Você está na página 1de 9

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI Contractul nr: 348 / 08. 12. 2006 Proiect P.S. 7.1.4.

Cercetri de optimizare a acvaculturii intensive i superintensive n spaii controlate. Contractor: I.C.D.I.M.P.H. Horting - Bucuresti Parteneri: I.C.D.E.A.P.A. - Galati, Societatea Ecologica Aquaterra, S.C. Kaviar House S.R.L. Faza I: Stabilirea soluiilor tehnice de optimizare a sistemelor tehnologice de cretere intensiv n spaii controlate si dezvoltare logistica baza materiala. Scopul acestui proiect de acvacultura este cercetarea, demonstrarea si dezvoltarea posibilitatilor de realizare a unui sistem integrat de productie ecologica in serele horticole, format prin integrarea acvaculturii ca sursa de substante nutritive in cultura horticola si integrarea culturii horticole ca filtru biologic si mecanic in acvacultura. Prin integrarea celor doua sisteme de cultura se realizeaza optimizarea economica a fiecaruia dintre acestea luat individual. Astfel, pentru cultura pestilor se realizeaza o economie considerabila prin eliminarea cheltuielilor de investitie si exploatare generate de filtrarea apei in filtre mecanice si biologice iar pentru cultura horticola hidroponica prin eliminarea cheltuielilor de investitie si exploatare generate de alimentarea culturii cu substante nutritive. Metoda folosita pentru realizarea acestui sistem integrat se bazeaza pe transformarea succesiva a amoniacului si nitritilor de catre bacteriile Nitrosomonas si Nitrobacter in nitrati care asigura cresterea plantelor, fig.1. Metoda consta in folosirea apei incarcata cu aminoacizi, proteine, grasimi, carbohidrati, fosfor, fibre nedigerate, uree, amoniac si nitriti proveniti din dejectiile pestilor si furaje nedigerate sau neconsumate, pentru irigarea si fertilizarea culturii horticole in sistem hidroponic, colectarea apei epurata la trecerea prin cultura hidroponica si reintroducerea in bazinele de crestere a pestilor.

Recirculare apa epurata biologic

Pesti cu valoare economica ridicata


produc amoniac in urina si fecale

Nitrosomonas
consuma amoniacul si il converteste in nitriti

Nitrobacter
consuma nitritii si ii converteste in nitrati

Cresterea plantelor
plantele folosesc nitratii pentru crestere

Fig.1. Transformarile care au lor in procesul recircularii apei in sistemul acvacultura - cresterea plantelor

La noi in tara sisteme integrate de acvacultura si horticultura in spatii controlate (sere) nu au fost realizate pana in prezent, astfel incat cercetarile care se efectueaza in cadrul proiectului au caracter de pionierat si vor constitui baza dezvoltarii acestui domeniu in Romania In strainatate, asemenea sisteme au fost realizate din ratiuni de natura economica, ecologica, sociala, s.a., pornind de la avantajele pe care acestea le produc prin adaugarea unei noi surse de subzistenta la nivelul fermelor familiale, crearea unui sistem de productie agricola nepoluant, dezvoltarea unui nou tip de activitati comerciale, etc. Cateva din aceste sere in care functioneaza de mai multi ani sistemul integrat al celor doua tipuri de cultura: acvacultura si cultura plantelor sunt prezentate in imaginile urmatoare:

Sistem integrat de acvacultura si cultura hidroponica de salata si plantr aromatice intr-o sera de capacitate mica din Australia

Bazine acvacultura

Sistem integrat de acvacultura si cultura hidroponica de rosii intr-o sera din Alberta, Canada

Sistem integrat de acvacultura si cultura hidroponica intr-o sera de capacitate mica din Statele Unite ale Americii.

Sistem integrat de acvacultura si cultura hidroponica intr-o sera de capacitate medie din Statele Unite ale Americii.

Sistem integrat de acvacultura si cultura hidroponica intr-o sera de capacitate mare din Statele Unite ale Americii.

Realizarea unor sisteme similare in Romania impune dobandirea unei experiente proprii in domeniu, solide, care sa permita elaborarea documentatiei tehnice bazata pe cunoasterea stiintifica a proceselor care au loc in sistemele respective. Pentru aceasta este necesara construirea unui model experimental, flexibil, care sa permita asocierea in diferite scheme tehnologice a instalatiilor si echipamentelor care compun aceste sisteme, astfel incat cercetarile asupra diferitelor variante constructive sa poata fi efectuate fara a face investitii noi. Deoarece o pondere mare in cheltuielile de investitie o are constructia serei si achizitionarea suprafetei de teren aferenta, iar in prezent majoritatea serelor care exista in Romania nu mai sunt exploatate si sunt intr-o stare avansata de degradare, asa cum rezulta si din imaginile urmatoare, s-a ales varianta realizarii modelului experimental intr-o sera existenta pentru ca rezultatele obtinute sa poata fi implementate fara modificari constructive suplimentare.

Geamuri sparte in proportie de 85% Instalatia electrica distrusa in proportie de 90%

Instalatia de incalzire ruginita, cu depuneri de piatra la interior si nefunctonala

Elementele pe care proiectul le antreneaza pentru atingerea scopului propus, oameni, pesti, plante, informatii stiintifice si tehnice, echipamente si instalatii, utilitati, informatii, s.a., formeaza un sistem complex, a carui componen si cai de comunicare sunt prezentate in fig.2, si constituie in acelasi timp cauzele realizarii sau a non-realizarii obiectivului propus , asa cum rezulta din diagrama cuza-efect (Ishikawa) din fig. 3. In prima faza a elaborarii proiectului au fost stabilite solutiile tehnice de optimizare a sistemelor tehnologice de crestere intensiva si suprintensiva in spatii controlate a pestilor in sistem integrat cu productia horticola, care au fost inglobate in schema de principiu a modelului experimental, fig. 4, pe baza careia se va elabora proiectul de executie si constructia acestuia. Realizarea modelului experimental se va face in serele existente la ICDIMPH Horting Bucuresti, unde, in urmatorii ani, se vor efectua si cercetarile complexe care vor pune bazele instructiunilor tehnologice pentru implementarea sistemelor integrate de acvacultura si cultura horticola in spatii controlate, la nivel de ferma sau gospodarii taranesti in scop de subzistenta sau comercial.

