CAP.

1
INTRODUCERE.
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A CARNII,
FRUCTELOR SI LEGUMELOR
1.0 Introducere
Tehnologia frigorific a produselor alimentare const n prelucrarea lor cu
ajutorul frigului- refrigerarea sau congelarea lor.
Problema de baz a tehnologiei frigorifice a produselor alimentare const n
pstrarea calitii i proprietile iniiale ale lor. Tehnologia frigorific trebuie s
asigure mrirea duratelor de depozitare a produselor alimentare cu pierderi ct mai mici
n greutate datorit uscrii i fr nrutirea vizibil a gustului i aspectului exterior
[1].
Frigul artificial are o utilizare larg n industria alimentar datorit efectelor pe
care le prezint din punct de vedere al ac iunii conservante a produselor perisabile prin
oprirea sau frnarea age ilor modificatori, la temperature sczute.
Re eaua de unit i n care se utilizeaz temperaturile sczute n vederea
conservrii produselor alimentare se nume te lan frigorific. Denumirea simbolizeaz
legtura care trebuie s existe ntre verigile care asigur prelucrarea prin frig a
produselor alimentare, depozitarea acestora la temperature sczute, transportul frigorific
ntre diverse unit i comerciale cu profil alimentar i aparatele frigorifice de uz casnic.
Exist mai multe metode de prelucrare i conservare prin frig a produselor
alimentare:
- refrigerarea racire rapid pn la temperature de (05)
o
C;
- congelarea racire pn la temperature de (-18-25)
o
C, cu solidificarea apei
din produs n proportie de 95%;
- criodesicarea sau liofilizarea deshidratarea prealabil a produselor congelate
prin sublimarea cristalelor de ghea n vid, cu ajutorul unui aport controlat de cldur.
Obiectivele prelucrrii prin frig a produselor alimentare sunt urmtoarele:
- prelungirea duratei de conservare: la temperature sczute, viteza de reac ie i
ac iunea agen ilor modificatori scad n intensitate;
- crearea condi iilor optime de temperature pentru diverse procese tehnologice
sai biochimice;
- modificarea temporar a unor propriet i fizico-chimice n vederea realizrii
unor opera ii tehnologice;
- tratament termic prin frig a unor produse lichide n scopul modificrii
compozi iei.
Refrigerarea presupune rcirea produselor pn la temperature apropiate de
punctual de congelare, fr formare de ghea n produs. De regul, presupune un
transfer de cldur i mas (umiditate) de la produs la mediul de racire.
Procesul de refrigerare este nesta ionar: viteza de racier cvariaz de la un punct la altul
i n timp. Procesul se consider ncheiat cnd temperature medie n centrul termic al
produsului a ajuns la valoarea dorit.
Parametrii care trebuie urmri i n cadrul procesului de refrigerare sunt:
- viteza global de racire: raportul dintre reducerea temperaturii medii i durata
total a procesului de refrigerare;
- intensitatea de racire: durata n care diferen a dintre temperature medie a
produsului i temperatura mediului de racier este redus la jumtate.
3
1.1. Carne de porc n carcas
Oprirea se aplic porcinelor i este operaia pregtitoare operaiei de depilare
(smulgerea prului).
Oprirea porcinelor se face:
- parial (pe cap, picioare, abdomen, pri laterale etc.), n cazul n care porcinele
sunt supuse jupuirii integrale; operaia se realizeaz prin imersie parial sau prin
stropire cu ap cald;
- total, n cazul n care pielea nu mai poate fi folosit, iar porcinele sunt
destinate exportului; operaia se realizeaz prin imersie total.
Bazinele de oprire sunt construite din o el inoxidabil, avnd ltimea de (1,6
1,8) m, nlimea de (0,81,0) m i lungimea variabil, funcie de capacitatea de
oprire necesar.
4
PORCINE
Pregtirea animalelor pentru tiere
Asomare
Sngerare
Jupuire
Oprire Prlire
Depilare Rzuire de scrum
Finisare
Eviscerare
Despicarea carcaselor
Toaletare
Examen sanitar - veterinar
Marcare
Prelucrare
ulterioar
Refrigerare Congelare
Prelucrare
ulterioar
Depozitare Depozitare
Inclzirea apei din bazin se realizeaz direct, prin barbotare cu abur sau indirect,
cu serpentine montate pe fundul bazinului prin care circul aburul (caz n care se poate
recupera condensul).
Temperatura apei tehnologice este meninut n limitele (6365)
0
C prin
termostatare. Timpul de oprire variaz n intervalul 9350 minute.
Operaia de prlire se execut n scopul ndeprtrii prului rmas dup depilare
i n scopul sterilizrii suprafeei pielii.
Cuptoarele de prlire pot fi cu funcionare continu sau discontinu. Arztoarele
sunt de construcie special, asigurnd o temperatur de ardere a combustibilului de
(10001100)
0
C.
Temperatura flcrii pentru prlire trebuie s fie de cca.1040
0
C, iar durata
operaiei este de (1215) s.
Refrigerarea carcaselor de carne se realizeaz n tunele sau camere de
refrigerare, prin rcire cu aer. Cea mai recomandat metod este refrigerarea rapid n
dou faze, din care, prima faz n tunele cu convecie forat a aerului, n flux continuu
pe conveier, avnd ca avantaje reducerea pierderilor n greutate a carcaselor,
mbuntirea calitii crnii, eliminarea riscului de contaminare a carcaselor cu
picturile de ap provenite din condensarea vaporilor de ap din aer etc.
Depozitarea carcaselor de carne refrigerat se realizeaz fie n acelai spaiu
n care s-a fcut refrigerarea, fie n camere de depozitare prevzute cu linii aeriene. In
tabelul 1.1. sunt prezentai principalii parametri tehnologici la depozitarea n stare
refrigerat a carcaselor de carne.
Depozitarea carcaselor i semicarcaselor n stare refrigerat are ca scop
maturarea crnii animalelor adulte, carnea devenind mai fraged, cu o consisten mai
fin. In tabelul 1.2. sunt prezentate caracteristicile constructive ale spaiilor de
depozitare a carcaselor i semicarcaselor de carne.
5
Tabelul 1.1.
Produsul
Temperatura
aerului, t,
0
C
Umiditatea
relativ, , %
Durata maxim de
depozitare, zile
Carne de porc -1,50 9095 714
Carne de vit -1,50 90 1421
Carne de vitel -1,00 90 714
Carne de oaie -1,00 9095 1015
Capacitatea de depozitare trebuie s corespund produciei pe (23) zile, durata
minim de maturare a crnii.
Tabelul 1.2
Produsul
Greutate
semicar-
case, kg
Incrcare
specific,
kg/m
2
Dist. dintre
axele linilor
aeriene, m
Distanta dintre axele
liniilor aeriene si
pereti, m
Carne de porc 6575 150200 0,8 0,9
Carne de vit 100
150
150250 0,9 0,9
Carne de vitel 3035 180200 0,8 0,9
In spaiile de depozitare a carcaselor i semicarcaselor refrigerate, circulaia
aerului la nivelul produselor este redus, debitul orar de aer recomandat fiind de (5
10) ori volumul camerei. Pe durata depozitrii se recomand mprosptarea zilnic a
spaiului cu o cantitate de (24) ori volumul acestuia.
Orientativ, necesarul de frig pentru dimensionarea instalaiilor frigorifice la
depozitarea carcaselor i semicarcaselor refrigerate este de (23,2540,7) W/m
3
volum
util.
Pierderile normate n greutate la refrigerarea i depozitarea n stare refrigerat a
carcaselor de carne sunt prezentate n tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Produsul
Pierderi la
refrigerare , %
Pierderi la depozitare, pn la
24 h 48 h 72 h 96 h
Carne de porc oprit 1,20 0,30 0,40 0,50 0,60
Carne de porc fr slnin 1,30 0,40 0,50 0,60 0,70
Carne de vit 1,30 0,30 0,50 0,60 0,70
6
Carne de vitel 1,50 0,50 0,60 0,70 0,80
Carne de ovine si caprine 1,10 0,30 0,50 0,60 0,80
Carne de miel si ied 1,90 0,60 0,80 0,90 1,00
Carne de mnzat 1,40 0,40 0,50 0,60 0,70
Congelarea carcaselor i semicarcaselor de carne se realizeaz n tunele de
congelare cu funcionare discontinu, cu o capacitate cuprins ntre 5 i 15 tone.
Amplasarea carcaselor i semicarcaselor se face pe linii aeriene, putnd fi transportate
ulterior n spaiile de depozitare fr manipulri suplimentare. Incrcarea specific
recomandat pentru dimensionarea tunelelor de congelare este de (200300) kg/m
2
suprafat util.
Circulaia aerului n tunele este forat, predominnt orizontal sau predominant
transversal, asigurndu-se o vitez a aerului la nivelul produselor de (3,55) m/s.
Cea mai utilizat metod de congelare este congelarea cu refrigerare prealabil,
introducerea carcaselor i semicarcaselor n tunelele de congelare fcndu-se dup cel
puin 3 zile de depozitare n stare refrigerat.
Necesarul de frig pentru dimensionarea instalaiilor frigorifice la congelarea
carcaselor i semicarcaselor este de 9304 W/t produs.
Congelarea direct a carcaselor i semicarcaselor din stare cald duce la
micorarea duratei procesului de rcire cu cca.40%, reducerea manipulrilor ntre
depozitele de refrigerate i tunelele de congelare, reducerea pierderilor n greutate cu
cca.(4050)%.
Necesarul de frig pentru dimensionarea instalaiilor frigorifice la congelarea
direct a carcaselor i semicarcaselor este de 11630 W/t produs.
Procesul de congelare a carcaselor i semicarcaselor de carne se consider
terminat cnd temperatura n centrul termic al carcasei scade sub -15
0
C sau cnd
temperatura medie a carcasei i semicarcasei este egal cu temperatura de depozitare
ulterioar.
7
Parametri tehnologici principali pentru congelarea carcaselor i semicarcaselor
de carne, cu refrigerare prealabil, sunt prezentai n tabelul 1.4.
Depozitarea carcaselor i semicarcaselor de carne congelat se face n spaii
rcite (camere de depozitare), cu dimensiuni relativ mari care permit stivuirea
containerelor. In tabelul 1.5. sunt prezentai parametrii tehnologici la depozitarea n
stare congelat a carcaselor i semicarcaselor de carne.
Durata de depozitare a carcaselor de carne nu trebuie s depeasc limitele
admisibile, deoarece au loc modificri nedorite care conduc la diminuarea calitii
crnii (deshidratri pariale, recristalizri ca urmare a fluctuaiilor inerente ale
temperaturii aerului rcit, procese de oxidare a grsimilor etc.).
Tabelul 1.4
Parametrii caracteristici
Carne
de porc
Carne de vit
si mnzat
Carne
de oaie
Temperatura initial a aerului,
0
C 0 0 0
Temperatura final a aerului,
0
C -30-32 -30-32 -30-32
Viteza medie a aerului la nivelul
carcasei, m/s 35 34 34
Temperatura initial n centrul termic al
carcasei,
0
C 4 5 5
Temperatura final n centrul termic al
carcasei,
0
C -15 -15 -15
Temperatura final medie a carcasei,
0
C
-18 -18 -18
Durata procesului, ore 24 36 24
Pierderi n greutate, % 0,81,5 0,651,6 1,051,8
Tabelul 1.5
Produsul Temperatura
aerului,
0
C
Durata maxim de
depozitare, luni
Incrcarea
specific, kg/m
2
Carne de porc
