3.4.8. Ciclul sexual la catea Ciclul sexual la catea prezinta numeroase Particularitati avand o durata variabila atat in functie de rasa cat si de individ, perioada interestrala fiind totusi o constanta pentru fiecare animal. In acest sens se poate semnala un interval interestral, variabil de 5-10 luni fara a fi considerat patologic; cu toate acestea intervalul dintre doua cicluri succesive trebuie sa fie constant la acelasi animal. Ciclul sexual, cu o durata de 150-300 de zile, se manifesta in general de doua ori pe an. Caldurile apar de obicei primavara si toamna, dar la unele rase precum si la femelele bine intretinute si care beneficiaza de o alimentatie corespunzatoare, caldurile se pot manifesta in orice perioada a anului. Fazele ciclului sexual dureaza: proestrul 4-7 zile (3-15 zile), estrul 8-14 zile, metestrul 1-2 luni, anestrul 3-4 luni. Ovulatia se produce la sfarsitul caldurilor. Mialot J.P., 1984, afirma ca exista o bund corelatie intre momentul ovulatiei si pic-ul.de LH, acesta din urma& aparand cu 38-48 de ore inaintea ovulatiei. Exista si alte variatii endocrine relativ specifice catelei in cursul ciclului sexual. De exemplu pic-ul de LH, contrar a ceea ce se constata la alte specii, are o durata lunga (cel putin 48 de ore). De asemenea, se remarca o luteinizare preovulatorie a foliculilor tradusa printr-o crestere a progesteronemiei periferice inaintea ovulatiei. intradevar, in momentul ovulatiei_concentratia plasmatica periferica a progesteronului este deja de aproximativ 5,4 ng/ml. Foliculii ovarieni se matureaza succesiv in timpul estrului si din acest motiv cateaua poate fi fecundata de mai multi masculi in aceeasi perioada de calduri si explica numeroasele cazuri de superfecundatie intalnite la'aceasta specie. fn proestru apar o serie de modificari morfofiziologice la nivelul segmentelor aparatului genital, manifestate prin congestie si tumefactie vulvara, scurgeri vaginale sangvinolente si cu miros caracteristic ce atrage masculii de la mari distante dar femela nu accepta nici saltul masculului si nici intromisiunea. In timpul estrului ca modificari organice se constata: congestia si tumefactia organelor genitale externe; scurgerea unui mucus cu miros caracteristici care este sangvinolent la inceputul caldurilor, dupa care devine rosiatic, iar spre sfirsitul caldurilor devine transparent. Femela devine nelinistita, este in permanenta cautare a masculului, iar la apropierea acestuia se las4 montata, lund pozitie caracteristica. Libidoul se manifesta din a-4-a, a-5-a zi si fine pana la sfirsitul perioadei de calduri, femela accepténd intromisiunea numai la sfirsitul estrului. Romagnoli, 1992, afirma ca femela accepta sa fie montata chiar si la 2-3 zile dupa producerea ovulatiei. fntr-un ciclul sexul sedezvolta si se matureaza in jur de 4-6-10-15 foliculi in ovarele unei catele in functie de rasa si de individ. -118-3.4.9. Ciclul sexual la pisicad Ciclul sexual al pisicii domestice prezinta unele particularitati care adesea Sunt trecute cu vederea obisnuindu-se sa se clasifice pisicile si catelele impreuna ca “animale mici”. Prezentind ovulatie provocata (de actul sexual) pisicile se aseamana din punct de vedere reproductiy mai degraba cu iepuroaicele decat cu catelele. In absenta imprerecherii, Pisicile intra in estru Ja fiecare 2-3 saptamani de-a lungul sezonului reproductiv. in emisfera nordic acest sezon incepe de obicei in ianuarie pe masura ce creste durata zilelor lumina si continua pana in septembrie. Durata si frecventa estrului de-a lungul acestei perioade sunt variabile la diferifi indivizi. La pisicile de reproductie, de obicei sunt doar doua perioade estrale ($i deci doua gestatii posibile) pe sezon. Apare de obicei un estru in luna januarie cu fatari in martie si un al doilea estru in luna mai sau iunie cu fatari in julie sau august. Este posibil s& apara si al treilea ciclu estral inainte de instalarea perioadei de anestru sezonier in septembrie Varsta aparitiei primului ciclu (pubertatii) depinde nu numai de maturitatea fizica ci si de sezon. Astfel pisicile nascute in iunie, de exemplu pot atinge maturitatea sexuala in luna ianuarie a anului urmator si vor avea deci primul estru la varsta de 6 luni. Aceasta in cazul in care au atins si greutatea corporala de 2,3 — 2,5 kg. Pisicile nascute la inceputul anului, de exemplu in martie, vor atinge varsta pubertatii ca si greutatea specifica, in timpul sezonului de anestru, si nu vor avea ciclu estral pana in ianuarie sau februarie a anului urmator. De aceea, varsta instalarii pubertatii se situeaza intre 6-10 luni. Modificénd experimental durata fotoperioadei se poate scurta sezonul de anestru, pisicile crescute in apartament si expuse deci luminii artificiale, putand avea in continuare cicluri estrale chiar in lunile