ni john se em —— Modernismul in Testament de Tudor Arghezi_ Contextul aparificis incadrarea textului poetic intr-o specie; modernismul oper yolum de versuri publicat in 1927 de Tudor Arghezi poartd titlul “Cuvinte potrivite” si care este © art poetic moderna, deoarece exprima crezul Primul debuteazi cu poezia “Testament”, anistic si viziunea asupra lumii prin mijloacestilistice variate $i innoitoare. Poezia apartine directiei modemiste ffinded impune forme noi in planul ereatiei_anstice, ceste lirismul, ambiguizeazd Jimbajul, construieste metafore inedite potrivit esteticli noi adane prin care elementele uritului se transforma in frumos (estetica urdtulu), nea artei sale, de raportul ‘Tudor Arghezi este preocupat de menirea poetului in univers, de mi dintre inspiratie gi tehnica poetica, de slefuirea cuvintelor. Viziunea despre lume: “Testament” este 0 art& poeticd interbeli¢d socotita o capodopera a liricii argheziene, deoarece une.a poetului.asupra ilustreazd prin mijloace artistice novatoare unitatea de conceptie si de stentei, ‘Adept al esteticii urdtului, Arghezi considera ca orice aspect al realitafii, frumos sau urat, grotese sau sublim poate constitui material poetic. Poezia este un monolog adresat, caracterizat prin lirism_subiectiv pentru c& din text nu lipsese marcile subiectivitajii (verbe, pronume, adjective pronominale la persoana_{,_singular), exprimand convingerile si aspirafiile artistice ale poetului in legaturd cu rolul-creatorului si al artei sale. Arghezi este interesat si de raportul artistului_cu receptorul/ cititorul earuia i se adreseaza parinteste, sfaitos. Tema $i motive literare: Tematica este specificd unei arte poetice: procesul creajiei, menirea acesteia, rostul poctului in, societate.| ne rrr til Motivul central al poeziei este “cartea” care inseamn& cunoastere, legatura spirtuala dintre Benerafii, pentru ci aminteste despre strabuni si se adreseaza tine! lor cititori. CAmpul semantic al cari este aleatuit din cuvintele: “testament”, “hrisov”, “cuvinte potrivite” “vioara”. Motivul poetului-fturar este “rob”, ipostaza in care, cu modestie, se asaz4 Arghezi in raport cu receptorul. Motivul revoltei este axat pe termenii: “durere”, “stapan”, “bici”, rizvrit ‘ampul semantic al creajiei adund cuvinte sugestive cum sunt: “treapta”, “condei”, “calimara”, se afla in strdnsa legaturd cu tema si exprima dorinja poetului de a lisa cititorilor o mostenire spiritual: cartea sa. Incipitul introduce receptorul in problematica.poeziei, in mod direct, prin referire la atitudinea scriitonului fafa de creafie, fafa de lume, el avind doar o avere spitituala: “Nu-ti voi lisa, drept bunuri dup moarte, / Decat un nume adunat pe-o carte.” Ca un parinte spiritual sau ca un mentor, eul liric se adreseaza direct cititorului, “fiule” (substantiv in vocativ). Cartea oferitd acestuia este “o treapta” a cunoasterii, “rodul durerii de i, fiule, 0 treapta” vecii intregi”, un bun de mare valoare care trebuie pastrat: “Cartea met prima Compozitional, “Testament” are cinci_strofe, alcatuite dintr-un