(semicarcase)
-12 58
-18 1012 220
-25 1218
-30 1224
8
Carne de vit
i mnzat
(sferturi de
carcas)
-12 2
-18 6 340
-25 1012
-30 15
Carne de oaie
(carcase)
-12 36
-18 910 160
-25 12
-30 24
Carnea tranat i ambalat poate fi congelat n tunele de congelare sau n
aparate cu plci, funcie de dimensiunea pachetului, la temperaturi de vaporizare de (-
40-45)
0
C. In tunelele de congelare, carnea tranat i preambalat este asezat pe
crucioare rastel.
Carnea tranat, dezosat i porionat pe specialiti destinat prelucrrii
ulterioare, este congelat n blocuri de (20250 kg sau n poriuni anatomice mari.
Congelarea are loc n tunele de congelare cu circulaie forat a aerului, la o temperatur
de vaporizare de (-40-45)
0
C, timp de (1820) ore.
Depozitarea crnii congelate se face n spaii rcite cu temperaturi ale aerului
de (-18-25)
0
C. Durata de depozitare este de max.12 luni. Bucile mici de carne
preambalate sunt puse n cutii de carton ondulat, n vederea depozitrii pe rastele.
Pentru calculul spaiilor de depozitare se recomand urmtoarele ncrcri
specifice:
- pentru stivuire n sistem paletizat: 380450 kg/m
3
volum util;
- pentru stivuire manual: 500650 kg/m
3
volum util.
1.2. Legume si fructe.
9
Recoltare
Transport
Curtire
Splare
Sortare
Calibrare
Blansare
Tratamente fizico-chimice
antioxidante
Prercire
Ambalare
Refrigerare
Depozitare
Livrare
Congelare
Depozitare
Livrare
Congelare
Ambalare
Depozitare
Livrare
Din punct de vedere al perisabilitii, produsele horticole se mpart n patru
grupe:
- produse extrem de perisabile: afine, cpuni, mure, coacze, zmeur, spanac,
elina pentru peiol;
- produse foarte perisabile: caise, ciree, gutui, mere timpurii, pere timpurii,
piersici, prune, strugurii cu pieli fin, ceapa verde, ciuperci, castravetii Cornichon,
dovlecei, salata verde, fasole verde boabe, mazre verde boabe, morcovi timpurii,
ptrunjel pentru frunze, ridichi de lun, sfecl roie, elin verde, usturoi proaspt, varza
timpurie;
- produse perisabile: pere de var, struguri, ardei, bame, conopid, fasole verde
psti, morcov, pepene galben, praz, elin, tomate, varza de toamn, vinete;
- produse mai putin perisabile: mere i pere de toamn, cartofi, ceap, dovlecei,
hrean, sfecl roie, usturoi.
Datorit caracterului sezonier al produciei de legume i fructe, se impune
conservarea acestora astfel nct s se asigure necesarul de consum i pentru perioadele
dintre recolte.
Operaia de oprire (blanare) se aplic legumelor i fructelor ce urmeaz a fi
congelate. Este o operaie tehnologic indispensabil pentru unele specii (legume), la
fructe aplicndu-se rar, doar n cazul unor sortimente prelucrate ulterior.
Scopurile tratamentului termic de oprire sunt: inactivarea enzimelor,
ameliorarea culorii, distrugerea superficial a microorganismelor, eliminarea aerului din
esuturi, reducerea pierderilor la prelucrarea ulterioar, mrirea elasticitii, eliminarea
unor gusturi neplcute etc.
Avantaje:
- reduce considerabil microflora (mai ales cea de suprafa), de cca.(10100)
ori;
10
- elimin cea mai mare parte din gaze (aer) din materia prim, crescnd n acest
fel densitatea acesteia;
- stabilizeaz culoarea n cazul pigmenilor de clorofil (cartenoiz). La materia
prim de culoare verde, pierderea de clorofil variaz ntre 4 i 24%, la o durat a
operaiei de (18) minute. Fasolea verde, mazrea, spanacul i pierd aproape complet
culoarea (se constat i modificri de gust) prin depozitare la -18
0
C dac nu au fost
oprite nainte de congelare. Pentru pstrarea culorii, se recomand o rcire imediat a
produselor;
- contribuie la meninerea vitaminei C rmas dup oprire.
Dezavantaje:
- antreneaz pierderi de valori nutritive prin diluarea substanelor solubile
(zaharuri, vitamine, sruri minerale);
- produce degradarea culorii;
- afecteaz fermitatea esuturilor.
Agenii termici utilizai sunt apa fierbinte, cu temperaturi de (9396)
0
C sau
aburul. Durata procesului este funcie de soi, specie, dimensiunile produsului, stadiul de
cretere i maturitate, intervalul de timp dintre recoltare i prelucrare etc. Variaz ntre
1 i 10 minute, dup cum urmeaz: fasole verde, (15) minute, varz tiat felii, (1
3) minute, morcovi tiai felii sau cuburi, (28) minute, conopid, (24) minute,
elin tiat, 2 minute, mazre verde, (12) minute, tomate, 2 minute, spanac, (13)
minute, dovlecei felii sau cuburi, 3 minute.
Oprirea neadecvat i de prea lung durat (necontrolat) poate aciona contrar
scopului urmrit.
Instalaiile uzuale de blanare (oprire) sunt de tip cazan duplicat, opritor cu
band sau tambur.
Rcirea produselor imediat dup blanare se realizeaz cu ap, n dou trepte:
ap de la reea, n prima faz i apoi cu ap rcit cu temperatura de 5
0
C. Rcirea
produselor se face pn la temperaturi mai mici de 10
0
C.
Prercirea produselor dup tratamentele fizico-chimice antioxidante se aplic
n vederea ncetinirii proceselor vitale i pentru pstrarea calitii iniiale.
11
Ambalarea fructelor i legumelor se face n pungi de material plastic, saci din
reea, lzi, cutii de carton etc.
Refrigerarea se aplic legumelor i fructelor n vederea mririi duratei de
conservare.
Metoda de refrigerare utilizat depinde de dimensiunile produsului, modul de ambalare,
diferena de temperatur dintre produs i mediul de rcire.
Principalele metode de refrigerare a legumelor i fructelor sunt:
refrigerarea cu aer rcit : se realizeaz n aceleai spaii n care se face i
depozitarea sau n spaii destinate numai refrigerrii.
Din punct de vedere al circulaiei aerului i al modului de preluare a cldurii de
la produse, se disting dou metode de refrigerare cu aer rcit:
- cu circulaia aerului la suprafaa exterioar a masei de produse, realizat n
tunele sau celule de refrigerare cu circulaie longitudinal, vertical sau transversal a
aerului la nivelul produselor sau n camere de refrigerare-depozitare. Viteza aerului la
nivelul produselor este de (25) m/s.
Metoda de refrigerare n tunele este recomandat pentru mere n ldie sau
viine n tvi, iar metoda de refrigerare n camere de depozitare este recomandat
merelor i perelor n ldie sau n vrac.
- cu circulaia aerului n toat masa produsului, realizat n aparate cu
funcionare continu sau discontinu. Metoda este recomandat perelor n ldie sau
piersicilor n tvi;
refrigerarea cu ap rcit (prercire) , se realizeaz n bazine izolate termic, n
care produsele supuse rcirii vin n contact cu apa rcit.
Metoda este recomandat produselor deja ambalate n cutii de lemn sau carton
impregnate cu substane care le fac impermeabile la ap sau n pungi de material plastic.
Gama de produse este larg: piersici, prune, mazre boabe, varz, morcovi, conopid,
elin, tomate, ridichi etc.
Ambalarea legumelor supuse refrigerrii n vacuum se face n ldie, cutii sau
pungi din material plastic, cu suficiente orificii sau deschideri pentru a permite migrarea
12
vaporilor de ap de la suprafaa produsului. In interiorul ambalajelor, produsele trebuie
s fie dispuse ct mai liber ntre ele, fr a fi presate;
refrigerarea cu ghea hidric , prin utilizarea gheii solzi, dispus n straturi
alternative cu produsele, n ambalaj.
Metoda este utilizat numai la transportul unor produse prercite n prealabil prin alte
mijloace.
Depozitarea legumelor i fructelor n stare refrigerat se face n spaii rcite
(camere de depozitare) cu atmosfer normal sau cu atmosfer modificat:
- depozitarea n atmosfer normal se face n spaii rcite cu temperatura aerului
variabil, funcie de produs i umiditatea relativ de (8590)%, pentru fructe i (90
95)%, pentru legume. In tabelul 1.6. sunt prezentate condiiile de temperatur i
umiditate ale aerului, precum i duratele admisibile de depozitare n stare refrigerat
pentru legumele i fructele cele mai cunoscute.
Din punct de vedere al sensibilitii la temperaturi sczute, legumele i fructele
se mpart n trei grupe: cu sensibilitate mic, moderat i mare, conform tabelului 1.7.
Se recomand ca temperatura de depozitare s fie ct mai apropiat de punctul lor de
congelare pentru a se evita pericolul apariiei fenomenului de arsur la congelare.
Temperatura aerului n spaiile de depozitare trebuie astfel reglat nct variaia
temperaturii n produse s nu fie mai mare de 0,5
0
C.
Depozitarea n atmosfer modificat (controlat) se face n spaii rcite, cu
atmosfer convenabil srcit n oxigen i/sau mbogit n dioxid de carbon. In funcie
de coninutul de O
2
i CO
2
, se ntlnesc:
- atmosfer modificat de tipul I: (1116)% O
2
i (105)% CO
2
, cu condiia
ca suma concentaiilor s nu depeasc 21%;
- atmosfer modificat de tipul II: (230% O
2
i (25)% CO
2
- atmosfer modificat de tipul III: (27)% O
2
i (02)% CO
2
Tabelul 1.6
Produsul Temp.aer,
t,
0
C
Umid.rel.,
, %
Durata admisib.
de depozitare
Obs.
Ardei verde 710 8590 810 zile
Fasole verde 27 8590 1015 zile
13
Mazre -0,50 8590 13 spt. cu prercire
Morcovi -11 9095 46 luni
Vinete 710 8590 10 zile
Caise -10 70 24 spt.
Cpsuni 0 - 15 zile
Cirese -10 8590 14 spt.
Mere Ionathan 23 8590 48 luni
Mere 12 8590 56 luni
Pere -0,50 8590 13 luni
Prune -0,51 8590 28 spt. atmosf.modif.
Tabelul 1.7
Produsul
Punct de nceput
de congelare,
0
C
Sensibilitate
mic moderat mare
Fasole -1 x
Mere -1,5 x
Morcovi -1 x
Mazre -0,5 x
Pere -1,5 x
Prune -1 x
Vinete -0,5 x
Aparatele utilizate pentru realizarea atmosferei controlate sunt convertizoarele
de oxigen, absorbitoarele sau adsorbitoarele de dioxid de carbon i generatoarele de
atmosfer.
Sunt prezentate tehnologiile speciale de congelare n strat fluidizat a legumelor
i fructelor.
Fasole verde
Materia prim (fasolea verde) trebuie s ndeplineasc urmtoarele caracteristici
i condiii de calitate:
- form cilindric, fr a depi 10 mm grosime;
- form regulat, necurbat, mai ales pentru pstile ntregi;
- psti crnoase, cu textur fin;
- gust i arom specific;
- tendin ct mai slab spre schimbarea culorii (brunificare la oprire);
- fr ae, chiar dac s-a depit stadiul de maturitate;
- lipsa tendinei de desprindere a epidermei n timpul fierberii, dup congelare.
Cele mai apreciate soiuri sunt cele de culoare verde.
14
Dac recoltarea s-a fcut mecanizat, primele operaii sunt de desciorchinare i
desprfuire.
In funcie de sortiment, dup calibrare fasolea verde psti trebuie s se
ncadreze n urmtoarele dimensiuni i condiii de calitate:
- fasole psti extrafin, pn la 6 mm lime;
- fasole psti fin, ntre 6 i 8 mm lime;
