Alexandru Lapusneanu De Costache Negruzzi -Nuvela istorica/romanticaSpecie a genului epic,in proza,de dimensiuni medii,cu un singur fir narativ,numar mic

de personaje dar,personajul principal este bine individualizat,deci accentul va cadea pe erou,mai putin pe actiune ;moduri de expunere :naratiunea,descrierea,dialogul,monologul ;personajul este caracterizat folosindu-se modurile de caracterizare directa si indirecta. ;apar relatiile temporale si spatiale,obiectivitatea si elementele de verosimilitate. Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric :tema,subiectul,personajele si culoarea epocii (mentalitati,comportamente,relatii sociale,limbaj). Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei,in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. Structura nuvelei: 1. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu! - ilustreaza hotararea lui Lapusneanul de a ocupa tronul impotriva dorintei marilor boieri 2. Ai sa dai sama, doamna! - sunt cuvintele rostite de vaduva unui boier si adresate doamnei Ruxandra, ca o amenintare pentru crimele infaptuite de sotul ei 3. Capul lui Motoc vrem! - exprima nemultumirea poporului din cauza numeroaselor dari si din cauza asupririi boieresti 4. De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! - sunt cuvintele lui Lapusneanul, care, revenit la realitate, ii ameninta pe cei care voiau sa-l calugareasca. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ccea ce priveste ilustrarea evenimentelor,cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul personajului,ceea ce il determina pe Vasile Alecsandri sa o numeasca cap de opera de stil energic si de pictura dramatica. Momentele subiectului: Expozitiune: Alexandru Lpuneanu, izgonit dup prima domnie, se rentoarce cu armat de mercenari turci i intr n ara Moldovei. Un grup i anume Mooc, Stroici, Spancioc i Veveri, l ateapt i l roag s fac drum ntors, pentru c ara nu l vrea. Lpuneanu, ns le rspunde c el i vrea i asta este de ajuns. Intriga: Instalat pe tron, domnitorul se rzbun pe cei pe care i consider vinovai de eecul lui din timpul primei domnii: le confisc averile, i ucide, comite numeroase atrociti. Desfurarea aciunii: Soia sa, Ruxandra, este oprit ntr-o zi de o jupneas creia Lpuneanu i ucisese soul i i luase moia. Aceasta o roag pe domni s intervin pe lang voievod, s pun capt crimelor i o avertizeaz c o s raspund pentru faptele soului su. Demersul Ruxandrei pe lng Lpuneanu pare s aib success. Lpuneanu i spune c va nceta s mai ucid i c i va da un leac de fric.

Punctul culminant: Merge la biseric i n faa ntregii obti boiereti, cere mpcare, invitndu-i la un osp domnesc. Stroici i Spancioc, intuind c este vorba despre un complot, fug peste grani. Lpuneanul organizeaz ntlnirea cu mult fast, dar nainte de a se aeza la mas, boierii sunt ucii de mercenari domneti. Apoi capetele lor sunt aezate ntr-o piramid, dup rang. ntre timp, sub ferestrele domneti se adun srcimea oraului, revoltat din cauza vieii grele pe care o duce. Derutat mulimea cere dreptate i, pentru c cineva vehiculeaz numele vornicului Mooc, ei doresc capul acestuia. Deznodmnt: Lpuneanul se mbolnvete de friguri i se retrage n cetatea Hotin. Btrn i cu mintea rtcit, Lpuneanul vrea s fie clugarit dup obiceiul pmntesc pentru ca Dumnezeu s i ierte pcatele. Dar cnd se trezete i se vede clugrit cere s I se aduc fiul pentru a-l ucide, considerndu-l vinovat de complot. Sftuit pe boierii fugari (Stroici i Spancioc) i de mitropolit, Ruxandra l otrvete pe Lpuneanul. Compozitia nuvelei Trasaturi romantice ale nuvelei: Personajul Alexandru Lapusneanu este romantic,cu trasaturi puternice,un erou exceptional,ale carui fapte sunt impresionante prin cruzime,perfidie,razbunare. Antiteaza ca modalitate de construire a personajelor,a faptelor acestora(exemplu:cruzimea si rautatea lui Lapusneanu in antiteza cu blandeta si bunatatea Doamne Ruxandra); Scenele cutremuratoare tipic romantice:omorarea celor 47 de boieri,asezarea capetelor retezate sub forma unei piramide,dupa rangurile boieresti,moatea prin otravirea a lui Lapusneanul (Spancioc,scotand cutitul din teaca,il desclesta cu varful dintii si ii turna pe gat otrava ce mai era din fundul paharului),atitudini impresionante(invata a muri,tu care stiai numai a omori) Referindu-se la valoarea incontestabila a acestei nuvele,George Calinescu afirma ca aceasta ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet,daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul limbi universale.