŃii forŃei de muncă sunt compuşi din:
• indicatorii circulaŃiei forŃei de muncă;
6
• indicatorii fluctuaŃiei forŃei de muncă.

CirculaŃia forŃei de muncă reprezintă mişcarea personalului din cauze normale (transfer,
boală, pensionare, deces, invaliditate, studii, obligaŃii cetăŃeneşti etc.). Indicatorii circulaŃiei forŃei
de muncă cuprind:
I
• coeficientul mediu al intrărilor de personal - Ci =
NP
unde:
I = total intrări de personal în cursul perioadei;
Np = numărul mediu de personal.
E
• coeficientul mediu al ieşirilor de personal - Ce =
NP
unde:
E = total ieşiri de personal (din cauze normale) în cursul perioadei.
I+E
• coeficientul mediu al mişcării totale - Cm =
NP
FluctuaŃia forŃei de muncă se referă la ieşirile din întreprindere fără aprobarea conducerii sau
prin desfacerea contractului de muncă, ca urmare a încălcării prevederilor contractului de muncă.
FluctuaŃia forŃei de muncă se caracterizează cu ajutorul coeficientului fluctuaŃiei forŃei de muncă
E
(Cf): Cf = N
NP
unde:
EN = total ieşiri de personal din motive nejustificate, în cursul perioadei.
1.5. Analiza stabilităŃii forŃei de muncă
Sistemul de indicatori utilizaŃi în analiza stabilităŃii forŃei de muncă cuprinde:
• Ponderea vechimii în unitatea analizată în total vechime în muncă (Vt):
Vt = ∑ × 100 ,
t
∑T
unde:
Σ t = vechimea (exprimată în ani) a fiecărui lucrător din întreprinderea analizată;
Σ T = vechimea totală (exprimată în ani) a fiecărui lucrător.
Valoarea maximă a coeficientului trebuie să fie 1 fapt ce indică o stabilitate foarte bună.
• Vechimea medie în aceeaşi unitate ( Vm ) se calculează ca medie aritmetică ponderată în funcŃie
de vechimea în ani a muncitorilor din unitate şi numărul salariaŃilor având aceeaşi vechime:
Vm =
∑ (Ni ⋅ ti ) ,
∑ Ni
unde:
Ni = numărul de angajaŃi cu vechimea „ti”;
7
ti = numărul de ani vechime
1.6. Analiza utilizării factorului uman

Utilizarea forŃei de muncă poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:
• din punct de vedere extensiv, caz în care se urmăreşte utilizarea timpului de muncă;
• din punct de vedere intensiv, caz în care se au în vedere indicatorii ce reflectă eficienŃa utilizării
forŃei de muncă
• din punct de vedere al costului utilizării factorului uman.
1.6.1. Analiza utilizării extensive a factorului uman
Aprecierea utilizării extensive a factorului uman de care dispune o societate comercială

presupune analiza şi diagnosticul folosirii timpului de muncă.
Principalele categorii noŃionale corespunzătoare timpului de muncă sunt1:
• fondul de timp calendaristic (TC) determinat prin multiplicarea numărului mediu de salariaŃi cu
numărul de zile calendaristice ale perioadei luate în considerare;
• fondul de timp maxim disponibil (TMD) obŃinut prin deducerea din valoarea fondului de timp
calendaristic a fondului de timp corespunzător zilelor libere de la finele săptămânii, a
sărbătorilor legale şi respectiv a numărului de zile de concedii de odihnă;
• timpul efectiv lucrat (TL) se referă la timpul de muncă utilizat de către salariaŃi în scopul
desfăşurării activităŃii profesionale;
• timpul nelucrat din cauze justificate (TNJ) cum ar fi timpul afectat concediilor medicale,
concediilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, zilele libere acordate pentru evenimente
deosebite din viaŃa angajatului (căsătorie, deces în familie, etc.), opriri accidentale ale
proceselor productive (pene de curent, etc.)
• timpul nelucrat din cauze nejustificate (TNN) respectiv timpul de muncă nerenumerat generat
de absenŃe nemotivate, greve, concedii fără plată.
Analiza statică şi dinamică a timpului de muncă implică utilizarea următorului sistem de

indicatori:
a) gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic (GTC):
Fond de timp efectiv lucrat
GTC = × 100
Fond de timp calendaristic
b) gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (GTMD):
Fond de timp efectiv lucrat
GTMD = × 100
Fond de timp maxim disponibil
c) gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil (GNTMD):
Fond de timp maxim disponibil − Fond de timp efectiv lucrat
GNTMD = × 100
Fond de timp maxim disponibil
GNTMD = 100 − Gradul de utilizare a fondului de timp max im disponibil

d) gradul de utilizare a duratei medii a zilei de lucru (GZL):
durata efectivã a zilei de lucru
GZL = × 100
durata normatã a zilei de lucru
1
Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Ed. a II-a, București,
2005, pag. 123
8
Modificarea timpului de muncă generează consecinŃe la nivelul unui ansamblu de indicatori

economico-financiari. Comensurarea acestora se obŃine pe baza relaŃiilor de mai jos:
• influenŃa asupra producŃiei marfă (producŃia obŃinută destinată comercializării):
- prin intermediul modificării timpului total de muncă:
(T1 − T0 )× W h0(Qf )
- prin intermediul modificării timpului mediu de muncă pe salariat:
N s1 (t1 − t 0 ) × W h0(Qf )
• influenŃa asupra cifrei de afaceri:
(T1 − T0 ) × W h0(Qf ) × CA0
Qf 0
CA
N s1 (t1 − t0 ) × W h0( Qf ) × 0
Qf 0
• influenŃa asupra valorii adăugate:
(T1 − T0 ) × Wh (0Qe) × va 0
N s1 (t1 − t0 ) × W h0(Qe ) × v a0
• influenŃa asupra profitului aferent vânzărilor:
(T1 − T0 )× W h0(Qf ) × CA0 × pr0
Qf 0
CA
N s1 (t1 − t0 ) × W h0( Qf ) × 0 × pr0
Qf 0
• influenŃa asupra profitului mediu pe salariat:
(t1 − t0 )× W h0(CA) × pr0
unde:
T1 = fond de timp efectiv lucrat;
T0 = fond de timp maxim disponibil;
t1 = timp mediu efectiv lucrat de un salariat;
t0 = timp maxim disponibil la nivel de salariat;
Wh (0Qf ) = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza
producŃiei obŃinute destinate vânzării;
Wh (0Qe) = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza
producŃiei exerciŃiului;
W h0( CA) = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza cifrei de
afaceri;
CA
= gradul de valorificare a producŃiei obŃinute destinate vânzării;
Qf
va 0 = valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului prevăzută;
p r0 = valoarea prevăzută a profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri.
9
1.6.2. Analiza utilizării intensive a factorului uman
Indicatorii clasici folosiŃi pentru aprecierea utilizării intensive a forŃei de muncă sunt
productivitatea muncii şi profitul pe salariat.
1.6.2.1. Analiza productivităŃii muncii
În practică, pentru analiza productivităŃii se utilizează un sistem de indicatori prin care se

exprimă fie cantitatea de produse obŃinute cu un anumit consum de munca, fie consumul de muncă
efectuat pentru obŃinerea unei unităŃi de produs .
Productivitatea muncii este definită de către OrganizaŃia de Cooperare

DefiniŃie Economică şi Dezvoltare (OECD ) ca fiind raportul dintre un indicator de
rezultat (efect) şi unul de potenŃial.
La nivel macroeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează produsul

intern brut (PNB) sau valoarea adăugată brută, exprimarea realizându-se în
preŃuri constante. Cele mai uzuale forme de măsurare a potenŃialului sunt
prin intermediul numărului de ore lucrate (T) sau a numărului de personal
utilizat (Ns).
La nivel microeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează: producŃia marfă fabricată

(Qf), producŃia exerciŃiului (Qex), cifra de afaceri (CA) şi valoarea adăugată (VA).
Productivitatea muncii poate îmbrăca mai multe forme, în funcŃie de următoarele criterii:
a) După intervalul de timp luat în considerare :
Qf
- productivitatea medie anuală Wa =
Ns
Qf Qf
- productivitatea medie zilnică Wz = =
Ns × Nz T
Qf Qf
- productivitatea medie orară Wz = =
Ns × Nz × Nh T
b) După forma de exprimare:
- productivitate exprimată în unităŃi fizice;
- productivitate exprimată sub formă valorică.
Cea mai răspândită formă este cea valorică deoarece permite generalizarea nivelului şi a
dinamicii acesteia, precum şi realizarea de corelaŃii între diversele laturi ale activităŃii.
c) După aria de cuprindere a factorilor de producŃie:
- productivitate parŃială, care corespunde unui singur factor de producŃie, considerată a fi la
originea producŃiei, precum şi a modificării acesteia (Figura 2.1);
- productivitate globală care exprimă eficienŃa agregată a tuturor factorilor de producŃie
implicaŃi în generarea unui rezultat. Aceasta ilustrează performanŃa în ansamblu a factorilor
de producŃie din combinarea cărora se obŃine efectul economic.
10
M
PRODUCTIVITATEA E
MUNCII D
I
E
PRODUCTIVITATEA PRODUCTIVITATEA
S
PARłIALĂ (RANDAMENTUL)
A
CAPITALULUI
U
M
FORMELE RANDAMENTUL A
PRODUCTIVITĂłII PĂMÂNTULUI R
G
I
N
A
L
PRODUCTIVITATEA Ă
GLOBALĂ
Figura 1.6-1: Formele productivităŃii muncii în funcŃie de aria de cuprindere a factorilor de producŃie
În scopul identificării rezervelor de creştere a productivităŃii muncii se impune analiza

factorială a acesteia. Modelul pe baza căruia putem analiza productivitatea muncii din punct de
vedere factorial este:
Wa = Nz × Nh × Wh
AplicaŃie privind analiza productivităŃii medii anuale a muncii

Tabel 1-1
Nr. Indicatori UM Perioada Perioada
crt. precedentă curentă
1 Cifra de afaceri lei 11.267.880 10.299.705
2 Numărul mediu de salariaŃi pers 104 85
3 Numărul mediu de zile lucrate zile 233 239
4 Numărul mediu de ore lucrate zilnic ore 7,5 7,8
5 Productivitatea medie anuală lei/sal 108.345,00 121.173,00
6 Productivitatea medie zilnică lei/zi 465 507
7 Productivitatea medie orară lei/oră 62 65
8 Productivitatea medie orară recalculată lei/oră - 63
Nz
Wa Nh
Wz gi
Wh
Whi
11
Modificarea productivităŃii medii anuale:

∆Wa = Wa 1 − Wa 0 = 12.828 lei /sal
1. InfluenŃa modificării numărului mediu de zile lucrate:

∆ Nz = ( Nz1 − Nz 0 ) × Wz 0 = 2.790 lei /sal
2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii zilnice:
∆ Wz = Nz1 × ( Wz1 − Wz 0 ) = 10.038 lei /sal
2.1 InfluenŃa modificării numărului mediu de ore lucrate zilnic
∆ Nh = Nz1 × ( Nh 1 − Nh 0 ) × Wh 0 = 4.445,50 lei /sal
2.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare
∆ Wh = Nz1 × Nh 1 × ( Wh1 − Wh 0 ) = 5.592,60 lei /sal
2.2.1. InfluenŃa modificării structurii activităŃii
∆gi = Nz1 × Nh1 × ( Wh rec − Wh 0 ) = 1.864,20 lei /sal
2.2.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare pe activităŃi
∆whi = Nz1 × Nh 1 × ( Wh1 − Wh rec ) = 3.728,40 lei /sal
În perioada analizată se constată o creştere a productivităŃii medii anuale cu 12.828 lei /sal,
toŃi factorii de influenŃă contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Astfel creşterea
numărului de zile lucrate de la 233 la 239 a determinat majorarea productivităŃii medii anuale a
muncii cu 2.790 lei /sal. De remarcat că majorarea productivităŃii anuale s-a realizat şi pe baza
creşterii productivităŃii medii zilnice cu 10.038 lei /sal, care reprezintă peste 78% din modificarea
totală a productivităŃii muncii.
În plus, majorarea numărului de ore lucrate zilnic, de la 7,5 la 7,8 a însemnat apropierea d e
normalitate, conducerea societăŃii fiind conştientă de faptul că va exista în permanenŃă un număr de
ore care nu vor fi efectiv lucrate. Astfel, creşterea numărului de ore lucrate a determinat majorarea
productivităŃii anuale a muncii cu 4.445,50 lei /sal. Productivitatea orară care a crescut cu
aproximativ 5 %, contribuind la modificarea productivităŃii anuale cu 5.592,60 lei /sal. Acest lucru a
fost posibil prin conştientizarea procesului de muncă, utilizarea eficientă a mijloacelor de producŃie.
Structura activităŃilor a determinat creşterea productivităŃii medii anuale a muncii cu
1.864,20 lei datorită creşterii ponderii activităŃilor la care se înregistrează o productivitate orară mai
mare decât media înregistrată la nivel de întreprindere în perioada precedentă.
Totodată, la principalele activităŃi productivitatea orară a crescut, situaŃie favorabilă,
reflectată într-o creştere productivităŃii medii anuale a muncii cu 3.728,40 lei.
ImportanŃa indicatorului productivitatea muncii la nivel microeconomic este pusă în

evidenŃă de influenŃele generate de aceasta asupra unui ansamblu de indicatori. În funcŃie de modul
de determinare a indicatorului comensurarea influenŃelor menŃionate se realizează cu ajutorul
relaŃiilor2:
a) Pentru productivitatea muncii exprimată valoric:
InfluenŃa asupra producŃiei exerciŃiului:
(
∆Wa (Qe) = Ns1 × Wa 1(Qe) − Wa (Qe)
0 )
InfluenŃa asupra cifrei de afaceri:
(
∆Wa (Qf) = Ns1 × Wa 1(Qf) − Wa (Qf)
0 ×)CA 0
Qf 0
InfluenŃa asupra profitului aferent cifrei de afaceri:
2
Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Ed. a II-a, București,
2005, pag. 135 - 137
12
(
∆Wa (Qf) = Ns1 × Wa 1(Qf) − Wa (Qf)
0 ×
CA 0 P
× 0
Qf 0 CA 0
)
InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii economice:
(
Ns1 × Wa 1(Qf) − Wa (Qf)
0 ×
CA 0 P
× 0
Qf 0 CA 0
)
∆Wa (Qf) = × 100
At 1
InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii financiare:
(
Ns1 × Wa 1(Qf) − Wa (Qf)
0 ×
CA 0 P
Qf 0 CA 0
)
× 0 × (1 − Cip 0 )
∆Wa (Qf) = × 100
Kp1
b) Pentru productivitatea muncii exprimată în unităŃi fizice:
InfluenŃa asupra costului unitar (pe unitatea de produs):
∆ Wfiz = (t 1 − t 0 )× csh 0
InfluenŃa asupra profitului unitar (pe unitatea de produs):
∆Wfiz = − (t 1 − t 0 ) × csh 0
InfluenŃa asupra profitului la nivel de întreprindere:
n
∆Wfiz = − ∑ qvi1 × (ti1 − ti 0 ) × csh 0
i =1
InfluenŃa asupra nivelului ratei de eficienŃă a cheltuielilor:
n
∑ qvi × (ti 1 1 − ti 0 ) × csh 0

∆Wfiz = i =1
n
× 100
∑ qvi
i =1
1 × pi1
InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii economice:

n
− ∑ qvi1 × (ti1 − ti 0 ) × ⋅ csh 0
∆Wfiz = i =1
× 100
At1
InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii financiare:
n
− ∑ qvi1 × (ti1 − ti 0 ) × csh 0 × (1 − ci 0 )
∆Wfiz = i =1
× 100
Kp1
unde:
P – profitul aferent vânzărilor;
At – active totale;
Kp – capitaluri proprii;
csh0 – salariul tarifar (orar) din perioada de bază;
chs1 – salariul tarifar din perioada curentă;
qvi1 – volumul fizic al vânzărilor corespunzător produsului ”i” din perioada curentă;
ci1 – nivelul cotei de impozit pe profit din perioada de bază.
Deşi, în sens restrâns productivitatea muncii reflectă eficienŃa utilizării factorului uman, în
mod evident, nivelul său este consecinŃa acŃiunii unui ansamblu de factori, inclusiv a celui material.
Un studiu cu privire la dezvoltarea industriei şi creşterea performanŃelor efectuat în Marea
Britanie a concluzionat: “Factorii care influenŃează productivitatea muncii sunt aceeaşi care
influenŃează performanŃele la nivelul global al unei firmei. Aceştia includ:
13
• factori fizici şi organici, locaŃia, factori tehnologici;

• valori culturale, atitudini specifice individului, factori motivaŃionali şi comportamentali;
• factori internaŃionali – de exemplu gradul de inovaŃie şi eficienŃă al managerilor şi respectiv
acŃionarilor firmelor cu capital străin;
• mediul politico-legislativ, precum şi capacităŃile manageriale;
• nivelul de flexibilitate pe piaŃa internă a muncii şi recompensele individuale şi sistemul de
salarizare, eficienŃa demonstrată în procesul de recrutare, pregătire şi comunicare cu resursele
umane, sistemul de stimulente practicat.”3
Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii pot fi sintetizate conform schemei de

4
mai jos :
Rezerve de creştere a
productivităŃii muncii
Promovarea progresului tehnic Promovarea managementului Rezerve legate de acŃiunea

performant factorilor bio-psiho-sociali
Dezvoltarea şi modernizarea - Recrutarea şi folosirea raŃională - Factori biologici: vârstă, sex,

tehnologiilor utilizate a resurselor umane stare de sănătate
- Creşterea nivelului de calificare - Factori psihologici:
profesională a angajaŃilor aptitudini, vointă, atitudinea
- PrefecŃionarea formelor de faŃă de muncă
cointeresare materială - Factori sociali: crearea
- Normarea ştiinŃifică a muncii condiŃiilor pentru
desfăşurarea activităŃilor
sociale, politice şi spirituale
- Folosirea completă a timpului de

muncă
- Aprovizionarea ritmică cu materii
prime, materiale, semifabricate
Figura 1.6-2 Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii
Dacă avem în vedere obiectivul strategic al firmei respectiv maximizarea valorii

acŃionarilor, atunci indicatorul productivitatea muncii prezintă dezavantajul neconectării directe cu
obiectivul menŃionat.
Pentru a elimina acest neajuns se poate utiliza indicatorul profit (brut sau net) obŃinut în
medie pe salariat.
3
Manufacturing În Britain, A Survey Of Factors Affecting Growth & Performance, ISR/Google Books, ediția a 3-a
revizuită, 2003, pag. 58
4
Niculescu M. , Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 112, figură adaptată
14
Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar
T1-1. În analiza productivităŃii medii anuale a muncii cunoaştem următorii indicatori:

Nr. Indicatori UM Prevăzut Realizat
crt.
1. ProducŃia marfă fabricată lei 4.300.000,00 4.600.000,00
2. Numărul mediu de personal pers 26,00 24,00
3. Timpul total lucrat (zile) zile 10.080,00 10.350,00
4. Timpul total lucrat (ore) ore 80.640,00 80.730,00
InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare asupra productivităŃii medii anuale a muncii
este:
a) 31.738 lei/sal
b) 29.713 lei/sal
c) 38.786 lei/sal
d) 26.282 lei/sal
T1-2. InfluenŃa modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat asupra productivităŃii
medii anuale cu semnul „+” semnifică:
a) creşterea numărului de zile lucrate ca efect al diminuării absenŃelor nemotivate şi efectuării de
ore suplimentare în conformitate cu legislaŃia românească determină creşterea eficienŃei
economice a întreprinderii;
b) creşterea numărului mediu de zile lucrate de un salariat a determinat creşterea productivităŃii
medii anuale;
c) creşterea numărului mediu de zile lucrate ca urmare a reducerii numărului mediu de salariaŃi a
determinat creşterea productivităŃii medii anuale;
d) creşterea productivităŃii medii anuale a influenŃat pozitiv timpul mediu de muncă al unui
salariat;
e) creşterea numărului de ore lucrate în medie de un salariat a determinat creşterea numărului
mediu de zile şi indirect a productivităŃii medii anuale.
T1-3. InfluenŃa modificării productivităŃii medii zilnice asupra productivităŃii medii anuale este
dată de următoarea relaŃie :
a) Ns1 × Nz1 × Nh1 × Wh1 − Ns0 × Nz0 × Nh0 × Wh0
b) Nz1 × Nh1 × Wh1 − Nz0 × Nh0 × Wh0
c) Ns1 × Nh1 × Wh1 − Ns1 × Nh1 × Wh0
d) Nz1 × Wz1 − Nz1 × Wz 0
15
1.6.2.2. Analiza profitului pe salariat
Modele prin intermediul cărora putem analiza profitul pe salariat sunt următoarele:
P Qf CA P CA
• = × × = Wa (Qf) × × pr
Ns Ns Qf CA Qf
P CA P
• = × = Wa (CA) × pr
Ns Ns CA
P T CA P
• = × × = t × Wh (CA) × pr
Ns Ns T CA
P Mf Mf' CA P
• = × × ×
Ns Ns Mf Mf' CA
unde:
P = profitul brut sau net;
N s = numărul mediu de salariaŃi;
Qf = producŃia marfă fabricată;
CA = cifra de afaceri;
W a (Qf ) = productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza producŃiei marfă fabricată;
pr = profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri;
W a (CA) = productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza cifrei de afaceri;
t = fondul de timp de muncă aferent unui salariat, exprimat în ore;
Mf = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
Mf ' = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;
CA
Qf = gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată;
Mf
N s = gradul de înzestrare tehnică a muncii;
Mf '
Mf = ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe;
CA
Mf ' = randamentul mijloacelor fixe direct productive.
Pr Qf CA Pr
= × × = Wa × β × pr = t × Wh × β × pr
Ns Ns Qf CA
AplicaŃie privind analiza profitului pe salariat

Tabel 1-2
1 ProducŃia marfă fabricată lei 3.780.000,00 4.864.000,00
2 Volumul efectiv al producŃiei vândute:
3 • exprimat pe bază de preŃuri lei 4.158.000,00 4.620.800,00
16
4 • exprimat pe bază de costuri lei 3.742.200,00 4.112.512,00