- fasole psti obinuit, ntre 8 i 10 mm lime.
Fasolea verde psti care urmeaz a fi congelat se taie transversal n buci de
30 mm sau longitudinal n buci de 4 mm.
Oprirea este tratamentul termic care influeneaz calitatea produsului finit prin
durata sa. Oprirea poate avea loc n ap sau abur. Duratele recomandate, funcie de
calibrul pstilor de fasole verde i de agentul termic utilizat sunt prezentate n tabelul
1.8.
15
Recoltare
Recepie
Desciorchinare
Desprfuire
Splare
Calibrare
Tiere capete
Tiere
Oprire
Rcire
Congelare
Ambalare
Depozitare
Tabelul 1.8
Calibrul
pstilor
Timp , min
ap abur
pn la 7,5 mm 11,5 2
ntre 7,5 i 9,5 mm 22,5 3
peste 9,5 mm 3 4
In cazul pstilor tiate buci, durata opririi este de 1 minut, iar n cazul
pstilor tiate longitudinal, 30 secunde. Oprirea are loc n ap n care se adaug
(0,10,2)% sare.
Fasolea verde psti se poate congela i fr a fi oprit, meninndu-i
consistena i culoarea. Se reduce mult durata de depozitare.
Rcirea pstilor de fasole verde oprit trebuie s se fac rapid i intens pentru
a nu se pierde din culoare i consisten.
Congelarea pstilor de fasole verde se realizeaz rzle n instalaii n strat
fluidizat (congelare rapid), durata procesului de congelare fiind de max.10 minute.
Depozitarea pstilor de fasole verde congelate se face n spaii rcite cu
temperatura aerului de -18
0
C. Durata de depozitare este de cca.4 luni, pentru fasolea
neoprit i cca.12 luni, pentru fasolea oprit.
Mazre verde
Dup aspect, din punct de vedere tehnologic, soiurile de mazre se mpart n dou
categorii:
- soiuri cu bobul neted, mai mic i mai intens colorat;
- soiuri cu bobul cre, cu un coninut mai ridicat n substane dulci (zaharate).
Se recomand prelucrarea mazrii n cel mai scurt timp dup recoltare - batozare
(cca.4 ore).
Pentru prentmpinarea fenomenului de ntrire a tegumentului boabelor de
mazre, se recomand transportul i depozitarea tampon a acestora n ap rece (cu
ghea).
16
Recoltare
Batozare
Transport
Depozitare tampon
Vnturare
Splare
Calibrare
Oprire
Rcire
Congelare
Ambalare
Depozitare
Sortare
In funcie de sortiment, dup calibrare mazrea trebuie s se ncadreze n
urmtoarele dimensiuni i condiii de calitate:
- mazre foarte fin: 7,58,2 mm, pentru soiul cu bob neted;
7,58,2 mm, pentru soiul zaharat;
- mazre fin: 8,28,75 mm, pentru soiul cu bob neted;
8,29,3 mm, pentru soiul zaharat;
- mazre semifin: 8,759,3 mm, pentru soiul cu bob neted;
9,310,2 mm, pentru soiul zaharat;
- mazre boabe: > 9,3 mm, pentru soiul cu bob neted;
> 10,2 mm, pentru soiul zaharat.
Oprirea este tratamentul termic care influeneaz calitatea produsului finit prin
durata sa. Oprirea poate avea loc n ap sau abur. Duratele recomandate, funcie de
calibrul boabelor de mazre verde i de agentul termic utilizat sunt prezentate n tabelul
1.9.
Tabelul 1.9
Calibrul
boabelor
Timp , min
ap abur
pn la 7,5 mm 1 1,5
ntre 7,6 i 8,2 mm 1,5 2
ntre 8,3 i 9,2 mm 2 2,5
ntre 9,3 i 10,2 mm 2,5 3
peste 10,2 mm 3 4
17
In cazul boabelor de mazre nesortate, durata opririi este de 3 minute. Oprirea
are loc n ap.
Rcirea boabelor de mazre verde oprite trebuie s se fac rapid i intens
pentru a nu se pierde din culoare i consisten, iar numrul microorganismelor s
scad.
Congelarea boabelor de mazre verde se realizeaz rzle n instalaii n strat
fluidizat (congelare rapid), durata procesului de congelare fiind de max.6 minute.
Depozitarea boabelor de mazre verde congelate se face n spaii rcite cu
temperatura aerului de -18
0
C. Durata de depozitare este de cca.12 luni.
Morcov
Se recomand pentru congelare soiurile de morcov colorate foarte intens.
Curtarea morcovilor se poate realiza n trei moduri:
- cu ajutorul mainii cu suluri abrazive: se obine o form aspectuoas, n special
pentru morcovii congelai ntregi, dar pierderile sunt mari;
- cu abur saturat cu presiunea de 7 bar, durata operaiei fiind de (2535)
secunde: pierderile sunt foarte mici, iar calitatea este superioar;
- chimic, prin imersie ntr-o solutie de (1823)% NaOH la temperatura de
(5562)
0
C, durata operaiei fiind de (35) minute: este mai puin recomandat
morcovilor ce vor fi congelai. Trebuie urmat de centrifugare, neutralizare i splare.
In vederea utilizrii materiei prime ct mai economic, morcovii mici i foarte
mici se vor congela ntregi, cei mijlocii, tiai rondele, iar cei mari, tiai sub form de
cuburi.
18
Recoltare
Receptie
Splare
Eliminare colet
Curtare de coaj
Calibrare
Tiere
Oprire
Rcire
Congelare
Ambalare
Depozitare
Oprirea este tratamentul termic care influeneaz calitatea produsului finit
congelat prin durata sa. Oprirea poate avea loc n ap sau abur. Duratele recomandate,
funcie de calibrul (diametrul) morcovilor i de agentul termic utilizat sunt prezentate n
tabelul 1.10
Pentru morcovul tiat rondele (cca.6 mm) si cuburi (10 x 10 x 10 mm) durata
opririi este de 12 minute, n ap sau 24 minute, n abur.
Rcirea morcovilor opriti trebuie s se fac rapid si intens, n aer, pentru a nu se
pierde din culoare si consistent.
Tabelul 1.10
Calibrul
(diametrul)
Timp , min
ap abur
pn la 16 mm 2 34
ntre 16 i 23 mm (ntreg) - 36
pn la 20 mm 3 56
ntre 20 i 30 mm 34 68
Congelarea morcovilor se realizeaz rzle n instalaii n strat fluidizat
(congelare rapid), durata procesului de congelare fiind de max.25 minute, pentru
morcovul ntreg i de (56) minute, pentru cel tiat rondele sau n cuburi.
Depozitarea morcovilor congelai se face n spaii rcite cu temperatura aerului
de -18
0
C. Durata de depozitare este de (46) luni, pentru morcovii neoprii i de
(1012) luni, pentru cei oprii.
Caise
Se recomand pentru congelare soiurile crnoase, intens colorate, aromate i cu
pulpa usor detaabil de smburi, caisele ajunse la maturitate, dar cu pulpa nc ferm.
19
Caisele se pot congela depelate sau nedepelate, ntregi (cu smburi), cel mai
adesea jumti
Depelarea caiselor se poate realiza n dou moduri:
- depelarea chimic:
- pentru caisele ntregi, prin imersare ntr-o soluie de 1% NaOH la temperatura
de 80
0
C, timp de (12) minute, ntr-o soluie de 2% NaOH la temperatura de 95
0
C,
timp de (6090) secunde sau ntr-o soluie de 3% NaOH la temperatura de fierbere,
timp de (3045) secunde.
- pentru caisele jumti, pe o band din srm inox mpletit (cu concavitatea n
jos) montat sub o baterie de duuri, prin stropire cu soluie de 10% NaOH la
temperatura de 60
0
C, timp de (3060) secunde.
In ambele cazuri, caisele se rcesc cu ap rece cu presiunea de (24) bar, se
spal i se neutralizeaz prin imersie ntr-o soluie de (0,51)% acid citric.
- depelare termic, aplicat numai caiselor ntregi:
20
Recoltare
Receptie
Depozitare tampon
Calibrare
Splare
Eliminare peduncul
Sortare
Nedepelate
Intregi Jumtti
Congelare
Ambalare
Depozitare
Divizare
Tratament
antioxidant
Depelate
Intregi Jumtti
Depelare
Splare
Divizare
Depelare
Neutralizare
Splare
Congelare
Ambalare
Depozitare
Divizare
Preambalare
Congelare (bloc)
- prin imersie n ap la temperatura de fierbere, timp de (12) minute, urmat
de ndeprtarea pieliei prin centrifugare sau trecere pe sub o baterie de duuri;
- prin tratare cu abur la presiunea de (67) bar, timp de (3045) secunde,
urmat de ndeprtarea pieliei prin centrifugare sau trecere pe sub o baterie de duuri;
In ambele cazuri, caisele se rcesc cu ap rece.
In vederea opririi aciunii enzimatice de oxidare (schimbarea culorii) se folosesc
diferite metode, funcie de utilizarea ulterioar a caiselor:
- oprire, timp de (11,5) minute, urmt de congelare n sirop de zahr cu
concentraia de 50% (produsele destinate cofetriilor);
Caisele jumti care nu necesit depelarea sunt oprite (13) minute pentru a
se evita tratamentele antioxidante chimice; urmeaz o rcire accentuat. Sunt congelate
rzle n instalaii n strat fluidizat. Sunt utilizate pentru o prelucrare ulterioar.
Congelarea caiselor se realizeaz funcie de modul de prezentare:
- pentru caisele ntregi, congelarea are loc rzle n instalaii n strat fluidizat,
timp de (1532) minute;
- pentru caisele jumti, congelarea are loc rzle sau n bloc n instalaii n strat
fluidizat, timp de (1014) minute;
- pentru caisele n sirop de zahr cu concentraia de (3040)% + 0,1% acid
ascorbic, congelarea are loc n congelatoare cu plci.
Depozitarea caiselor congelate se face n spaii rcite cu temperatura aerului de
-18
0
C, durata procesului fiind funcie de modul de prezentare: (46) luni, pentru
caisele jumti, 10 luni pentru caisele n sirop de zahr i 14 luni, pentru caisele n
sirop de zahr i acid ascorbic.
CAP. 2
21
DIMENSIONAREA I AMPLASAREA SPAIILOR
FRIGORIFICE.
2.1. Calculul suprafeelor de prelucrare (depozitare).
Capacitatea de depozitare a unui frigorifer, parametru principal in proiectare, depinde de
natura si dimensiunile produsului, suprafaa camerei, nlimea de stivuire.
La proiectarea unui frigorifer, deosebit de important este modul de amplasare a camerelor de
depozitare, precum si a spatiilor anexe, in vederea asigurrii unui flux continuu de producie si livrare.
In vederea reducerii la minimum a sarcinii frigorifice, camerele de depozitare vor fi astfel amplasate
nct diferentele de temperatura intre acestea sa fie minime. Capacitatea camerelor de depozitare se
calculeaz in funcie de cantitile maxime de mrfuri vehiculate, in condiiile de maxima eficienta a
operaiunilor de distribuie a mrfurilor.
Din datele de proiectare se cunosc:
cantitatea de carne de porc congelata: mTC=1,5 t/zi.
cantitatea de carne de porc depozitata in stare congelata: mDC=1,5 t.
Legume: caise, capsuni,cirese, visine, mere, pere si prune ml=15 t.
Fructe: ardei verde, brocoli, conopida, fasole verde, mazare, morcovi, varza, vinete mf=15 t.
Pentru dimensionarea camerei de refrigerare si a tunelului de congelare se va tine seama de
funcionarea lor in arje si trebuie cunoscuta si luata in calcul durata de prelucrare.
Literatura de specialitate [1] recomanda urmtoarele valori:
durata de congelare pentru carnea de porc, folosind congelarea rapida intr-o faza deci fr rcire
prealabila se poate considera : c=18 [h].
Deci putem admite ca in camera de congelare se realizeaz o arj pe zi cu durata de 18 [h].
Se admite ca arja se repeta dup 24 [h]. In cele 8 [h] se efectueaz ncrcarea si descrcarea camerei si
decongelarea suprafeelor de rcire.
Suprafaa camerelor de depozitare se calculeaz cu relaia:
S
m
N
di i
i
i

