Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
3. Se va insera un nivel suplimentar intre BASE si STORY1, denumit convenabil, cu inaltimea de nivel corespunzatoare
6. Sa presupunem ca planseul peste subsol nu prezinta balcoane. De aceea selectam balcoanele pe care programul le-a copiat ca mai sus si o sa le stergem.
7. Pentru simplificare deselectam din vedere elementele orizontale de suprafata de tip plansee respectiv elementele orizontale liniare de tip grinzi/centuri
9. Le atribuim acestor pereti noua sectiune de tip grinda peretedefinita anterior. Astfel toti peretii de la subsol devin din b.a.
10. Avand in vedere ca prin inserarea unui nou nivel se copiaza in mod identic peretii de la STORY1, sunt necesare lucrarisuplimentare pentru umplerea unora dintre golurile perimetrale. Se cauta axele pentru care sunt necesare aceste modificari si se merge step by step pe fiecare dintre ele.
11. Dupa umplere se mesh-uiescdin nou zonele noi, pentru a asigura continuitatea convenabila a elementelor finite. Operatiunea se repeta pentru fiecare elevatie perimetrala la care peretii nu prezinta goluri. Exista si cazuri in care trebuie prevazute goluri de ventilatie sau ferestre la peretii perimetrali sau pozitii diferite de goluri de trecere la subsol diferite de cele de la parter. Lucrul este similar
13. Sa presupunem ca grinzile peretiprezinta talpi de 120x40 cm, identice sub toti peretii interiori sau exteriori. Atentie daca aceste talpi sunt diferite atat pentru declararea elementelor finite corespunzatoare cat si mai departe cand se calculeaza rigiditatile pentru resoartele de tasare.
14. Se declara sectiunea elementului de tip talpa, prin elemente finite de tip FRAME.
15. Deoarece este vorba despre o comportare de grinda si nu de stalpi se acceseaza Reinforcementsi se bifeaza Beam.
20. Selectam toate aceste talpi si le dividem in functie de diviziunile peretilor de b.a sub care sunt pozitionate.
21. Exista unele zone in care peretii (parapetii anteriori) nu sunt impartiti in elemente finite corespunzatoare. De aceea pas cu pas selectam elementele finite de tip talpi si le impartim intr-un numar corespunzator de elemente finite, astfel incat pasulsa fie cat de cat similar pentru toate elementele.
22. Selectam (in functie de tipul de scetiune) nodurile dispuse sub liniile de talpi, pentru care se vor declara in mod corespunzator resoarte cu rigiditati la tasare. Sa presupunem ca initial acestea sunt pentru o comportare statica/gravitationala a structurii.
24. Daca pentru translatia pe verticala (tasare) s-au introdus resoarte, trebuie blocate de asemenea alte grade de libertate pentru baza. De exemplu se pot bloca translatiile pe directiile x si y (in ideea ca miscarea cladirii se va produce impreuna cu terenul si cladirea nu se misca in teren) si de asemenea se poate bloca rotirea in jurul axei z (cladirea nu se poate torsiona in masivul de pamant).
26. Se salveaza modelul nou creat cu un nume corespunzator. Gravitational, in prima etapa.
27. Fiind un model gravitational, se pastraza din toate combinatiile de incarcari numai actiunile din gruparea fundamentala de incarcari, fara seisme.
29. Se salveaza modelul initial cu un alt nume, pentru calcule la actiuni dinamice (seismice).
31. Se modifica valorile rigiditatilor grupurilor de resoarte tinand seama ca pentru o comportare dinamica, in literatura de specialitate se accepta ca valorile coeficientilor de deformabilitate de tip Winkler sunt de cca 10 ori mai mari decat aceiasi coeficienti considerati pentru o comportare statica.
32. Deoarece in mod corect ar trebui sa se realizeze un model numai pentru infrastructura, actionat de capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale verticale din suprastructura, dar in mod didactic noi am calculat numai 1-2 pereti, o sa incercam sa tinem seama de faptul ca la o comportare dinamica neliniara fortele taietoare de baza sunt de circa 2 .0 ori mai mari decat fortele taietoare de cod. De aceea o sa multiplicam coeficientii seismici de baza cu 2, iar rezultatele obtinute sunt valabile numai pentru partea de infrastructura.
34. Se ruleaza fiecare dintre modele, pe rand si se realizeaza o superpozitie intre rezultatele din modelul staticsi modelul dinamic, in Excel.
38. Se pot afisa tabelele in cazul nostru cu eforturi, dar se pot accesa tasari, forte in resoarte, etc pentru determinarea presiunilor efective.