5 Volumul efectiv al producŃiei vândute:
6 • exprimat pe bază de preŃuri prevăzute lei - 3.738.647,27
7 • exprimat pe bază de costuri prevăzute lei - 3.879.728,30
8 Numărul de salariaŃi pers 30,00 32,00
9 Timpul mediu lucrat de un salariat ore 1.800,00 1.900,00
10 Profit aferent cifrei de afaceri lei 415.800,00 508.288,00
11 Productivitatea anuală muncii (Qf) lei 126.000,00 152.000,00
12 Productivitatea orară muncii (Qf) lei 70,00 80,00
13 Gradul de valorificare al producŃie fabricate 1,10 0,95
14 Profit la un leu cifra de afaceri lei 0,10 0,11
15 Profit pe salariat lei/pers 13.860,00 15.884,00
t
Wa
Wh
Pr β
Ns
g
pr
p
Modificarea totală a profitului pe salariat

Pr Pr Pr
∆ = 1 − 0 = 2.024 lei/sal
Ns Ns1 Ns 0
1. InfluenŃa modificării productivităŃii medii anuale:
∆Wa = (Wa1 − Wa 0 ) × β 0 × pr0 = 2.860 lei/sal
1.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat de un salariat
∆t = (t 1 − t 0 ) × Wh1 × β 0 × pr0 = 770 lei/sal
1.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare
∆ wh = t 1 × ( Wh1 − Wh 0 ) × β 0 × pr 0 = 2.090 lei/sal
2. InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei fabricate
∆β = Wa1 × (β1 − β 0 ) × pr 0 = -2.280 lei/sal
3. InfluenŃa modificării profitului la un leu cifră de afaceri
∆ pr = Wa 1 × β1 × (pr1 − pr 0 ) = -1.440 lei/sal
3.1. influenŃa modificării structurii producŃiei vândute:
∆g = Wa1 × β1 × (pr' − pr 0 ) = -19.890 lei/sal
Σqv1c0
unde pr ' = 1 −
Σqv1 p0
3.2. influenŃa modificării preŃurilor medii de vânzare:
17
∆p = Wa 1 × β1 × (pr" − pr ' ) = 28.607 lei/sal
Σqv1c0
unde pr" = 1 −
Σqv1 p1
3.3. influenŃa modificării costurilor unitare:
∆c = Wa1 × β1 × (pr1 − pr" ) = -7.274 lei/sal
În perioada analizată se constată o creştere a profitului pe salariat cu 2.024 lei /sal, din toŃi
factorii de influenŃă, doar productivitatea medie anuală a muncii, ca factor de gradul întâi,
contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Restul factorilor au avut o influenŃă negativă
asupra profitului pe salariat. Astfel creşterea productivităŃii medii anuale de la 126.000 la 152.000 a
determinat majorarea profitului pe salariat cu 2.860 lei /sal. De remarcat că majorarea
productivităŃii anuale s-a realizat şi pe baza creşterii numărului de ore lucrate de un salariat şi pe
baza creşterii productivităŃii medii orare. În acest sens creşterea numărului de ore lucrate de la 1.800
la 1.900 a determinat majorarea profitului pe salariat cu 770. în acelaşi mod a contribuit şi creşterea
productivităŃii medii orare, care a înregistrat o modificare asupra profitului pe salariat de 2.090
lei/sal.
Gradul de valorificare a producŃiei fabricate care a scăzut de la 1,1 la 0,95 pe fondul lipsei
unei politicii de lichidare a stocurilor existente. Chiar dacă gradul de valorificare a înregistrat o
diminuare, se observă creşterea cifrei de afaceri, existând în continuare o piaŃă de desfacere pentru
produsele comercializate.
Mai mult, se observă o creştere a eficienŃei întregii activităŃi, prin faptul că se înregistrează o
creştere a profitului la un leu cifră de afaceri de la 0,10 la 0,11. Această modificare a determinat
majorarea profitului pe salariat cu 1.444 lei/sal.
Structura cifrei de afaceri a influenŃat profitul pe salariat în sensul scăderii cu 19.890 lei
situaŃie care se explică prin diminuarea ponderii produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale
rentabilităŃii comerciale mai mari decât rata medie comercială prevăzută pe total întreprindere şi
creşterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevăzute mai mici decât
rata medie comercială programată pe întreprindere.
PreŃurile de vânzare au fost mai mari faŃă de nivelul din perioada precedentă cu 10% şi au
determinat creşterea profitului pe salariat cu 28.607 lei.
Costurile complete unitare au exercitat o influenŃă negativă asupra profitului pe salariat
determinând scăderea acestuia cu 7.274 lei, situaŃie determinată de depăşirea costurilor produselor
ce deŃin ponderea principală în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor se apreciază ca justificată cu
condiŃia ca efortul suplimentar făcut să fi fost recuperat pe seama preŃurilor de vânzare, ca urmare a
obŃinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ.
T1-4. În analiza profitului pe salariat cunoaştem următorii indicatori:

crt.
1. Numărul mediu de personal pers 22 25
2. ProducŃia marfă fabricată lei 2.750.000 3.500.000
3. Cifra de afaceri lei 2.475.000 3.850.000
4. timp lucrat de o persoana ore 1.923 1.944
5. Profitul aferent cifrei de afaceri lei/pers 297.000 423.500
InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei fabricate asupra profitului pe
18
salariat este:
a) 11.637 lei/sal
b) 1.620 lei/sal
c) 3.360 lei/sal
d) 1.470 lei/sal
T1-5. Raportul dintre producŃia marfa fabricată şi numărul mediu de salariaŃi defineşte:
a) eficienŃa folosirii producŃiei marfă
b) randamentul muncii
c) modificarea stocurilor de marfă
d) productivitatea muncii
Răspunsuri la testele de autoevaluare
Nr. Răspuns
test
T1-1. a)
T1-2. b)
T1-3. d)
T1-4. c)
T1-5. d)
Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 1.

Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de
învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.
Bibliografia unităŃii de învăŃare 1
1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20;
2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-
19
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6;
3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,
Bucureşti;
4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,
Bucureşti;
20
Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC
2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL

AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII
MIJLOACELOR FIXE, ANALIZA GESTIUNII STOCURILOR
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru analiza resurselor materiale şi identificarea
direcŃiilor de acŃiune pentru creşterea eficienŃei economice a întreprinderii;
veŃi evaluarea calitatea potenŃialului tehnic, ca sursă de performanŃă;
veŃi identifica direcŃiile de acŃiune pentru utilizarea eficientă a resurselor materiale ale
întreprinderii.
Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrărilor în sistemul

DefiniŃie întreprindere, care prin combinare şi comensurare concură la realizarea
ieşirilor reprezentând bunuri şi servicii destinate pieŃei.
2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Analiza gestiunii mijloacelor fixe vizează:
• dinamica (mişcarea) mijloacelor fixe;
• starea şi structura mijloacelor fixe;
• utilizarea mijloacelor fixe.
2.1.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe
Mişcarea mijloacelor fixe se concretizează în creşteri de valoare prin achiziŃie, producŃie (în
cazul construcŃiilor), aport, donaŃii şi în reduceri de valoare prin cedare, casare, alte dezinvestiŃii în
imobilizări corporale. Mişcarea mijloacelor fixe se apreciază cu ajutorul unor coeficienŃi ce
evidenŃiază creşterile şi reducerile valorii imobilizărilor corporale în raport cu valoarea totală a
imobilizărilor, precum:
coeficientul intrărilor de mijloace fixe ( K I ) – evidenŃiază efortul întreprinderii de
menŃinere şi creştere a potenŃialului tehnic
I
KI =
Mf
Unde
I = valoarea intrărilor de mijloace fixe;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
Atunci când valorile acestui coeficient tind spre 1 sau sunt mai mari decât 1 înseamnă că
politica de investiŃii este specifică primei faze a ciclului de viaŃă a întreprinderii sau perioadei de
creştere şi expansiune a întreprinderii.
coeficientul ieşirilor de mijloace fixe ( K E ) – evidenŃiază procesul de dezinvestire, fie ca

urmare a ineficienŃei menŃinerii mijlocului fix în procesul de producŃie prin diminuarea
21
parametrilor funcŃionali, fie ca urmare a inutilităŃii acestuia în procesul de producŃie

respectiv:
E
KE =
Mf
unde:
E = valoarea ieşirilor de mijloace fixe
coeficientul mişcării totale ( K MT ) - evidenŃiază fluxurile totale ale mijloacelor fixe în

perioada analizată
I+E
K MT =
Mf
2.1.2 Analiza stării şi structurii mijloacelor fixe
Starea şi structura mijloacelor fixe presupune:

- analiza stării mijloacelor fixe, care se face cu ajutorul următorilor indicatori:
• coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe (Kr):

Inv
Kr = × 100
Mf
unde:
Inv = investiŃiile efectuate în mijloace fixe.
InvestiŃiile efectuate în mijloace fixe pot fi: investiŃii de înlocuire, investiŃii de dezvoltare,
investiŃii de modernizare etc.
Dacă acest raport înregistrează valori crescătoare înseamnă că întreprinderea este
preocupată de dezvoltare, asigurarea compatibilităŃii între mijloacele fixe din dotare şi obiectivele
strategice de atins.
• gradul de uzură a mijloacelor fixe (Gu):

DC
Gu = × 100
DNF
unde:
DC= durata consumată;
DNF= durata normală de funcŃionare.
- analiza structurii mijloacelor fixe pe baza următorilor indicatori:
• coeficientul de structură pe categorii de mijloace fixe (Ks):

Mfi
Ks = × 100
Mf
unde:
Mfi = valoarea mijloacelor fixe pe categorii de mijloace fixe
• compoziŃia tehnologică a capitalului fix ( K T ) – reflectă ponderea mijloacelor fixe direct

productive în totalul mijloacelor fixe, respectiv contribuŃia echipamentelor, instalaŃiilor şi a
altor mijloace fixe care participă activ la procesul productiv. Se recomandă ca acest raport să
aibă valori cât mai apropiate de 1.
22
Mf'
KT = ,
Mf
unde:
Mf’= valoarea medie anuală a mijloacelor fixe active;
2.1.3 Analiza utilizării imobilizărilor corporale (mijloacelor fixe)
Principalul indicator cu putere informaŃională în aprecierea utilizării mijloacelor fixe îl

constituie gradul de utilizare a capacităŃii de producŃie (Gcp):
Qef
Gcp = × 100
Qmax
unde:
Qef – producŃia efectivă realizată;
Qmax – capacitatea maximă de producŃie.
Acest indicator este deosebit de important atât în procesul de dimensionare a investiŃiilor,

cât şi pentru asigurarea rentabilităŃii activităŃii. În acest sens se calculează gradul minim de utilizare
a capacităŃii de producŃie (Gmincp), respectiv nivelul la care cheltuielile fixe şi variabile sunt
acoperite integral.
Qmin
Gmincp = × 100
Qmax
La rândul său, producŃia minimă necesară a fi obŃinută este nivelul corespunzător punctului
critic al rentabilităŃii (pragul de rentabilitate), exprimat în unităŃi fizice:
F
Q min =
pv − cv
unde:
F – suma cheltuielilor fixe (convenŃional constante);
pv – preŃ unitar de vânzare;
cv – cheltuieli variabile pe produs.
SituaŃiile ipotetice ce rezultă din compararea gradului minim de utilizare a capacităŃii de

producŃie cu nivelul maxim al acesteia fundamentează opŃiunile posibile pentru firmă:
• dacă Gmincp < Qmax atunci se impun măsuri în vederea creşterii gradului de utilizare prin
valorificarea tuturor rezervelor, reducerea timpilor morŃi, aprovizionarea ritmică cu materii
prime, materiale, semifabricate şi utilităŃi, etc.;
• dacă Gmincp > Qmax atunci este necesar un management riguros al costurilor pentru
diminuarea atât a cheltuielilor variabile, cât şi a celor fixe. Dacă acest management se aplică iar
gradul minim de utilizare este în continuare superior capacităŃii maxime de producŃie, atunci se
poate avea în vedere realizarea de investiŃii concretizate în majorarea capacităŃii de producŃie cu
condiŃia ca nivelul cererii existente pe piaŃă să susŃină producŃia suplimentară ce va fi realizată.
23
Efectuarea la timp şi de calitate a reviziilor curente, reparaŃiilor curente şi capitale a

mijloacelor fixe, modernizarea echipamentelor productive constituie principalele pârghii prin care
se poate maximiza gradul de utilizare a dotării tehnice (Gdt).
În ceea ce priveşte gradul de utilizare a timpului maxim de funcŃionare (Gt) măsurile
adoptate vizează reducerea sau chiar eliminarea întreruperilor accidentale, asigurarea aprovizionării
ritmice cu materii prime şi materiale, evitarea conflictelor spontane de muncă, asigurarea cu
comenzi, etc.
Aprecierea eficienŃei utilizării mijloacelor fixe se realizează pe baza unui sistem corelat al
efectelor (producŃia marfă fabricată, cifra de afaceri, valoarea adăugată, profitul) cu eforturile
(valoarea medie a mijloacelor fixe, valoarea medie a mijloacelor fixe active). În funcŃie de
specificul activităŃii, pe baza unor indicatori proprii, se pot determina rate de eficienŃă specifice,
printre care menŃionăm:
eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de producŃia obŃinută destinată vânzării
(marfă):
Qf Mf' Q max Qf
× 1000 = × × 1000
Mf Mf Mf' Q max
eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de cifra de afaceri:
CA Mf' Qf CA
× 1000 = × × × 1000
Mf Mf Mf' Qf
eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de profitul aferent cifrei de afaceri:
P Mf' Qf CA P
× 1000 = × × × × 1000
MF Mf Mf' Qf CA
AplicaŃie privind analiza eficienŃei mijloacelor fixe în funcŃie de producŃia

obŃinută destinată vânzării
Tabel 2-1
1 ProducŃia marfă fabricată lei 900.000 1.237.600
2 Capacitatea maximă de producŃie lei 1.200.000 1.547.000
3 Valoarea medie a mijloacelor fixe lei 250.000 260.000
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive lei 150.000 182.000
5 EficienŃa mijloacelor fixe (Qf la 1000 Mf) lei 3.600,00 4.760,00
6 Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe 0,60 0,70
7 Randamentul maxim al mijloacelor fixe productive lei 8,00 8,50
8 Gradul de utilizare al capacităŃii maxime de producŃie 0,75 0,80
Modificarea totală a eficienŃei mijloacelor fixe:

Qf Qf1 Qf
∆ × 1000 = × 1000 - 0 × 1000 = 1.160 lei
Mf Mf 1 Mf 0
1. InfluenŃa modificării ponderii mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe:
Mf'  Mf1 ' Mf 0 '  Q max 0 Qf 0
∆ =  −  × × × 1000 = 600 lei
Mf  Mf1 Mf 0  Mf'0 Q max 0
2. InfluenŃa modificării randamentului maxim al mijloacelor fixe productive:
Q Mf 1 '  Q max 1 Q max 0  Qf 0
∆ max = × − × × 1000 = 262,50 lei
Mf' Mf 1  Mf'1 Mf'0  Q max 0
24
3. InfluenŃa modificării gradului de utilizare al capacităŃii de producŃie:

Qf Mf 1 ' Q max 1  Qf 1 Qf 0 
∆ = × ×  −  × 1000 = 297,50 lei
Q max Mf 1 Mf'1  Q max 1 Q max 0 
Creşterea eficienŃei utilizării mijloacelor fixe cu 1.160 lei la 1000 lei producŃie marfă
fabricată s-a realizat pe baza modificării în sens pozitiv a tuturor factorilor de influenŃă.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive a determinat
majorarea a eficienŃei mijloacelor fixe cu 600 lei la 1000 lei producŃie marfă fabricată.
Randamentul maxim al mijloacelor fixe direct productive a crescut în perioada curentă faŃă
de perioada precedentă cu 6,25%, iar influenŃa asupra eficienŃei mijloacelor fixe a fost de 262,50 lei
la 1000 lei producŃie marfă fabricată.
Înregistrarea unor coeficienŃi subunitari ai gradului de utilizare a capacităŃilor de producŃie,
în cei doi ani, se datorează în exclusivitate factorilor extensivi. Creşterea gradului de utilizare a
capacităŃii de producŃie în anul curent în raport cu anul precedent se explică prin creşterea
randamentului echipamentelor tehnologice, îmbunătăŃirea dotării tehnice, extinderea timpului de
funcŃionare prin introducerea celui de-al doilea schimb, în condiŃiile unei compoziŃii tehnologice
mai slabe şi ale unei utilizări incomplete a timpului disponibil. În aceste condiŃii creşterea gradului
de utilizare a capacităŃii de producŃie a determinat majorarea eficienŃei mijloacelor fixe cu 297,50
lei la 1000 lei producŃie marfă fabricată.
T2-1. Analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se face cu indicatorii:

1. gradul de folosire a fondului de timp disponibil;
2. gradul de utilizare al capacităŃii de producŃie;
3. gradul de programare al fondului calendaristic;
4. randamentul utilajelor;
5. indicele de utilizare intensivă.
AlegeŃi varianta corectă:
a) 1+2+5
b) 2+4
c) 2+4+5
d) 2+3+4+5
T2-2. Raportul dintre mijloacele fixe productive şi valoarea medie a mijloacelor fixe exprimă:
a) CompoziŃia tehnică
b) eficienŃa folosirii mijloacelor fixe productive în cadrul firmei
c) gradul de înzestrare tehnică a firmei
d) randamentul activelor fixe productive
25
T2-3. O firmă înregistrează următoarea evoluŃie a indicatorilor:

Indicele cifrei de afaceri = 107%
Indicele numărului mediu de salariaŃi = 103%
Indicele productivităŃii medii zilnice a muncii = 110%
Indicele cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe = 98%
SituaŃia semnifică:
a) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe şi diminuarea numărului de zile efectiv lucrate.
b) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe şi a numărului de zile efectiv lucrate;
c) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe şi creşterea numărului de zile efectiv lucrate;
d) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe şi a numărului de zile efectiv lucrate;
2.2. Analiza gestiunii stocurilor

Analiza gestiunii stocurilor presupune:
• dinamica stocurilor;
• structura stocurilor;
• utilizarea resurselor materiale.
2.2.1. Analiza dinamicii stocurilor
În analiza dinamicii stocurilor se utilizează următorii indicatori:

• stocul final (Sf):
Sf = Şi +I –E
• coeficientul rupturii de stoc (k):

nss
k=
nts
n zfr
k=
ntz
cs
k=
ct
unde:
nss - numărul de solicitări de aprovizionat satisfăcute în perioada t;
nts - numărul total de solicitări de aprovizionat pe parcursul perioadei t;
nzrf - număr de zile lucrătoare fără ruptură de stoc în perioada t;
ntz - numărul total de zile din perioada t;
cs- volumul cererii de aprovizionat satisfăcute în perioada t;
ct - volumul total al cererii de aprovizionat exprimate în perioada t.
26
Cu cât valoarea acestor coeficienŃi este mai apropiată de unu, cu atât riscul rupturii de stoc
este mai redus.
2.2.2. Analiza structurii stocurilor
Analiza modificărilor structurale a stocurilor se poate realiza Ńinând cont de ponderea

cantitativă sau valorică a diferitelor elemente stocuri în totalul cantitativ sau valoric al stocurilor,
considerat 100%.
2.2.3. Analiza utilizării resurselor materiale
Analiza utilizării resurselor materiale presupune:

a) analiza randamentului resurselor materiale;
b) analiza utilizării stocurilor de materii prime şi materiale.
a) Analiza randamentului resurselor materiale surprinde corelaŃia directă sau indirectă dintre
volumul producŃiei rezultate şi cantitatea de resurse consumate, cu ajutorul indicatorilor
prezentaŃi în continuare:
- randamentul mediu al resurselor materiale (r m ):
Q
rm = ;
M
M = Şi + I - S f,
în care:
Q - volumul fizic al producŃiei rezultate;
M - cantitatea de resurse materiale consumate;
Şi - stocul iniŃial de resurse materiale;
I - intrări de resurse materiale;
Sf- stocul final de resurse materiale.
Indicatorul exprimă volumul de producŃie ce se obŃine, în medie, la o unitate fizică de

resursă materială consumată.
Randamentul mediu al resurselor materiale mai poate fi determinat, luând în calcul, la
numărător, următorii indicatori: producŃia marfă fabricată, valoarea adăugată, profitul etc.
Acest indicator se calculează pentru fiecare resursă materială consumată şi nu pentru
întreaga cantitate de resurse, având în vedere faptul că ele pot avea natură şi caracteristici
diferite.
- consumul specific de resurse materiale ( C s):
M
Cs= ;
Q
Acest indicator este inversul randamentului şi evidenŃiază ce cantitate de resursă materială
şi energetică se consumă pentru a obŃine o unitate fizică de produs. Atunci când randamentul
mediu al resurselor materiale creşte, înseamnă că s-a diminuat consumul specific de resurse pe
unitate de produs sau serviciu, crescând eficienŃa utilizării resurselor materiale, şi invers. Ca şi în
cazul randamentului, consumul specific se determină pe categorii de resurse consumate pentru
obŃinerea unui produs ori serviciu, dat fiind caracterul neomogen al resurselor.
- indicele consumului specific de resurse materiale (ICs):
27
Cs1
ICs = *100
Cs 0
Atunci când se doreşte analiza în dinamică a variaŃiei consumului specific de resurse
materiale şi energetice, se calculează indicele consumului specific. Valorile sale indică depăşirea
(Ics >100%), menŃinerea (Ics =100%) sau diminuarea (Ics <100%) consumului specific de resurse
materiale şi energetice, în raport cu nivelul programat sau faŃă de nivelul aferent unei perioade de
referinŃă.
Cauzele care pot determina variaŃii ale randamentelor şi consumurilor specifice de
resurse materiale sunt numeroase: modificări intervenite în calitatea şi caracteristicile resurselor
materiale achiziŃionate şi utilizate în procesul de producŃie; posibilitatea reutilizării şi substituirii
unor resurse materiale; schimbări intervenite în combinaŃia de resurse materiale (reŃeta de
fabricaŃie) folosită în procesul de producŃie. Toate acestea influenŃează mărimea costului de
producŃie şi, implicit, determină performanŃele economico-financiare ale întreprinderii.
b) Analiza utilizării stocurilor de materii prime şi materiale trebuie să urmărească:
- durata în zile a unei rotaŃii a stocului mediu de materii prime şi materiale (Dr):
−
S
Dr = −
*T ,
Ca
în care:
S - stocul mediu de materii prime şi materiale;
Ca - costul mediu de achiziŃie a materiilor prime şi materialelor;
T- poate fi egal cu 360, 180 sau 90 de zile.
- viteza de rotaŃie a stocului mediu de materii prime şi materiale (exprimată ca număr de

rotaŃii):
−
Ca
V= −
S
Diminuarea duratei în zile a unei rotaŃii şi accelerarea vitezei de rotaŃie a stocurilor de

materii prime şi materiale sunt expresia gestiunii eficiente a stocurilor de materii prime şi
materiale, prin Ńinerea sub control a cheltuielilor de aprovizionare şi depozitare pe care le
determină existenŃa stocurilor. De asemenea, diminuarea duratei de rotaŃie şi creşterea vitezei de
rotaŃie a stocurilor de materii prime şi materiale reprezintă o premisă pentru gestiunea eficientă
a activelor circulante şi pentru ameliorarea performanŃelor economico-financiare ale
întreprinderii.
Nr. Răspuns
test
T2-1. c)
T2-2. a)
28
T2-3. a)


