EXERCIII PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2010 - CATEGORIA II : AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT

1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate

asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

2. Definiti auditul intern

Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.

3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative
c) fara asigurare n cazul examenului limitat, opinia este exprimata sub forma unei asigurari negative, adica nu au fost constatate fapte n necon-formitate cu criteriile corespunzatoare acestei examinari.

4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite b) nu exprima nicio asigurare c) nu exprima nici o opinie
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El ntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate; utilizatorii raportului sunt cei care evalueaza procedurile puse n lucru si constatarile facute de auditor si trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. ntr-o astfel de misiune, auditorul pune n lucru proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Destinatarii raportului trag ei nsisi concluziile din lucrarile auditorului. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru, caci tertii,

5. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective

b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile, si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.

6. O misiune de audit statutar are drept obiectiv a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare b) exprimarea de catre auditor a unei opinii c) certificarea situatiilor financiare
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine fidela" sau prezinta n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.

7. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern. 8. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.
Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii. REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementrile contabile romanesti prevd, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt: -principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; -principiul permanenei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea

elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; -principiul continuitatii activitatii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitatii; -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer; -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; -principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele 10. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent
Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: - experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii; - presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate); - natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate); - factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile; - situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile anterioare sau estimri; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri; - nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului

11. Definiti si exemplificati riscul legat de control

Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntro categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de

operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: - sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. - evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.

12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare

Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor. Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit. Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit. Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers. Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete; atunci auditorul va putea: - s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare; - s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii.

13. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un chestionar pentru evaluarea controlului intern 14. In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru consilierul juridic. 15. In vederea evaluarii riscurilorde piata intocmiti un chestionar pentru personalul de marketing.

16. Exemplificati riscurile legate de IT.

Securitatea informatiei este de asemenea importanta in masura in care incapacitatea in procesarea informatiei sau siguranta sistemului IT pot duce la pierderi. De aceea, companiile de asigurari ar trebui sa creeze mijloace prin care sa gestioneze riscurile de securitate a informatiei. Astfel, informatia trebuie accesata numai de catre persoane cu autorizare corespunzatoare, prin filtre de protectie si restrictii de intrare in sistem (confidentialitate). Siguranta exactitatii si integritatii introducerii informatiei si a procesarii acesteia, disponibilizarea datelor, la cerere, in orice moment numai persoanelor autorizate precum si invalidarea respingerii actiunilor persoanelor autorizate, constituie elemente tot atat de importante.

17. Definiti termenul de prag de semnificatie.

In general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglosaxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

18. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nunumai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru acontinua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data bilantului.Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii s-auasigurat ca:a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare;sib) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare lacontinuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiiledisponibile; si avand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentiedeosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca sis adocumenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-si continuaactivitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toateinformatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului. Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatiiastfel:1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si alebilantului (daca exista). Se analizeaza si se documenteaza: rentabilitatea evolutia fluxurilor de numerar2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum: comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti; probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sacontinue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificate sau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate; vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatiiactivitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor financiare?Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directoriiprezentarile adecvate?)Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentarisuplimentare in raportul de audit?suplimentare nraportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirile la raportul de audit).5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, auluat nconsiderare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?Dac nu: S-a menionat aceasta n raportul directorilor?

19. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei. 21. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?
Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.

22. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele: - inspectia inregistrarilor si a documentelor - inspectia imobilizarilor corporale - observarea
- investigarea - confirmarea - recalcularea - reefectuarea - proceduri analitice

23. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
Raspuns : a,b,c

24. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea si cantitatea probelor de audit ?
Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora. Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare

25. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului?
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: -cunoasterea globala a intreprinderii ; -examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; -examenul competentei; -contactul cu fostul auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fisa de acceptare a mandatului.

26. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa de orientare si planificare a audituluin statutar
In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: 1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii 2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative 3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4.Elaborarea programului de munca

27. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se pot referi la : Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate)

28. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi: a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv; un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniul clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale; a potentiala angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale.

29. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile convingeri.
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; - a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nentelegerilor cu terte parti.

30. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism.
Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia,

cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului. Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fi exhaustive, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta di recta si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/ societatii cu un client al acestora; acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.

31. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate unor actiuni de intimidare.
Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot fi: amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a nlocui un membru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.

