Aparatul genitala femel si mamela Aparatul genital femel este format la totate speciile de mamifere domestice din organelle

estentiale ( ovarele) , caile de conducere ( provenite prin canalele muller ) si portiunea copulatorie ( dezvoltata si prin participarea ectoblastului ) . Organele estentiale : - Ovarele sunt in numar de doua la toate mamiferele domestice ; caile de conducere genitale cuprind : pavilionul trompelor ( oviductelor ) , viductele ( salpinxuri ) si uterul alcatuit in general din : coarnele uterine , corp si gat uterin sau cervix . portiunea copulatorie cuprinde : vaginul , vestibulul vaginal si vulva . toate aceste segmente pot fi remarcate atat pe aparate genitale disecate si preparate in scop didactic dupa extragerea lor in cadrul organismului animal , fie in situ ( la locul normal de amplasare al fiecaruia ) , prin deschiderea cavitatii abdominale si pelvine care le adapostesc Segmentele aparatului genital femel sunt suspendate pe plafonul si respective pe peretii cavitatilor ce le adapostesc ( abdominala si pelvina ) , prin intermediul seroasei peritoneale , ce formeaza o serie de cute , proprii fiecarui segment , cele mai dezvoltate fiind ligamentele largi ( late ) Aparatul genital femel la rumegatoare Aparatul genital la vaca prezinta o serie de particularitaii si anume : Ovarele sunt suspendate dupa norma comuna , prin ligamentele ovariene proprii : ( cute ale seroasei peritoneale deplasate dupa plafonul cavitatii abdominale ) , reprezentand tot odata marginea craniala a ligamentelor largi . Ovarele la vaca sunt situate in general la femelele negestante , la limita dintre cavitatea abdominala sic ea pelvina , la jumatatea inaltimii intrarii in cavitatea pelvina , sau chiar pe planseul acestuia , in timp si la animalele gestante uterul gravid tractioneaza intregul aparat genital spre cavitatea abdominala implicit si ovarele . Mezoul ovarian propriu reprezinta foita mediala de dedublare a portiunii craniale a ligamentului larg iar mezosalpinxul s.lig.tuboo ovarian seroase pe peritoneala care imbraca si suspenda ovictul ovit ctul iar prin marginea sa laterala contribuie la delimitarea bursei ovariene . Histostructura ovarului la vaca este reprezentant de urmatoarele componente de la exterior spre interior : epiteliu germinativ , albuginee , zona corticala ( parenchimatoasa ) zona medulara ( vasculara ). Epiteliu germinativ apare la microscop in general cubic , sau cilindric , simplu , pastrat in unele zone depoamat in altele , pentru nivelul hilului ovarian sa se continuie cu mezoteliul peritoneal . Albugineea ovariana este alcatuita din elemente conjuctive , cu nucleii alungiti este relative bogat vascularizata si poate prezenta o grosime de cca.0,1mm ia provine din condensare al fibrelor conjuctive periferice ale stromei ovariene. Zona corticara a ovarului ( Parenchimatoasa ) este dispusa la periferia ovarului , la toate speciile cu exceptia ovarului de iapa si cuprinde o masa conjuctiva in care se gasesc inclusi foliculii ovarieni care pot fi : primordiari , primari s.de ordinul I in crestere s.de ordinul II si mature s.de ordinul III , denumiti inca si solicul de graaf . Foliculii primordiali sunt cei mai mici si cei mai numerosi , sunt dispusi in toata zona corticala a ovarului si reprezinta foliculi pe cale de evolutie sau atrezici .