Bucureşti;
Bucureşti;
29
Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …
3. Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII – ABORDAREA SISTEMICĂ
A CHELTUIELILOR, STRUCTURĂ, DINAMICĂ, ANALIZA-
DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE
AFACERI, ANALIZA DIFERITELOR CATEGORII DE
CHELTUIELI – VARIABILE, FIXE
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru identificarea şi calculul cheltuielilor şi veniturilor;
veŃi analiza cheltuielile prin toate metodele de analiză;
veŃi dobândi capacitatea de a diagnostica evoluŃia activităŃii de producŃie şi a profitabilităŃii
unei întreprinderi prin prisma analizei cheltuielilor.
Orice activitate economică presupune consumul unor resurse materiale, umane şi

financiare, care precede obŃinerea veniturilor.
Cheltuielile
DefiniŃie Cheltuielile - sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile,
lucrările executate şi serviciile prestate de terŃi, remunerarea personalului,
executarea de obligaŃii legale sau contractuale de către unitatea
patrimonială, constituirea amortizării şi provizioanelor.
Cea mai mare parte a acestor consumuri sunt transpuse în costul produselor.
DefiniŃie Costurile - totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care

le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producŃii
sau a unui singur produs.
În contabilitatea financiară, cheltuielile întreprinderii sunt grupate după natura lor în trei mai
categorii, şi anume:
a) cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de activitatea curentă de producŃie şi
comercială a întreprinderii. În această categorie sunt incluse:
• cheltuielile privind consumul de materii prime şi materiale consumabile;
• cheltuielile privind amortizările şi provizioanele;
• cheltuielile cu salariile;
• cheltuielile cu serviciile şi lucrările prestate de terŃi;
b) cheltuielile financiare cuprind:
• pierderile din creanŃe legate de participaŃii;
• pierderile din vânzarea titlurilor de plasament;
• diferenŃele nefavorabile de curs valutar;
• dobânzile plătite pentru împrumuturile primite;
c) cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea
curentă a unităŃii economice .
30
Veniturile reprezintă valorile care revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activităŃii

întreprinse. Conform principiului care spune că pentru obŃinerea veniturilor este necesară efectuarea
unor cheltuieli, tragem concluzia că există o reciprocitate, angajarea fiecărei cheltuieli având ca
scop obŃinerea de venituri. De la acest principiu există abateri, şi anume sunt cheltuieli care nu
generează venituri (de exemplu cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare); plata unor
dobânzi, a unor pierderi, a unor amenzi sau penalităŃi nu generează venituri sau, invers, realizarea
acestora nu a necesitat cheltuieli.
3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii urmăreşte evoluŃia acestora
în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care le influenŃează evoluŃia, în scopul identificării
rezervelor de reducere a acestora.
3.1.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor totale
Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora, în

conformitate cu structura utilizată în situaŃiile financiare.
Se va urmări:
• calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială, conform clasificării din Contul de profit şi pierdere
(cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare) în total cheltuieli;
• analiza dinamicii structurii cheltuielilor, prin compararea dinamicii fiecărui element de structură
(cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare) cu dinamica
cheltuielilor totale;
• analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor (cheltuieli de exploatare, cheltuieli
financiare şi cheltuieli extraordinare) prin raportarea la indicatorul simetric de structură pentru
venituri (venituri din exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare);
• analiza dinamicii structurii cheltuielilor prin raportarea la un indicator global de venit, de obicei
cifra de afaceri;
• analiza dinamicii eficienŃei fiecărui element de structură prin raportarea la 1000 lei cifră de
afaceri.
La nivel de întreprindere, analiza în dinamică a cheltuielilor totale denotă o evoluŃie
ascendentă a acestora aflată, pe de o parte, sub impactul inflaŃiei, iar, pe de altă parte, reclamată de
necesităŃile desfăşurării activităŃii curente.
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităŃi, nu se efectuează prin sine
însăşi, ci în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură.
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

Tabel 3-1
Nr Natura Suma veniturilor - lei Modificarea veniturilor

crt. activităŃii Perioada Perioada În mărimi absolute (lei) În mărimi
precedentă curentă relative(%)
Prevăzut Realizat Curent - Realizat- Curent/ Realizat/
precedent prevăzut precedent Prevăzut
1 Exploatare 15.323.000 16.850.000 17.105.000 1.782.000 255.000 111,63 101,51
2 Financiară 167.000 245.700 238.000 71.000 -7.700 142,51 96,87
3 Extraordinară - - - - - - -
4 TOTAL 15.490.000 17.095.700 17.343.000 1.853.000 247.300 111,96 101,45
Tabel 3-2
31
Nr Natura Suma cheltuielilor - lei Modificarea cheltuielilor

crt. activităŃii Perioada Perioada În mărimi absolute (lei) În mărimi relative
precedentă curentă (%)
Prevăzut Realizat Curent - Realizat- Curent/ Realizat/
precedent prevăzut preceden Prevăzut
t
1 Exploatare 12.994.000 13.600.000 13.826.000 832.000 226.000 106,40 101,66
2 Financiară 365.000 430.500 285.000 -80.000 -145.500 78,08 66,20
3 Extraordinară - - - - - - -
4 TOTAL 13.359.000 14.030.500 14.111.000 752.000 80.500 105,63 100,57
În urma faptului că întreprinderea îşi concentrează eforturile pentru realizarea obiectivului

principal, de a produce şi valorifica rezultatele exploatării se observă că ponderea cea mai mare în
cheltuielile înregistrate în perioada analizată o au cele aferente activităŃii de exploatare. Cheltuielile
de exploatare înregistrează în anul curent creştere în sumă absolută de 832.000 lei faŃă de anul
precedent şi o creştere cu 226.000 lei faŃă de nivelul programat de întreprindere.
În ceea ce priveşte cheltuielile financiare care provin în special din dobânzile curente
aferente împrumuturilor primite şi din diferenŃele nefavorabile de curs valutar, deşi s-a prevăzut că
vor creşte în comparaŃie cu anul precedent, acestea înregistrează în anul curent o scădere de 80.000
lei sau, în mărimi relative, cu 21,92% faŃă de anul precedent respectiv cu 33,70% faŃă de nivelul lor
programat.
Referitor la veniturile înregistrate de întreprindere în perioada analizată, acestea
înregistrează în anul curent o creştere cu 11,63% faŃă de anul precedent, depăşind nivelul
programat cu 1,51%. Veniturile din exploatare au înregistrat în anul curent o creştere de 1.781.000
lei faŃă de anul precedent, depăşind totodată şi nivelul programat.
Veniturile financiare, reprezentate în principal de veniturile din dobânzi urmate de veniturile
din sconturi obŃinute şi alte venituri financiare înregistrează o creştere foarte mare în anul curent
faŃă de anul precedent de 71.000 lei, ceea ce în mărimi relative înseamnă cu 42,51 %, totuşi această
creştere fiind sub nivelul programat cu 3,17 %.
Din analiza datelor se observă că întreprinderea nu înregistrează nici venituri şi nici
cheltuieli din activităŃi extraordinare.
T3-1. În contabilitatea financiară, cheltuielile unei întreprinderi, după natura lor, se grupează în:
a) cheltuieli directe şi indirecte;
b) cheltuieli variabile şi fixe;
c) cheltuieli de exploatare şi financiare;
d) cheltuieli de exploatare, financiare şi extraordinare
T3-2. Conform structurii contului de profit şi pierdere, veniturile pot fi grupate astfel:
a) venituri fixe şi variabile;
b) venituri directe şi indirecte;
c) venituri din exploatare, financiare şi extraordinare;
32
3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale
Orice analiză a cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi trebuie să le urmărească

evoluŃia şi să determine factorii care le generează, pentru evaluarea şi diminuarea pe viitor, pentru
luarea tuturor măsurilor necesare reducerii acestora, în vederea obŃinerii profitului previzionat.
Literatura de specialitate consideră că analiza cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi
constituie o necesitate de prim ordin pe care toŃi specialiştii din economie trebuie să o adopte
necondiŃionat. Urmărirea evoluŃiei cheltuielilor se face prin determinarea şi analiza indicatorului
rata de eficienŃă a cheltuielilor totale (cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale). Acest indicator se
calculează ca raport între cheltuielile totale şi veniturile totale:
ChT
Ch1000V = ×1000
VT
în care:
Ch1000V reprezintă cheltuielile la 1000 lei venituri (rata de eficienŃă a cheltuielilor
totale);
ChT reprezintă cheltuielile totale care cuprind cheltuielile de exploatare, financiare şi
extraordinare;
VT reprezintă suma veniturilor totale care cuprind veniturile din activităŃi de
exploatare, financiare şi extraordinare.
Integrată în activitatea practică de gestiune, analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

ale întreprinderii reprezintă o primă etapă de informare asupra dinamicii cheltuielilor. În acest scop,
se utilizează indicatorul “Rata medie de eficienŃă a cheltuielilor totale” sau “Cheltuieli la 1000 lei
venituri totale” al cărui model de analiză este următorul:
n n
∑ chi ∑ g i ⋅ rci
i =1 i =1
R Ct = n
× 1000 sau R Ct =
100
∑ vi
i =1
vi chi
gi= × 100 şi rci= × 1000
VT vi
în care:
R Ct — rata medie de eficienŃă a cheltuielilor totale;
n
∑ chi - suma cheltuielilor pe categorii de activităŃi;
i =1
n
∑ vi - suma veniturilor pe categorii de activităŃi;
i =1
gi — structura veniturilor pe categorii de activităŃi;
rci— rata de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri.
De aici rezultă că, faŃă de o bază de referinŃă, modificarea ratei medii de eficienŃă a
cheltuielilor totale este rezultatul influenŃei exercitate de modificarea structurii veniturilor (gi) şi a
ratei de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri (rci).
łinând seama de modul de calcul al ratei, respectiv raportul efort/efect, rezultă că reducerea
nivelului acesteia denotă o creştere a eficienŃei cu care au fost consumate resursele materiale,
umane şi financiare ale întreprinderii.
Pentru relevarea modificării ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale, prin prisma
factorilor care influenŃează asupra acesteia, se impune efectuarea unei analize de tip factorial.
33
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Tabel 3-3
Nr crt. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
activităŃii -lei- - lei-
Perioada Perioada Perioada Perioada
precedentă curentă precedentă curentă
Programat Realizat Programat Realizat
1 Exploatare 12.994.000 13.600.000 13.826.000 15.323.000 16.850.000 17.105.000
2 Financiară 365.000 430.500 285.000 167.000 245.700 238.000
3 Extraordinară - - - - - -
4 TOTAL 13.359.000 14.030.500 14.111.000 15.490.000 17.095.700 17.343.000
Tabel 3-4
Nr crt. Natura activităŃii Structura Rata de eficienŃă a cheltuielilor(lei)
veniturilor(%)
Perioada Perioada Perioada Perioada
precedentă curentă precedentă curentă
Programat Realizat Programat Realizat
1 Exploatare 98,92 98,56 98,63 848,01 807,12 808,30
2 Financiară 1,08 1,44 1,37 2.185,63 1.752,14 1.197,48
3 Extraordinară - - - - - -
4 TOTAL 100 100 100 862,43 820,70 813,64
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale poate fi

efectuată fie comparând nivelul programat din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de
bază (simbolizat cu “0”), fie comparând nivelul realizat în anul curent (simbolizat cu “1”) cu nivelul
programat (pr), astfel:
∆ RC = Rc1 − Rc 0 = -48.78 lei şi
∆ RC = Rc1 − Rc pr = -7,06 lei
din care, datorită:
1.InfluenŃei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităŃi:
∆RgCi =
∑ g i1 ⋅ rci0 − Rc 0 = 3,94 lei
100
şi
∆RgCi =
∑ g i1 ⋅ rcipr − R Cpr = -0,61 lei
100
2. InfluenŃei modificării ratei de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri:
∆RrciC = Rc1 −
∑ g i1 ⋅ rci 0 = -52,72 lei
100
şi
∆RrciC = Rc1 −
∑ g i1 ⋅ rcipr = -6,45 lei.
100
Din analiza datelor, se constată că, deşi s-a avut în vedere o îmbunătăŃire a eficienŃei
cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale cu 41,72
lei, la sfârşitul anului curent s-a înregistrat pentru societatea respectivă o situaŃie mult mai bună, rata
medie de eficienŃă a cheltuielilor cu 48,78 lei mai mică, iar faŃă de nivelul programat cu +7,06 lei.
Această reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri se produce deoarece indicele
cheltuielilor totale (ICt) este mai mic decât indicele veniturilor totale (IV), respectiv ICt<IV (105,63 <
111,69).
34
Structura veniturilor, ca factor de influenŃă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de

activităŃi.
În comparaŃie u nivelul înregistrat în anul anterior, modificarea structurii veniturilor poate fi
considerată ca fiind nefavorabilă, deoarece a contribuit la creşterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei
venituri, deoarece a crescut ponderea activităŃilor la care se înregistrează un nivel mai mic al ratei
de eficienŃă decât media înregistrată la nivel de întreprindere în perioada precedentă.
Factorul calitativ, rata de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri, influenŃează în
mod favorabil în ambele situaŃii, ceea ce conduce la creşterea ratei medii de eficienŃă şi reducerea
nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri corespunzător perioadei analizate, cu 52,72 lei şi respectiv
cu 6,45 lei.
Cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare exercită influenŃă cea mai mare asupra
indicatorului „Rata de eficienŃă a cheltuielilor totale”, deoarece veniturile din exploatare deŃin
ponderea cea mai mare în totalul veniturilor, rezultând că orice modificare a nivelului lor se va
reflecta în acelaşi sens şi aproximativ cu aceeaşi intensitate în indicatorul analizat. Deşi s-a
programat o reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare cu 41,72 lei, la sfârşitul
anului curent s-a înregistrat o reducere a lor cu 48,78 lei.
În activitatea practică trebuie avute în vedere:
• luarea în considerare a inflaŃiei, ceea ce presupune corectarea bazei de comparaŃie cu un
coeficient care să reflecte corelaŃia dintre creşterea preŃurilor tuturor categoriilor de resurse cu
care se aprovizionează întreprinderea şi dinamica preŃurilor pe seama cărora se formează
veniturile.
• explicarea pe fiecare categorie de venituri a evoluŃiei eficienŃei, în funcŃie de factorii specifici
care o influenŃează, mai ales în situaŃii în care cheltuielile financiare şi cele excepŃionale
depăşesc substanŃial veniturile.
Principalele măsuri ce trebuie avute în vedere pentru reducerea nivelului cheltuielilor la
1000 lei venituri totale sunt:
• realizarea produselor, serviciilor prestate şi lucrărilor executate cu respectarea criteriului
eficienŃei economice, respectiv preŃurile de vânzare şi tarifele practicate să acopere costurile şi
să permită obŃinerea unui profit care să fie stimulativ pentru acŃionari;
• adoptarea acelei structuri de finanŃare a mijloacelor economice care să permită realizarea
obiectivelor pe termen lung (dezvoltarea potenŃialului tehnic al întreprinderii) şi a celui pe
termen scurt cu cheltuieli financiare cât mai scăzute;
• valorificarea activelor la valori cât mai mari (prin organizarea corespunzătoare a licitaŃiilor),
onorarea obligaŃiilor faŃă de clienŃi (respectarea clauzelor contractuale), precum şi a celor faŃă de
bugetul statului etc.
T3-3. Întreprinderea « X » înregistrează în contul de profit şi pierdere următoarele date:

Prevăzut Realizat
Indicatori Valoare - Structura Valoare – Structura
lei % lei %
1. Venituri din exploatare 4.000 80,0 4.520 82,0
2. Venituri financiare 1.000 19,6 980 17,8
3. Venituri extraordinare 100 0,4 10 0,2
TOTAL 5.100 100,0 5.510 100,0
4. Cheltuieli la 1.000 lei venituri:
- din exploatare 800 - 825 -
- financiare 1.000 - 915 -
- extraordinare 900 - 865 -
TOTAL 840 - 845 -
35
Care este influenŃa structurii veniturilor asupra cheltuielilor totale la 1000 lei venituri:
a) + 10,2 lei;
b) - 9,2 lei;
c) - 8,2 lei;
d) - 7,2 lei.
T3-4. Dacă:
Indicele cheltuielilor de exploatare = 115 %
Indicele cheltuielilor salariale = 112 %
Indicele numărului de salariaŃi = 88 %
Indicele veniturilor din exploatare = 110 %
Rezultă că:
a) creşte salariul mediu anual, ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi scade
eficienŃa cheltuielilor de exploatare;
b) creşte salariul mediu anual, se reduce ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare
şi eficienŃa cheltuielilor de exploatare;
c) scade salariul mediu anual, se reduce ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare
şi creşte eficienŃa cheltuielilor de exploatare;
d) scade salariul mediu anual, creşte ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi
se reduce eficienŃa cheltuielilor de exploatare;
3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare deŃin ponderea în totalul cheltuielilor angajate de o întreprindere,

indiferent de specificul activităŃii economice pe care o desfăşoară. Acest tip de cheltuieli cuprind
ansamblul cheltuielilor necesare desfăşurării unui ciclu de exploatare, respectiv achiziŃionării
resurselor materiale, energetice, umane şi celelalte cheltuieli necesare procesului de producŃie,
pentru obŃinerea, stocarea şi livrarea produselor finite, în vederea reluării ciclului de exploatare.
Elementele componente ale cheltuielilor de exploatare sunt:
• cheltuieli cu materiile prime, materialele auxiliare, energia,combustibilul, apa etc.;
• cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de către terŃi, inclusiv cheltuielile pentru locaŃii de
gestiune;
• cheltuielile cu forŃa de muncă (salarii şi cheltuieli cu asigurările sociale aferente fondului de
salarii);
• cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente exploatării;
• cheltuielile cu impozite şi taxe;
• alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile de exploatare se înregistrează în evidenŃa contabilă a fiecărei întreprinderi,
potrivit normelor legale, pe grupe şi clase, conform planului de conturi care permite evidenŃierea
corectă şi coerentă, astfel încât, pe baza înregistrărilor din contabilitate să se poată urmări alocarea
resurselor.
36
3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare
Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora, în

conformitate cu structura utilizată în situaŃiile financiare. Se va urmări:
• calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială de exploatare în total cheltuieli de exploatare;
• analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare, prin compararea dinamicii fiecărui
element de structură cu dinamica cheltuielilor de exploatare totale;
• analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor de exploatare prin raportarea la
indicatorul simetric de structură pentru veniturile din exploatare;
• analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare prin raportarea la veniturile totale din
exploatare;
• analiza dinamicii eficienŃei fiecărui element de structură a cheltuielilor din exploatare prin
raportarea la 1000 lei cifră de afaceri.
3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din

exploatare
În analiza cheltuielilor aferente activităŃii de exploatare, pot fi avute în vedere următoarele

modalităŃi:
• nivelul cheltuielilor de exploatare pe elemente de cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare;
• rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare.
2.4.1.1. Analiza nivelului cheltuielilor de exploatare pe elemente de cheltuieli la 1000 lei

venituri din exploatare
În analiza cheltuielilor de exploatare se foloseşte nivelul lor la 1000 lei venituri din
exploatare, ca parte a întregului folosit anterior, urmărindu-se dinamica şi modificările intervenite în
structura cheltuielilor. Acest lucru este important atât pentru formarea imaginii asupra modului în
care s-a realizat programul stabilit, cât mai ales pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care
necesită atenŃie deosebită din partea factorilor de decizie.
Cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli se calculează
potrivit formulei:
ce
cei1000Ve = i ⋅ 1000 ,
Ve
în care:
cei reprezintă cheltuielile de exploatare pe categorii de cheltuieli;
Ve − veniturile din exploatare.
Pentru analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare, datele sunt sintetizate astfel:
Rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare se calculează după formula:

n n
∑ ce j ∑ g j ⋅ rcej
i =1
R Ce = i =1
n
⋅ 1000 sau R Ce =
100
∑ ve
i =1
j
ve j ce j
gj = ⋅ 100 şi rcej = ⋅1000
Ve ve j
în care:
R Ce reprezintă rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare;
37
n
∑ ve j − suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităŃi (vânzări de mărfuri,
i =1
livrări de produse, executări de lucrări, prestări de servicii, producŃia stocată,
producŃia imobilizată, alte venituri din exploatare);
n
∑ ce j − suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităŃi;
i =1
g i − structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităŃi;
rcej − rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de
activităŃi.
Utilizarea modalităŃilor mai sus prezentate facilitează atât analiza în dinamică cât şi din
punct de vedere structural a cheltuielilor de exploatare.
În dinamică, analiza nivelului ratei de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare vizează, în
principal, evidenŃierea modificărilor intervenite de la o perioadă la alta, pe total, dar şi pe categorii
de cheltuieli, fapt ce permite identificarea acelor categorii de cheltuieli care influenŃează nefavorabil
asupra acesteia.
Din punct de vedere structural, analiza cheltuielilor de exploatare permite şi evidenŃierea
ponderii pe care o deŃine fiecare element de cheltuială în totalul acestora. FuncŃie de natura
cheltuielilor aferente activităŃii de exploatare, se poate determina pe fiecare categorie de cheltuială
în parte, rata de eficienŃă a acestora la 1000 lei venituri din exploatare.
Metodologic, se poate proceda la analiza detaliată a fiecărei categorii de cheltuială indiferent
de evoluŃia acesteia, în scopul identificării posibilităŃilor de reducere. Analiza eficienŃei cheltuielilor
de exploatare poate fi efectuată în raport de modul de formare a veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe
categorii de venituri.
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Tabel 3-5
Nr. Indicatori Perioada Perioada
Crt. precedentă curentă
Programat Realizat
1 Venituri din exploatare—total (lei), 15.323.000 16.850.000 17.105.000
din care aferente:
2 • producŃiei vândute 13.575.000 15.277.600 15.293.700
3 • producŃiei stocate 1.748.000 1.572.400 1.811.300
4 • producŃiei imobilizate - - -
5 Cheltuieli din exploatare—total (lei), 12.994.000 13.600.000 13.826.000
din care aferente:
6 • producŃiei vândute 11.245.600 12.027.600 12.015.100
7 • producŃiei stocate 1.748.400 1.572.400 1.810.900
9 Rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare — 848,01 807,12 808,30
total (lei),
din care aferentă:
10 • producŃiei vândute 828,41 787,27 785,62
11 • producŃiei stocate 1.000,23 1.000,00 999,78
13 Structura veniturilor din exploatare —total (%), 100,00 100,00 100,00
din care aferentă:
14 • producŃiei vândute 88,59 90,67 89,41
15 • producŃiei stocate 11,41 9,33 10,59
38
Din punct de vedere metodologic, pentru a delimita influenŃa structurii veniturilor de cea a
nivelului cheltuielilor aferente producŃiei vândute se procedează la recalcularea cheltuielilor la 1000
lei venituri din exploatare.
Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare:
∆ R Ce = R Ce1 − R Ce 0 = -39,70 lei
∆ R Ce = R Ce1 − R Cepr = +1,18 lei.
din care, datorită:
1. InfluenŃei modificării structurii veniturilor din exploatare:
∆RgCej =
∑ g j1 ⋅ rcej 0 − R Ce0 = -1,41 lei
100
şi
∑ g j1 ⋅ rcejpr
∆RgjCe = − R Cepr = +2,68 lei
100
2. InfluenŃei modificării ratei de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:
∑ g jpr ⋅ rcej 0
∆Rrcej
Ce
= R Cepr − = -38,30 lei
100
şi
∑ g j1 ⋅ rcejpr
∆Rrcej
Ce
= R Ce1 − = -1,50 lei.
100
În urma analizei efectuate se desprind următoarele concluzii:
• faŃă de anul precedent s-a programat o creştere a eficienŃei cheltuielilor de exploatare bazată pe
reducerea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare cu 39,70 lei. Această
reducere s-a bazat în principal pe reducerea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri
aferente producŃiei vândute care a condus la creşterea ratei de eficienŃă programată a
cheltuielilor de exploatare cu 38,30 lei.
• în a doua situaŃie analizată se constată că eficienŃa cheltuielilor de exploatare a scăzut faŃă de
nivelul programat cu 1,78 lei. Creşterea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din
exploatare în anul curent a fost consecinŃa ambilor factori direcŃi. Scăderea ponderii veniturilor
aferente producŃiei vândute în total venituri a influenŃat rezultatul negativ cu 2,68 lei, în timp ce
factorul calitativ, rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare pe categorii de venituri a avut o
influenŃă pozitivă, determinând scăderea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din
exploatare cu 1,50 lei. Aceasta s-a datorat scăderii cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri
aferente producŃiei vândute.
3.2.3. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile de exploatare reprezintă ponderea în cheltuielile de producŃie, în timp ce partea

cea mai importantă din veniturile din exploatare se regăseşte în cifra de afaceri. De aceea,
rezultatele analizei factoriale a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri sunt considerate
semnificative pentru analiza evoluŃia cheltuielilor de exploatare raportate la veniturile din
exploatare. Indicatorii în funcŃie de care se construieşte modelul de analiză factorială sunt:
• producŃia vândută exprimată în costuri de producŃie ( ∑ q × c );
39
• producŃia vândută exprimată în preŃuri de vânzare ( ∑ q × p );

• producŃia vândută în anul curent exprimată în costuri de producŃie din anul precedent
( ∑ q1 × c 0 );
• producŃia vândută în anul curent exprimată în preŃuri de vânzare din anul precedent
( ∑ q1 × p 0 ).
Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei
factoriale sunt următoarele:
Ch
Ch 1000 CA = × 1000
CA
Factorii de influenŃă identificaŃi sunt:
• structura vânzărilor (g);
• preŃul unitar de vânzare (p);
• costul unitar complet (c)
Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezintă
cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
În analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pot fi utilizate două modele de
analiză:
C 1000CA =
∑ qv ⋅ c × 1000
∑ qv ⋅ p
în care:
qv reprezintă volumul fizic al producŃiei vândute pe produse;
p—preŃul mediu de vânzare (exclusiv TVA);
c—costul unitar.
∑ g i ⋅ ci1000
C 1000CA
=
100
în care:
g i reprezintă structura producŃiei vândute pe produse;
ci1000 - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, se
vor utiliza datele din tabelul următor:
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 3-6
-lei-
Nr. Indicatori Programat Realizat
crt.
1 Volumul fizic al producŃiei vândute exprimat în:
2 • preŃuri medii de vânzare unitare 14.506.700 15.714.600
3 • costuri complete unitare 11.983.200 13.112.600
4 Volumul fizic efectiv al producŃiei vândute exprimat în:
5 • preŃuri medii de vânzare unitare programate - 13.855.200
6 • costuri complete unitare programate - 11.673.400
7 Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) 826,05 834,42
40
g
C1000 CA
Potrivit primului model, metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenŃelor

factorilor se prezintă astfel:
∆C 1000CA = C11000CA − C 01000CA = +8,38 lei
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin intermediul:
1. InfluenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:
∆g =
∑ qv1 ⋅ c0 ⋅ 1000 − ∑ qv 0 ⋅ c0 ⋅ 1000 = +16,48 lei
∑ qv1 ⋅ p0 ∑ qv 0 ⋅ p0
2. InfluenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:
∆p =
∑ qv1 ⋅ c0 ⋅ 1000 − ∑ qv1 ⋅ c0 ⋅ 1000 = -99,69 lei
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p0
3. InfluenŃei modificării costurilor unitare:
∆c =
∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 1000 − ∑ qv1 ⋅ c0 ⋅ 1000 = + 91,58 lei
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p1
Structura producŃiei vândute a exercitat o influenŃă nefavorabilă, deoarece modificarea sa a
determinat creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 16,48 lei. SituaŃia se datorează
creşterii ponderii acelor produse al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs
era superior nivelului programat la nivel de întreprindere.
Modificarea preŃurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenŃă favorabilă asupra
nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 99,69 lei.
Această situaŃie este rezultatul creşterii preŃurilor de vânzare comparativ cu cele prevăzute la
categoria de produse care deŃin o pondere însemnată în totalul vânzărilor.
La nivelul fiecărui producător şi respectiv ofertant de produse, modificarea preŃurilor de
vânzare poate fi consecinŃa unor cauze dependente sau independente de activitatea întreprinderii.
Aceste aspecte susŃin necesitatea evidenŃierii condiŃiilor concrete care le-au generat, a semnificaŃiei
influenŃelor exercitate, iar ca un corolar sublinierea măsurilor care se impun în vederea îmbunătăŃirii
activităŃii viitoare.
Costurile complete unitare au contribuit la creşterea cu 91,58 lei a nivelului cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, conducând, în consecinŃă, la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.
Această situaŃie este determinată de depăşirea costurilor programate la produsele care deŃin
ponderea majoritară în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor cu semnul „+” este considerată
nefavorabilă în cazul în care a fost rezultatul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii
productivităŃii, diminuării gradului de utilizare a capacităŃii de producŃie, precum şi a altor cauze
care reflectă disfuncŃionalităŃi în activitatea întreprinderii.
41
T3-5. Pe baza datelor:

– mii lei –
Nr. Indicatori Prevăzut Realizat
crt.
1. Cifra de afaceri 40.000 42.250
2. Cheltuieli aferente CA 32.800 36.675
3. CA recalculată x 46.542
4. Cheltuieli aferente CA recalculată x 37.978
5. Cheltuieli la 1.000 lei CA 820,0 810,5
InfluenŃa structurii producŃiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei CA este de:
a) + 10,0 lei;
b) – 9,5 lei;
c) – 4,0 lei;
d) + 4,0 lei;
T3-6. O firmă înregistrează următoarea evoluŃie a indicatorilor:

Indicele productivităŃii zilnice a muncii = 97%
Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 106%
SituaŃia semnifică:
a) s-a redus fondul total de timp de muncă (zile-om) şi a crescut eficienŃa alocării cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri;
b) a crescut fondul total de timp de muncă (zile-om) şi s-a redus eficienŃa alocării cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri;
c) s-a redus numărul de salariaŃi şi a crescut nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
d) a scăzut numărul mediu de salariaŃi, eficienŃa alocării cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi
ponderea acestor cheltuieli în total cheltuieli.
42
3.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli a căror variaŃie este dependentă de

DefiniŃie
volumul activităŃii economice.
3.3.1. Delimitarea cheltuielilor variabile
În categoria cheltuielilor variabile se cuprind acelea care îşi modifică mărimea (valoarea) în
mod semnificativ o dată cu modificarea volumului fizic al producŃiei.
Analizând cheltuielile variabile din punct de vedere al indicelui de variabilitate putem
distinge: cheltuieli variabile proporŃionale, cheltuieli variabile progresive, cheltuieli variabile
regresive şi cheltuieli variabile flexibile.
a) Cheltuieli variabile proporŃionale reprezintă valoarea acelor consumuri pentru producŃie şi
desfacere care se modifică direct proporŃional cu volumul fizic al producŃiei. În această
categorie intră: valoarea consumului de materii prime şi semifabricate, valoarea consumului de
ambalaje pentru producŃie, amortizarea specifică determinată în sistemul cotelor proporŃionale
pe unitatea de produs sau prestaŃie, salariile lucrătorilor plătiŃi în acord simplu etc. Acestea
constituie de fapt, cheltuieli specifice sau tehnologice (de bază).Modificarea procentuală a
cheltuielilor proporŃionale fiind egală cu modificarea procentuală a volumului fizic al
producŃiei, rezultă pentru ele totdeauna un indice de variabilitate (Iv) egal cu 1. Cheltuielile de
bază (tehnologice) sunt supuse acŃiunii a două categorii de factori. O primă categorie, o
constituie acei factori care determină scăderea cheltuielilor tehnologice: reducerea consumurilor
specifice şi respectiv normate prin reproiectarea ori miniaturizarea produselor (după caz),
perfecŃionarea tehnologiilor de fabricaŃie, promovarea unui regim raŃional de economie,
înlocuirea unor materiale mai scumpe cu altele mai ieftine, reducerea cheltuielilor de
aprovizionare, modificarea normelor de muncă în urma creşterii productivităŃii muncii. O altă
categorie de factori sunt aceia care duc la creşterea cheltuielilor de bază şi anume: creşterea
preŃurilor la materii prime, materiale şi energie tehnologică, creşterea tarifelor de transport,
creşterea tarifelor de salarizare, creşterea amortismentului specific etc. AcŃionând la intervale de
timp, aceşti factori întrerup brusc proporŃionalitatea cheltuielilor de producŃie şi, în primul rând,
a celor de bază, şi determină continuarea ei pe o altă treaptă; în aceste condiŃii cheltuielile de
producŃie proporŃionale evoluează în salturi, descendente sau ascendente.
b) Cheltuielile variabile progresive sunt expresia bănească a acelor consumuri productive, al căror
ritm de creştere este superior ritmului de creştere al volumului fizic al producŃiei care l-a
ocazionat. Indicele lor de variabilitate este totdeauna supraunitar
c) Cheltuieli variabile degresive sunt acelea care cresc o dată cu creşterea volumului producŃiei,
dar într-o proporŃie mai mică decât acesta. Cheltuielile degresive prezintă tendinŃă de inerŃie,
reacŃionând la modificări mai mari ale volumului producŃiei, şi nu la fiecare unitate nouă de
produs, aşa cum evoluează cheltuielile variabile proporŃionale; de exemplu: consumurile de
materiale auxiliare, precum şi alte cheltuieli de întreŃinere a spaŃiului productiv, salariile
cuvenite lucrătorilor auxiliari, contribuŃiile la asigurările datorate asupra acestor salarii etc.
Indicele de variabilitate a cheltuielilor de producŃie degresive calculat după formula cunoscută
este mai mare decât zero şi mai mic decât 1.
d) Cheltuieli variabile regresive cuprind acele cheltuieli care scad sensibil într-o perioadă dată de
timp, în ipoteza că procesul de fabricaŃie o dată declanşat se desfăşoară normal, iar volumul
fizic al producŃiei obŃinute creşte. Asemenea cheltuieli se întâlnesc în cazul: furnalelor înalte, în
cazul centralelor electrice de termoficare şi al oŃelăriilor electrice care au fost revizuite la rece.
e) Cheltuieli variabile flexibile Acest tip de cheltuieli evoluează neregulat în raport cu volumul
fizic al producŃiei. Caracterul evoluŃiei lor se schimbă alternativ; astfel după o etapă în care se
43
comportă proporŃional cu volumul fizic al producŃiei, apare o alta când evoluează degresiv, apoi
o alta când evoluează progresiv ş.a.m.d. Asemenea cheltuieli de producŃie se întâlnesc în
centralele termoelectrice şi electrice de termoficare.
T3-7. Remunerarea personalului direct productiv este o cheltuială:

a) fixă, aferentă activităŃii extraordinare, intrând în calculul costului indirect;
b) materială, fixă şi intră în calculul costului indirect;
c) materială, variabilă şi intră în calculul costului direct;
d) de exploatare, variabilă, intră în calculul costului direct.
3.3.2. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri sunt definite ca parte a cheltuielilor de
producŃie care se modifică în funcŃie de volumul fizic al producŃiei care se modifică în funcŃie de
volumul fizic al producŃiei şi care pot fi direct proporŃionale, progresiv variabile şi regresiv
variabile.
Pornind de la structurarea cheltuielilor întreprinderii, cheltuielile variabile la 1000 lei cifră
de afaceri se determină după următoarea relaŃie:
Cv1000 =
∑ q v c v × 1000
∑ qvp
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 3-7
Nr. Indicatori Simb Perioada Perioada
1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de Σqvp 2.088.100 2.511.400
vânzare
2 Cheltuieli variabile CV 1.333.700 1.742.300
3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preŃ Σqv1p0 2.421.800
prevăzut
4 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la cost Σqv1c0 1.543.400
variabil prevăzut
5 Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de Cv1000 638,71 693,76
afaceri
44
g
CV1000 CA
cv
Pe baza tabelului de mai sus analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri, se prezintă astfel:
∆Cv1000 = Cv1000
1 − Cv1000
0 = 55,04 lei
1. InfluenŃa modificării structurii cifrei de afaceri:
∆g =
∑ q v1c v 0 ×1000 − ∑ q v 0 c v 0 ×1000 = -1,42 lei
∑ q v1p 0 ∑ q v 0p0
2. InfluenŃa modificării preŃului de vânzare:
∆p =
∑ q v1c v 0 × 1000 − ∑ q v1c v 0 × 1000 = -22,74 lei
∑ q v1p1 ∑ q v1p 0
3. InfluenŃa modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:
∆c v =
∑ q v1c v1 ×1000 − ∑ q v1c v 0 ×1000 = 79,20 lei
∑ q v1p1 ∑ q v1p1
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor variabile
la 1000 lei producŃie vândută exprimată în preŃ de vânzare (CA) precum şi în conformitate cu
necesitatea creşterii economice în condiŃii de eficienŃă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare
la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări:
În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de
afaceri de 55,04 lei, fapt determinat diferit de cei trei factori direcŃi, astfel:
− structura cifrei de afaceri a influenŃat în mod favorabil, contribuind la reducerea cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,42 lei şi care demonstrează că a crescut ponderea
acelor produse cu cheltuieli prevăzute la 1000 lei mai mici decât cheltuiala medie programată la
1000 lei cifră de afaceri. Rezultă că întreprinderea a reuşit să-şi direcŃioneze eficient eforturile
în vederea alegerii unei structuri mai bune a producŃiei
− preŃul de vânzare a influenŃat favorabil cu 22,74 lei ca urmare a îmbunătăŃirii calităŃii producŃiei
şi a valorificării condiŃiilor impuse de raportul cerere-ofertă
− influenŃa cea mai puternică este determinată de costul variabil pe produs înregistrându-se o
depăşire de 79,20 lei, datorită modificării consumurilor specifice, a preŃului de aprovizionare a
materialelor şi a forŃei de muncă precum şi de acŃiunea managementului întreprinderii.
T3-8. Modificările cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, faŃă de nivelul prevăzut, se
explică prin influenŃa următorilor factori în ordinea de analiza:
a) structurii producŃiei vândute, costului variabil pe unitatea de produse, preŃului mediu de
vânzare;
45
b) volumul producŃiei vândute, structura producŃiei vândute, preŃul mediu de vânzare;

c) structurii producŃiei vândute, preŃului mediu de vânzare, costului variabil pe unitatea de
produse;
d) volumul producŃiei vândute, costul producŃiei vândute.
T3-9. Se cunosc următoarele date despre o întreprindere:

crt.
1 Cifra de afaceri lei 675.000 750.000
2 Cifra de afaceri recalculată lei - 720.000
3 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri, din care: lei 567.000 615.000
4 Cheltuieli variabile lei 411.750 431.250
5 Cheltuieli fixe lei 155.250 183.750
6 Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri recalculate lei - 435.600
InfluenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri este de:
a) +5 lei
b) 8,7 lei
c) 5 lei
d) +12 lei
3.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe
Cheltuieli fixe reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de volumul

DefiniŃie
producŃiei în mod direct, şi rămân la niveluri aproximativ stabile, indiferent
de volumul producŃiei. .
3.4.1. Delimitarea cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe, cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli convenŃional constante sunt

acelea a căror mărime absolută rămâne relativ neschimbată, sau se modifică în cazul creşterii sau
micşorării volumului producŃiei, dar în proporŃii neînsemnate. În această grupă se cuprind de
exemplu: cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe (calculată după metoda liniară) sau chiriile
plătite pentru acestea, salariile personalului de conducere, tehnic economic, de altă specialitate,
administrativ şi de deservire a secŃiilor şi a întreprinderii, plătit în regie, contribuŃiile la asigurările
sociale datorate asupra acestor salarii, cheltuielile P.T.T.R., sumele plătite pentru abonamente, cărŃi,
46
reviste şi alte publicaŃii de specialitate, materiale pentru întreŃinerea şi curăŃenia clădirilor, primele
de asigurare etc.
Mărimea cheltuielilor fixe depinde de totalitatea factorilor economici organizatorici, prin
care se transpun în fapt funcŃiunile unei întreprinderi având o anumită capacitate de producŃie,
precum şi durata perioadei de timp, pentru care se calculează ele (factorul timp); mărimea acestor
cheltuieli constituie deci o funcŃie a factorilor amintiŃi şi se exprimă prin relaŃia: CF = f (T ) în care
T reprezintă o totalitate de factori.
Pentru exprimarea numerică a comportamentului cheltuielilor faŃă de modificarea
volumului producŃiei care le-a ocazionat, se utilizează indicele de variabilitate a cheltuielilor.
În cazul unei cheltuieli de producŃie oarecare, indicele de variabilitate se calculează folosind
una dintre formulele:
Ch1 × 100 Ch1−Ch 0

