Você está na página 1de 2

Alexandru DAVILA Vlaicu Voda

Drama istorica „Vlaicu Voda" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale si pentru afirmarea
constiintei nationale. Ideea este ca aceasta lupta trebuie dusa cu iscusinta, pentru ca, dusmanii sunt puternici
si vicleni.

Subiectul trateaza lupta dusa de primii voievozi ai Tarii Romanesti pentna a contracara expansiunea statului
feudal maghiar si a Bisericii Catolice. Romanii condusi de domnul Nicolae Alexandru, ar fi putut invinge pe
maghiari, daca nu ar fi fost tradati. Toata expansiunea maghiara1 in Transilvania s-a facut prin viclenie si
cruzime.

Eroul principal, Vlaicu Voda, este nevoit sa se retraga la Curtea de Arges si sa lase in Ardeal, ca ostateci, pe
sora si pe cumnatul sau. in acelasi timp, el este nevoit sa accepte pe Doamna Clara si pe Baronul Kaliany
care vor •sa transforme Tara Romaneasca intr-un principat vasal regelui maghiar. Doamna Clara cauta sa
profite de neincrederea boierilor in Vlaicu Voda si il constrange sa-i accepte autoritatea si amestecul in
treburile interne ale statului. Vlaicu Voda are nevoie de aliante politice puternice si de aceea vrea sa
casatoreasca pe sora sa Anca, cu craiul sarb Simion Staret. Doamna Clara, pentru a-i rapi sansa unei aliante
cu voievodul sarb, incurajeaza pe Mircea Basarab si chiar anunta casatoria acestuia cu Anca. Domnul se
opune si de aceea Mircea trece de partea Doamnei Clara.•Boierii patrioti nu inteleg sovaielile lui Vlaicu si
faptul ca n-o poate infrunta pe Doamna Clara, care e sustinuta de regatul maghiar, fara un ajutor militar
puternic. La vestea sosirii lui Simion Staret, Vlaicu Voda o sileste pe Doamna Claca sa-si dea pe fata
adevaratele intentii si sa incerce sa-l ucida. Boierii trec de partea lui Voda si-i dau sprijin impotriva
Doamnei Clara. Baronul Kaliany este izgonit de la-curte. Mircea Basarab incearca sa-l ucida pe Vlaicu
Voda, pentru hotararea lui de a o casatori pe Anca cu Simion Staret. Ruman Gruie, il apara si este lovit de
moarte de catre Mircea Basarab. Cand Mircea Basarab ajunge sa inteleaga, ca a fost o unealta manuita de
Doamna Clara, el isi, asuma rolul de de a-l apara cu pretul vietii pe Vlaicu Voda, asa cum a facut-o Ruman
Gruie. Finalul piesei, ni-l prezinta-pe Vlaicu Voda, intr-uh moment de apoteoza, ca domn al Tarii
Romanesti, al unui principat liber si independent.

Vlaicu Voda - este eroul principal al dramei. El este urmasul lui Alexandru Basarab, intemeietorul statului
independent TARA ROMANEASCA. Vlaicu, reprezinta, idealurile de independenta si libertate ale
poporului roman, lupta sa, pentru apararea suveranitatii, integritatii si demnitatii nationale. El este viteaz,
dovedindu-se iscusit in luptele purtate in Ardeal cu nobilii maghiari, un bun conducator militar. El este
rabdator si inteligent, de aceea, actioneaza cu prudenta, manuieste cu multa abilitate masca supunerii fata de
Doamna Clara. El este curajos, tenace, stie sa sufere banuielile si ofensele, de aceea boierii il socotesc las si
tradator de tara. Doar unii dintre boieri vad adevarul iar Costea Musat, ii rosteste: „Nu se poate, se preface:
tace, rabda, dar pandeste/ Si asteapta cu credinta ceasul tainic ce soseste".

Dragostea fata de tara, devotamentul sau fata de popor, il indeamna sa actioneze, cu mult tact, sa-i convinga
pe boieri de adevaratele lui intentii, sa gaseasca mijlocul, prin care sa scoata tara din impas fara jertfe:
„Sfant se face orice mijloc pentru-a tarii aparare/ Si ca tara mi-am scapat-o, jur aici pacatul mare". Aceasta
dragoste fata de tara ii da, clarviziunea politica, iscusinta de a iesi din incurcatura. El stie s-o sileasca pe
Doamna Clara sa-si dea pe fata adevaratele intentii, planurile ei de tradare a tarii.