32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul?
Constau n: aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare) corecta; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;

 structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi supuse consiliului de administratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie. Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privind independenta. Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii. n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta. Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune.

33. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor /societatilor?
Astfel de masuri constau n: importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit, servicii conexe si alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public; politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil; politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta; politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate; politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client. modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client;

 politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat; comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea includ si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe; consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; rotirea personalului cu functii de conducere; comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute; politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clienului; implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate; eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

34. In ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau reglementari?
Constau n: cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie; cerinte de educatie (formare) continua; standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare; control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit; legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor contabili.

35. Selectarea si abordarea politicilor responsabilitate: a) auditorului b) conducerii societatii c) conducatorului compartimentului contabil

contabile

adecvate

este

36. Exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare auditate este responsabilitatea a) Auditorului intern b) Auditorului extern c) Contabilului sef 36. Caracteristicile fraudei- prezentare si exemplificare.

37. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la auditarea situatiilor financiare. 37. Prezentati etapele misiunii de certificare. 38. Prezentati continutul raportului de certificare. 39. Intocmiti intr-o maniera succinta un plan de misiune de audit statutar pe care urmeaza sa o realizati la o societate comerciala.
I.Prezentarea ntreprinderii: - Denumirea - Sediul social - Capital social si acionari - nregistrare

- Scurt istoric - Consideraii succinte privind obiectul de activitate, piaa, concurena II. Informaii contabile: - Bugete i conturi previzionale - Particularitile sistemului contabil - Principiile contabile; permanene; comparabi-liti plurianuale III. Definirea misiunii: - Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. - Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni nntreprindere IV.Sisteme si domenii semnificative: - Prag de semnificaie - Funcii i conturi semnificative - Zone de risc identificate - Controale semnificative pe care ne putem sprijini V.Orientarea programului de lucru: - Aprecierea controlului intern - Lucrri deosebite - Confirmri de obinut (interne i externe) - Inventare fizice - Asisten de specialitate necesar (informatic,fiscalitate etc.) - Documente de obinut VI. Echipa si bugetul VII. Planificarea - Repartizarea lucrrilor - Datele interveniilor pe etape - Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i altedocumente ce urmeaz a fi emise (cu datele-limit)

38. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare sectiune.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

39. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare sectiune.
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: mai buna organizare i control ale misiunii; documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori; justificarea opiniei emise i redactarea raportului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

40. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint. 41. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit . 42. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare .
Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau

n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; reguli de pruden; regulile referitoare la inventarieri; reguli de inere a registrelor i a contabilitii; existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii.

Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil. Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante

i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.

43. Tehnici de contrul pentru obtinerea elementelor probante prezentare si exemplificare.

44. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate

comerciala ,din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ?
Auditorul va formula o opinie defavorabila mentionand ca acest fapt nu este conformprincipiilor contabile si incidenta acestuia asupra situatiilor financiare nu dau oimagine fidela a situatiei financiare a societatii. Potrivit prevederilor Codului Fiscal, art.22 (1) contribuabilul aredreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, astfel: lit.c) din art.22: provizioanele constituite in limita unuiprocent de 20% incepand cu data de 01.01.2004, 25% incepand cudata de 01.01.2005 si 30% incepand cu data de 01.01.2006 din valoarea creantelor asupra clientilor inregistrate de catrecontribuabil, care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:1.sunt inregistrate dupa data de 01.01.20042.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 dezile de la data scadentei3.nu sunt garantate de o alta persoana4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliata contribuabilului5.au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabilului li.j) din art.22 : provizioanele constituite in limita unuiprocent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilorinregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc cumulativeurmatoarele conditii:1.sunt inregistrate dupa data de 01.01.20072.creanta este detinuta la o persoana juridical asupracareia este declarata procedura de deschidere a falimentului,pe baza hotararii judecatoresti prin care atesta aceasta situatie3.nu sunt garantate de o alta persoana4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliata contribuabilului5.au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabiluluiIn acest caz auditorul exprima opinie contrara formulate astfel: Am fost angajati sa auditam bilantul anexat al entitatii X la datade 31.12.N, precum si contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul incheiat. Aceste situatii financiaresunt responsabilitatea managementului entitatii X. Am desfasuratauditul

in concordanta cu (referire la cadrul de raportare). Inopinia noastra, datorita efectelor aspectelor discutate in paragraful precedent, situatiile financiare nu prezinta o imagine fidele a pozitieifinanciare a entitatii X la data de 31.12.N, a rezultatelor dinexploatare si a fluxurilor de numerar pentru anul incheiat la datarespective si nu sunt in conformitate cu..( referire la statutele sau prevederile legale)

45. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula?
Auditorul va formula o opinie cu rezerve mentionand ca nu a putut participa lainventarierea anuala deoarece a fost numit auditor ulterior datei inventarului.(asta incazul in care poate controla procesul inventarierii prin alte procedee)

46. Constatati ca societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu terenuri si cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul 2007de catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile financiarela 31.dec 2009 la valoarea reevaluata la 31 dec 2007.Cum abordati aceasta problema in cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului 2009? 47. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/ 2005 nu ati identificat elemente care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati un raport de audit fara rezerve respectand continutul ISA 700(Raportul auditorului independent asupra unui set complet de situatii financiare de uz general). 48. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/2005 ati identificat aspecte care nu afecteaza opinia auditorului, redactati un raport de audit modificat respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit ). 49. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/2005 ati identificat aspecte care afecteaza opinia auditoruluica urmare a limitarii ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului sau ca urmare a faptului ca exista un dezacord cu conducerea in ceea ce priveste caracterul acceptabil al politicilor contabile selectate ,metoda aplicarii acestoara sau caracterul adecvat al informatiilor furnizate in situatiile financiare , redactati un raport de audit modificat

respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit).

50. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar. Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nu numai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru a continua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data bilantului. Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii sau asigurat ca: a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare; si b) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare la continuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela. Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile disponibile; si avand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentie deosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca sis a documenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-si continua activitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului. Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel: 1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale bilantului (daca exista). Se analizeaza si se documenteaza: rentabilitatea evolutia fluxurilor de numerar 2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit. 3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum: comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti; probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificate sau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate; vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor;

- contingente si angajamente privind capitalul. 4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii activitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor financiare? Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directorii prezentarile adecvate?) Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari suplimentare in raportul de audit? suplimentare n raportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirile la raportul de audit). 5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, au luat n considerare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare? Dac nu: S-a menionat aceasta n raportul directorilor? Sunt necesare explicaii sau prezentri suplimentare n raportul de audit? 6.Se analizeaz confirmrile ce trebuie incluse n scrisoarea de confirmare a declaraiilor. Scriei o sintez a factorilor analizai, prezentnd judecile emise, opinia privind ncadrarea societii n principiul continuitii activitii i impactul asupra situaiilor financiare.

51. Simulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor. 52. Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie. 53. Simulati o misiune de examen limitat asupra creantelor. 54. Simulati o misiune de examen limitat asupra proprietatii . 55. Simulati o misiune de examen limitat asupra angajamente si datorii contingente . 56. Simulati o misiune de examen limitat asupra imprumuturilor de platit. 57. Simulati o misiune de examen limitat asupra evenimentelor ulterioare. 58. Simulati o misiune de examen limitat asupra tranzactiilor cu partile afiliate. 59. Simulati o misiune de examen limitat asupra impozitului pe profit si alte impozite. 60. Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizind trei metode de esantionare.

61. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N: - venituri totale = 50.000 lei; - cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembire); - cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei; - impozitul pe profit platit = 2.000 lei; - venituri din dividende = 2.000 lei; - venituei din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei; - cheltuieli de protocol = 100 lei (limita de deductibilitate 2%); - cheltuieli cu sponsorizari = 450 (limita de deductibilitate 0.3%); - cheltuieli privind amenzile i penalitati datorate statului = 2.000 lei; Conform Legii 571/2003; cota de impozit pe profit = 16%; In calitate de auditor care este soldul contului 441 i inregistrarea impozitului pe profit in luna decembrie?
Cheltuieli de protocol deductibile: Baza de calcul = venituri impozabile cheltuieli aferente veniturilor impozabile cheltuieli de protocol cheltuieli cu impozitul pe profit = 44.000 40.000 100 5.000 = 9.100 lei Cheltuieli protocol deductibil = 9.100 * 2% 182 lei, rezulta cheltuieli de protocol 100 lei deductibile Profit impozabil = venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = 50.000 40.000 2.000 4.000 + 450 + 5.000 + 2.000 = 11.450 Impozit pe profit = 11.450 * 16% = 1.832 Cheltuieli cu sponsorizarea: - 0.3 * CA = (50.000 2.000 4.000) * 0,003 = 132 lei - 20% * impozitul pe profit = 1.832 * 20% = 366 lei, rezulta ca impozitul pe profit se va diminua cu 132 lei. Impozit pe profit cumulat = 1.832 132 = 1.700 lei 691 Sold D 441 300 lei = 441 3.300