10
3
[m]
2
unde:
i= coeficient de adaos care ia in consideraie suprafeele necesare spatiilor dintre produse, dintre
produse si perei, stlpi de susinere sau culoarele de circulaie ale autostivuitoarelor (in depozite),
mi= cantitatea de ncrcare pentru camera i,
Ni= norma de ncrcare cu produse pe unitatea de suprafaa a pardoselii recomandata in anexa nr
IX [1].
Suprafeele utile de ncrcare cu produse se calculeaz cu relaia:
S
m
N
ni
i
i

10
3
[m]
2
.
Cantitatea de carne refrigerata intr-o arja este:
] t [ 5 , 1
sarja 1
] t [ 5 , 1
n
m
m
s
CR
CRs

.
22
Conform [2] extragem urmtoarele valori pentru normele de ncrcare respective:
pentru sistemul suspendat folosit la tunelul de congelare si depozitul de congelare, norma de
ncrcare este:
N=(170...220) [kg/m2 util]
pentru sistemul de depozitare a fructelor si legumelor ambalate in cosuri si lazi, norma de ncrcare
este:
N=(450...500) [kg/m2 util]
Pentru tunelul de congelare:
] [m 7,5 =
200
10 5 , 1
S
2
3
uTC

Se considera un tunel de congelare cu capacitatea de 1,5 [t] si cu suprafaa utila de 7,5 [m2].
Pentru depozitul de congelate suprafaa utila este:
] [m 7,5 =
200
10 5 , 1
S
2
3
uDC

Se considera un depozitul de congelare cu capacitatea de 1,5 [t] si cu suprafaa utila de 7,5

[m2].
Pentru camera de pastrare fructe refrigerate:
] [m 31,6 =
475
10 15
S
2
3
uTR

Se considera o camera de pastrare pentru fructe cu capacitatea de 15 [t] si cu suprafaa utila

de 31,6 [m2].
Pentru camera de pastrare a legumelor refrigerate:
] [m 31,6 =
475
10 15
S
2
3
uTR

Se considera un camera de pastrare pentru legume cu capacitatea de 15 [t] si cu suprafaa

utila de 31,6 [m2].
Pentru depozitarea legumelor conditionate:
] [m 31,6 =
475
10 15
S
2
3
uDR

Se considera un depozit pentru cu capacitatea de 15 [t] si cu suprafaa utila de 31,6 [m2].