Vlaicu arata un respect adanc fata de datina, ca lege nescrisa a neamului si a tarii: „Datina e legatura/ Sfanta
intre domn si tara". De aceea , el vede in Ruman Gruie, intrupate, trasaturile poporului roman: „Caci prin
tine, biet Rumane Gruie, fost-au intrupate/ insusirile de suflet in popor adanc sapate". Din aceasta cauza, el a
fost pentru Vlaicu Voda: „Singurul statornic reazem ce-am avut in tara mea". Poporul roman, este statornic,
tace, sufera, si crede in domnul tarii: „El ce sufera, ce tace, ce iubeste si ce crede/ Far-a cerceta, in domnul,
pus de datina, Mikede" El, Vlaicu, vede si prezinta lupta pentru neam". De aceea, tara este comparata cu un
rug, iar poporul roman, cu un lant de mucenici: „Si de cand aceasta tara nu e, vai! decat un rug/ Unde
mucenicii nostri, muritori intr-o credinta/ Mostenire-si lasa vlaga si nadejdea-n biruinta".

Drama se transforma in final intr-o meditatie pe tema destinului uman, pe care o realizeaza eroul principal,
Vlaicu Voda.

Drama „Vlaicu Voda" este romantica pentru ca Vlaicu Voda este erou exceptional si actioneaza in
imprejurari exceptionale. in acest sens, in discursul sau, el arata felul in care tara poarta ranile facute de
dusmani: „Despicate de cu veacuri, ranile-i sunt inca .crunte!/ Sabie si foc, din vale, din deal sabie si foc!/
Ani de groaza si de sange mult! De liniste, deloc!" Din aceasta cauza, tara este vazuta ca o mama, care
plange pentru fiii ei: „Si murind saruta sanul tarii mume, caci ii doare/ Plansul ei batran pe-obrajii inc-a unui
fiuce-i moare!" Peste tot el vede acel rug pe care se tot urca mucenicii neamului romaneasc de-a lungul
timpului. „Rug pe care se tot urca. nesatui mostenitori/ Ucenicii biruintei amanate - atatea ori".

Domnul este un exponent al neamului, un reprezentant al constiintei nationale, un purtator al crucii


neamului:, lata chinurile roastre, si cu ele doruri, vise/ Pe mosia stramoseasca-n lung si-n lat, cu sange
scrise! lata chinurile mele, ale unui domn roman". Durerile domnului sunt ale destinului national.

Tema.eroii conflictul, subiectul, au la baza sentimentul dragostei fata de tara, pe care-l traiesc voievodul,
boierii, poporul, adica acei ce inrosesc cu al lor sange, cerul si ogorul: „Rosul focului pe ceruri, rosul
sangelui pe-ogor".

Exaltarea trecutului glorios ca tema romantica, avea ca scop trezirea sentimentului patriotic intr-un moment
critic, adica inainte de sangerosul an 1907 si de razboiul mondial. in piesa, mai gasim si o serie de procedee
romantice, cum ar fi alcatuirea cuplurilor de eroi pe contrast. Vlaicu Voda - Doamna Clara, Ruman Grufe -
Kaliany. Pretuirea datinii, a culturii populare, este o trasatura a esteticii romantice si dadea o subtila replica
dinastiei de Hohenzolem in umbra careia s-a infiltrat catolicismul si prezenta strainilor in structura
neamului.

Drama „Vlaicu Voda" este scrisa in versuri culte, de 14 - 15 silabe, intr-un limbaj poetic cu multe elemente
de stil, ca intrebari retorice, exclamatii, repetitii. Se utilizeaza si aluzia la textul Sfintei Evanghelii, pentru a
discuta indoiala boierilor in domn: „Pentru toti, candva, cocosul lui San Petrii a cantat".

Alexandru Davila stie sa utilizeze termenii rari, cu care sa dea culoare de epoca: hotnogul, pristavii,
papistasa, kralul, letopiset, pogribanie, gergul.

Cea mai profunda functionalitate in constituirea limbajului poetic il au metaforele, simbolurile si


metonimiile. Dintre metafore, remarcam pe cele care au o deosebita expresivitate: „Rugul vitejiilor romane",
„ranile de veci deschise", „lanturilor faurite pentru noi de Doamna Clara".

Metonimiile au, rolul de a spori, capacitatea de transmitere a neajunsului patriotic, „lata zorile ce-n neguri le
zaream doar tu si eu". Ele au sensul de a evidentia trairile eroilor. „Suntem doua inimi crunte", „aceleasi
ganduri negre ni se zugravesc pe frunte". Alte motonimii surprind intelegerea momentului istoric: „Vad cum
dragostea lui Staret infasoara tara mea", „Rosul focului pe ceruri, rosul sangelui peogdr".

Simbolurile creeaza prin forta lor de sugestie un camp de sensuri care asociaza mituri, corespondente, idei:
„Doamne, pentru neamul nostru, pregatit-a o-nviere". in toate aceste versuri gasim parca o dezvoltare a
baladei stramosilor, in care Alexandru Davrla isi exprima profunda sa admiratie fata de stramosi; „Dormiti
in morminte tacute/ Sub damburi sadite cu flori/ Sub panza curatei ninsori/ Sub umbreie linistei mute".