62. O societate prezinta urmatoarea situatie: Contractele de constructie 20.000 lei, din care garantii acordate 2.000 lei; Marfuri pret de achizitie 10.000 lei; adaos comercial 2.000 lei;

Minusuri la inventare - 500 lei; Contracte cu vanzarea in rate 10.000 lei; rate incasate 2.000 lei; rate neincasate 8.00 lei; dobanda 500 lei; Avize de expeditie pret de vanzare cu TVA 3.570 lei; Bonuri fiscale 238 lei; Auditorul a verificat TVA neexigibil calculat de entitate i a ajuns la consluzia ca este corecta suma determinata. Care este TVA-ul neexigibil calculat?
a. TVA = 24% % = 404 22.320 231 18.000 4426 4.320 404 = 167 2.000 4428 = 4426 480 lei TVA neexigibil (ct.4428) b. Calcul pre cu amnuntul cu TVA = Cost achiziie + Adaos comercial + TVA neexigibil TVA neexigibil = ( cost de achiziie + adaos comercial) x 24%= = (10.000 + 2.000) x 24% = 2.880 lei TVA neexigibil (ct.4428) % = 401 371 4426 4428 = 4426 2.880 lei c. Minusuri la inventariere = 500 lei TVA neexigibil aferent minusurilor la inventariere = 500 x 24% = 120 lei d. 461 = % 13.020 758 10.000 472 500 4427 2.520 4427 = 4428 2.520 lei ncasare 2.000 lei x 24% = 480 lei => 4428 = 4427 480 lei => 4428 = 2.520 480 = 2.040 lei sau (8.000 + 500) x 24% = 2.040 lei TVA neexigibil e. Pre vnzare cu TVA = 3.570 lei (avize de expediie) => ct. 4428 = 3.570 lei 418 = % 707 4428 3.570 lei f. Bonuri fiscale n valoare de 238 lei, la acestea se calculeaz TVA neexigibil n cazul n care se primete doar bonul fiscal urmnd apoi s se primeasc factura. % 302 4426 = 401 238 192 46

4428 = 4426 4426 = 4428 46 D 4428 480 2.880 120 480 46 4.006 Sold C: 2.084 lei

46 2.520 3.570

lei dup C_

TVA emiterea

neexigibil facturii

6.090

63. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru un nr de 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala i Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati?
421 = 4312 760 (8000 * 9.5%) 421 = 4312 333 (3500 * 9.5%) 421 = 4312 561 (5900 * 9.5%

64. Un salariat pleac n delegaie cu maina firmei timp de 5 zile. Acesta primete ca diurna suma de 60 lei/zi. n plus primete un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre decontare urmtoarele documente: bonuri fiscale n valoare de 60 lei igri; 25 lei butur; 20 alimente; 1 factura de la hotel pe care intr cazare 400 lei; mic dejun 100 lei i parcare 50 lei; 2 facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei; 3 facturi de la restaurant pentru o cin cu parteneri de afaceri 200 lei; 4 bonuri benzin 300 lei, din care justificat 220 lei. Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati ca societatea a procedat bine ? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta.
Se admit la decontare urmatoarele cheltuieli: - cheltuielile pentru diurna (art.2, art.9) in valoare de 300lei(5zileX60lei/zi) - cheltuieli cu cazare si mic dejun (art.32) in valoare de 500 lei

- taxa pentru parcare (art.29) in valoare de 50 lei, conform prevederilor HGnr.1860/2006 privind obligatiile si drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasariiin cadrul localitatii in interes de serviciu - cheltuielile cu combustibil justificat in suma de 220lei, conform, prevederilor Decretului nr. 209/1976 privind Regulamentul operatiunilor de casaTotal cheltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.070lei iar platasuplimentara catre salariat este in suma de 70lei.