Suprafetele construite au valorile:
pentru tunelul de congelare SuTC=7,5 [m2] admitem ScTC=3.3=9 [m2].
pentru depozitul de congelate SuTC=7,5 admitem ScDC=3.3=9 [m2].
pentru camera de pastrare a legumelor refrigerate admitem ScDR1=6.6=36 [m2].
pentru camera de pastrare a fructe refrigerate admitem ScDR2=6.6=36 [m2].
pentru camera de pastrare legume conditionate admitem ScDR3=6.6=36 [m2].
Amplasarea spatiilor:
Suprafaa construita corespunztoare tuturor spatiilor este:
Sc= ScTC+ScDC+ScDR1 +ScDR2 +ScDR3 =9+9+36+36+36=126 [m2].
23
In vederea reducerii ptrunderilor de cldura din exterior se urmrete ca planul de dispunere
a spatiilor rcite mpreuna cu culoarele aferente circulaiei sa aib o forma apropiata de a unui ptrat.
La amplasarea spatiilor se au in vedere cteva aspecte : sa existe fluxuri simple, reducerea gradata a
temperaturii de la exterior spre centru, amplasarea spatiilor cu temperaturi mai sczute pe latura din
nord.
2.2. Plan ul de amplasare al frigoriferului.
La stabilirea planului general al frigoriferului, tehnologic se va tine seama de specificul
ntreprinderii pe care o deservete, locul de amplasare in vederea respectrii normelor sanitare, in cazul
nostru locul de amplasare este in oraul Galai. De asemenea se vor tine seama ca frigoriferul, de regula
cldirea acestuia se amplaseaz ct mai aproape de caile de comunicaie (cale ferata, rutiera) astfel
nct sa aib acces direct la acestea prin intermediul unor platforme nchise. Pe partea opusa se
amplaseaz platforma pentru transport auto.
Cldirea administrativa unde se amplaseaz birourile, grupurile sociale, staia de alimentare
cu energie electrica formeaz un corp separat, iar centrala frigorifica cu compartimentul de maini si
aparate auxiliare se amplaseaz alturat cldirii de baza a frigoriferului.
Planul general al frigoriferului trebuie astfel conceput, nct sa se asigure posibilitatea
mecanizrii transportului interior cu manevre uoare si minime pe verticala si orizontala.
Aceasta cerin de proiectare este asigurata de frigoriferele monoetajate cu camere frigorifice
ce comunica direct cu platformele de ncrcare-descrcare.
Rampele vor avea limi suficiente pentru a asigura trecerea a doua utilaje de ncrcare
inclusiv spaiul de sigurana si pentru pietoni.
Lungimea rampelor trebuie sa asigure deservirea tuturor acceselor in frigorifer. Daca rampele
sunt denivelate fata de teren se prevede nivelul parterului la aceeai cota cu rampele respectiv la +1,10
[m]. Vor fi copertate pe toata lungimea si pe o lime mai mare dect a rampelor cu minimum 30 [cm].
In cazul transporturilor cu mijloace mecanizate rampele vor fi prevzute cu planuri nclinate pentru
urcarea acestora. Culoarele se dimensioneaz in funcie de necesitile tehnologice si de mijloacele de
transport.
In cazul stivuirii mecanizate limea culoarelor de circulaie este cuprinsa intre 3 si 5 [m]. S-
au prevzut doua culoare de 4,5 [m].
Spaiul de refrigerare a fost amplasat pe partea din sud, iar tunelul de congelare pe latura din
nord.
Pentru ca depozitul de congelate sa nu se afle pe latura din sud acceptam construcia centralei
de frig pe latura din sud, evitndu-se astfel radiaia solara.
Frigoriferul este prevzut cu rampa auto pe latura din nord unde radiaia solara este mai
mica. Limea spatiilor este multiplu de sase metri.
24
Uile frigorifice ale camerelor frigorifice sunt confecionate din lemn sau metal si sunt
izolate termic (pluta). Sunt construite in aa fel nct spre exterior au o bariera de vapori pentru a
mpiedica umezirea izolaiei. Dimensiunile uilor obinuite se refera la golul necesar la montarea
tocului, nu se include partea de jos a tocului care se ngroap in pardoseala. Uile frigorifice obinuite
confecionate din lemn de brad sau stejar izolate cu placi de pluta sunt tipizate pentru dimensiuni de la
10002000 [mm] la 18002600 [mm] i uile frigorifice de 600600[mm] si 9001500 [mm].
Instalaiile electrice interioare difer de cele exterioare adic din cldirile obinuite datorita
condiiilor de funcionare a frigoriferelor. Din acest motiv instalaiile electrice din cldirea
frigoriferului vor fi de tip etan, folosindu-se cabluri in manta de pluta sau material plastic. Tablourile
de distribuie vor fi capsulate, recomandndu-se crearea unor ncperi separate pentru distribuia
electrica, nclzite la +15C.
Sala mainilor frigorifice se va nclzi de preferina cu aer cald, asigurndu-se in sezonul rece
o temperatur interioara de +16C. Ventilarea acestor sli se va face astfel nct concentraia maxima a
vaporilor de amoniac sa nu depeasc normele admise. Pentru acest tip de sli se prevede in mod
obligatoriu ventilarea cu debit sporit pentru evacuarea aerului viciat in caz de avarie, recomandndu-se
sa se evacueze un volum de aer viciat egal cu volumul ncperii in 3...5 minute.
In camerele frigorifice pentru produse congelate nu se monteaz sifoane sau recipieni, iar
evile de scurgere ale tvilor rcitoarelor de aer se vor goli direct prin conducte. Acestea trebuie sa aib
RAMPA AUTO
6
6
6
6
3 4,5
6
3
6
DR3
710OC
Magazie
DR2
-1OC
TC
-30OC
DR1
-1OC
DC
-20OC
CNTAR,
BIROU,
RECEPTIE
V
S
N
E
Planul frigoriferului corespunztor datelor de proiectare
3
25
un diametru mai mare (min 100 [mm]) fiind montate cu panta ct mai pronunat (5...15%) pentru a
nlesni evacuarea bucilor de gheaa, zpada.
Daca conductele de scurgere a tvilor rcitoarelor de aer strbat distante relativ mari prin
camerele frigorifice cu temperaturi <0C, ele trebuie prevzute cu sisteme de prevenire a ngherii apei
in conducte, prin nclzire cu fluide calde sau electrica.
CAP. 3
CALCULUL GROSIMII IZOLATIILOR FRIGORIFICE
3.1. Rolul izolaiilor frigorifice.
Regimul de functionare al spatiilor frigorifice, caracterizat prin valori coborte ale
temperaturilor, prin variatia rapida a acestora si prin umiditatea mare a aerului incaperilor, impune
pentru izolatiile termice ale peretilor, planseelor si pardoselilor conditii deosebite, a caror realizare
prezinta o serie de dificultati.
Dupa cum a aratat practica exploatarii frigoriferelor, izolatiile termice executate din diferite
materiale termoizolante, au o durata de utilizare redusa si ies din functiune in decurs de 15-20 de ani,
inrautatindu-si in aceasta perioada propietatile termo-izolante, ca urmare a cresterii de 2-3 ori a
conductivitatii termice.
Cauza principala care produce deteriorarea izolatiei termice este umezeala ce patrunde in
stratul izolant.
Umezirea izolatiei termice se produce datorita condensarii vaporilor de apa pe suprafata
peretelui pe partea calda (aburirea) sau datorita patrunderilor de vapori de apa in interiorul peretelui din
cauza diferentei dintre presiunile partiale ale vaporilor de apa care se gasesc in aerul din exteriorul si
interiorul camerei frigorifice.
Cresterea umiditatii izolatiei inrautateste propietatile izolante si in consecinta aceastea nu
mai corespunde conditiilor avute in vedere la proiectare. De asemeni, cresterea umiditatii reduce
durabilitatea constructiei si in special a izolatiei termice crend conditii nefavorabile pentru exploatarea
frigoriferului.
Rolul izolatiei frigorifice consta in reducerea fluxului de caldura ce patrunde prin invelisul
camerei frigorifice, in vederea mentinerii in aceasta a unui regim de temperatura si umiditate, ct mai
stabil.
Acest regim trebuie mentinut independent de modificarea conditiilor de temperatura si
umiditate ale mediului ambiant (aer inconjurator, sol, incaperi invecinate).
De regula, in cursul anului, temperatura te si presiunea partiala a vaporilor de apa pe a aerului
exterior sunt mult mai mari dect temperatura ti si presiunea partiala pi a aerului din interiorul camerei.
Datorita acestor diferente de regim stationar de functionare a frigoriferului, se stabilesc fluxuri de
caldura si de umiditate din exteriorul catre interiorul camerei.
26
Calitatea materialului izolant, grosimea acestuia, calitatea tehnologiei de aplicare si montare
a acestuia infuenteaza in mod direct atingerea parametrilor tehnologiei de racire si realizarea
performantelor energetice prevazute in proiect pentru izolatia frigorifica. Stabilirea grosimii izolatiei
frigorifice este o problema de optimizare tinnd cont de costul izolatiei si de costul de exploatare al
tehnologiei frigorifice aferente si al instalatiei frigorifice.
Materialul se aplic pe suprafaa interioar a pereilor spaiilor rcite, cu condiia realizrii
unei continuitii perfecte a stratului de izolaie ntre perei, planeu i pardoseal.
In timpul rcirii aerului interior (n timpul funcionrii instalaiei frigorifice) apare fenomenul
de condensare a vaporilor de ap din aerul ambiant pe suprafaa cald a pereilor i ptrunderea
condensului n interirul pereilor izolai, datorit diferenei dintre presiunile pariale ale vaporilor de ap
din aerul din exteriorul i interiorul spaiilor rcite. Apare, n acest caz, necesitatea montrii unei
bariere de vapori n interiorul stratului de izolaie termic.
Dimensionarea izolatiei se face in functie de carateristicile materialului izolant si a diferentei
medii de temperatura intre spatiile izolante sau spatiul racit si mediul exterior.
Materialele izolante trebuie sa aiba calitati ct mai bune:
coeficient de conductivitate termica ct mai mica,
densitate aparent ct mai mica
rezistenta la compresiune ct mai buna,
sa nu fie higroscopice,
coeficientul de permeabilitate la vaporii de apa sa fie ct mai redus,
sa nu aiba miros neplacut,
sa nu fie inflamabile,
sa aiba temperaturi de inmuiere ct mai mari,
sa nu fie distruse de insecte si rozatoare.
Materialele cele mai des utilizate pentru izolarea spatiilor frigorifice sunt:
1) Polistirenul expandat (Pexi) se obtine prin expandarea particulelor de polistiren. Are
aspectul unei spume solide, elastice, de culoare alba, caracterizndu-se prin:
conductivitate termica : =(0,03...0,035) [W/mK],
densitate: =(25...30) [kg/m3],
rezistenta la actiunea apei.
Dezavantajele acestui material sunt:
rezistenta mecanica redusa,
punct de topire relativ cobort (+80C),
coeficient de dilatare termica ridicat.
Esta unul dintre materialele cele mai des folosite in izolarea spatiilor si utilajelor frigorifice.
2)Pluta expandata are coeficientul de conductivitate termica redus (0,4 W/mK), densitatea
mica, este putin higroscopica, rezistenta la actiunea mucegaiurilor, temperatura de inmuiere este mare
(150C), coeficient bun de compresibilitate, de aceea se foloseste la izolarea bazinelor de saramura si
pardoselilor. Pentru a rezista mai bine la umezire, granulele de pluta expandata se aglomereaza in placi
dupa o prealabila inmuiere in bitum.
27
3.2. Montajul izolatiilor frigorifice.
In vederea realizarii unei bune izolatii frigorifice, trebuie respectate o serie de principii
obligatorii:
asigurarea unei etansari perfecte a constructiei,
asigurarea contiunuitatii straturilor de izolatii, evitndu-se puntile de caldura,
asigurarea izolatiei impotriva socurilor mecanice,
asigurarea izolatiei impotriva umidificarii.
La montajul izolatiei pe constructia frigorifica, succesiunea operatiilor este:
pregatirea suportului izolatiei prin aplicarea unei tencuieli de mortar si montarea pe pereti si tavane
a unor agrafe de sirma galvanizata pentru ancorarea placilor,
aplicarea barierei de vapori la pereti si tavane realizata dintr-o emulsie de bitum in apa peste care
se aplica bitum cald, la pardoseli izolatia hidrofuga este formata din doua straturi de carton asfaltat
intre trei straturi de bitum topit. In portiunile de lnga ziduri, izolatia frigorifica pe pardoseli se
ridica pe zid, realizndu-se o legatura continua cu bariera de vapori a peretilor,
aplicarea prin lipire a izolatiei, primul strat la pereti si tavane se lipeste pe toata suprafata sau prin
puncte, iar al doilea strat prin lipire prin puncte cu rosturi decalate care se astupa cu chit. La
pardoseli si tavane, aplicarea izolatiei se face prin lipire cu rosturi decalate,
protectia izolatiei contra socurilor mecanice se realizeaza prin aplicarea de tencuieli de ciment pe
plasa de rabit fixata la sistemul de ancorare, panouri metalice sau azbociment.
Protectiile interioare acopera peretii pe o inaltime de 2-3 m de la pardoseala.
La pardoseli se aplica un strat de beton intre doua straturi de carton asfaltat, peste izolatie,
pentru a opri patrunderea de apa. Peste izolatie se aplica un strat de beton armat de 5-6 cm grosime,
departat de pereti pentru a opri permite montarea izolatiei peretilor, iar deasupra lui un strat de uzura de
2 cm (asfalt sau beton).
Intre stratul de uzura si tencuiala peretilor se prevad scafe de etansare din ciment sau bitum.
In vederea congelarii solului, in spatiile cu termperaturi de sub -5C sub stratul de suport al
izolatiei se prevede un sistem incalzire (electric sau ulei cald).
3.3. Calculul grosimii izolatiei.
Din exploatarea frigoriferelor se cunoaste ca prin invelisul exterior al spatiilor frigorifice
trece in marea majoritate a cazurilor mai mult de jumatate din cantitatea totala de caldura ce patrunde
in incaperi.
Dar, reducerea infiltratiilor de caldura in acest fel nu se poate face nelimitat, deoarece la o
anumita grosime a stratului izolant, adica la o anumita valoare a coeficientului k de transmitere a
caldurii, costul constructiei izolate va fi mai mare dect costul energiei ce reprezinta frigul economisit
prin majoritatea grosimii izolatiei.
28
De aceea se obisnuieste a se folosi in calcule valori optime ale coeficientului k de transmitere
a caldurii, calculndu-se astfel o grosime optima a izolatiei termice.
In continuare se va folosi pentru calculul grosimii izolatiei spatiilor frigorifice metoda
adoptarii coeficientului global de transmitere a caldurii k.
Grosimea stratului de izolatie se determina utilizndu-se relatia:

k W m K
k
e
i
i i
iz
iz
iz iz
e
i
i i

+ + +
+ +

_
,

1
]
1

1
1 1
1 1 1
2

[ / ]
iz-conductivitatea termica a materialului izolant ales [W/m2K]
i/i-suma rezistentelor termice ale tuturor straturilor peretelui mai putin cel termoizolant [W/m2K]
e-coeficient de convectie pe fata exterioara a peretelui [W/m2K]
i- coeficient de convectie de la fata interioara catre aerul din camera [W/m2K]
Valorile recomandate ale coeficientilor de transmitere a caldurii dintre diversele elemente
izolate ale frigoriferelor sunt date in [1].
Coeficientii de convectie se recomanda in functie de tipul elementului izolat si de amplasarea
acestuia in [1] si [2].
Conductivitatile termice ale materialului izolant si ale materialelor acestora sunt prezentate
mai jos:
- pereti interiori sau exteriori. (fig.3.2.)
1 - tencuial exterioar cu grosimea 1 = 20 mm i comductivitatea termic 1 = 0,988
W/m.K
Fig.3.1. Diagrama de variaie a temperaturii n peretele unei incinte
rcite
29

iz

1
t
i
,
i
t
e
,
e
q
t,
0C

3

4
tp
3

1

2

3 iz 1
=
4
x
2 - zid de crmid cu grosimea 2 = 250 mm i comductivitatea termic 2 = 0,70
W/m.K
3 - tencuial suport din mortar de ciment curat cu grosimea 3 = 2030 mm i comductivitatea
termic 1 = 0,988 W/m.K
4 - barier de vapori 4=3....5 [mm] si 4=0,348 [W/mK]
5 izolaia frigorific 5=iz=0,04 [W/mK]
6 - plas de rabi
7 - tencuial final pe rabi din mortar de ciment curat cu grosimea 7 = 2030 mm i
comductivitatea termic 7 = 0,988 W/m.K
Se adopta in intervalele recomandate si rezulta rezistenta termica : R
] W / K
2
m [ 7182 , 0
16 , 1
03 , 0
348 , 0
004 , 0
16 , 1
03 , 0
4 , 0
25 , 0
1
2
10 3
5
5
4
4
3
3
2
2
1
1
5
1 i i
i
R + + + +