− 100 × 100
Ch 0 Ch 0
Iv = sau Iv =
Q1 × 100 Q1 − Q 0
− 100 × 100
Q0 Q0
în care:
Ch1 – suma absolută a unei cheltuieli de producŃie oarecare, în perioada curentă
Ch0 - suma absolută a aceleiaşi cheltuieli în perioada precedentă (de bază)
Q1 – volumul fizic al producŃiei în perioada curentă
Q0 – volumul fizic al producŃiei în perioada precedentă (de bază)
Acest indice se calculează deci ca raport între modificarea procentuală a cheltuielilor în
cauză şi modificarea procentuală a volumului fizic al producŃiei care le–a ocazionat
Indicele de variabilitate al unei cheltuieli de producŃie oarecare rămâne în permanenŃă
acelaşi.
Definind cheltuielile fixe sau constante, potrivit comportamentului pe care–l au faŃă de
modificarea volumului fizic al producŃiei, trebuie arătat că acestea sunt cheltuieli de producŃie şi de
desfacere care au indicele de variabilitate zero.
În genere, aceste cheltuieli sunt determinate de capacitatea de producŃie a întreprinderii.
Structura, respectiv compoziŃia totalului lor, diferă de la o unitate la alta în funcŃie de
factorii care-i determină capacitatea şi de apartenenŃa întreprinderii la o anumită ramură industrială.
Cel mai adesea, maşinile şi instalaŃiile, precum şi suprafeŃele de producŃie participă cu o cotă
parte predominantă la cheltuielile fixe sau de capacitate; urmează apoi cheltuielile de întreŃinerea
structurilor, precum şi o serie de alte cheltuieli legate de organizarea, administrarea şi conducerea
producŃiei.
Deşi, prin definiŃie masa cheltuielilor fixe ar trebui să fie aceeaşi, în practică se disting:
cheltuieli fixe propriu-zise şi cheltuieli relativ fixe.
a) Cheltuieli fixe propriu - zise sunt acelea a căror mărime rămâne constantă, indiferent dacă, în
cadrul unei capacităŃi de producŃie date, volumul producŃiei creşte sau scade. În această
categorie se cuprind în primul rând amortizările, cheltuielile de întreŃinere în stare de
funcŃionare, abonamentele radio şi taxele de radioficare, serviciile unităŃilor de depanare şi
întreŃinere a maşinilor electronice de calcul, primele de asigurare, taxele de verificare şi
marcare a aparatelor de măsurat şi cântărit, taxele de canal şi salubritate, contribuŃia anuală la
Camera de Industrie şi ComerŃ, impozitul pe clădiri, etc.
Este deci, evident caracterul rigid al acestor cheltuieli.
b) Cheltuieli relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producŃie care manifestă o
sensibilitate mai mare faŃă de modificarea volumului fizic al producŃiei, respectiv în raport cu
măsura în care este utilizată capacitatea de producŃie a întreprinderii. Din această categorie fac
parte, salariile personalului de conducere, tehnic, economic şi de altă specialitate, administrativ
şi de deservire a secŃiilor şi a întreprinderii, cota de asigurări sociale datorate asupra acestor
47
salarii, alte sarcini calculate asupra lor, cheltuielile cu protecŃia mediului înconjurător,
furniturile de birou şi alte cheltuieli administrativ-gospodăreşti.
În general, cota de cheltuieli care revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor absolută
şi de volumul fizic al producŃiei fabricate de întreprindere.
În principiu modificarea volumului fizic al producŃiei nu influenŃează totalul cheltuieli fixe;
în schimb, creşterea volumului fizic al producŃiei determină reducerea cotei-părŃi ce revine pe
unitatea de produs, după cum scăderea acestuia atrage după sine majorarea cotei de cheltuieli fixe
pe unitatea de produs.
DependenŃa dintre cheltuielile fixe şi gradul de folosire a capacităŃii de producŃie devine
vizibilă printr-o observare de lungă durată. Astfel la un grad mai mic sau mai mare de ocupare a
unei capacităŃi de producŃie date, totalul (nivelul) cheltuielilor fixe propriu-zise rămâne în principiu
neschimbat. Cheltuielile relativ fixe se modifică însă pe total, într-o anumită măsură, în funcŃie de
gradul de ocupare a capacităŃii de producŃie a întreprinderii; mărimea lor absolută creşte deci un
grad mai mare de utilizare a capacităŃii de producŃie.
În ansamblul lor, cheltuielile de producŃie fixe se modifică însă ca mărime absolută dacă are
loc extinderea respectiv, restrângerea capacităŃii de producŃie a întreprinderii. Capacitatea de
producŃie a întreprinderii înregistrează în astfel de cazuri un salt care poate fi ascendent (în cazul
extinderii) sau descendent (în cazul micşorării sale).
3.4.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
EficienŃa cheltuielilor fixe se apreciază prin nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare
sau cifră de afaceri.
Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri se determină după următorul model:
CF
CF1000 = × 1000
∑qvp
în care:
CF – suma cheltuielilor fixe
∑ q v p - cifra de afaceri
CF1000 - cheltuieli fixe la 1000 lei
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 3-8
lei
1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de vânzare Σqvp 2.088.100 2.511.400
2 Cheltuieli fixe CF 199.000 181.600
3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preŃ prevăzut Σqv1p0 - 2.421.700
4 Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri CF1000 95,30 72,31
q
1000 CA
CF
CF
48
Pe baza datelor din tabelul de mai sus analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră
de afaceri, se prezintă astfel:
∆Cf 1000 = Cf11000 − Cf 01000 = -22,99 lei
1. InfluenŃa modificării volumului fizic al producŃiei vândute:
CF0 CF0
∆q v = × 1000 − × 1000 = -13,13 lei
∑ q v1p 0 ∑ q v0p0
2. InfluenŃa modificării preŃului de vânzare:
CF0 CF0
∆p = × 1000 − × 1000 = -2,94 lei
∑ q v1p1 ∑ q v1p 0
3. InfluenŃa modificării sumei cheltuielilor fixe:
CF1 CF0
∆CF = × 1000 − × 1000 = -6,93 lei
∑ q v1p1 ∑ q v 1 p1
Aprecierea eficienŃei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a
celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faŃă de cheltuielile fixe (ICA > ICF)
conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri faŃă de nivelul prevăzut.
În perioada analizată se observă o reducere a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu
22,99 lei situaŃie reflectată de analiza factorială a elementelor, astfel:
− creşterea volumului fizic al producŃiei cu 15,97% a condus la micşorarea cheltuielilor fixe la
1000 lei cifră de afaceri cu 13,13 lei
− creşterea preŃul de vânzare cu 3,7% a contribuit în mod favorabil la diminuarea cheltuielilor cu
2,94 lei,
− diminuarea cheltuielilor fixe cu 8,74% a avut ca efect scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei
cifră de afaceri cu 6,93 lei.
Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri,
managerii întreprinderii trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităŃilor de
producŃie, concomitent cu găsirea de noi posibilităŃi de reducere a sumei cheltuielilor fixe. Ca atare,
trebuie identificate cauzele care au generat creşterea cheltuielilor fixe şi în urma analizei acestora se
vor adopta măsurile corespunzătoare pentru sporirea eficienŃei întregii activităŃi.
Cheltuielile fixe ca sumă pot înregistra creşteri ca urmare a unor schimbări ale sistemului de
salarizare, ale sistemului de amortizare, a măririi salariilor, determinată de rata inflaŃiei.
T3-10. Pe baza indicatorilor:

Nr.
Indicatori Prevăzut Realizat
crt.
1. Cheltuieli fixe (mii .lei) 1.000 1.245
2. Cifra de afaceri (mii. lei) 4.000 4.485
3. Cifra de afaceri recalculată (mii. lei) x 4.613
4. Cheltuieli fixe la 1000 lei CA - lei 250 277,5
Să se determine care a fost influenŃa producŃiei vândute asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei :
a) – 22,2. lei
b) – 17,5 lei;
c) + 25,3 lei;
d) – 33,2 lei.
49
T3-11. Cheltuielile fixe sunt:

a) cheltuieli care nu depind direct de volumul producŃiei;
b) cheltuieli care nu depind direct de nivelul cifrei de afaceri;
c) cheltuieli care nu depind direct de volumul valorii adăugate;
Nr. Răspuns
test
T3-1. d)
T3-2. c)
T3-3 b)
T3-4 b)
T3-5 c)
T3-6 b)
T3-7 d)
T3-8 c)
T3-9 c)
T3-10 d)
T3-11 a)

50

Bucureşti;
Bucureşti;
51
Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …
4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR

MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE ŞI UTILIZAREA
ACESTEIA ÎN DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂłII FIRMEI,
ANALIZA COSTULUI PE PRODUS
4.1. Analiza cheltuielilor materiale
Datorită faptului că în orice proces de producŃie au loc transformări importante ale unor
resurse materiale prin utilizarea forŃei de muncă şi a mijloacelor fixe, cheltuielile materiale deŃin
ponderea cea mai importantă în cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea produselor. Prin
cheltuielile materiale înŃelegem cuantificarea tuturor consumurilor de resurse materiale şi respectiv,
a prestărilor de servicii executate de către terŃi pentru desfăşurarea unei activităŃi productive sau
prestatoare de servicii.
În întreprinderile cu activitatea productivă, ponderea în cadrul cheltuielilor materiale o deŃin
cheltuielile cu resurse materiale. De asemenea, cheltuielile cu amortizările deŃin o pondere mai
mare în întreprinderile cu activitate productivă, faŃă de cele prestatoare de servicii, deoarece
producŃia implică investiŃii majore în mijloace fixe - utilaje şi clădiri.
Cheltuielile materiale joacă un rol determinant în procesul de producŃie deoarece ele
constituie „substanŃa principală” a produsului finit. Ele reprezintă expresia valorică a consumurilor
de resurse materiale şi a prestărilor de servicii de către terŃi şi sunt formate din: cheltuieli cu materii
prime şi materiale consumabile, cheltuieli cu energia electrică şi apa, amortizarea mijloacelor fixe şi
alte cheltuieli materiale.
În analiza diagnostic, cheltuielile materiale se examinează atât pe total, cât şi din punct de
vedere al grupării acestora în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe, sau pe elemente componente.
Analiza cheltuielilor materiale vizează relevarea tendinŃei de scădere a acestora ca efect al
progresului tehnic, materializat în scăderea consumurilor fizice, utilizarea, acolo unde este posibil, a
înlocuitorilor mai ieftini, dar fiabili, în scopul creşterii competitivităŃii produselor, şi, pe această
cale a eficienŃei întregii activităŃi a întreprinderii.
Economisirea resurselor materiale reprezintă un imperativ major al politicii privind
gestionarea eficientă a resurselor, indiferent de natura acestora, care se identifică ca fiind un factor
de bază al creşterii economice, al consolidării poziŃiei de piaŃă a întreprinderii, al îmbunătăŃirii
rezultatelor financiare.
Din punct de vedere structural, cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente
componente, respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea.
În totalul cheltuielilor materiale, ponderea hotărâtoare o deŃin cheltuielile cu materiile prime
şi materialele, domenii în care, dat fiind caracterul lor, pot fi întreprinse măsuri privind
economisirea consumului de resurse, ca premisă a creşterii eficienŃei activităŃii întreprinderii.
Cheltuielile cu materialele se analizează ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare,
producŃie a exerciŃiului sau cifră de afaceri.
4.1.1. Analiza cheltuielilor cu materialele
Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie
substanŃa produselor finite.
Analiza-diagnostic a cheltuielilor materiale urmăreşte, atât pe total, cât şi pe elementele
componente, evoluŃia acestora şi intervine ori de câte ori se constată abateri faŃă de anumite
normative sau prevederi. Reducerea cheltuielilor materiale se realizează ca urmare a introducerii
52
progresului tehnic, respectiv a dotării întreprinderii cu maşini, utilaje şi instalaŃii de mare

randament, a folosirii unor obiecte ale muncii cu parametri superiori şi care determină micşorarea
consumurilor specifice. De asemenea, cheltuielile materiale mai pot fi diminuate şi prin folosirea
unor înlocuitori, mai ieftini, dar fără a afecta nivelul tehnic şi calitativ al produselor.
Reducerea cheltuielilor materiale trebuie să constituie obiectivul major, hotărâtor al
conducerii întreprinderii în folosirea cât mai eficientă a resurselor materiale pentru a asigura
îmbunătăŃirea performanŃelor economico-financiare şi a consolida poziŃia pe piaŃă a întreprinderii.
Cheltuielile materiale se analizează în dinamică şi pe structură, la nivelul întregii producŃii şi
pe principalele produse.
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorului indicatorului sintetic
„cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare”.
Modelul de analiză al cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:
∑ q v ⋅ c m ⋅1000 , iar c = cs ⋅ p
Cm1000CA = ∑ j j
∑qv ⋅ p
m
în care:
cm - costuri cu materialele pe unitatea de produs;
cs j - consumul specific din resursa materială „j”;
pj - preŃul de aprovizionare al resursei materiale „j”.
Sistemul de factori care influenŃează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei
cifră de afaceri este următorul:
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 4-1
-lei-
Nr. Indicatori Simbol Programat Realizat
crt.
1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de
vânzare
∑q× p 14.506.800 15.714.600
2 Suma cheltuielilor cu materialele ∑ q × cm 8.338.200 8.754.700

3 Volumul efectiv al producŃiei vândute la
preŃ programat
∑q × p1 0
13.855.300
4 Cheltuielile cu materiale programate

aferente volumului efectiv al producŃiei
∑ q × cm
1 0
- 8.648.400
vândute
5 Cheltuielile cu materialele recalculate în
funcŃie de volumul efectiv al producŃiei
∑ (q × ∑ cs
1 1 × p '0 ) - 8.625.000
vândute, consumuri specifice efective şi

preŃuri de aprovizionare programate
6 Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de Cm1000 574,78 557,11
afaceri (lei)
53
g
Cm1000 CA
p
cs
cm
p’
∆Cm1000CA = Cm11000CA − Cm1000 0

CA
= - 17,67 lei
1. InfluenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:
∆g =
∑ qv1 ⋅ cm0 ⋅1000 − ∑ qv0 ⋅ cm0 ⋅1000 = + 49,42 lei.
∑ qv1 ⋅ p0 ∑ qv0 ⋅ p0
2. InfluenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:
∆p =
∑ qv1 ⋅ cm0 ⋅1000 − ∑ qv1 ⋅ cm0 ⋅1000 = - 73,85 lei.
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p0
3. InfluenŃei modificării costurilor cu materialele pe produse:
∆cm =
∑ qv1 ⋅ cm1 ⋅1000 − ∑ qv1 ⋅ cm0 ⋅1000 = +6,76 lei.
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p1
3.1. InfluenŃei modificării consumurilor specifice:
∆cs j =
∑ qv1 ⋅ ∑ cs j1 ⋅ p j 0 ⋅1000 − ∑ qv1 ⋅ ∑ cs j 0 ⋅ p j 0 ⋅1000 = -1,49 lei
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p1
în care: ∑ qv1 ⋅ ∑ cs j 0 ⋅ p j 0 = ∑ qv1 ⋅ cm0 .
3.2. InfluenŃei modificării preŃurilor de aprovizionare:
∑ qv1 ⋅ ∑ cs j1 ⋅ p j1 ∑ qv1 ⋅ ∑ cs j1 ⋅ p j 0
∆p j = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = +8,25 lei.
∑ qv1 ⋅ p1 ∑ qv1 ⋅ p1
În urma analizei, se constată la nivelul întreprinderii o reducere cu 17,67 lei a cheltuielilor
cu materialele la 1000 de lei cifră de afaceri. Această situaŃie contribuie pe de o parte, la creşterea
ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale, iar, pe de altă parte, creează premisele îmbunătăŃirii
rezultatului exploatării.
Modificarea structurii producŃiei vândute pe produse a avut o influenŃă nefavorabilă,
determinând creşterea cu 49,42 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca
urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de întreprindere. Creşterea preŃurilor
medii de vânzare a avut cea mai mare influenŃă asupra rezultatului conducând la scăderea cu 73,85
lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri.
Modificarea costurilor cu materialele pe produse exercită o influenŃă nefavorabilă
determinând creşterea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 6,76 lei, ca urmare a
depăşirilor constatate la sortimentele care deŃin ponderea hotărâtoare în totalul vânzărilor. Aceste
depăşiri sunt datorate în exclusivitate modificării preŃurilor de aprovizionare.
Consumurile specifice au condus la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri cu 1,49 lei.
PreŃurile de aprovizionare ale materiilor prime şi materialelor au determinat creşterea
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cu 8,25 lei, ca urmare a slabei preocupări a conducerii
întreprinderilor de a negocia preŃurile de aprovizionare cu furnizorii de materii prime şi materiale,
54
precum şi creşterea cheltuielilor de transport-aprovizionare prin utilizarea unor mijloace de

transport neadecvate, folosite ineficient şi prin creşterea distanŃelor faŃă de furnizori.
În analiza cheltuielilor cu materialele, o problemă deosebit de importantă o prezintă
evaluarea măsurilor tehnico-organizatorice de reducere a acestora. Trebuie făcută precizarea că
dimensionarea raŃională, eficientă, a consumurilor specifice este în primul rând o problemă tehnică
de proiectare şi execuŃie a produsului.
Aceasta nu exclude însă importanŃa bunei gestionări a resurselor materiale, inclusiv din
punct de vedere al asigurării integrităŃii patrimoniului.
T4-1. Factorii care determină modificări asupra valorii cheltuielilor materiale, în ordinea lor de
analiză sunt:
a) cantitatea consumată, structura materialelor consumate, preŃul materialelor;
b) cantitatea consumată, preŃul materialelor, structura materialelor;
c) cifra de afaceri, cantitatea materialelor , preŃul materialelor;
d) cantitatea consumata, consumul specific, preŃul materialelor.
4.1.2. Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusă în costul
produselor. Deci, amortizarea reprezintă un element structural al costurilor producŃiei, în general,
iar a cheltuielilor materiale în special.
Deoarece cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, având caracter
convenŃional constant şi luând în considerare faptul că într-o întreprindere ansamblul mijloacelor
fixe concură la realizarea performanŃelor economico-financiare al căror nivel este dependent de
eficienŃa utilizării mijloacelor fixe, rezultă că analiza cheltuielilor cu amortizarea se justifică a fi
efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producŃie a exerciŃiului sau cifră de afaceri.
Analiza cheltuielilor cu amortizarea se efectuează pe baza următorilor indicatori:
Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare:
Am
Ca 1000Ve = × 1000
Ve
Asupra acestui indicator influenŃează doi factori de gradul I, şi anume veniturile din
exploatare (Ve) şi suma amortizării (Am). InfluenŃele celor doi factori sunt diferite ca sens: factorul
cantitativ, respectiv veniturile din exploatare influenŃează invers proporŃional, în timp ce factorul
calitativ, suma amortizării influenŃează direct proporŃional asupra indicatorului analizat.
Veniturile din exploatare sunt influenŃate, la rândul lor, de fondul total de timp de muncă şi
productivitatea medie orară, iar suma amortizării este influenŃată de valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe şi cota medie de amortizare.
Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri :
Modelul de analiză factorială a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este
următorul:
Am Vmf ⋅ c
Ca 1000CA = × 1000 = × 1000
CA ∑ qv ⋅ p
în care:
55
Am - suma amortizării;
Vmf - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
c - cota medie de amortizare.
Sistemul de factori care influenŃează asupra fenomenului analizat se prezintă astfel:
în care:
Vma - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
VI - valoarea iniŃială a mijloacelor fixe;
Vmi - valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe;
Vme - valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe;
Am - suma amortizării;
c - cota medie de amortizare.
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 4-2
Nr. crt. Indicatori Prevăzut Realizat
1 Cifra de afaceri – lei 1.520.000 1.600.000
2 Valoarea iniŃială a mijloacelor fixe – lei 240.000 256.000
3 Valoarea medie a intrărilor – lei 56.000 104.000
4 Valoarea medie a ieşirilor – lei 40.000 60.000
5 Valoarea medie a mijloacelor fixe - lei 256.000 300.000
6 Cota medie de amortizare - % 13,00 11,00
7 Cota medie recalculată - % 11,40
8 Suma amortizării – lei 33.280 33.000
9 Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri – lei 21,89 20,63
CA
1000 CA
Ca
Vi
Vmi
Mf
Vme
A
c g
ci
Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor
din tabel, evidenŃiază o serie de aspecte care pot influenŃa favorabil activitatea întreprinderii.
∆Ca 1000CA = Ca 1000
1 − Ca 1000
0 = - 1,27 lei
din care datorită:
1. InfluenŃa modificării cifrei de afaceri:
A A
∆CA = 0 × 1000 − 0 × 1000 = -1,09 lei
CA1 CA 0
2. InfluenŃa modificării sumei amortizării:
56
A1 A
∆A = × 1000 − 0 ×1000 = +0,18 lei
CA1 CA1
2.1. InfluenŃa modificării valorii medii a mijloacelor fixe:
( M f1 − M f 0 ) × c 0
∆V = 100 × 1000 = +3,58 lei
CA1
2.1.1. InfluenŃa valorii iniŃiale a mijloacelor fixe:
(Vi1 − Vi0 ) × c0
∆Vi = 100 × 1000 = +1,30 lei
CA1
2.1.2. InfluenŃa valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:
(Vmi1 − Vmi0 ) × c0
∆Vmi = 100 × 1000 = +3,90 lei
CA1
2.1.3 InfluenŃa valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:

(Vme1 − Vme0 ) × c0
∆Vme = − 100 × 1000 = +1,63 lei
CA1
2.2 InfluenŃa modificării cotei medii de amortizare:
Mf1 (c1 − c0 )
∆c = 100 × 1000 = -3,75 lei
CA1
2.2.1 InfluenŃa modificării structurii mijloacelor fixe:
M f 1 (c r − c 0 )
∆g = 100 × 1000 = -3,00 lei
CA1
2.2.2 InfluenŃa modificării cotei de amortizare pe categorii de mijloace fixe:
Mf1 (c1 − c r )
∆c = 100 × 1000 = - 0,75 lei
CA1
La întreprinderea analizată situaŃia favorabilă este determinată de creşterea cifrei de afaceri cu

aproape 5% faŃă de reducerea sumei amortizării cu aproape 1%. Aprofundarea analizei pe factori de
gradul doi şi trei reflectă atât fenomene pozitive, cât şi implicaŃii negative.
Suma amortizării a influenŃat în mod nefavorabil cu 0,18 lei, din care valoarea medie a
mijloacelor fixe cu 3,58 lei şi cota medie de amortizare cu -3,75 lei..
De aici se desprinde concluzia că, pentru a înregistra o reducere a cheltuielilor cu amortizarea
la 1000 lei cifră de afaceri, este necesară creşterea cifrei de afaceri într-un ritm superior faŃă de
suma amortizării:
ICA > IA
Valoarea medie a mijloacelor fixe poate înregistra creşteri pe seama reevaluării mijloacelor
fixe, a realizării obiectivelor de investiŃii înainte de termenul stabilit sau ieşirea din funcŃiune a unor
57
mijloace fixe după termenul programat. Se creează astfel condiŃii pentru obŃinerea unor producŃii
suplimentare.
La rândul său, cota medie de amortizare poate să crească pe seama modificării structurii
mijloacelor fixe în favoarea acelor categorii cu o cotă de amortizare mai mare sau ca urmare a
schimbării sistemului de amortizare utilizat.
T4-2. Factorii care determină modificarea cheltuielilor cu amortizarea sunt:

a) cifra de afaceri, cota de amortizare;
b) valoarea medie a activelor fixe, cota de amortizare;
c) randamentul activelor fixe, structura pe categorii de active fixe;
d) valoarea activelor fixe, suma anuală a amortizării.
T4-3. Se dau următorii indicatori:

Nr. crt. Indicatori UM Prevăzut Realizat
1 Cifra de afaceri mii lei 50.000 51.000
2 Valoarea medie a mijloacelor fixe mii lei 100.000 104.000
3 Cheltuieli cu amortizarea mii lei 20.000 22.000
4 Cota medie de amortizare % 20 21,91
InfluenŃa modificării cotei medii de amortizare asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000
lei cifră de afaceri este de:
a) -4,63 lei
b) 38,94 lei
c) 3,85 lei
d) -28,44 lei
4.2. Analiza cheltuielilor cu personalul

Personalul constituie o sursă determinantă pentru întreprindere, care pune în operă toate
mijloacele de care dispune: financiare, tehnice, comerciale etc. Cheltuielile cu personalul sunt
rezultatul utilizării factorului uman şi reflectă o parte a valorii nou create.
În cadrul cheltuielilor efectuate pentru obŃinerea producŃiei, cheltuielile cu forŃa de muncă
deŃin o pondere importantă, fiind strâns legate de nivelul tehnic al procesului tehnologic, de
înzestrarea tehnică a întreprinderii cu utilaje de productivitate înaltă, de specificul fazelor
tehnologice etc.
Cheltuielile cu salariile includ:
− fondul de salarii, care include:
58
o salariul tarifare sau negociate;

o sporuri acordate pentru condiŃii de muncă (condiŃii grele: de altitudine, de adâncime, de
toxicitate, de izolare etc.);
o spor de vechime;
o spor fidelitate;
o premii periodice, în funcŃie de rezultatele obŃinute, etc.
− cheltuieli aferente fondului de salarii:
o contribuŃia la asigurările sociale;
o contribuŃia la asigurările sociale de sănătate;
o fond şomaj;
o fond accidente.
Calculul costurilor cu personalul efectuat de managementul întreprinderii vizează

următoarele aspecte:
− determinarea diferitelor cheltuieli cu personalul, în funcŃie de sistemele de salarizare utilizate şi
reflectarea lor asupra rezultatelor economice, includerea acestora în costurile structurilor
organizatorice
− elaborarea bugetelor costurilor cu personalul
Analiza cheltuielilor cu salariile are în vedere obiectivele:
− caracterizarea situaŃiei generale a cheltuielilor cu salariile în dinamică şi pe structură
− analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
− analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica salariului mediu
− analiza eficienŃei cheltuielilor cu salariile.
4.2.1. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
Analiza cheltuielilor cu salariile se realizează atât în mărimi relative, cât şi la 1000 lei cifră
de afaceri, venituri din exploatare sau valoare adăugată prin utilitatea unor modele de corelaŃie sau
modele multiplicative.
Analiza cheltuielilor cu salariile se poate face prin utilizarea următorului model:
Cs = N s × S
unde:
N s = număr mediu de salariaŃi
S = salariu mediu
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu salariile

Tabel 4-3
- lei -
Nr. crt. Indicatori Simb Perioada Perioada
precedentă curentă
1 Cheltuieli cu salariile Chs 387.600 410.400
2 Cifra de afaceri CA 1.900.000 2.160.000
3 Număr mediu salariaŃi Ns 19 18
4 Număr mediu de ore lucrate t 1.950 1.920
5 Salariu mediu anual sa 20.400 22.800
6 Salariu mediu orar sh 10,46 11,88
7 Productivitatea medie anuală wa 100.000 120.000
8 Productivitatea medie orară wh 51 63
9 Cheltuieli cu salariile la 1 leu CA s 0,20 0,19
59
Ns
Chs t
sa
sh
Pe baza datelor din tabel şi după modelul prezentat, la întreprinderea analizată modificarea
cheltuielilor cu salariile a fost de:
∆Chs = + 22.800 lei
1. InfluenŃa modificării numărului mediu de personal:
∆Ns = (Ns1 − Ns 0 ) × sa 0 = - 20.400 lei
2. InfluenŃa modificării salariului mediu anual:
∆sa = Ns1 × (sa 1 − sa 0 ) = + 43.200 lei
2.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat:
∆t = Ns1 × (t 1 − t 0 ) × sh 0 = - 5.649 lei
2.2. InfluenŃa modificării salariului orar:
∆sh = Ns1 × t 1 × (sh 1 − sh 0 ) = 48.849 lei
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile evidenŃiază faptul ca întreprinderea
înregistrează o creştere a cheltuielilor salariale cu 22.800 lei ca urmare a reducerii numărului de
salariaŃi cu doi salariaŃi, ceea ce a însemnat o reducere a cheltuielilor cu salariile cu 20.400 lei şi a
creşterii salariului mediu cu 11,76% lei faŃă de anul precedent. Creşterea salariului mediu c condus
la depăşirea cheltuielilor cu salariile cu 43.200 lei.
Aprofundând analiza pe factorii de gradul doi, se observă că reducerea timpului mediu cu 30
de ore a determinat economie de 5.649 lei, în timp ce creşterea salariului orar a determinat
majorarea cheltuielilor cu salariile cu 48.849 lei.
Ns t
Chs wa
sa wa
s
∆Chs = + 22.800 lei

1. InfluenŃa modificării numărului mediu de personal:
∆Ns = (Ns1 − Ns 0 ) × sa 0 = - 20.400 lei
2. InfluenŃa modificării salariului mediu anual:
∆ S = Ns1 × (sa 1 − sa 0 ) = + 43.200 lei
2.1. InfluenŃa modificării productivităŃii anuale:
60
∆Wa = Ns1 × (Wa 1 − Wa 0 ) × s 0 = 73.440 lei

2.1.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat:
∆t = Ns1 × (t 1 − t 0 ) × Wh 0 × s 0 = - 5.649 lei
2.1.2. InfluenŃa modificării productivităŃii orare:
∆wh = Ns1 × t 1 × (Wh 1 − Wh 0 ) × s 0 = 79.089 lei
2.2. InfluenŃa modificării salariului mediu la 1 leu cifră de afaceri:
∆s = Ns1 × Wa 1 × (s1 − s 0 ) = -30.240 lei
4.2.2. Analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica

salariului mediu
Respectarea corelaŃiei dintre creşterea productivităŃii muncii şi cea a salariului mediu se

reflectă în reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
CorelaŃia dintre creşterea productivităŃii muncii şi cea a salariului mediu se reflectă cu
I cs
ajutorul indicelui de corelaŃie stabilit după următoarea relaŃie: I c = .
I Wa
SituaŃia se apreciază favorabilă atunci când Ic<1.
Prin respectarea acestor corelaŃii se va asigura în permanenŃă eficienŃa cheltuielilor salariale,
iar prin respectarea corelaŃiei dintre indicele de creştere a cheltuielilor salariale şi indicele de
creştere a numărului de salariaŃi, se va asigura şi creşterea salariului mediu. Nerespectarea celei de a
doua corelaŃii, prin creşterea numărul de salariaŃi într-o proporŃie mai mare decât a cheltuielilor
salariale, s-ar obŃine un salariu mediu unitar mai mic, ceea ce nu este recomandat deoarece acest
lucru poate genera tensiuni în întreprinderi. Cheltuielile cu salariile sunt strâns legate de creşterea
productivităŃii muncii, fiindcă eficienŃa muncii este dată de modul de respectare a corelaŃiei între
dinamica productivităŃii muncii şi a salariului mediu. În orice domeniu de activitate, dinamica
productivităŃii muncii trebuie să fie superioară celei a salariului mediu. Numai în felul acesta se
poate realiza o cheltuială cu salariile mai mică la fiecare 1000 lei producŃie, indiferent de modul de
exprimare a acesteia (venit anual, cifra de afaceri, producŃie marfă fabricată, valoare adăugată etc.).
AplicaŃie privind analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi

dinamica salariului mediu
Tabel 4-4
- lei -
Pe baza datelor din tabelul de mai sus calculăm indicele de corelaŃie:

I 113.93
I c = sa = = 0,9 < 1
I 126,25
Wa
61
SituaŃia este apreciată în mod favorabil deoarece I c < 1, respectiv productivitatea muncii a
înregistrat un ritm superior de creştere faŃă de salariul mediu.
În cazul întreprinderii noastre productivitatea muncii a înregistrat un ritm crescut în raport
cu ritmul salariului mediu.
CorelaŃia specificată anterior se poate evidenŃia şi cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu

salariile la 1000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare).
Modelul de analiză este următorul:
Chs Ns × sa
∆C1000 = × 1000 = × 1000
Ns × Wa
s
CA
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel 4-5
- lei -
Nr. crt. Indicatori Simb Perioada Perioada
6 Cheltuieli cu salariile la 1000 lei CA Cs1000 204 190
wa
1000
Cs
sa
∆Cs1000 = Cs1000
1 − Cs1000
0 = - 14 lei
1. InfluenŃa modificării productivităŃii anuale:
sa 0 sa 0
∆W = × 1000 − × 1000 = -34 lei
Wa 1 Wa 0
2. InfluenŃa cheltuielilor medii anuale cu salariile:
sa 1 sa 0
∆Cs = × 1000 − × 1000 = +20 lei
Wa 1 Wa 1
Pe baza datelor din tabelul de la aplicaŃia anterioară, ajungem la concluzia potrivit căreia,
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se reduc cu 14 lei, iar modificările
corespunzătoare se prezintă, astfel:
La întreprinderea analizată, reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri cu
14 lei este rezultatul respectării corelaŃiei în sensul creşterii mai accentuate a productivităŃii, care a
determinat reducerea acestora cu 34 lei, în timp ce salariul mediu a influenŃat nefavorabil cu 20 lei.
62
T4-4. Dacă
Indicele Cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 104%,
Indicele Cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri = 96%
Indicele Timpului total de muncă exprimat în om-ore =101%
Atunci:
a) a crescut cifra de afaceri şi s-au redus ratele de rentabilitate;
b) s-a redus cifra de afaceri şi a crescut rata autonomiei financiare;
c) a crescut cifra de afaceri şi a crescut productivitatea muncii medie orară;
d) s-a redus productivitatea muncii medie orară şi au crescut rata dobânzii şi cifra de afaceri;
e) a crescut productivitatea muncii medie anuală şi a crescut cifra de afaceri.
T4-5. Dacă
Indicele Salariului mediu anual=105%
Indicele ProductivităŃii medii anuale=109%
Indicele Numărului mediu de salariaŃi=99%
Atunci:
a) a crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea orară şi au crescut cheltuielile cu salariile la
1000 lei cifră de afaceri.
b) a crescut cifra de afaceri, au crescut cheltuielile cu salariile şi s-au redus cheltuielile cu salariile
la 1000 lei cifră de afaceri;
c) au crescut: cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri, cifra de afaceri şi s-au redus cheltuielile cu
salariile;
d) s-a redus cifra de afaceri şi au crescut cheltuielile cu salariile;
e) au crescut cheltuielile totale, a crescut rata cheltuielilor totale şi a crescut cifra de afaceri.
Indicele salariului mediu (I S )

T4-6. RelaŃia se utilizează pentru a determina:
Indicele productivitatii muncii (I W )
a) coeficientul de corelaŃie dintre modificarea salariului mediu şi cea a productivităŃii muncii
b) influenŃa productivităŃii muncii asupra nivelului cheltuielilor cu salariile
c) influenŃa salariului mediu asupra ratei rentabilităŃii consumate
d) influenŃa cheltuielilor cu salariile asupra profitului
63
T4-7. Se cunosc următoarele date despre o întreprindere:

crt.
1 Cheltuieli cu salariile mii lei 1.512 1.443,4
2 Cifra de afaceri mii lei 10.800 10.692
3 Număr mediu personal pers 120 110
4 Fond total de timp ore 240.000 209.000
5 Salariul mediu orar lei/oră 6,3 6,91
InfluenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra cheltuielilor cu salariile este de:
a) 69,3 mii lei
b) +74,89 mii lei
c) 48,20 mii lei
d) +127,49 mii lei
T4-8. InfluenŃa salariului mediu anual asupra cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se
cuantifică astfel:
a) Wa1 × (sh1 − sh0 ) × ts0 × 1000

 Ns1 Ns1  Chs0
b)  −  × × 1000
 CA1 CA1  Ns0
Ns1 T1  Chs1 Chs0 
c) × × −  × 1000
CA1 Ns1  T1 T1 
Ns1  Chs1 Chs0 
d) × −  × 1000
CA1  Ns1 Ns0 
T4-9. Cheltuielile cu salariile:

a) deŃin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de firmele cu activitate de
producŃie;
b) deŃin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de firmele prestatoare de servicii;
c) ponderea lor nu este influenŃată de specificul activităŃii desfăşurate.
T4-10. EvoluŃia fondului de salarii la 1000 lei cifră de afaceri este influenŃată, în ordinea de
substituŃie, de:
64
a) productivitatea anuală a muncii şi salariul mediu anual;

b) salariul mediu anual şi productivitatea anuală a muncii;
c) productivitatea orară a muncii şi salariul tarifar.
4.3. Analiza cheltuielilor cu dobânzile
În totalul patrimoniului deŃinut de o întreprindere capitalurile împrumutate şi datoriile

asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate. În această situaŃie, întreprinderea beneficiară a
împrumuturilor şi datoriilor asimilate se va afla în postura de plătitor de dobânzi, care pentru ea va
reprezenta o cheltuială financiară reflectată cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind
dobânzile”.
Mărimea acestor cheltuieli este determinată de felul dobânzii (simplă sau compusă),
mărimea creditului şi durata de rambursare.
EficienŃa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza următoarelor modele:
AC ⋅ K ⋅ Pd
Sd 2
Cd1000CA = × 1000 = 100 × 1000
CA CA
Cr Sd
Cd1000CA = × × 1000
CA Cr
AC Cr Sd
Cd1000CA = × × × 1000
CA AC Cr
în care:
Cd 1000CA - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri;
Sd - suma cheltuielilor cu dobânzile;
AC - soldul mediu al activelor circulante;
K - cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:
Cr
K= × 100
AC
Cr - soldul mediu al creditelor pe termen scurt;
Pd - procentul mediu de dobândă :
Pd =
Sd
× 100 sau Pd =
∑ g ki ⋅ p di
Cr 100
g ki - reprezintă structura creditelor pe categorii;
p di - rata dobânzii pe categorii de credite.
Utilizând cel de-al treilea model de analiză, sistemul de factori se prezintă astfel:
în care:
65
AC
- viteza de rotaŃie a activelor circulante;
CA
Cr
- cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante;
AC
Sd
- rata medie a dobânzii.
Cr
AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu dobânzile

Tabel 4-6
-lei-
Nr. Indicatori Simbol Programat Realizat
Crt.
2 Soldul mediu al activelor circulante AC 810.000 900.000
3 Soldul mediu al creditelor pe termen scurt Cr 283.500 270.000
4 Suma dobânzilor plătite Sd 42.525 35.100
5 Cota medie de participare a împrumuturilor la K 35,00% 30,00%

acoperirea activelor circulante
6 Rata medie a dobânzii pd 15,00% 13,00%
7 Cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de Cd1000 33,75 26,00
afaceri (lei)
CA
1000 CA
Cd
Ac
Sd K
pd
Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile:

∆Cd1000 = Cd1000
1 − Cd1000
0 = -7,75 lei
Sd 0 Sd 0
∆CA = × 1000 − × 1000 = - 2,25 lei
CA1 CA 0
2. InfluenŃa modificării sumei dobânzii:
Sd1 Sd
∆Sd = × 1000 − 0 × 1000 = - 5,5 lei
CA1 CA1
2.1. InfluenŃa modificării soldului mediu al activelor circulante:
(Ac1 − Ac 0 ) × K 0 × pd 0
∆Ac = 100 2 × 1000 = 3,5 lei
CA1
66
2.2. InfluenŃa modificării cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor

circulante:
Ac1 × (K1 − K 0 ) × p d 0
∆K = 100 2 × 1000 = -5,0 lei
CA1
2.3. InfluenŃa modificării ratei medii a dobânzii:
Ac1 × K1 × (pd1 − pd 0 )
∆pd = 100 2 × 1000 = -4,0 lei
CA1
Din analiza acestor date se constată faptul că cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de
afaceri au înregistrat o scădere cu 7,75 lei faŃă de nivelul programat, reducere datorată scăderii ratei
medii a dobânzii care conduce la scăderea cu 5,0 lei a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de
afaceri, contribuind la sporirea profitului şi influenŃând politica de finanŃare a întreprinderii,
determinând să fie luată decizia menŃinerii şi în perioada următoare a creditului societăŃii până când
rata dobânzii nu începe să crească, adică până când capacitatea de rambursare la scadenŃă se
menŃine în limitele potenŃialului de rambursare şi dobânzile pot fi acoperite din profiturile realizate.
Factorii de gradul doi, au influenŃe diferite, determinate de modificările nefavorabile ale
soldului activelor circulante, a modificării favorabile a cotei medii de participare a împrumuturilor
la acoperirea activelor circulante şi ratei medii a dobânzii.
T4-11. InfluenŃa modificării cotei medii de participare a creditelor la acoperirea activelor circulante
asupra cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri cu semnul „-” semnifică:
a) reducerea ponderii creditelor cu rate ale dobânzii mai mari decât media pe societate a determinat
reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri.
b) reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri a determinat reducerea
cotei medii de participare a creditului la acoperirea activelor circulante.
c) reducerea procentului mediu de dobândă la principalele categorii de credite a determinat
d) reducerea cotei medii de participare a creditelor la acoperirea activelor circulante a determinat
e) reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri a determinat creşterea
capacităŃii de autofinanŃare şi reducerea creditelor.
T4-12. Factorii de influenŃă directă asupra cheltuielilor cu dobânzile bancare sunt în ordinea de
analiză:
a) soldul activelor circulante, gradul de acoperire a activelor, procentul mediu de dobândă;
b) structura producŃiei, viteza de rotaŃie a activelor circulante;
c) soldul activelor circulante, viteza de rotaŃie a activelor circulante;
d) nici unul dintre răspunsuri nu este corect.
67
Nr. Răspuns
test
T4-1. a)
T4-2. b)
T4-3 b)
T4-4 c)
T4-5 b)
T4-6 a)
T4-7 a)
T4-8 d)
T4-9 b)
T4-10 a)
T4-11 d)
T4-12 a)


Bucureşti;
Bucureşti;
68
Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …
5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A

ÎNTREPRINDERII – ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE,
ANALIZA CORELAłIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT,
NEVOIA DE FOND DE RULMENT ŞI TREZORERIA NETĂ
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru aprecierea stării de sănătate financiară a firmei;
veŃi realiza predicŃii privind situaŃia şi performanŃele financiare ale firmei;
veŃi prezenta şi determina indicatorii de echilibru financiar.
5.1. BilanŃul – suport al analizei financiare
5.1.1. BilanŃul patrimonial (financiar)
DefiniŃie BilanŃul patrimonial este un instrument de analiză rezultat prin retratarea

bilanŃului contabil, respectându-se următoarele principii:
evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea lor netă;
ordonarea elementelor de activ în ordine crescătoare a gradului de
lichiditate;
ordonarea elementelor de pasiv în ordine descrescătoare a gradului de
exigibilitate.
BilanŃul patrimonial are următoarea structură:
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care: I. Capitaluri proprii, din care:
1. Imobilizări necorporale 1. Capital social
2. Imobilizări corporale 2. Rezerve
3. Imobilizări financiare 3. Rezultatul exerciŃiului
4. SubvenŃii
II. Active circulante, din care: 5. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
1. Stocuri pentru o perioadă mai mare de un an (care au
2. CreanŃe caracter de rezerve)
3. InvestiŃii financiare II. Datorii pe termen lung
4. DisponibilităŃi III. Datorii pe termen scurt, din care:
1. Credite pe termen scurt
2. ObligaŃii
3. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
pentru o perioadă mai mică de un an
Figura 5.1. BilanŃul patrimonial
69
Posturile bilanŃului contabil, pentru realizarea bilanŃului patrimonial, sunt retratate astfel:
a) Se elimină, din categoria elementelor de activ, nonvalorile sau
aşa-numitele „active fictive“ (cheltuieli de constituire, cheltuieli înregistrate în avans etc.). Aceste
elemente nu au valoare în termeni de lichiditate, întrucât ele nu sunt generatoare de fluxuri de
numerar.
Pentru a se păstra echilibrul, în pasivul bilanŃului financiar sunt diminuate capitalurile proprii
cu valoarea activelor fictive.
b) Activele înscrise în bilanŃul contabil sunt evaluate în multe cazuri la cost istoric (cost de
achiziŃie, cost de producŃie). Pentru a fi transpuse în bilanŃul financiar, acestea vor fi reevaluate şi
înscrise la valoarea lor de piaŃă (valoarea reală).
Astfel, terenurile, clădirile, titlurile de participare, stocurile vor genera următoarea situaŃie:
dacă valoarea de piaŃă este mai mare decât valoarea înregistrată în contabilitate, cu
diferenŃa se majorează activele, iar în pasiv, se majorează valoarea capitalurilor proprii;
în caz invers, dacă valoarea obŃinută în urma evaluării este mai mică decât cea din
contabilitate, cu diferenŃa se vor diminua activele, iar în pasiv capitalurile proprii.
c) Activele imobilizate din bilanŃul financiar includ şi creanŃele pentru o perioadă mai mare
de un an.
d) Activele corporale deŃinute în leasing operaŃional, nefiind în proprietatea agentului
economic, nu sunt reflectate în bilanŃul contabil al acestuia. Dacă se are în vedere continuarea
activităŃii, acestea vor fi înregistrate în bilanŃul financiar la valoarea lor netă:
în activ, la active corporale;
în pasiv, la datorii pe termen lung.
În acelaşi mod sunt tratate din punct de vedere financiar şi activele deŃinute în locaŃie de
gestiune sau închiriate.
e) Efectele scontate neajunse la scadenŃă reprezintă creanŃe ale întreprinderii care nu mai
sunt în patrimoniul acesteia (nici în bilanŃul contabil), întrucât au fost cedate băncii, generând o
creştere a disponibilităŃilor.
Din punct de vedere financiar, ele reprezintă un credit pe termen scurt, care generează o
creştere a activului (disponibilităŃi), simultan cu majorarea pasivului (credite pe termen scurt).
5.1.2. BilanŃul funcŃional
DefiniŃie BilanŃul funcŃional este un bilanŃ contabil retratat, posturile acestuia fiind
grupate în: ciclul de investiŃii, ciclul de exploatare, ciclul de finanŃare.
BilanŃul funcŃional are următoarea structură:
ACTIV PASIV
I. Active stabile (aciclice) (AS) I. Surse stabile (aciclice) (SS)
II. Active ciclice aferente exploatării (ACE) II. Surse ciclice de exploatare (SCE)
III. Active ciclice din afara exploatării (ACAE) III. Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)
IV. Trezorerie de activ (TA) IV. Trezorerie de pasiv (TP)
Figura 5.2. BilanŃul funcŃional
70
Retratările bilanŃului contabil, pentru realizarea bilanŃului funcŃional, sunt următoarele:

a) Activele sunt înregistrate la valoarea lor brută (de înregistrare în gestiune);
b) Sunt incluse în activ (la active stabile) şi în pasiv (la termen lung) activele deŃinute în
leasing operaŃional, locaŃie de gestiune sau închiriate;
c) Se face distincŃia între activele ciclice de exploatare şi în afara exploatării, astfel:
active ciclice de exploatare:
- stocuri;
- creanŃe aferente exploatării (clienŃi şi conturi asimilate, inclusiv TVA),
active ciclice în afara exploatării:
- creanŃe diverse;
- TVA aferentă imobilizărilor.
d) În mod similar, sursele ciclice se împart în:
Surse ciclice de exploatare:
- obligaŃii către furnizori şi asimilate;
- datorii către salariaŃi;
- datorii fiscale;
- venituri constatate în avans legate de exploatare.
Surse ciclice din afara exploatării:
- datorii legate de imobilizări;
- datorii diverse;
- venituri constatate în avans în afara exploatării;
- dividende de plată.
e) Efectele scontate şi neajunse la scadenŃă majorează în activ creanŃele din exploatare şi în
pasiv creditele pe termen scurt.
f) Amortizarea şi provizioanele se înregistrează în pasivul bilanŃului funcŃional, la resurse
stabile (aciclice), majorându-le pe acestea.
5.2. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii presupune analiza ponderii diferitelor
elemente patrimoniale, utilizându-se metoda ratelor.
5.2.1. Analiza structurii activului
Principalele rate ale structurii activului sunt:
a) Rata activelor imobilizate