Foliculii primari sunt ceva mai mari decat foliculi primordiari diametrul lor depasind in general 50,4mm , ei reprezentand ovacita situate relative central ( cu diametrul de cca.30mm ) fiind inconjurata de o coloana completa de cellule epiteliale cubice , unistratificate . Foliculii de ordinul 2 sunt foliculi in crestere la care se poate observa aparitia unei cavitati , in functie de marimea careia foliculi cavitari pot fi : mici , mijlocii si mari . Cavitate foliculara este plina cu lichid follicular iar in jurul ovocitei si respective al cavitatii foliculare se pot observa cel putin doua randuri de cellule epiteliale foliculare la foliculi mici , numarul lor crescand direct proportional cu marimea foliculii . Foliculii de ordinul 3 s.matur , reprezinta ultimul stadium de dezvoltare al folicului cavitar avand un aspect veziculos cuprinde in interior ovocitul , celula voluminoasa cu diametrul depasind 200 micron . in jurul ovocitei se gasesc dispuse radiar , in coroana cellule foliculare alcatuind corona radiate . Cavitatea foliculara este inundata cu lichid follicular al carui acumulare continua duce la cresterea tensiuni intrafoliculare . Foliculul de Graaf este delimitat la exterior de o membrane bazala ce se constituie pe seama abstromei corticalei , inpreuna cu doua teci conjuctive , din care : - Teaca interna , bogat celularizata si bine vascularizata , are functie endocrina , celulele ce o alcatuiesc secretand hormoni extrogeni ; - Teaca externa cu structura conjuctiva reprezentand numeroase cellule si fibre conjuctive delimiteaza foliculul la exterior . Zona medulara ( vasculara ) este dispusa in general in jurul hillului ovarial , fiind lipsita in general de foliculi si extreme de bogata in elemente conjuctive , vase si nervi , la care uneori se adauga prezenta si a numeroase leiocite . In structura zonei vasculare a ovarului pot fi remarcate la microscop , arterele helicine , arterteriole , venule , filete neurovegetative , cat si linfatice ce constituie reteaua vasculu nervoasa ovariana a. Trompele uterine s.oviductele s.salpinxuri s.Trompele Fallopio , sunt organe pare cu aspect tubular fine si flexoase , situate in grosimea ligamentului denumit mesosalpinx , disecat si intins el poate sa aiba lavitele lungimea de 12 15 cm si diametrul de 0,4 0,5 cm iar la vacile adulte 24 28 cm si diamterul de 0,9 1,4 cm . Trompele uterine la vaca sunt prevazute cu un pavilion relative festonat si in general nefranjurat , extremitatea sa uterine continunduse direct cu cornul uterin corespunzator , fara o demarcatie evidenta . Structura histologica a oviductului este reprezentata de : seroasa , musculoasa si mucoasa . Seroasa este reprezentata de peritoneul zonal care va da mezosalpinxul reprezentand portiunea craniana al ligamentelor largi . Musculoasa este structurata dupa norma comuna , fiind formata dintr-un strat intern de leiocite dispuse circular si un strat extern , longitudinal , contractia acestora avand un rol deosebit in tranzitul gametilor . Mucoasa este reprezentata la nivelul corpului viductului de un epiteliu prismatic simplu , ce cuprinde doua categorii de celula din care unele batiprismatice cu kinocili in perioada de repaus sexual si altele neciliate . la nivelul pavilionului oviductului , mucoasa prezinta un epiteliu cu caracter endopelifor . mucoasa pavilionului apare relative intens cutata .

Uterul la vaca , apare ca un organ cavitar bine dezvoltat situate in cea mai mare parte in cavitatea pelvina exceptand multiparele la care de regula depaseste marginea interioara a pubisului . systematic , uterul cuprinde 3 portiuni : coarnele uterine , corpul uterului si gatul uterin . Coarnele uterine se afla in continuarea oviductelor avand un aspect tubular cu o consistenta relative ferma si o directie convergenta spre zonal or de unire care va constitui limita lor caudala fata de corpul uterin . In zona de unire a celor doua coarne uterine se remarca trecerea seroasei de pe un corp pe altul si respective pe corpul uterului formand ligamentul intercornual , zona de unire a celor doua coarne proeminand in cavitatea uterine in care este prezent un redus sept , rezultand un uter partial devizat subseptat . Seroasa peritoneala trece apoi lateral pentru a se continua la nivelul peretilor cavitatii pelvine luand astfel nastere ligamentele largi s.late , ce suspenda intregul aparat genital in directia caudala pana la nivelul gatului uterin colului uterin zona in care va forma dorsal si ventral cate un fund de sac perimetrial : Retro-vaginal si vezico vaginal . Acestea au importanta practica deosebita , intrucat in timpul parturitiei si mai ales fatarilor distocice , pot fi infectate prin perforarea peretilor uterine de catre membrele fatului sau ca urmare a unor interventii nepotrivite din partea celor care ajuta femela sa expulzeze fatul . Corpul uterului este asezat in general in cavitatea pelvina are un aspect cavitar , forma sa fiind cilindroida usor turtita dorso-ventral , cu lungimea de 10 25 cm si grosimea peretelui de 0,8 1,4 cm . Cavitatea uterine este virtuala cu repaus si cuprinde cavitatea cornuala , cavitatea uterine propriuzisa si o portiune cervico-uterina , s.canalul cervical . Gatul uterin s.colul , s.cervixul , are lungimea de 10 14 cm fiind relative gros si dur la palpare , este relative slab delimitat de corpul uterului la majoritatea speciilor cu exceptia situatiei de la catea la care prezinta la exterior o usoara strangulatie reprezentand ismul uterin .