numar.inegal. de. versuri iar a cincea are opt versuri, are opt versuri, a doua-patru, a treia yi a patra sunt poliforme, Strofele se pot grupa in trei seevenfe poctice: prima (strofa unu si doi) evidentiacd legatura dintre poet si urmasi (cititorii); a doug (formata din urmatoarele dowd strofe) reda rolul etic, estetic, social al poe7’ i; a treia (ultima strofti) ilustreaza efortul creator.a A SAAN ACME Wt Simetria textului este dati de plasarea cuvéntului-cheie “carte” si a echivalentelor ¢i stilistice in diferite pozitii ale discursului poetic, in fiecare dintre cele trei secvente lirice. Ret: brazda-n cilimara”, exemplu in care sapa_ si brazda sunt unelte specifice muneii fizice, iar le de opozifie se stabilesc intre diverse componente ale poemului: “sapa-n condei $i condejul si cilimara simbolizeaz creajia. Alte cuvinte in opozitie sunt: “zdrenfe”-coroane’ “venin-miere” care sugereaz’ bogafia_lexicului in poezie. in versurile “Din graiul lor cu- dintre graiul popular, sursd a ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”, exista opoz lexicului poetic si “cuvinte potrivite” care sugereazd versificarea si fac aluzie la titlul volumului din 1927, care se deschide cu “Ts ment Relatia de opozitie este prezenta in versurile care sustin estetica urdtului: “Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumusefi si prefuri noi”, versuri in care enumerafia metaforica din primul vers, ce indica urdtul, este in antitezi cu sintagma din al doilea vers "frumuseti si prefuri noi”, adica opera, creafia, arta, deci frumosul.. © alta opozifie sugereaza diferenta dintre “slova de | -inspiratia, talentul si “slova_faurita”- efortul creatiej. De asemenea, in finalul artei poetice, exist opozitia dintre rob si Domn, cel dintai sugerind poctul modest, iar cel de-al doilea-cititonul (ceea ce explicd relatia dintre autor si receptor) , Domnul o citeste”. Motivul central “cartea” are in poem mai multe semnificatii: “treapta”, etapa in cunoastere, in acumularile spirituale; “hrisovul, cel dintdi", actul care legitimeazi un popor dindu-i personalitate, “vioara” in sens metaforic desemndnd opera poetului: “Durerea noastra surda gi amard/ O grimadii pe-o singura vioara”, fn cartea sa, Arghezi elogiaza pe stribunii care au fost creatorii bunurilor materiale gi marcheaz momentul in care s-a ficut tre ala fiurirea bunurilor spirituale: “Ca si schimbam, acum, {ntéia oar Sapa-n condei si brazda-n cilimara...”fn acest demers, poetul, asemenea unui demiurg, a transpus limbajul_popular in_metafore si simboluri, asa cum sugereaza verbele: “am ivit”, “am prefaicut”, “erdmadii”, “iscat-am”, Arghezi subliniaz& rolul_ social si moralizator_al_artei atunci cdnd se referd la suferintele poporului puse pe seama “stipanului” ce trebuie pedepsit pentru atitudinea nedreapta ce a dus la revolte si nemulfumiri, Caracterul justifiar este evident in versurile: “Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/ $i izbi ste-ncet pedepsitor” Poezia “Testament” este emblematicd in lirica argheziand pentru ilustrarea