Activele imobilizate
× 100
Total activ
Imobilizări necorporale
a.1. Rata imobilizărilor necorporale = × 100
Total activ
Imobilizări corporale
a.2. Rata imobilizărilor corporale = × 100
Total activ
71
Imobilizări financiare
a.3. Rata imobilizărilor financiare = × 100
Total activ
b) Rata activelor circulante

Active circulante
×100
Total activ
Stocuri
b.1. Rata stocurilor = × 100
Total activ
ClienŃi şi conturi asimilate
b.2. Rata creanŃelor comerciale = × 100
Total activ
DisponibilităŃi şi active asimilate

b.3. Rata disponibilităŃilor = ×100
Total activ
5.2.2. Analiza structurii surselor de finanŃare
Principalele rate de structură ale surselor de finanŃare sunt:
a) Rata stabilităŃii financiare

Capital permanent
× 100
Total pasiv
b) Rata autonomiei globale

Capital propriu
× 100
Total pasiv
Aprecierea generală este că un nivel de peste 33% reprezintă o situaŃie de normalitate, însă
trebuie reŃinut că indicatorul este influenŃat sensibil de specificul firmei şi de politica financiară
promovată de management.
c) Rata datoriilor pe termen scurt
Datorii pe termen scurt

× 100
Total pasiv
d) Rata datoriilor totale
Datorii totale
× 100
Total pasiv
72
T5-1. Analiza structurii activului patrimonial al firmei se poate face cu următoarele rate de
structură:
1. rata imobilizărilor financiare
2. rata de îndatorare
3. rata autonomiei financiare
4. rata activelor imobilizate
5. rata imobilizărilor circulante
a) 1+2+3+4
b) 1+4
c) 1+4+5
d) 1+2+5
T5-2. Analiza structurii pasivului patrimonial al firmei se poate face cu următoarele rate:
1. rata autonomiei financiare;
2. rata de îndatorare;
3. rata disponibilităŃilor;
4. rata stabilităŃii financiare;
5. rata creanŃelor comerciale.
a) 2+3+5
b) 1+2+3
c) 1+2+4
d) 3+4+5
T5-3. Dacă Indicele Activelor circulante = 107%, Indicele Activelor totale = 103% şi Indicele
Datoriilor pe termen scurt =102%, atunci:
a) a crescut rata activelor totale şi a crescut necesarul de fond de rulment;
b) au crescut: rata activelor circulante, rata datoriilor pe termen scurt şi necesarul de fond de
rulment;
c) au crescut fondul de rulment şi rata activelor circulante şi s-au redus rata datoriilor pe termen
scurt şi necesarul de fond de rulment.
d) au crescut : fondul de rulment, rata activelor circulante şi rata datoriilor pe termen scurt;
e) au crescut rata activelor circulante şi fondul de rulment şi s-a redus rata datoriilor pe termen
scurt.
73
5.3. Analiza activului net
Activul net reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele

DefiniŃie întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuŃiei
acestora ca urmare a alocării şi implicării capitalurilor în activitatea sa.
Activul net poate fi determinat pe baza a două metode:
a) Metoda sintetică
A nt = A t − D
în care:
A nt – reprezintă activul net;
At – active totale;
D – datorii totale.
b) Metoda aditivă
A nt = K s + R z + R r + R e − R rep
Activul net, în acest caz, se determină prin însumarea surselor proprii de finanŃare a
întreprinderii: capital social ( K s ), rezerve ( R z ), rezultat reportat ( Rr ) şi rezultatul exerciŃiului ( Re )
corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exerciŃiului respectiv ( Rrep ).
5.4. Analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi

trezoreria netă
CorelaŃia dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă poate fie
evidenŃiată în accepŃiune patrimonială, pe baza bilanŃului financiar şi în accepŃiune funcŃională, pe
baza bilanŃului funcŃional.
I. În accepŃiune patrimonială:
Fondul de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Active imobilizate = ( Capitaluri proprii

+ Datorii pe termen lung ) - Active imobilizate
sau: FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Nevoia de fond de rulment (NFR) = (Active circulante – DisponibilităŃi – InvestiŃii
financiare) – ObligaŃii pe termen scurt
sau: NFR = (Stocuri + CreanŃe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)
Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelaŃie fondul de rulment cu necesarul
de fond de rulment şi exprimă:
dacă este pozitivă, excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciŃiu financiar;
74
dacă este negativă, nevoia de numerar la finalul unui exerciŃiu financiar, acoperită pe seama
creditelor de trezorerie (pe termen scurt).
II. În accepŃiune funcŃională
Fondul de rulment funcŃional este denumit şi fondul de rulment net global (FRNG).
FRNG = Resurse stabile – Active stabile

(aciclice) (aciclice)
Nevoia de fond de rulment (NFR) funcŃională are două părŃi componente:

- nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRE);
- nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).
NFR = Active ciclice – Resurse ciclice

NFRE = Active ciclice din exploatare – Resurse ciclice din exploatare =
= (Stocuri + CreanŃe) – ObligaŃii
NFRAE = Active ciclice din afara exploatării - Resurse ciclice în afara exploatării
Trezoreria netă (TN) = FRNG – NFR = TA – TP
Trezoreria netă poate fi:
a) TN > 0 - pozitivă, caz în care din activitatea întreprinderii se degajă un surplus monetar.
b) TN < 0 – negativă, caz în care întreprinderea apelează pentru finanŃarea dezechilibrului la un
credit de trezorerie.
Pentru a caracteriza echilibrul financiar funcŃional, se recomandă folosirea următoarelor rate:

a) durata de rotaŃie a necesarului de fond de rulment din exploatare (DR):
NFRE
DR = ×T
CA
Acest indicator este influenŃat de duratele de rotaŃie ale componentelor necesarului de fond de
rulment din exploatare (elementele de stocuri, creanŃe şi obligaŃiile aferente ciclului de exploatare).
b) rata marjei de securitate5 (RMS):
FRNG
RMS = ×T
CA
Rata marjei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între 30 şi 90 de zile, în
funcŃie de domeniul de activitate.
c) rata de finanŃare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):
FRNG
RFNFR = × 100, cu condiŃia ca FRNG, NFR > 0.
NFR
Dacă această rată este mai mică de 100, atunci întreprinderea înregistrează o trezorerie netă
negativă, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperită pe seama creditelor de trezorerie.
În cazul în care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se înregistrează o trezorerie netă
pozitivă.
d) rata de finanŃare a activelor ciclice de exploatare (RFACE):
FRNG
RFACE = × 100
ACE
e) rata de finanŃare a necesarului de fond de rulment din exploatare pe seama creditelor de
trezorerie (RFNFRE):
5
M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997, pag. 386.
75
Credite de trezorerie
RFNFRE = × 100
NFRE
O valoare ridicată a acestei rate, în condiŃiile reducerii sau suspendării creditelor de trezorerie
de către bănci, se reflectă într-un risc important privind finanŃarea activităŃii.
AplicaŃie privind analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de

rulment şi trezoreria netă,
Tabel 5-1
-lei-
Nr. crt. Indicatori Perioada Perioada
1. Active imobilizate 840.000 1.120.000
2. Active circulante, din care: 1.680.000 2.240.000
3. - stocuri 504.000 1.008.000
4. - creanŃe 588.000 784.000
5. - investiŃii financiare pe termen scurt 420.000 350.000
6. - disponibilităŃi 168.000 98.000
Total Activ 2.520.000 3.360.000
7. Capital propriu 1.540.000 2.408.000
8. Datorii pe termen lung 560.000 336.000
9. Datorii pe termen scurt 420.000 616.000
Total Pasiv 2.520.000 3.360.000
10 Cifra de afaceri 4.000.000 7.400.000
Tabel 5-2
-lei-
Nr. Crt. Indicatori Simbol Perioada Perioada
1 Fondul de rulment FR 1.260.000 1.624.000
2 Necesarul de fond de rulment NFR 672.000 1.176.000
3 Trezoreria netă TN 588.000 448.000
Fondul de rulment a fost pozitiv şi în creştere, ca urmare a creşterii resurselor stabile cu

30,67 în perioada curentă faŃă de creşterea utilizărilor stabile cu 33,33% în perioada curentă. În
acest caz, din desfăşurarea activităŃii întreprinderii se degajă un surplus de resurse stabile
(permanente) care poate fi utilizat pentru finanŃarea altor nevoi ale întreprinderii.
Nevoia de fond de rulment este pozitiva şi în creştere ceea ce confirmă dinamica ascendentă
a surplusului de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Creşterea
necesarului de fond de rulment a fost consecinŃa creşterii activelor circulante cu 64% în anul curent.
Trezoreria netă este pozitivă şi în scădere, ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior
de creştere a necesarului de fond de rulment (75%) comparativ cu creşterea fondului de rulment
(29%).
Tabel 5-3
Nr. Indicatori Simbol Perioada Perioada
Crt. precedentă curentă
1 Rata marjei de securitate (zile) RMS 60,48 57,21
2 Durata de rotaŃie a necesarului de fond de Dr
rulment din exploatare (zile) 113,40 79,01
3 Rata de finanŃare a necesarului de fond de RFNFR
rulment (%) 187,50 138,10
76
Valorile înregistrate de marja de securitate se situează peste limitele considerate optime,

ceea ce relevă o eficienŃă scăzută şi o insuficienŃă a fondului de rulment net global în raport cu
nevoile implicate de volumul de activitate.
Reducerea duratei de rotaŃie a necesarului de fond de rulment se apreciază ca fiind
favorabilă, permiŃând o recuperare mai rapidă a capitalului învestit.
Valorile mai mari de 100 ale acestei rate în cele două perioade semnalează faptul că
întreprinderea înregistrează mărimi pozitive ale trezoreriei, respectiv valorile superioare ale
fondului de rulment în raport cu necesarul de fond de rulment şi neapelarea la credite bancare pe
termen scurt.
T5-4. Pe baza indicatorilor financiari ai firmei determinaŃi trezoreria netă:

- mii lei-
Activ Pasiv
1. active imobilizate 68 000 1. capital propriu 15 000
2. active circulante 32 000 2. datorii totale 85 000
din care : disponibilităŃi 8 000 din care : datorii pe termen scurt 23 000
Activ total 100 000 Pasiv total 100 000
a) – 15.000 mii lei
b) 8.000 mii lei
c) 9.000 mii lei
d) – 9.000 mii lei
T5-5. Trezoreria netă se calculează pe baza relaŃiei:

a) fond de rulment - necesar de fond de rulment
b) fond de rulment + necesar de fond de rulment
c) fond de rulment - datorii pe termen scurt
d) trezoreria de activ + trezoreria de pasiv
T5-6. Pe baza bilanŃului patrimonial, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:
1. NFR = AC + DS – OTS
2. NFR = (AC – DS) – (DTS – CBS)
3. NFR = ST + CR – OTS
4. NFR = CR – ST – OTS
5. NFR = AC + CR – ST – OTS
a) 1 + 4 + 5;
77
b) 3 + 4 + 5;
c) 1 + 3 + 4;
d) 2 + 3.

-lei-
Indicatori N-1 N
Capital propriu 200.000 220.000
Datorii pe termen mediu si lung 17.000 36.000
Active imobilizate 90.000 120.000
Modificarea fondului de rulment a fost de :
a) 10.000 lei
b) 7.000 lei
c) 8.000 lei
d) 9.000 lei
Nr. Răspuns
test
T5-1. c)
T5-2. c)
T5-3 e)
T5-4 b)
T5-5 a)
T5-6 d)
T5-7 d)


78
Bucureşti;
Bucureşti;
79
Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …
6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE

CREANłE ŞI OBLIGAłII, ANALIZA LICHIDITĂłII ŞI
SOLVABILITĂłII, ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR,
ANALIZA VITEZEI DE ROTAłIE A ACTIVELOR
CIRCULANTE
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru aprecierea stării de sănătate financiară a firmei
prin prisma lichidităŃii şi solvabilităŃii;
veŃi realiza predicŃii privind situaŃia şi performanŃele firmei prin prisma vitezei de rotaŃie a
activelor circulante;
veŃi prezenta şi determina indicatorii de echilibru financiar.
6.1. Analiza corelaŃiei dintre creanŃe şi obligaŃii
CorelaŃia dintre creanŃe şi obligaŃii presupune analiza următorilor indicatori:
• RotaŃia creanŃelor (Rc), exprimată ca număr de rotaŃii şi durata de recuperare a creanŃelor (Drc),
exprimată în număr de zile:
Cifra de afaceri T
Rc = Drc =
CreanŃe medii RotaŃia creanŃelor
unde: T = număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru etc.)
• RotaŃia stocurilor (Rc) şi perioada de recuperare a stocurilor (Prs), exprimată în număr de zile:
T
Stocuri Prs =
Rs = RotaŃia stocurilor
Costul bunurilor vandute
• Achitarea obligaŃiilor (AO), exprimată ca număr de rotaŃii într-o perioadă de timp T şi perioada
de achitare a obligaŃiilor (Pao), exprimată în număr de zile:
Costul vânzărilor T
AO = Pao =
ObligaŃii curente medii Achitarea obligatiilor
Prin corelarea vitezei de rotaŃie a creanŃelor, stocurilor şi obligaŃiilor curente se poate calcula
indicatorul ciclul comercial (Cc).
Cc = Drc + Prs - Pao
Acest indicator reprezintă o alternativă la măsurarea tradiŃională a lichidităŃii interne a unei

întreprinderi ce ia în considerare atât recuperarea creanŃelor, cât şi rotaŃia stocurilor şi achitarea
80
obligaŃiilor. Rata măsoară numărul de zile în care capitalul este blocat în cadrul activităŃii
operaŃionale.
CA
T6-1. Dacă raportul = 3,4 , atunci durata de imobilizare a creanŃelor este de:
Creante
a) 234,1 zile;
b) 105,88 zile;
c) 254,12 zile;
d) nu se poate determina.
6.2. Analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii
6.2.1. Analiza lichidităŃii
Lichiditatea externă reprezintă abilitatea unui activ de a fi transformat în

DefiniŃie bani rapid şi cu o pierdere minimă de valoare.
Lichiditatea internă abilitatea unei întreprinderi de a-şi onora la scadenŃă

obligaŃiile de plată asumate pe seama activelor curente.
Principalele rate utilizate în analiza lichidităŃii sunt:
a) Rata lichidităŃii curente (generală) (RLc):

Active curente
RLc =
Datorii curente ( pe termen scurt )
Aprecierea generală este că un nivel de 1,5 – 2,0 reprezintă un nivel asigurator al acestei rate,
iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi
onora obligaŃiile scadente pe termen scurt.
b) Rata lichidităŃii intermediare (rapidă, redusă) (RLi):

Active curente − Stocuri
RLi =
Datorii curente
Un nivel de 0,8 – 1,0 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel
mai mic de 0,5 poate evidenŃia probleme de onorare a plăŃilor scadente.
c) Rata lichidităŃii la vedere (RLv):

Disponibil + InvestiŃii financiare pe termen scurt
RLv =
Datorii curente
81
6.2.2. Analiza solvabilităŃii
DefiniŃie Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a acoperi datoriile

totale.
Principalele rate utilizate în analiza solvabilităŃii sunt:
a) Rata solvabilităŃii generale (Rsg):

Activ total
Rsg =
Datorii totale
Valoarea minimă a ratei solvabilităŃii globale se consideră 1,4 (în cazul în care ponderea
minimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanŃare este de 30%).
În cazul în care rata solvabilităŃii globale este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă.
b) Rata solvabilităŃii patrimoniale (Rsp):
Capital propriu
Rsp =
Capital propriu + Credite bancare
În general, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5
evidenŃiază o situaŃie satisfăcătoare. De regulă, o rată a solvabilităŃii patrimoniale sub 0,3 este
apreciată ca riscantă de către finanŃatori.
AplicaŃie privind analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii

Tabel 6-1
-lei-
Nr. crt. Indicatori Perioada Perioada
1. Active imobilizate 840.000 1.120.000
2. Active circulante, din care: 1.680.000 2.240.000
3. - stocuri 504.000 1.008.000
4. - creanŃe 588.000 784.000
5. - investiŃii financiare pe termen scurt 420.000 350.000
6. - disponibilităŃi 168.000 98.000
Total Activ 2.520.000 3.360.000
7. Capital propriu 1.540.000 2.408.000
8. Datorii pe termen lung 560.000 336.000
9. Datorii pe termen scurt 420.000 616.000
Total Pasiv 2.520.000 3.360.000
Tabel 6-2
Nr. Crt. Indicatori Simbol Perioada Perioada
82
1 Rata lichidităŃii generale Lg 4,00 3,64

2 Rata lichidităŃii reduse Li 2,80 2,00
3 Rata lichidităŃii la vedere Lv 1,40 0,73
4 Rata solvabilităŃii generale Sg 2,57 3,53
5 Rata solvabilităŃii patrimoniale Sp 0,73 0,88
Rata lichidităŃii generale compară ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe

termen scurt. Ea înregistrează valori supraunitare, astfel încât să reprezinte o situaŃie pozitivă pentru
întreprindere.
Valoarea ratei este mai mare decât 1 pentru toată perioada analizată. Acest rezultat este
pozitiv pentru întreprindere, ceea ce semnifică faptul că societatea îşi poate acoperi integral datoriile
pe termen scurt pe seama activelor circulante. În ultimul an de analiză se observă o uşoară scădere a
lichidităŃii, datorită creşterii într-un ritm mai lent a activelor circulante în comparaŃie cu datoriile pe
termen scurt.
Rata lichidităŃii reduse: Nivelul indicatorului se încadrează între 2,00-2,80 şi reflectă o buna
capacitate de plată, deci un risc redus. Lichiditatea redusă prezintă un nivel asiguratoriu, certificând
faptul că societatea este capabilă să-şi acopere datoriile pe termen scurt pe seama creanŃelor şi
disponibilităŃilor băneşti. În anul curent rata lichidităŃii curente scade deoarece ritmul de creştere a
datoriilor pe termen scurt devansează ritmul de creştere a creanŃelor şi disponibilităŃilor.
Rata lichidităŃii la vedere exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt
din disponibilităŃi băneşti şi investiŃii financiare pe termen scurt. În ambele perioade valoarea
indicatorului se încadrează în limitele normale.
Rata solvabilităŃii generale: Pe toata perioada analizată nivelul solvabilităŃii generale este
peste limita normală.
Rata solvabilităŃii patrimoniale: Pe toata perioada analizată nivelul solvabilităŃii
patrimoniale este peste limita normală, în această perspectivă fiind evidenŃiat un risc financiar
minim.
T6-2. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor se poate face cu următoarele rate:
1. rata lichidităŃii generale
2. rata globală de îndatorare
4. rata solvabilităŃii generale
5. rata de autofinanŃare a activelor
a) 1+2+3+5
b) 2+3+5
c) 2+4+5
d) 3+5
6.3. Analiza echilibrului financiar
Principalele rate financiare utilizate în analiza echilibrului financiar sunt:
83
A. Ratele de îndatorare (patrimoniale)
a) Rata de îndatorare a capitalului propriu (RIKp):

Total datorii pe termen lung
RI kpr =
Capital propriu
b) Rata globală de îndatorare (RIg):

Total datorii
RI g =
Total active
B. Rate bazate pe cash-flow
a) Rata de acoperire a datoriilor financiare totale ( RCF / DFT ):

expl
CF exp l
RCF / DFT =
expl DFT
unde:
CF exp l = cash-flow din activitatea de exploatare
DFT = datorii financiare totale.
b) Rata de acoperire a dobânzii ( RCF / Dob )

expl
CF exp l + Dob + Im p
p p
R CF / Dob =
exp l Dob
p
unde:
Dobp =dobânda plătită
Im pp =impozitul pe profit plătit.
c) Rata de acoperire a datoriilor financiare curente ( RCF / DFC )

expl
CF exp l − Div
p
R / DFC =
CF DFC
expl
unde:
Divp = dividende plătite
DFC = datorii financiare curente.
d) Rata cash-flow operaŃional ( RCF )

expl
84
CF exp l
R =
CF DC
expl
unde:
DC = datorii curente totale.
e) Rata de finanŃare a activelor imobilizate ( R )