octombrie si noiembrie. Rasa poate de asemenea influenta perioada de anestru, Morrow, 1989 constatind c& aproximativ 90% din pisicile cu parul lung au prezentat anestru sezonier, in timp ce dintre pisicile cu parul scurt, numai 40% au intrat in anestru. Fazele ciclului sexual Ja pisicd sunt: proestru, estru, metestru si anestru sau diestru. Metestru este, de fapt, o perioada “intre doua estrus-uri”, daca nu se produce fecundatia. Anestrul la pisica este perioada sezoniera de inactivitate ovarian asa cum a fost descrisd anterior. De aceea, ciclurile de calduri in timpul sezonului de mont sunt alcatuite din perioadele alternative de estru, metestru si asa mai departe pana la instalarea anestrului sezonier. Daca in timpul estrului se produce o monta infecunda, se induce ovulatia si formarea corpului luteal. Din acest motiv exista trei variante de ciclu estral la pisica: 1. Proestru, Estru (fara imperechere) Interestru (Metestru); 2. Proestru, Estru (monta infecunda), Diestru, Interestru; 3. Proestru, Estru (monta fecunda), Gestatie -119- TT eee na ee ae emer egStadiile ciclului estral sunt corelate cu. schimbarile de. la nivelul epiteliului vaginal intrucat ambele sunt determinate de schimbarile concentractiei in estrogeni. fn proestru, pisica isi intensifica asa-zis-ul “recat” al capului de obiecte sau persoane (inclusiv de proprietari), adesea interpretat ca un comportament afectuos. Acest comportament poate continua una sau doua zile dupa ce pisica devine receptiva sexual. Pe de alta parte, proestrul poate s4 evolueze fara nici o exteriorizare clinica. fn timpul estrului pisica miauna specific si adopta o pozitie de acuplare, cu pelvisul ridicat, in special in prezenta unui motan. In timp ce pisica adopta “9 lordazare” a coloanei vertebrale, coada este deviata lateral si picioarele din spate pe pozitie “activa”. Masculul efectueaza monta muscind femela de regiunea cervicala dorsal si apoi incepe 0 serie de penetrari. Intromisiunea si ejacularea se produce dupa 1,2-7 minute de la inceputul montei. in acest timp femela emite un ipat puternic ce se presupune a se declansa cand papilele de la nivelul penisului stimuleaza peretele vaginului si cervixului. Proprietarii necunoscatori, de obicei, nu realizeazi c& acest “tipat” sfasietor indica o acuplare incununata de succes. Imediat dupa acest tipat femela respinge in mod activ masculul lovind-ul sau scuipand-ul, apoi se invarte in jurul axului longitudinal al corpului, uneori intr-un mod chiar violent. Acest comportament este recunoscut sub denumirea de “postreactiv”. Dupa aproximativ 5-20 de minute, pisica va adopta din nou pozitia de monta si va permite masculului sa efectueze acuplarea. Pot avea 5-7 monte in decurs de 1-2 ore in cazul in care cuplul nu este deranjat. Lungimea estrului variaz4 considerabil la diverse exemplare dar de obicei se situeaza intre 5-8 zile. CAnd femela este imperecheata gi se instaleaza gestatia, urmatorul estru va intarzia pana la 1-2 saptimani dupa infarcare (aproximativ 4 luni de la ultimul estru). C4nd 0 pisicd este imperecheata cu un mascul vasectomizat sau steril, se induce ovulatia ca si transformarea foliculilor maturi in corpi luteali. Urmatorul estru va fi intarziat pana ce corpii luteali vor regresa. Aceasta perioada de anestru variazA intre 30-73 de zile dar media este de 45-50 de zile. ‘Avandu-se in vedere devierile de la comportamentul estral normal se apreciaza cA durata dintre dou perioade estrale poate fi una scurta de numai 1-2 zile sau una foarte lunga, de luni de zile (Morrow si col., 1989). 3.4.10. Ciclul sexual la iepuroaica Tepuroaicele salbatice prezinté un sezon sexual cuprin intre lunile februarie si mai, iar cele cele domestice pot prezenta ciclul sexual in tot timpul anului dar cu o intensitate mai redusa spre sfarsitul verii. ___ Intrucat ovulatia este provocata, pe ovare se gasesc in permanent& foliculi maturi. Ovulatia are loc de obicei la 10-12 ore dupa imperechere fiind -120-Se ea seein See Mien ee ome ee me provocaté de desfasurarea actului sexual. Daca femela nu se imperecheaza, foliculii maturi persist un timp pe ovare, dupa care regreseaza. In acest fel se explica de ce epuroaica poate prezenta calduri continue timp de cAteva saptam4ni. Daca dupa imperechere, din diferite motive, nu s-a produs fecundafia, corpii luteali care s-au format, ramén activi aproximativ o luna, timp in care iepuroaica nu mai manifesta calduri. Faza foliculara dureazi aproximativ 10 zile (Seiciu si col., 1987). Tepuroaica nu manifesta intens dorinfa de impreunare si numai modificarile organice ne fac sa banuim ca femela este in calduri. Modificarile morfologice care survin in timpul estrului sunt reprezentate de congestie vaginalé tu acumulare de lichid seromucos in vagin, congestia vulvei si dezvoltarea mameloanelor. -121-