Fig. 3.2. Structura pereilor interiori sau exteriori pentru spaiile rcite
Pardoseala (fig.3.3.):
- strat de uzura din ciment intarit: 1=2...3 [cm] si 1=0,988 [W/mK]
- strat de egalizare din beton slab armat: 2=6...8 [cm] si 2=1,04 [W/mK]
- strat de beton de pardoseala: 3=20 [cm] si 3=0,4 [W/mK]
- hidroizolatia pardoselii (doua straturi de carton asfaltat intre trei de bitum) din ciment intarit:
4=3 [cm] si 4=0,33 [W/mK]
- izolatie de polistiren: iz=0,04 [W/mK]
planeu de beton cu grosimea 6 = 5080 mm i comductivitatea termic 6 = 1,45 W/m.K
30
1 2 3 4 5 6 7
Se adopta in intervalele recomandate si rezulta rezistenta termica R:
R mK W + + + + + +

1
1
2
2
3
3
4
4
2
003
1047
008
04
02
04
003
1033
082
,
,
,
,
,
,
,
,
, [ / ]
Tavan (fig.3.4.):
1 planseul de beton al tavanului: 1=20 [cm] si 1=0,988 [W/mK]
2 - tencuial suport din mortar de ciment curat cu grosimea 2 = 20 30 mm i comductivitatea termic
1 = 0,988 W/m.K
3 bariera de vapori : 2=35 [mm] si 2=0,348 [W/mK]
4 - izolatie din polistiren: iz=0,04 [W/mK]
5 - agrafe din srm galvanizat 3 mm i musti duble din srm galvanizat 23 mm
5 - plas de rabi
6 - tencuiala fina pe rabit din mortar de ciment curat marca 100a: 7=2...3 [cm] si 7=0,988 [W/mK]
Se adopta in intervalele recomandate si rezulta rezistenta termica : R
R mK W + + + +

1
1
2
2
3
3
2
02
1512
0004
0348
003
116
0169
,
,
,
,
,
,
, [ / ]
pentru peretii exteriori: R=0,7182 [m2K/W].
pentru peretii despartitori: R=0,51 [m2K/W].
Fig.3.3. Structura pardoselii pentru spaiile
rcite
Fig.3.4. Stuctura planeului (tavanului) pentru
spaiile rcire
31
1
2
3
4
5
6
1
2
3
4
5
6
7
pentru tavan: R=0,169 [m2K/W].
pentru podea: R=0,82 [m2K/W].
Pentru izolarea termic a pereilor i planeelor (tavanelor) se utilizeaz polistirenul celular,
iar pentru izolarea pardoselilor, pluta expandat i impregnata.
Spatiile frigorifice sunt prevazute cu un pod, deci tavanul nu comunica cu exteriorul; rezulta
=8 [W/m2K]. Stabilim valorile coeficientilor de convectie pentru camera de congelare si tunelul de
refrigerare conform tabelului 3.1.
Tabelul 3.1.
Amplasarea i tipul
Suprafeei
e , i ,
W/m2.grd
Perei exteriori i acoperiuri fr pod, expusi curenilor de aer 2830
Perei exteriori i acoperiuri fr pod, n contact cu aerul atmosferic cu
circulaie moderat 2324
Acoperi cu pod 1112
Perei interiori ce separ spaiul rcit de culoare sau camere vecine ventilate 1518
Platforme i pardoseli interioare 1012
Suprafaa interioar a pereilor unei camere racite sau nclzite 89
Camera de depozitare a produselor rcite, cu circulaie moderat a aerului
(perei interiori) 9
Camera de congelare, camera de rcire preliminar, cu circulaie intens a
aerului (perei interiori) 11
Coeficientul global de transfer de cldura k se alege in funcie de t din tabelul urmtor :
Tabelul 3.2.
t [grd] 5035 35
30
30
25
25
20
20
15
15
10
10
k [W/m2K] 0,23
0,35
0,4 0,45 0,52 0,58 0,63 0,7
Pentru diverse elemente izolate ale spaiilor rcite, valorile coeficientului total de transfer de
cldur, k, [W/m2.grd], sunt indicate n tabelul 3.3., - pentru perei exteriori, tabelul 3.4., - pentru perei
interiori, tabelul 3.5., - funcie de destinaia spaiului rcit i tabelul 3.6., - funcie de poziia peretelui.
Tabelul 3.3.
Temperatura aerului din
spa iul rcit, ti, 0C
k , W/m2.grd
zona
nordic
zona
medie
zona
sudic
-30-18 0,32 0,25 0,23
-10 0,40 0,35 0,29
-4 0,46 0,40 0,35
0 0,52 0,46 0,40
32
+4 0,65 0,58 0,49
+12 0,78 0,70 0,58
Coeficientul de convecie e, [W/m2.grd], pentru suprafee amplasate n aer liber, funcie de
temperatura aerului, te, [0C], viteza vntului, w, [m/s] i lungimea suprafeei n direcia vntului, L, [m]
este prezentat n tabelul 3.7.
Tabelul 3.4.
Temperatura aerului k , W/m2.grd
din spaiul rcit, 0C zona nordic zona medie zona sudic
-30-18 0,29 0,28 0,25 0,23 0,21 0,20
-10 0,37 0,35 0,31 0,29 0,25 0,20
-4 0,43 0,39 0,37 0,35 0,31 0,29
0 0,48 0,45 0,42 0,39 0,36 0,33
+4 0,58 0,53 0,52 0,49 0,44 0,41
Obs. a) acoperi cu pod;
b) acoperi fr pod.
Tabelul 3.5.
Spaiul rcit Temperatura aerului, 0C k , W/m2.grd
Camera de congelare -23-35 0,35
Depozit produse congelate -18-25 0,41
Depozit produse
refrigerate
0 0,52
+4 0,70
+12 0,92
Tabelul 3.6.
Poziia peretelui k , W/m2.grd
Perete ntre dou depozite de produse congelate 0,52
Perete ntre dou depozite de produse refrigerate 0,58
Perete ntre camere de congelare i depozite de produse
congelate
0,46
Perete ntre camere de congelare i depozite de produse
refrigerate
0,35
Perete ntre un depozit de produse congelate i un depozit
de produse refrigerate
0,46
Calculul grosimii izolatiei se va executa tabelar, astfel:
33
S
p
a
t
i
u

F
r
i
g
o
r
i
f
i
c
P
e
r
e
t
e
k
[W/m2.K
]
i
[W/m2.K]
e
[W/m2.K
]
1/i
[m2K/W]
1/e
[m2K/W]
R
[m2K/W]
1/k
[m2K/W]
iz
[W/mK]
iz [m]
izAles
[cm]
kr
[W/m2K]
DR1
N 0.46 8 25 0.125 0.040 0.718 0.8832 0.04 0.0416 5 0.74
E 0.4 8 12 0.125 0.083 0.51 0.718 0.04 0.071 10 0.31
S 0.46 8 8 0.125 0.125 0.51 0.76 0.04 0.0056 6 0.63
V 0.52 8 25 0.125 0.040 0.718 0.883 0.04 0.0416 5 0.74
T 0.33 8 8 0.125 0.125 0.169 0.419 0.04 0.104 10 0.393
P 0.6 8 - 0.125 0.82 0.945 0.092 0.066 10 0.492
DR2
N 0.46 8 8 0.125 0.125 0.51 0.76 0.04 0.0056 6 0.63
E 0.4 8 25 0.125 0.040 0.51 0.675 0.04 0.073 10 0.389
S 0.52 8 8 0.125 0.125 0.51 0.76 0.04 0.0056 6 0.63
V 0.52 8 12 0.125 0.083 0.718 0.9265 0.04 0.040 5 0.74
T 0.33 8 8 0.125 0.125 0.169 0.419 0.04 0.104 10 0.393
P 0.6 8 - 0.125 0.82 0.945 0.092 0.066 10 0.492
DR3
N 0.52 8 8 0.125 0.125 0.51 0.76 0.04 0.0056 6 0.63
E 0.4 8 25 0.125 0.040 0.51 0.675 0.04 0.0073 10 0.389
S 0.46 8 25 0.125 0.040 0.718 0.8832 0.04 0.0416 5 0.74
V 0.52 8 12 0.125 0.083 0.718 0.9265 0.04 0.040 5 0.74
T 0.33 8 8 0.125 0.125 0.169 0.419 0.04 0.104 10 0.393
P 0.6 8 - 0.125 0.82 0.945 0.092 0.066 10 0.492
TC
N 0.35 25 8 0.04 0.125 0.51 0.675 0.04 0.087 10 0.389
E 0.35 25 12 0.04 0.083 0.718 0.8055 0.04 0.082 10 0.387
S 0.46 25 8 0.04 0.125 0.51 0.675 0.04 0.059 6 0.460
V 0.35 25 12 0.04 0.083 0.51 0.633 0.04 0.089 10 0.39
T 0.21 25 8 0.04 0.125 0.169 0.334 0.04 0.175 20 0.198
P 0.5 25 - 0.04 0.82 0.86 0.092 0.104 10 0.51
DC N 0.46 25 8 0.04 0.125 0.51 0.675 0.04 0.060 6 0.460
E 0.35 25 12 0.04 0.083 0.718 0.8415 0.04 0.008 10 0.299
S 0.35 25 8 0.04 0.125 0.51 0.675 0.04 0.087 10 0.389
V 0.35 25 12 0.04 0.083 0.51 0.633 0.04 0.089 10 0.39
T 0.21 25 8 0.04 0.125 0.169 0.334 0.04 0.175 20 0.198
P 0.5 25 - 0.04 0.82 0.86 0.092 0.104 10 0.56
35
In cazul spatiilor frigorifice cu temperaturi interioare negative (tunel de
congelare, depozit de congelate) se prevede obligatoriu sub stratul de beton al
planseului pardoselii un sistem eficient de incalzire pentru prevenirea inghetarii solului.
Acest lucru se poate realiza prin mai multe metode:
amplasarea rezistentelor electrice in stratul de beton al planseului pardoselii,
incalzirea solului cu aer cald, aerul circulnd prin canale special amenajate sub pardoseala
camerei frigorifice,
dispunerea de panouri de tevi in stratul de beton al pardoselii, prin care circula un fluid cald
(ulei) incalzit intr-un schimbator de caldura cu abur de la centrala termica a depozitului.
In toate cazurile temperatura in sol sub baza fundatiei nu va trebui sa coboare sub 1C.
CAP. 4
STABILIREA NECESARULUI DE FRIG AL
FRIGORIFERULUI.
Se stabileste consumul zilnic de frig pe intreg frigoriferul si pentru fiecare incapere in parte
lundu-se in considerare cele mai nefavorabile conditii de lucru:
temperatura aerului exterior pentru luna cea mai calduroasa a anului,
incarcarea maxima a camerelor de refrigerare, de congelare si de depozitare,
camerele vecine celei care i se face calculul necesarului de frig sunt goale si au temperatura
vestibului sau a sasului.
Aceste calcule determina necesarul de frig pe categorii de consumatori grupati dupa
temperatura ceruta si permit stabilirea puterilor frigorifice in vederea proiectarii instalatiei.
Pentru calculele termice sunt necesare urmatoarele:
planul frigoriferului care a fost stabilit,
dimensiunile camerelor,
temperaturile necesare in fiecare camera,
orientarea frigoriferului dupa punctele cardinale,
conditiile climatice pentru zona geografica respectiva. Amplasarea frigoriferului in Galati
determina alegerea unei temperaturi exterioare de 32,6C, temperatura medie anuala.
Se considera urmatoarele temperaturi interioare:
-30C in tunelul de congelare
-20C in depozitul de congelate
-1C in camera de pastrare pentru fructe refrigerate (DR1)
-1C in camera de pastrare pentru legume refrigerate (DR2)
810C in camera de pastrare pentru fructe (DR3)
Consumul de frig se calculeaza pentru 24 ore cu relatia:
Qnec= Q1+Q2+Q3+Q4 [kJ/24h] unde:
Q1-necesarul de frig pentru acoperirea patrunderilor de caldura prin convectie, conductie si
radiatie din mediul inconjurator prin pereti, pardoseli si tavane,
Q2-necesarul de frig tehnologic pentru procesele de racire, refrigerare si congelare,
Q3-necesarul de frig pentru ventilarea camerelor frigorifice cu aer proaspat care trebuie racit si
uscat,
Q4- necesarul de frig rezultnd din conditiile de exploatare, acoperirea caldurii provenite din
iluminat, din functionarea motoarelor, caldura provenita de la persoanele care manipuleaza
produselor, caldura datorata deschiderii usilor.
Caracteristicile acestor sarcini termice constau in urmatoarele:
nu sunt constante in timp: valorile Q1 si Q3 depind de temperatura aerului exterior fiind maxime
vara. Valoarea Q2 depinde de perioadele anului cnd intreprinderile respective introduc marfa ce
trebuie refrigerata si congelata. Valoarea Q4 depinde de conditiile de exploatare, fiind maxima in
momentul in care camerele frigorifice se incarca sau se descarca,
nu prezinta simultaneitate pentru valorile maxime nici zilnic nici pe sezoane,
cele mai mari valori ditre cele patru componente le au Q1 si Q2.
Q1 , Q2, Q2 prezinta valori maxime pentru lunile cele mai calduroase,
instalatiile frigorifice trebuie dimensionate pentru conditiile cele mai defavorabile cum ar fi
simultanietatea valorilor maxime.
Pentru a se evita supradimensionari inutile, pentru unitatile sezoniere se impun intocmirea
unor nomograme de necesar de frig.
4.1. Consumul de frig Q
1
.
Se determina pentru fiecare spatiu in parte cu relatia:
Q1=Fk( t+tR)243,6 [kJ/24h], unde:
F-suprafata peretilor, a pardoselii si a plafonului corespunzator fiecarui spatiu frigorific in parte in
m2. Ca suprafata de transfer se va considera suprafata exterioara a perimetrului izolat termic.
k-coeficientul global de transmitere a caldurii prin convectie, conductie si radiatie prin pereti,
plafon si pardoseala (toate izolate termic) in [kJ/ m2hgrd). Valoarea exacta a marimii k se
stabileste dupa izolarea termica a spatiilor frigorifice tinnd cont de structura si pozitia suprafetelor
delimitatoare cu relatia:

k K
e
iz
iz i

+ + +

1
1 1

[W/ m
2
]
37
e, I - coeficientii partiali de transfer termic prin convectie la fata exterioara a suprafetei izolate
termic si respectiv la fata interioara. Valorile recomandate pentru e si i sunt date in [1].
/ rezistenta termica a straturilor componente peretelui, plafonului si pardoselii,
iz/izrezistenta termica a stratului de izolatii.
Pentru k vom considera valorile reale kr, determinate dupa alegerea grosimilor de izolatie realizate
practic.
t-diferenta de temperaturi dintre temperatura exterioara suprafetei de transfer termic considerata si
temperatura interioara spatiului frigorific. In general nu se cunosc temperaturile invecinate, sasurilor
sau culoarelor si ele trebuiesc aproximate. Se foloseste metoda de calcul prezentata in subcapitolul 3.4.
in care t=Atc unde coeficientul A se recomanda pentru fiecare situatie in parte.
Actiunea radiatiei solare asupra intensitatii transmiterii caldurii se considera cu aproximatie,
asimilind efectul acesteia cu cel provocat de o diferenta de temperaturi suplimentara tR care se adauga
la t.
Se ia in consideratie numai la peretii exteriori si la plafoane care sunt si acoperis.
tR=0C pentru peretii exteriori orientati spre N,
tR=(5...10)C pentru peretii exteriori orientati spre E, V, S-E, S-V,
tR=15C pentru peretii exteriori orientati spre S,
tR=(15...18)C pentru plafoane care sunt si acoperis (terasa).
Pentru pardoseli asezate pe sol, temperatura exterioara (a solului) sub pardoseala se poate
considera vara:
te=15C -temperatura solului la baza constructiei,
te=0C -temperatura solului la o adncime de 3,5 m sub nivelul solului (cazul in care exista subsol).
Calculul valorilor marimii Q1 se recomanda a se efectua tabelar conform tabelului ce
urmeaza.
Se considera inaltimea de 4,2 m (dintre cele tipizate) pentru toate spatiile. Se are in vedere ca
in tunelul de congelare si in camera de refrigerare se foloseste sistemul suspendat. Consideram aceeasi
inaltime de 4,2 m si pentru depozitul de congelate.
In relatia t=Atc se recomanda A=0,6 pentru pereti, plafoane si pardoseli ce separa doua
spatii frigorifice similare.
la depozitul de congelate s-a considerat 5C sub stratul de beton de egalizare.
la tunelul de congelare s-a considerat 0C sub stratul de beton de egalizare.
la camera de refrigerate s-a considerat 5C.
Valoarea marimii Q1 la aparate se obtine prin insumarea fluxurilor calorice prin toate cele 6
suprafete delimitatoare.
La stabilirea marimii Q1 la compresoare nu se iau in considerare fluxurile calorice prin
suprafetele ce separa spatii frigorifice vecine. Daca doua spatii I si II cu temperaturile tI>tII sunt situate
alaturat se constata ca primul este avantajat intruct cedeaza celuilalt caldura (primeste frig).
38
In cazul nostru sarcina compresorului se considera egala cu sarcina aparatelor pentru ca
exista doar un singur perete despartitor dar intre spatii cu temperaturi diferite.
39
Spatiu
Frigorific
Perete
Dimensiuni
Supraf. F [m2]
kr
[W/m2K]
t [grd] tr [grd]
Q1
[ kJ/24h]
Q1
[kJ/24h]
q [W/m2]
Q1c
[kJ/24h] a [m] b [m]
DR1
N 6 4.2 25.2 0.74 33 0 53169.2
2
3
1
8
9
0
.
9
24.4200
2
0
4
7
3
1
.
5
E 6 4.2 25.2 0.31 19.8 13364.1 6.1380
S 6 4.2 25.2 0.63 19.8 27159.4 12.4740
V 6 4.2 25.2 0.74 33 8 66058.7 30.3400
T 6 6 36 0.393 33 16 59897.0 19.2570
P 6 6 36 0.492 8 12242.5 3.9360
DR2
N 6 4.2 25.2 0.63 19.8 27159.4
1
8
8
7
1
1
.
5
12.4740
1
8
2
1
2
7
.
4
E 6 4.2 25.2 0.389 19.8 16769.8 7.7022
S 6 4.2 25.2 0.63 4.8 6584.1 3.0240
V 6 4.2 25.2 0.74 33 8 66058.7 30.3400
T 6 6 36 0.393 33 16 59897.0 19.2570
P 6 6 36 0.492 8 12242.5 3.9360
DR3
N 6 4.2 25.2 0.63 4.8 6584.1
2
6
8
6
0
6
.
7
3.0240
2
6
2
0
2
2
.
6
E 6 4.2 25.2 0.389 23.4 19818.9 9.1026
S 6 4.2 25.2 0.74 39 15 87004.1 39.9600
V 6 4.2 25.2 0.74 39 8 75725.8 34.7800
T 6 6 36 0.393 39 16 67231.3 21.6150
P 6 6 36 0.492 8 12242.5 3.9360
TC
N 3 4.2 12.6 0.389 37.2 15753.5
7
9
6
1
9
.
9
14.4708
7
6
6
1
7
.
2
E 3 4.2 12.6 0.387 62 8 29491.3 27.0900
S 3 4.2 12.6 0.4597 6 3002.7 2.7582
V 3 4.2 12.6 0.39 37.2 15794.0 14.5080
T 3 3 9 0.198 62 16 12009.3 15.4440
P 3 3 9 0.51 9 3569.2 4.5900
DC
N 3 4.2 12.6 0.4597 6 3002.7
6
1
6
3
9
.
0
2.7582
5
8
6
3
6
.
3
E 3 4.2 12.6 0.299 52 8 19530.2 17.9400
S 3 4.2 12.6 0.389 31.2 13212.6 12.1368
V 3 4.2 12.6 0.39 31.2 13246.6 12.1680
T 3 3 9 0.198 52 16 10469.6 13.4640
P 3 3 9 0.56 5 2177.3 2.8000
40
4.2. Consumul de frig tehnologic Q
2
.
La congelarea carnii in carcase sau semicarcase imediat dupa sacrificare temperatura initiala
este de 35....38C. La procesele de congelare temperatura finala este
tf=-18...-25C.
Pentru camera de refrigerare (regim de depozitare) si depozitul de congelate Q2=0.
Pentru procesele de congelare folosim relatia:
Q2c=m*[(ii-if)+28,35*m]*24/c [kJ/24h].
Temperatura initiala este cunoscuta fiind cuprinsa in intervalul 35...38C si din [1] va rezulta
entalpia: ii=339,9 [kJ/kg].
Congelarea se realizeaza direct fara racire prealabila si pentru tf=-20C din [1] se obtine if=0
[kJ/kg].
Consideram pierderile in greutate m=0,20,3.
Q2c=1,5103[(339,9-0)+28,35*0,25]*24/18=693975 [kJ/24h]
4.3. Consumul de frig Q
3
pentru ventilarea spatiilor
Acest consum de frig se ia in considerare doar la camera de refrigerate care se ventileaza. Se
stabileste relatia:
Q3=V*i*(iex-ii) [kJ/24h] unde:
V-volumul camerei ventilate [m3],
a-numarul de schimburi de aer proaspat in camere in 24 [h] ,a=2...4 schimburi de aer proaspat in
camera in 24 [h],
-densitatea aerului la temperatura interioara in [kg/ m3].
Pentru camerele de pastrare refrigerate avem ti=0C: i=1,29 [kg/ m3]. Consideram i=90%
iar ti=0C din diagrama i-x a aerului umed rezulta: ii=7,5 [kJ/kg].
Pentru aerul exterior considerm umiditatea relativa e=60% si temperatura te=30C rezultnd
in acest caz iex=73 [kJ/kg].
Pentru camera de refrigerare folosita ca depozit de produse refrigerate calculam volumul:
DR: V=664,2=151,2 [m3].
Se considera a=3 numarul de schimburi de aer poaspat in 24h. In aceste conditii putem
calcula consumul de frig Q3:
Q3DR1= Q3DR2= Q3DR3=151,23*1,29*(73-7,5)=38327 [kJ/24/h]
4.4. Necesarul de frig Q
4
pentru acoperirea patrunderilor de caldura
in timpul exploatarii spatiilor frigorifice.
Se calculeaza cu o relatie aproximativa: Q4=(0,1...0,4)*Q1 [kJ/24h] pentru fiecare spatiu
frigorific in parte.
Admitem Q4=0,4*Q1
Stabilirea necesarului zilnic de frig Qnec si a sarcinii frigorifice a instalatiei se face pe baza
calculelor termice prezentate in tabelul centralizator din pagina urmatoare.