CF / AN Im
expl
CF exp l
R =
CF / AN Im AN Im
expl
unde:
ANIm = achiziŃii nete de active imobilizate.
f) Gradul de adecvare a cash-flow ( R A )

CF
EBITDA − Dob − Im p − AN Im
p p
RA =
CF MaRp
unde:
Dobp =dobânda plătită
Im pp =impozitul pe profit plătit.
ANIm = achiziŃii nete de imobilizări
MaRp = media anuală a rambursărilor planificate pentru următorii cinci ani.
Intepretarea acestor indicatori trebuie să fie făcută cu prudenŃă, luând în considerare nivelul
mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul industriei
respective.
C. Alte rate de echilibru economico-financiar
a) Rata de autofinanŃare a activelor

Capital propriu
Rfa = × 100
Active totale
b) Rata de finanŃare a imobilizărilor prin capital propriu
Capital propriu
Rfi = × 100
Active imobilizate
c) Rata autonomiei financiare

Capital propriu
Raf = ×100
Capital permanent
85
T6-3. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor se poate face cu următoarele rate:
1. rata lichidităŃii generale
2. rata globală de îndatorare
4. rata solvabilităŃii generale
5. rata de autofinanŃare a activelor
a) 1+2+3+5
b) 2+3+5
c) 2+4+5
d) 3+5
6.4. Analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante
Viteza de rotaŃie a activelor circulante poate fi exprimată ca:

- număr de rotaŃii (n):
CA
n=
AC
unde: AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante;
- durată în zile (dz):

AC
Dz = ×T
CA
unde: T – numărul de zile al perioadei analizate.
Analiza factorială a vitezei de rotaŃie a activelor circulante se realizează pe baza modelului

ca durată (în zile).
AplicaŃie privind analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante

Tabel 6-3
-lei-
Nr. Indicatori Perioada Perioada
1. Cifra de afaceri 2.430.000 2.646.000
2. Active circulante, din care: 310.500 308.700
3. - stocuri 105.000 147.700
4. - creanŃe 205.500 161.000
5. Viteza de rotaŃie (zile) 46,00 42,00
86
CA
Dz
St
AC
CR
∆Dz = Dz1 – Dz0 = -4 zile

AC 0 AC 0
∆CA = 360 − 360 = -3,76 zile
CA1 CA0
2. InfluenŃa soldului mediu al activelor circulante:
AC 1 AC 0
∆CA = 360 − 360 = -0,24 zile
CA1 CA1
( )
2.1. InfluenŃei stocurilor medii St :
St 1 St 0
∆ St = 360 − 360 = 5,81 zile
CA1 CA1
( )
2.2. InfluenŃei soldului mediu al creanŃelor Cr e :
Cr e1 Cre0
∆Cr e = 360 − 360 = -6,05 zile
CA1 CA1
Se constată o accelerare a vitezei de rotaŃie a activelor circulante, respectiv reducerea duratei
unei rotaŃii cu 4 zile, ceea ce are ca efect direct o degajare de capital, care se reflectă în reducerea
cheltuielilor cu dobânzile şi majorarea profitului brut. Accelerarea vitezei de rotaŃie a activelor
circulante s-a datorat reducerii soldului mediu al activelor circulante comparativ cu creşterea cifrei
de afaceri.
Analizând influenŃele factorilor, se constată:
creşterea cifrei de afaceri cu 8,89%, în condiŃiile menŃinerii constante a soldului mediu al
activelor circulante, determină scurtarea duratei unei rotaŃii cu 3,76 zile (accelerarea vitezei de
rotaŃie);
reducerea soldului mediu al activelor circulante cu 1% a avut ca efect accelerarea vitezei de
rotaŃie, respectiv diminuarea duratei unei rotaŃii cu 0,24 zile. Această situaŃie s-a bazat în
exclusivitate pe modificarea valorii soldului creanŃelor.
Rezultă că, pentru accelerarea vitezei de rotaŃie a activelor circulante, trebuie redus în
continuare soldul mediu al creanŃelor, iar la nivelul celorlalte active circulante, reducerea până la
limita la care nu afectează buna desfăşurare a activităŃii.
87

Lei
Indicatori N-1 N
Cifra de afaceri 40000 44000
Soldul mediu al activelor circulante 5000 5380
InfluenŃa soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotaŃie a acestora este de :
a) 4 zile
b) – 4 zile
c) 3,10 zile
d) 3,42 zile
Nr. Răspuns
test
T6-1. b)
T6-2. b)
T6-3 b)
T6-4 c)


Bucureşti;
Bucureşti;
88
Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …
7. Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE

TREZORERIE A FIRMEI – STRUCTURĂ, DINAMICĂ,
CALCULUL ŞI ANALIZA RATELOR FINANCIARE SPECIFICE
Obiective:
veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru evidenŃierea rolului şi modului de stabilire a
fluxurilor de trezorerie;
veŃi evalua capacitatea unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente de numerar.
Conform normei contabile internaŃionale IAS 7, fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul

intrărilor şi ieşirilor de numerar sau de echivalente de numerar.
În cadrul situaŃiei fluxurilor de trezorerie, corespunzător abordării funcŃionale a activităŃilor
firmei, fluxurile sunt grupate în următoarele trei categorii:
1. Fluxuri generate de activităŃile de exploatare (operaŃionale);
2. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃie;
3. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare.
1. Fluxurile de numerar generate de activităŃile de exploatare sunt aceste fluxuri de numerar

rezultate din tranzacŃii şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete.
Astfel, există următoarele intrări şi ieşiri de numerar determinate de activităŃile operaŃionale:
Intrări de numerar şi echivalente de numerar:
- încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
- încasări în numerar din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
- încasări în numerar din restituiri ale impozitelor pe profit*.
Ieşiri de numerar şi echivalente de numerar:
- plăŃi în numerar către furnizori şi prestatorii de servicii;
- plăŃi în numerar către angajaŃi şi în numele acestora;
- plata în numerar a dobânzilor pentru credite*;
- plăŃi privind impozite, taxe şi vărsăminte (inclusiv impozitul pe profit).
2. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃii

Fluxurile de numerar din activitatea de investiŃii reprezintă intrări şi ieşiri determinate în
special de achiziŃia şi cedarea activelor imobilizate pe termen lung. Se pot enumera următoarele
tipuri de fluxuri de numerar provenite din activităŃi de investiŃii:
- încasări în numerar din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale;
- încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de creanŃă ale
altor firme;
- încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor părŃi;
- încasări din dobânzi şi dividende.
- plăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale;
- plăŃi în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri proprii sau de creanŃă ale
altor firme;
- avansuri în numerar şi împrumuturi acordate altor părŃi.
89
3. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare

Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanŃare sunt determinate de modificările
intervenite în dimensiunile capitalului total al întreprinderii, precum şi ale structurii de finanŃare a
acesteia. În cadrul fluxurilor de numerar generate de activităŃile de finanŃare se pot include:
- încasări în numerar provenite din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de capital
propriu;
- încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a împrumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt
sau lung.
- plăŃi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acŃiunile întreprinderii;
- plăŃi în numerar ale dividendelor către acŃionari;
- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
- plăŃile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaŃiilor aferente unui
contract de leasing financiar.
Rezultanta finală a celor trei categorii de fluxuri de numerar este trezoreria netă, care poate fi
determinată astfel:
A) prin metoda directă, conform căreia se operează cu încasări şi plăŃi brute în numerar
(vezi tabelul 7.1);
B) prin metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacŃiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăŃi sau încasări
în numerar din exploatare trecute sau viitoare şi elemente de venituri şi cheltuieli asociate
cu fluxurile de numerar din investiŃii sau finanŃări (vezi tabelul 7.2).
90
SITUAłIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

(metoda directă)
Tabel 7-1
Fluxuri de numerar ExerciŃiul financiar
precedent curent
I. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare
Încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii
Încasări în numerar din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte
venituri
PlaŃi în numerar către furnizorii de buniri şi servicii
PlăŃi în numerar către şi în numeleangajaŃilor, plăŃi efectuate de
angajator în legatură cu personalul
Taxa pe valoare adăugată
Alte impozite, taxe şi vărsaminte asimilate platite
Numerar generat de exploatare
Dobânzi platite
Impozit pe profit plătit
Fluxuri de numerar nete din activităŃi de exploatare
II. Fluxuri de numerar din activităŃi de investiŃii
Încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi cladiri, instalaŃii şi
echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung
Încasări şi plăŃi în numerar din alte activităŃi de investiŃii
PlăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de terenuri şi mijloace fixe,
active necorporale şi alte active pe termen lung
Dividende încasare
Dobânzi platite
Fluxuri de numerar nete din activităŃi de investiŃii
III. Fluxuri de numerar din activităŃi de finanŃare
Încasări din împrumuturi pe termen lung/rambursări
Încasări din împrumuturi pe termen scurt/rambursări
PlăŃi pentru operaŃiunile de leasing financiar
AchiziŃionare de acŃiuni
Dividende plătite
Fluxuri de numerar nete din activităŃi de finanŃare
Efectele variaŃiei ratei de schimb aferente numerarului şi
echivalentelor de numerar
Fluxuri de numerar - TOTAL
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei
Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei
91
SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR

(metoda indirectă)
Tabel 7-2
Fluxuri de numerar ExerciŃiul financiar

precedent curent
I. Fluxuri de numerar generate de activităŃile de exploatare
Rezultatul net înaintea impozitului pe profit şi a elementelor
extraordinare
Ajustări privind elementele nemonetare şi alte elemente nelegate de
activităŃile de exploatare
a) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenŃă asupra
trezoreriei:
+ Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
- Venituri din provizioane
b) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare:
-Profit/+pierderi din cesiunea imobilizărilor şi plasamentelor
financiare
+ Cheltuieli privind dobânzile
-Venituri din dobânzi şi dividende
-Venituri din reeluări de subvenŃii pentru investiŃii
Rezultatul din exploatare înaintea variaŃiei necesarului de fond
de rulment
-VariaŃia necesarului de fond de rulment
- VariaŃia stocurilor
- VariaŃia conturilor clienŃi şi altor creanŃe din exploatare
+Variatia conturilor furnizori şi a altor datorii din exploatare
+Variatia conturilor datorii cumulate
Încasări şi plăŃi asociate exploatării
-PlăŃi privind dobânzile
-PlăŃi privind impozitul pe profit
+ Fluxul net de numerar din activităŃile extraordinare (diferenŃa
dintre încasări şi plăŃi din activităŃile extraordinare)
II. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃii
+ Încasări în numerar din vânzarea de imobilizări corporale şi active
necorporale
+ Încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri
proprii sau creanŃă ale altor firme
+ Încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor
acordate altor părŃi
+ Încasări din dobânzi şi dividende
- PlăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi
necorporale
- PlăŃi în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri
proprii sau creanŃă ale altor firme
- Avansuri în numerar şi împrumuturi acordate altor părŃi
III. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare

+Încasări în numerar provenite din emisiunea de acŃiuni sau alte
instrumente de capital propriu
+Încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi a
92
altor împrumuturi pe termen scurt sau lung

-PlăŃi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra
acŃiunile întreprinderii
-PlăŃi ale dividendelor către acŃionari
-Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate
-PlăŃile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaŃiilor
aferente unui contract de leasing financiar
Efectele variaŃiei ratei de schimb valutar aferente numerarului şi
echivalentelor de numerar
Fluxuri totale de numerar şi echivalente de numerar
(Creşterea sau descreşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de
numerar)
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei
Datorită structurii şi metodologiei de întocmire a situaŃiei fluxurilor de trezorerie, acest

document permite utilizatorilor situaŃiilor financiare să estimeze capacitatea întreprinderii de a
degaja lichidităŃi, în special din activitatea de exploatare, să previzioneze necesităŃile de lichidităŃi,
precum şi să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor politici
contabile (metode de amortizare a imobilizărilor, metode de evaluare a stocurilor etc.).
Referitor la ratele bazate pe cash-flow, prezentarea detaliată a acestora s-a făcut în

subcapitolul 6.3. „Rate de echilibru financiar”.


Bucureşti;
Bucureşti;
93
Lucrări de verificare
Lucrare de verificare nr. 1
1. Să se analizeze cheltuielile variabile şi fixe la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informaŃii:
- lei -
Nr. crt. Indicatori Programat Realizat

1. Volumul fizic al producŃiei vândute, exprimat în:
1.1. - preŃuri medii de vânzare unitare 4.000.000 4.400.000
1.2. - costuri unitare 3.400.000 3.718.000
2. Volumul fizic efectiv al producŃiei vândute, exprimat în:
2.1. - preŃuri medii de vânzare unitare programate - 4.415.500
2.2. - costuri unitare programate - 3.762.000
3. Suma cheltuielilor fixe 1.020.800 1.144.000
2. Să se analizeze productivitatea medie anuală a muncii pe baza următoarelor informaŃii:

- lei -
1. Cifra de afaceri 6.750.240 7.020.000
2. Număr mediu de salariaŃi 82 80
3. Fondul de timp de muncă (om-ore) 160.720 156.000
4. Număr mediu de zile lucrate într-un an 245 250
5. Productivitatea medie orară a muncii recalculată - 45,50
3. Să se analizeze cheltuielile cu salariile pe baza următoarelor informaŃii:

- lei -
crt.
1. Cifra de afaceri 6.002.100 6.310.200
2. Cheltuieli cu salariile 1.080.378 1.123.215,6
3. Numărul mediu de salariaŃi 76 78
4. Numărul mediu de ore lucrate 1.950 2.000
5. Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu cifră de afaceri - 0,181
recalculate
4. Pe baza indicilor:
Indicele soldului mediu al activelor circulante = 110%
Indicele creditelor pe termen scurt = 108%
Rezultă:
94
a) creşterea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri si a si a ratei medii a

dobânzi;
b) reducerea cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante
si a ratei medii a dobânzi;
c) reducerea numărului de rotaŃii a activelor circulante si a cotei medii de participare a
împrumuturilor la acoperirea activelor circulante;
d) reducerea cotei medii de participare, creşterea numărului mediu de zile necesare unei
rotaŃii a activelor circulante si a procentului mediu al dobânzii;
e) creşterea numărului mediu de zile necesare unei rotaŃii a activelor circulante, a cifrei de
afaceri si reducerea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri.
Indicele cheltuielilor cu materialele = 107%

Indicele costului unitar cu materialele = 102%.
Indicele cheltuielilor materiale =104%
Rezultă:
a) creşterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea în cheltuielile cu materialele şi a
preŃurilor de vânzare medii unitare;
b) creşterea ponderii cheltuielilor cu materialele în cheltuielile materiale şi influenŃa
nefavorabilă a costului cu materialele unitare asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei
cifră de afaceri;
c) scăderea ponderii cheltuielilor cu amortizarea în cheltuielile materiale, creşterea
volumului fizic al producŃiei vândute şi influenŃa nefavorabilă a costului cu materialele
unitare asupra cheltuielilor cu materialele;
d) influenŃa nefavorabilă a costului cu materialele unitare asupra cheltuielilor cu
materialele şi scăderea volumului fizic al producŃiei vândute;
e) creşterea mai rapidă a cheltuielilor materiale faŃă de creşterea costului cu materii prime,
materiale şi servicii prestate de către terŃi
95
Lucrare de verificare nr. 2

1. Să se analizeze profitul pe salariat pe baza următoarelor informaŃii:
- lei -
crt.
1. Cifra de afaceri 5.255.040 5.334.336
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4.204.032 4.000.752
3. Productivitatea medie orară recalculată - 38
4. Număr mediu de salariaŃi 70 72
5. Număr mediu de ore lucrate într-un an de un salariat 1.920 1.960
2. Să se analizeze cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informaŃii:
- lei -
1. Cifra de afaceri 30.000 35.000
2. Cheltuieli materiale 14.000 17.000
3. Cifra de afaceri recalculată - 33.000
4. Cheltuielile cu materialele recalculate în funcŃie de cs şi p’ din - 18.200
perioada precedentă
5. Cheltuielile cu materialele recalculate în funcŃie de cs din - 18.100
perioada curentă şi p’ din perioada precedentă
6. Cm la 1000 lei CA 466,67 485,71
3. Să se analizeze cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informaŃii::
- lei -
1. Volumul fizic al producŃiei vândute exprimat în preŃuri
medii de vânzare unitare 7.500.000 8.000.000
2. Valoarea de inventar a mijloacelor fixe 1.985.600 1.970.200
3. Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe 630.130 696.387
4. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe 115.730 106.587
5. Cota medie de amortizare (%) 10,50 12,50
Indicele productivităŃii medii anuale a muncii = 101%
Indicele productivităŃii medii zilnice a muncii = 103%
96
Indicele productivităŃii medii orare a muncii =105%

Rezultă:
a) scăderea numărului mediu de zile lucrate şi a numărului mediu de ore lucrate într-o zi;
b) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi a numărului mediu de ore lucrate într-o zi;
c) diminuarea numărului mediu de zile lucrate şi o creştere a numărului mediu de ore
lucrate într-o zi;
d) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi o diminuare a numărului mediu de ore
lucrate într-o zi;
e) creşterea numărului mediu de zile lucrate, a numărului mediu de ore lucrate într-o zi şi o
scădere a numărului de salariaŃi.
Indicele Capitalului propriu =109%,
Indicele Activului total = 104%
Indicele Datoriilor pe termen lung = 102% atunci:
Rezultă:
a) Au crescut: rata autonomiei financiare, fondul de rulment, capitalul permanent şi

rata stabilităŃii financiare;
b) Au crescut: rata autonomiei globale, rata autonomiei financiare şi capitalul
permanent şi s-a redus rata de îndatorare a capitalului propriu.
c) Au crescut: capitalul permanent, rata activelor totale, rata autonomiei financiare şi
rata autonomiei globale şi s-a redus rata stabilităŃii financiare;
d) S-a redus rata autonomiei financiare şi au crescut fondul de rulment şi necesarul de
fond de rulment;
e) Au crescut rata stabilităŃii financiare şi rata autonomiei globale şi s-a redus fondul
de rulment.
97

Aef Ii 03022011

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Aef Ii 03022011

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

1

Cursul de “Analiză economico-financiară II” se adresează studenŃilor înscrişi la programul

Cursul „Analiză economico-financiară I” este structurat pe şase unităŃi de învăŃare

Analiza economico - financiară ….. ÎŃi prezintă definiŃia

1. Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL

1.1. Analiza cantitativă a forŃei de muncă

ForŃa de muncă este o activitate specific umană – fizică şi/sau intelectuală,

1.2. Analiza structurală a forŃei de muncă

2. după vechimea în întreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani,....);

1.3. Analiza calitativă a forŃei de muncă

1.4. Analiza mobilităŃii forŃei de muncă

• indicatorii fluctuaŃiei forŃei de muncă.

1.5. Analiza stabilităŃii forŃei de muncă

Sistemul de indicatori utilizaŃi în analiza stabilităŃii forŃei de muncă cuprinde:

• Ponderea vechimii în unitatea analizată în total vechime în muncă (Vt):

ti = numărul de ani vechime

1.6. Analiza utilizării factorului uman

1.6.1. Analiza utilizării extensive a factorului uman

Aprecierea utilizării extensive a factorului uman de care dispune o societate comercială

Analiza statică şi dinamică a timpului de muncă implică utilizarea următorului sistem de

GNTMD = 100 − Gradul de utilizare a fondului de timp max im disponibil

Modificarea timpului de muncă generează consecinŃe la nivelul unui ansamblu de indicatori

1.6.2. Analiza utilizării intensive a factorului uman

1.6.2.1. Analiza productivităŃii muncii

În practică, pentru analiza productivităŃii se utilizează un sistem de indicatori prin care se

Productivitatea muncii este definită de către OrganizaŃia de Cooperare

La nivel macroeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează produsul

La nivel microeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează: producŃia marfă fabricată

În scopul identificării rezervelor de creştere a productivităŃii muncii se impune analiza

AplicaŃie privind analiza productivităŃii medii anuale a muncii

Modificarea productivităŃii medii anuale:

1. InfluenŃa modificării numărului mediu de zile lucrate:

ImportanŃa indicatorului productivitatea muncii la nivel microeconomic este pusă în

∑ qvi × (ti 1 1 − ti 0 ) × csh 0

InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii economice:

• factori fizici şi organici, locaŃia, factori tehnologici;

Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii pot fi sintetizate conform schemei de

Promovarea progresului tehnic Promovarea managementului Rezerve legate de acŃiunea

Dezvoltarea şi modernizarea - Recrutarea şi folosirea raŃională - Factori biologici: vârstă, sex,

- Folosirea completă a timpului de

Figura 1.6-2 Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii

Dacă avem în vedere obiectivul strategic al firmei respectiv maximizarea valorii

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T1-1. În analiza productivităŃii medii anuale a muncii cunoaştem următorii indicatori:

1.6.2.2. Analiza profitului pe salariat

AplicaŃie privind analiza profitului pe salariat

4 • exprimat pe bază de costuri lei 3.742.200,00 4.112.512,00

Modificarea totală a profitului pe salariat

∆g = Wa1 × β1 × (pr' − pr 0 ) = -19.890 lei/sal

∆p = Wa 1 × β1 × (pr" − pr ' ) = 28.607 lei/sal

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T1-4. În analiza profitului pe salariat cunoaştem următorii indicatori:

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 1.

Bibliografia unităŃii de învăŃare 1

1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrărilor în sistemul

2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

2.1.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe

coeficientul ieşirilor de mijloace fixe ( K E ) – evidenŃiază procesul de dezinvestire, fie ca

parametrilor funcŃionali, fie ca urmare a inutilităŃii acestuia în procesul de producŃie

coeficientul mişcării totale ( K MT ) - evidenŃiază fluxurile totale ale mijloacelor fixe în