Teme de referat 1. Auditul financiar al imobilizarilor: obiective, riscuri, proceduri 2. Auditul financiar al stocurilor: obiective, riscuri, proceduri
Evaluarea stocurilor are ca obiective concluzii asupra :- minimului dintre valoarea netarealizabilasi costul lor;- modul de determinare a costului la iesirea lor pentru productie: FIFO,costul mediu ponderat, costul standard;- verificarea valorii contabile de intrare (facturi de cumparari, calculatiacosturilor prestabilite si postcalculul).Testele de detaliu i-au permis auditorului sa constate daca intrarile si iesirile destocuri au fost corect contabilizate si apartin exercitiului curent, astfel incatele sa fie corect evidentiate si evaluate la bilant.De asemenea, stocurile aflate la terti pe baza inventarierii si cele primite de la tertiau fost excluse din situatiile financiare si compararea evidentelor contabile cureflectarea lor in activul bilantier.Auditorul verifica daca toate stocurile au fostidentificate si incluse in activul bilantier (exhaustivitatea), daca toate stocurile au fostcorect evidentiate in vederea evaluarii de bilant (exactitate), daca costul stocurilor afost corect calculat prin metoda de evaluare acceptatade procedurile interne aleconducerii.Auditorul verifica daca toate sumele sunt incluse in situatiile financiare sicorespund cu evidentele contabile. Aceste stocuri regasite in activul bilantier trebuie sa existe si fizic (existenta).Se verifica daca stocurile au fost inregistrate in perioada contabila corecta(independenta exercitiilor).Stocurile cu o miscare lenta sau fara miscare au fost corect evaluate, lavaloarea neta realizabila (evaluare).Auditorul trebuie sa valideze daca toate stocurile firmei sunt incluse inactivul bilantier al societatii auditate. In baza etapelor anterioare, auditorul, prinprocedurile de control, se asigura daca gestiunea si contabilizarea stocurilor aufost supuse controlului intern permanent.Testele de control i-au permis auditorului sa observe analiza variatiilor fatade planul de productie cu explicatiile aferente, verificarea periodica a conditiilor de depozitare, modul cum stocurile sunt pastrate in locatii sigure, precum sipersoanele gestionare autorizate care raspund de securitatea lor.Inventarierea fizica periodica sau continua a stocurilor, reconciliereasoldurilor din evidentele contabile cu foile de magazie ii permit auditorului, pebaza testelor de control efectuate in cadrul procedurilor de control intern, satraga concluzii cu privire la gradul rezonabil de asigurare caacestea sunt reflectatecorect in bilant.Indicatorii specifici cu privire la stocuri, viteza de rotatie ii permit auditorului saconstate eventualele discrepante in fluctuatiile lunare si anuale fata de perioadeleprecedente.