BAZA DE DATE Inginerie sere Inginerie horticola MANAGEMENTUL DATELOR SI INFORMATIILOR

CONCLUZII, RECOMANDARI, DISEMINARE

Biologie - ihtiologie SUBSISTEME STIINTIFICE SI TEHNICE DE IMPLICARE IN PROIECT

MANAGEMENTUL MODELARII, SIMULARII, EXPERIMENTARII

Inginerie acvacultura Biochimie, microbiologie acvacultura Chimie, biochimie - mediu

MANAGEMENTUL SUBSISTEMELOR FIZICE

SUBSISTEME FIZICE

Econometrie

AMPLASAMENT GEOGRAFIC

ECHIPAMENTE SI INSTALATII

RESURSE (apa, energie electrica, etc.)

STOCUL PISCICOL

STOCUL HORTICOL

INSTALATII HIDROPONICE

ECHIPAMENTE CRESTERE PESTI - Echipamente reproducatori - Echipamente incubare icre - Echipamente crestere larve - Echipamente crestere

INSTALATII TRANSPORT APA - Sursa - Evacuare - Pompe - Conducte - Canale - Distribuitori - Colectori - AMC

ECHIPAMENTE TRATARE APA

INSTALATII CLIMATIZARE

Populatii de pesti

Specii, soiuri, hibrizi

- Instalatie prin flotatie - Instalatie cu film - Canale, paturi, etc. - Echipamente recoltare - Auxiliare

- Bazine,rezervoare - Oxigenatoare - Scrubere - Schimbatoare de caldura - Filtre mecanice - Filtre chimice - Filtre biologice - AMC

- Ventilatoare - Baterii incalzire - Baterii racire - Instalatie frigorifica - Turnuri de racire - Umidificatoare - Tubulatura vent. - AMC

Loturi de pesti

Loturi de cultura

Fig.1. SISTEMUL PROIECTULUI P.S. 7.1.4. - "Cercetari de optimizare a


acvaculturii intensive si superintensive n spatii controlate" si caile de comunicare a datelor si metodelor intre subsistemele componente

ECHIPAMENTE SI INSTALATII
Oferta si pretul echipamentelor necesare Instalatii hidroponice

CALITATEA APEI
SO42-

CULTURA HORTICOLA
Stocul horticol (specii, soiuri loturi de cultura) plantelor cu sistemul conventional Nutritie - compozitie, doze, etc.

CRESTEREA PESTILOR
Stocul piscicol (populatii, loturi de pesti) Raspunsul pestilor la stimuli

Continutul de oxigen solvit Continutul de amoniac, nitriti, nitrati Continutul de CO2 Continutul de fenoli Continutul de metale grele

Compozitia hranei

CO32+ Compararea cresterii H2S

Microclimatul

Echipamente acvacultura

Programul de hranire Calitatea apei Cantitatea de hrana

Instalatii alimentare - evacuare apa

pH CBO5

HCO3 PO4
3-

Microclima t

Instalatii tratare - epurare apa

Cl Ca
+2

Fe total Substratul de cultura


hidroponica

Temperatura apei Densitatea pestilor in bazine

Mg2+

Instalatii climatizare sera

Boli si daunatori

Eficienta incalzirii Parametri climatici ai zonei Eficienta racirii Poluarea generala specifica zonei Eficienta iluminarii Utilitati (apa, retele electrice, gaze, termice, canalizare, efluenti, etc.) existente in zona Umiditatea aerului

Aparatura de laborator

REALIZAREA SI OPTIMIZAREA SISTEMELOR INTEGRATE DE ACVACULTURA SI CRESTERE A PLANTELOR IN SERA


Calificarea si competenta personalului de intretinere exploatare

AMC - echipamente si instalatii

Verificare metrologica aparatura Intretinere aparatura

Motivarea salariala a personalului din intretinere si exploatare Cursuri de pregatire personal de intretinere si exploatare

Eficienta ventilarii Metodologii de masura si control

MEDIU

MICROCLIMATUL IN SERA

APARATURA DE MASURA SI CONTROL

PERSONALUL

Fig. 4: Principalele cauze care influenteaza realizarea sistemelor integrate (diagrama Ishikawa cauza-efect)
Copyright C. Bulbuc, dec. 2006

REZERVOR APA CURATA

CULTURI HORTICOLE IN SISTEM HIDROPONIC

OXIGENARE INCALZIRE / RACIRE

DEGAZARE

FILTRARE FILTRARE BIOLOGICA MECANICA

REZERVOR ACUMULARE APA EPURATA

POMPA

REZERVOR ACUMULARE

BAZINE JUVENIL (1 - 3 ani) / ADULTI

POMPA REZERVOR ACUMULARE POMPA

BAZINE LARVE / PUI

Fig. 4 Schema de principiu a modelului experimental de acvacultura integrata intr-un sistem de cultura hidroponica in spatii controlate

SURSA DE ALIMENTARE CU APA

POMPA

Você também pode gostar