estetiii urdtului, dar si pentru ideea c& poezia se-naste.din inspratiesi.talent pe de o parte, iar pe de alt& parte, din sacrificiu si efort, Metaforele “slova.de foc” si “‘slova fauri care pun in valoare aceasta idee, “Imparecheate-n .”, deci sunt fundamentale pentru creatie, carte se maril Tudor Arghezi, dupi Eminescu, a contribuit in mod semnificativ la revolusionarea limbajulut poetic prin metafore, asocieri de cuvinte inedite, socante, care au la baz termeni.nepoetjci, din diferite straturi lexicale: athaism (“hrisov"), regionalism (“gramadii"), expresii_populare (“pe branci”, “plavani”, “zdrenfe”), termeni_religiosi (icoane”, “Dumnezeu”, “cu credin\a”), neologism (“obscure”). Pentru Arghezi, poezia este imbinarea “slovei faurite”, slefuite de un adevarat bijutier al cuvintelor, si a “slovei de foc”, inspirajie de sorginte diving, Rolul. poetului este de a da cuvintelor urdte “bube, mucegaiuri $i noroi”, forme_ si confinuturi noi, transformandu-le in “versuri si-n icoane” si de a gisi calea cea mai potrivita pentru a pastra legatura dintre generatii.MAb | ssc Sena. Tragprasainte Ga _advuted& 9 SAN" AAA IOG a ee VERasnastk -s600 $10 PRorkia y WkenwaxttS &s Kodou treclaki_, ogra: Tn Wut Paar shim Qcsds Goasivadts Reta Gas) oo Sad Soo RINe uke Qnty Fs Siren agen NyorRndd___ reekiuaisrmndsd 5 Goes , Yon YKa sa, vost Sco as SAND Oambeag NEO eS ee a eggs - 4 GSC. \ event GIN un SURO acts, aCe Mao A sahanian Chere EQ GEG ba SK Yirw cok 9 Bese RA sport Ross ra Sagan’ or “Vreunobaa ovr oe \ _| Sage sncaits cana tre CAA ue Ss sana eS ete Doerana, BW seivnt Seow Tmecsea vedi pS mesg Say Sm soRiount A Aire. saad 5) omer eggacuct ja dies - Bivona __srennntne Qrirods _7Yornabs hea “rely stash = | RBar Log Bra ASH = rears. Carteu) Rrgrste Soak chow prmand Ts SS, COAMSBMG evans Se seg g BN AGREE ee PASavee SoS sina epg S sander lo wiaSug Winclone _ ak Sark _teusnens — Ads Ses cart tea Aina, “Akasa gist dos nie No. wagadedtha_ A _ca_sets lg kot dex & ode BAVA AW AB Noninst se ngyang Ac ganda, stmmnillicdkiva Kind Kern a Coda STAAL dPoseueths Apa, Coe Assia CS Mek ier wounds, EcsoRo. A PNWAG WAR _ reHASAE sgemnusG\ Apa nants A Agi —}s_SSSoa_ PAs caseAL mane! Coe SO louie Ns Qane. [oe Sanst Vy decom cx Schott SGN 5 oS A | nsenns oases tran ure 2 WisassS? adi oh Saba), _| Ban si ton Aakeabkoks oS sos _S yo BS So. cone ___SAedus sePossea_SKa_sraincog Baie, odwad| ese Ot Gas the gabe dds cambara Sin 687Rovis iw Yh g eae LOSES _& odrasonh EA _cthng YG Sa WS NgeniSiea. 5 BARY cy CALowsLA padtokackrrcFee SS) hs — Qa ahaa rc. LAGAS EL SPAdssdy ys ee t— posoa =) As) gh so Cann yh A haath Ye Rapoa AWeadar san Ca rede& seiere) — GRR Ba_o Masia Aseyanindl Ga ca deh EN cowhitss a dose ataR he Rent vind nada Medak Sees oecioh oS yortien Nato Naps on fers nce eh Sadan’ sess an AES da cacomsn BEKBex_ Qo cons on FG PSS adak 4, LANs, Sarma AGL Ls nen 9 AL pts ators ache sak MSS Cans ou Tinks “Morena & Sa Qpeammen ‘pratt Lo. ca Sather Lycos _saenbannrs —§ | crondat st back donin crdasnont”) Sars de Ashe ASa, ede _| As ast ask _SNca Mo _rrobttadaa cmarra, Pic tales | ssetgee gh onan Geta, sounion Sains) , Now Stress sh chs | Swagga. Rosier 9. Rinna Gran gat seal Nes oS Aessenhag saqusl dba e Nor So Asniinny pat fates, doh 51 8x Moca S Shense Corn Susie esnangss *8 Syics) [\rote fess Sur_ ch yt sassy humanists es Ax sepa foo pina Bnet misses BScAN ase _ArnQad —_ssimadtie SANE , GRasecisastear A waducda Hsiao! Ca duoora Ragan”, yobimel, Qadypades a bigat). Nieore, ca Fina NesthieS, dase a a oapiedas keh en conn Rodos Coo squashes ss _—__ | wscreqSeat sen) O85 CuOr GIS Soul “Aheniag Ss Yt Sr a Test eye sau Ly duane row dne Sha A_Sonond® Rar Syeanico. _othion _ E sussman RA a Sousa, Sirascaeyssssat —_ |g Samad SAritdty So. gy Fae adden, Dyin cones dances —_ | center oat oS NST kai cr dks warms sn | soAt sasiSioeny saa gn der, YOON, Tanda tasks Sie Nant Sains ACO 4 HES -One® aks ott sR | recarea reebanun Aeacius ai _oaSere Wy cars cans Se | 7pSsouse whic attics. Fined Rows (caster Ya Gasnirnet —SF er ae ane nem 7 Sn Bon ) “Anns -_Tresdane a ow Sat pene SOX nets nse SikQ__o- Neg EN 7 cosh “Tihas aa ys Nroparwoog 5 Aan PNA __\iSsarea Sn se axe, Ken gp _ aS tres fea, AL Tucks Lads ewe co Sa RR A La powkas ca Varad 9 Senlsmenn WSa Neath incpiackie — _ a Bek Cy Mase Soadss) Row wneW Sin J rpraBecannns” cotta an awaittta Aa “Qrcuns tata Sse a sabe | Kate Cro Santsh sis Sasa) _saite Yetomtas La CW | Xn comedusie, jako Basses ee | a—seshstiiten_nngtin_f_in “ponies Spe Ne Yes ‘ —— | aa _cevclisnd_ AT AIO aS AA lh Lee AL ih I Be USB \eReomat “Tatoo tries! HANSEN, So. Casi Qotuate® Cams), TASS] | onmbiquthaaa Ueno pada : Bow rounded = 8 MATT Soares 8 6 Re YOR: we as Ran Yons 8 + COR Bia Gsoubar SA Yorty ~ Coon bese Neloedioud othe = YouRO = AR wacio® @ TH ettikica pats et Rae AL regoihwine GE anibet as , Se Aes hos as wane meng goes von AER FoR SYR 25 aac aga, MrRound «nies SokASA | Rens Trrdevad 7 Nereg Tpectackko’ => scout ae MASS & aQenne smerny Ranie eran wsbr a Kate + wepek es PrwesFoW -O% OE Keggrrn Ye eee reat - VAN, : ASE VE Mine™ Quah eu ener TEE HS s eet Castes YW bBecr") eccitna Yew AE ore weckes Loree deed -emag Cay ye Soh o-\ S ia hereon og Re) SERRE ee Kk Bb cm NomSson 9 GRAEN BESTS SPN Yeas nero. roo lonnedur WEAF Gt respect ue wen’) bee - Sor bq ROR atic, agecic ob ARS . Nori perers Badger’ SYSED CREAN Reuse & Sets Bedady G aa WEARS Se ment bE (nebaehe ow SORE SeXowens” Ar omsgincye 4 wabhdina bat Gy sande) 9 Sing geonde( Setne = Sean Eee Ve *) <> ene Ge Gone weak’) men tion he) wna etn Ce or anes te YO eX ede ee Ge hE end” KBR Sigg wneerdic aides A abate gt GRLROEN el) & Re ae anitatlss CSO Sot ee De cea harbour wrentRX gunds p ovveontt) SSQ sais = os oe Salon ERR eh hor VOUEE ssa, Gow‘ y ecg) Sea osacds A notitifs Wares ot, GS Hcy shin) ~ wocteauad pac No SeNucatt \ teed one» Wchuiawe poentet Ute Sy mm conte p bAeWed Wa Gomi en Bees” = WO deae arorSut NSE sgdeeyi day ANG \Sx - Dew ean W - Gok cud \ < Yetta &X ERG = AAO Reve & we) kes oe Kee) udatadedens eats a PANT = Yosser Rai ~ eee, Croncda gre 1 ath PEAR out