3. Auditul financiar al decontarilor cu tertii: obiective, riscuri, proceduri

Auditarea conturilor la terti in bilantul contabil are ca obiective:- concordanta balantelor conturilor analitice cu conturile sintetice.- toti debitorii au fost inclusi in situatiile financiare (exhaustivitate).- soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate si inregistratein mod corect (exactitate), iar sumele cuprinse in activul bilantier suntconforme cu cele din inregistrarile contabile.- balantele conturilor analitice, asigurandu-se de concordanta lor cuconturile generale, sintetice;- un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului.Auditorul analizeaza (de obicei, prin sondaj) soldurile conturilor de tertiplecand de la documentele si informatiile contabile puse la dispozitia sa.El cere sa se procedeze la efectuarea corecturilor pe care la gasestenecesare.- la data bilantului debitorii exista in mod real (existenta).- toate tranzactiile cu clientul, vanzarile, titlurile de valoare si incasarile aufost inregistrate in perioada corecta (independenta exercitiilor). Toateplatile in avans au fost corect calculate si evidentiate astfel incat toatecheltuielile se fac reflectate in aceeasi perioada de contabilizare cuserviciile primite.- evaluarea corecta a creantelor cuprinde sumele nete ce urmeaza a fiincasate. Provizioanele pentru clienti incerti, rabaturi si remise,risturne, bunuri returnate sunt corect evidentiate si nu sunt mari.- toti debitorii cuprinsi in bilant reprezinta creante asupra clientilor. Deasemenea, auditorul trebuie sa verifice daca platile in avans, veniturile ceurmeaza a fi incasate si alti debitori inclusi in activul circulant bilantier reprezinta beneficii economice viitoare sau trezorerie (numerar) deincasat.Auditorul trebuie sa ia in considerare eventualele riscuri:- firma auditata poate supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta osituatie financiara mai buna decat in realitate;- exista riscul ca debitorii sa se afle in imposibilitatea de a plati, ceea ceinseamna ca soldurile debitorilor din bilant trebuie micsorate pe bazaevaluarii proprii a auditorului;- facturile unui an financiar pot fi inregistrate in alta perioada, existandriscul ca acestea sa nu fie evidentiate ca venituri. Daca entitatea vinde bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri.- Riscul de frauda trebuie luat in considerare de catre auditor sub aspectulcreantelor fata de terti:unitatea poate inregistra vanzari fictive;- deturnare de numerar daca acelasi angajat incaseazaconcomitent facturile de la clienti si actualizeaza sijurnalul de vanzari;- furt de bunuri revederea corespondentei curente cu debitorii;- acordarea de reduceri comerciale si financiare neautorizate;- Solduri anulate testarea lor printr-un esantion de solduri si ajustarea inregistrarilor operate in conturile debitorilor.Controalele interne specifice clientilor si conturilor asimilate sunt orientatespre operatiunile comerciale cu clienti noi, analiza pe durate a soldurilor clientiprin verificarea unui esantion de facturi. De asemenea, se verifica concordantaintre jurnalul vanzarilor, facturi si registrele contabile.Auditorul poate sugera firmei auditate unele recomandari in ceea ce privestemodul de incasare mai rapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare afacturilor prin evaluarea provizioanelor pentru creante depreciate.Controlul asupra vanzarilor, precum si atentia asupra clientilor incertitrebuie sa fie in atentia conducerii cu scopul de a preveni eventualele creanteincerte. Imbunatatirea decontarilor cu creditorii vizeaza recomandari aleauditorului in ceea ce priveste micsorarea importurilor pentru a minimizacheltuielile cu diferentele de curs valutar, identificarea situatiilor in care clientular avea posibilitatea de a obtine reduceri financiare pentru plata inainte determenul scadent, minimizarea termenului de achitare a datoriilor fata de creditori,fara sa se deterioreze relatiile cu furnizorii sai.Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:- toti creditorii au fost inclusi in situatiile financiare si exista in mod real

ladata bilantului;- datoriile au fost calculate astfel incat cheltuielile sunt inregistrate potrivitcu serviciile prestate;- au fost constituite provizioane adecvate in legatura cu soldurile debitoareale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile decumparare;- datoriile preliminate si alti creditori inclusi in bilant reprezinta obligatiiviitoare sau sume de platit.Auditorul considera principalele riscuri de frauda si implicit care obiectiveau fost afectate prin testele de audit:- o plata eronata este facuta unui salariat sau unui furnizor fara a aveaaprobarea conducerii pentru efectuarea platii; obiectivul afectat in acestesituatii este exhaustivitatea, exactitatea datoriei;- fisa furnizorului nu coincide cu jurnalul cumpararilor, fiind inclusefacturi fictive pentru plata. In aceste situatii sunt afectate exactitatea,existenta, precum si obligatiile entitatii auditate;- existenta furnizorilor fictivi inclusi in jurnalul de cumparari a condus laplati facute unor angajati ai firmei auditate, obiectivele auditului deexactitate si existenta a operatiunilor cu terti (creditori) fiind afectate. O revizuire atestelor de audit, pentru a evalua riscurile in situatiile de mai sus impune: - verificarea controlului intern cu privire la autorizarea platilor catrefurnizori;reconcilierea fiselor analitice ale furnizorilor;- reverificarea jurnalului creditorilor prin urmarirea acelor furnizori carorali s-au facut plati ilegale;- verificarea profitului brut va arata o reducere, ca urmare a cresterii valoriicumpararilor in costul vanzarilor fara un echivalent al valorii vanzarilor.Testarea controlului intern privind autorizarea anularilor de solduri alecreditorilor prin selectarea unui esantion de solduri ale furnizorilor si investigareaoricaror reglari sau tehnici contabile neobisnuite in conturile furnizorilor. Acesteteste elimina riscul ca sumele ce au fost in mod fraudulos anulate in jurnalulfurnizorilor, fara un motiv aparent, sa fie reconsiderate. Poate exista riscul cafacturile de cumparare sa fie inregistrate in jurnal ca fiind platite fara ca inextrasul de cont sa existe evidenta acestor plati.Auditorul va examina facturile primite dupa sfarsitul anului cu scopul de averifica daca sumele au fost ocazionale inainte sau dupa incheierea exercitiuluifinanciar conform documentelor justificative.Revederea soldurilor nerecuperabile si recomandarile auditorului cu privirela acele conturi ce urmeaza a fi trecute pe venituri.

4. Auditul financiar al trezoreriei: obiective, riscuri, proceduri

Auditul trezoreriei cuprinde lichiditatile in conturi bancare si casa,titlurile de plasament si creditele bancare pe termen scurt.Structura titlurilor de plasament cuprinde:- actiuni cotate sau necotate;- obligatiuni cotate sau necotate;- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt;- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;- titluri de creante negociabile.Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, creditele pe termenscurt nu sunt elemente de trezorerie. Restrictiile asupra lichiditatilor bancaretrebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare.Notele atasate situatiilor financiare cuprind urmatoarele informatii privindtitlurile de plasament:- tratamentele contabile utilizate pentru determinarea valorii contabile,schimbarea valorii de piata pentru evidenta lor la valoarea realizabila,rezervele din reevaluari, cesiunea lor;cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor venituri obtinute din titluri de plasament, profitul sau pierderearezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor;-

daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri ;- valoarea de piata a titlurilor de plasament pe piata financiara evaluate lacostul de achizitie;- analiza detaliata a portofoliului de investitii: categoria, denumirea,valoarea lor, numarul.Pe baza acestor note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor elemente: - obtinerea unor venituri financiare cat mai mari;- cum se pot minimiza cheltuielile financiare;- maximizarea fluxului de trezorerie;- cum se pot minimiza riscurile aferente efectelor nefavorabile rezultatedin variatiile cursului valutar.La bilant, auditorul trebuie sa urmareasca daca au fost indeplinite obiectivede audit:Posturi de verificat Obiectivul auditului- Toate soldurile conturilor curente si alelichiditatilor, platile si incasarile au fostinregistrate in situatiile financiareRegistrul de banca corespunde cu extraselede cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+ +5322+5323+5328+5411+5412+542ExhaustivitateaSoldurile conturilor de lichiditate au fostcorect calculate si inregistrate, iar sumeleprezentate in situatiile financiare cuprindinstrumentari tehnice contabileExistentaProvizioanele au fost corect evaluate pentrutoate soldurile de bancaEvaluareaToate incasarile si platile au fost inregistratein perioada contabila corespunzatoare si nuau fost incasari sau plati fictiveIndependentaexercitiilor Toate depozitele pe termen scurt, conturilede lichiditati la vedere respecta principiulentitatii patrimoniale. Imprumuturile petermen scurt reprezinta obligatii ale unitatiifata de creditori la data intocmirii bilantuluiDrepturi siobligatiiSoldurile conturilor curente la banci au fostcorect prezentate si evidentiate in bilantEvidentierecorectaAuditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie; avand in vedereobiectivele de audit, urmareste:- Clientul poate avea mai multe solduri de banca si casa decat in realitatesau conturile prezentate in situatiile financiare nu sunt reale- In functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat saumicsorat. Firma poate avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incatsoldurile bancii la sfarsit de an pot arata o situatie mai favorabila decat in realitate.Verificarile auditorului pot descoperi unele angajamente si evenimenteneprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii privind gestionarea lichiditatilor.Atentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor de frauda: furturi,conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal. Observareadirecta si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si sumeleintrate si transferate.Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise siprimite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in modrezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire laposturile bilantiere de trezorerie.Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatiecomparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extraselede cont bancare.Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe semestru._ Conturi de regularizare si asimilate: auditorul verifica incorporarea sauneincorporarea in aceste conturi a conturilor de cheltuieli si venituri carese refera strict la continutul acestora._ Conturile de provizioane: auditorul verifica constituirea acestora pebaza documentelor justificative necesare si inregistrarea in bilant saunote. El se asigura ca aceste provizioane sunt bine contabilizate, tinandcont de riscurile si pierderile intervenite

intre data inchiderii exercitiuluisi intocmirea bilantului sau intre data intocmirii bilantului si dataverificarii acestuia de catre auditor .

5. Auditul financiar privind capitalurile proprii: obiective, riscuri, proceduri 6. Auditul bilantului 7. Auditul contului de profit si pierdere 8. Auditul situatiei fluxurilor de trezorerie 9. Auditul situatiei modificarilor capitalurilor proprii 10. Raportul de audit in forma lunga: studiu de caz 11. Revizuirea generala a situatiilor financiare.Verificarea evenimentelor ulterioare 12. Abordarea auditului. Pragul de semnificatie. Riscul de audit