Pentru stabilirea sarcinii frigorifice a instalatiei se procedeaza asfel:
se grupeaza consumatorii de frig (camere, spatii racite si necesarul de frig tehnologic) pe niveluri
de temperaturi si sisteme de racire.
S
p
a
t
i
u
l

f
r
i
g
o
r
i
f
i
c
ti
[0C]
Q1[kJ/24h]
Q2 kJ/24h
Q3
kJ/24h
Q4[kj/24h] Qnec[kJ/24h]
Aparat Compres Aparate Compres Aparate Compres
D
R
1
-1
231891 204732 0 38327 92756.36 81892.6 362974.3 324951.1
D
R
2
-1 188712 182127 0 38327 75484.61 72850.97 302523.1 293305.4
D
R
3
7 268606.7 262022.6 0 0 107442.7 104809.1 - 366831.7
T
C
-30 79619.86 76617.18 693975 0 31847.95 30646.87 805442.8 801239
D
C
-20
61638.95 58636.27 0 0 24655.58 23454.51 86294.53 82090.77
Pentru tunelele de congelare, depozitele de congelate cu temperatura de vaporizare t0=-30C,
Qneccomp=883329.8 [kJ/24h] si camerele de pastrare a produselor refrigerate cu temperatura de
vaporizare t0=-1C, Qneccomp= 618256.5 [kJ/24h].
c-durata de functionare a compresoarelor in ore pentru depozite se considera 20...22 ore/24ore,
fiind necesare 2...4 ore zilnic intreruperi pentru reparatii si intretineri.
Pentru camerele de pastrare a produselor conditionate cu temperatura de vaporizare t0=7C,
Qneccomp=366831.7 [kJ/24h].
Centraliznd rezultatele obtinem urmatoarele valori pentru puterile frigorifice ale
compresoarelor:
42
Spatiul frigorific t0C compresoare [kW]
depozitele de congelate
tunelele de congelare
-30
10,484
camera de refrigerare -1 7,156
camera conditionata 7 4,07
CAP. 5
CALCULUL INSTALAIEI FRIGORIFICE
5.1. Cerinte impuse agentilor frigorifici.
Din punct de vedere fizic:
1. temperatura normala de fierbere ct mai scazuta, asfel se pot obtine temperaturi de vaporizare ct
mai mici (tNF se ia la presiunea de 760 mmHg),
2. temperatura de solidificare ct mai scazuta, se asigura un domeniu ct mai larg de utilizare a
agentilor respectivi,
3. presiunile de lucru din instalatie, respectiv presiunea de condensare si cea de vaporizare sa fie
convenabile (pk sa nu fie prea mare deoarece ar rezulta aparate cu peretii prea grosi, caz in care
avem un consum de metal mare si p0 sa nu fie mult sub presiunea atmosferica, caz in care in
instalatie patrunde aer si se inrautatesc conditiile de functionare ale instalatiei),
4. diferenta (pk-p0) sa fie ct mai mica si raportul pk/p0 sa fie ct mai mic, pentru ca lucrul mecanic
consumat sa fie ct mai mic. La o comprimare adiabatica 1-2: T2/T1(p2/p1)(k-1)k cu ct raportul de
comprimare este mai mare cu att mai mare este si temperatura la sfirsitul comprimarii, ceea ce
duce la incalzirea cilindrilor, si deci la pericolul aprinderii uleiului de ungere si la griparea
compresorului. Presiunile de condensare si de vaporizare sunt determinate de temperaturile de
lucru (ecuatia Clapeyron Clausius): ln p=a+b/T+cT+... unde a,b,c,-constante. Cu cresterea
temperaturii normale de fierbere, marimile pk, p0, (pk-p0) scad, dar pk/p0 creste.
5. punctul critic pentru agentii respectivi sa fie ct mai departat de conditiile de lucru din instalatie.
Tcr/TNF=1,2...1,8 (numarul lui Guldberg)
6. coeficientii mari de conductibilitate termica si de convectie pentru utilizarea unor suprafete de
schimb de caldura ct mai reduse.
7. vscozitatea agentilor frigorifici sa fie ct mai mica pentru a nu avea pierderi mari de presiune la
circulatia lor prin conducte. In acelasi timp o vscozitate prea redusa contribuie si la un schimb
mai bun de caldura.
8. volum specific mic al vaporilor pentru a obtine o putere frigorifica volumica ct mai mare qv=q0/v
(frigul produs de 1 m3 vapori de agent aspirat de compresoare). Daca qv este mare rezulta debite
43
mici de agent frigorific circulat in instalatie, compresoare si tubulaturi mici. Volum mic presupune
masa moleculara mare deci rezulta ca se pot utiliza eficient turbocompresoare si turbodetentoare.
9. exponent adiabatic mic- rezulta ca temperatura la sfrsitul comprimarii sa fie mai redusa (pot fi
folosite rapoarte mari de comprimare).
10. rezistenta de strapungere electrica ct mai mare.
Din punct de vedere chimic:
1. stabilitate a compozitiei chimice in conditii de functionare a masinilor frigorifice,
2. sa fie inerti fata de materialele cu care vin in contact,
3. sa fie inerti fata de aer, apa, uleiuri de ungere.
Din punct de vedere al exploatarii:
1. inofensivi fata de organismul uman si produsele cu care vin in contact (sa nu fie toxici),
2. sa nu aiba miros dezagreabil si sa nu fie inodor,
3. sa nu corodeze materialele metalice,
4. sa nu fie inflamabil sa explozibil in amestec cu aerul sau alte substante (vapori de ulei),
5. sa permita cu usurinta detectarea si localizarea neetanseitatilor,
6. sa aiba o oarecare solubilitate fata de apa pentru evitarea dopurilor de gheata si blocarea instalatiei,
7. sa aiba solubilitate limitata fata de uleiurile de ungere pentru a avea suprafete de schimb de caldura
curate,
8. sa se procure usor la un cost scazut,
9. sa nu aiba efect negativ pentru stratul de ozon si sa nu contribuie la efectul de sera.
Alegerea agentilor frigorifici care sa satisfaca ct mai multe conditii se face pe baza unei
analize a conditiilor concrete de functionare a masinilor frigorifice. Nici un agent frigorific nu
indeplineste toate aceste conditii.
5.2. Calsificarea agenilor frigorifici.
Dupa presiunea normala de fierbere:
1. presiune scazuta (temperatura TNF>0C), pk=2...3 [bar]: R11, R21, R113, R114, apa, clorura de etil.
Se folosesc pentru temperaturile de racire moderata (climatizari), au volume specifice mari inct se
impune folosirea de compresoare rotative (pentru instalatii mici) sau turbocompresoare eventual
ejectoare.
2. presiuni si temperaturi medii: TNF<0C, pk=5...15 [bar]:NH3, R12, R22, clorura de metil, bioxidul de
sulf. Se folosesc pentru temperaturi de racire moderata si nu prea joase. Agentii acestei grupe sunt
proprii pentru masini frigorifice cu piston pna la temperatura de racire de -70C sau cu
turbocompresor pentru temperaturi mai joase.
3. presiune inalta si temperatura joasa TNF<-70C, pk=20...40 [bar]: CO2, etan, etilena, metan, R13,
R23. Se folosesc pentru temperaturi de racire joase, de obicei la instalatii frigorifice in cascada
pentru partea de joasa presiune.
Dupa gradul de toxicitate:
44
Cei mai periculosi sunt SO2 si NH3. Exista sase clase de toxicitate. Gradul de toxicitate al
agentilor frigorifici se apreciaza dupa concentratia minima periculoasa in amestec cu aerul si timpul de
stationare pna la otravire. Agentii din clasa I sunt cei mai periculosi, agentii din ultima clasa sunt
toxici datorita faptului ca exista pericolul de asfixiere.
5.3.Caracteristicile agenilor de lucru ai instalaiilor frigorifice
cu comprimare mecanic de vapori.
Propietatile celor mai imporanti agenti frigorifici utilizati in instalatiile frigorifice cu
comprimare mecanica de vapori sunt prezentati in STAS 6987-71 intitulat ''Caracteristicile fizice si
actiunea fiziologica a fluidelor frigorifice''.
Amoniacul este utilizat pe scara larga in instalatiile frigorifice cu comprimare mecanica de
vapori cu o treapta respectiv cu doua trepte, precum si in cele cu absorbtie pentru temperaturi de
vaporizare t0>-75C.
Mrimi fizice i termodinamice pentru amoniac.
Masa molar
kg/kmol
Temperatura
normala de fierbere
C
Temperatura
critic
Presiunea
critica bar
Temperatura de
condensare la 25
bar
C
17,03 -33.3 133,0 114,2 58,2
Amoniacul este caracterizat de urmtoarele proprieti:
Agent pe termen lung, far dezavantaje pentru mediu (ODP si GWP zero).
Preul este de 1/25 din preul estimat pentru HFC134a. Disponibil azi n ntreaga lume n cantiti mari.
Proprieti termodinamice excelente. Mult mai eficient dect freonii n ceea ce privete COP teoretic si
eficienele componentelor. La temperaturi de vaporizare/condensare de 30"C/40C, ciclul teoretic cu
amoniac este cu aproximativ 3-4% mai bun dect cel cu CFC12/HCFC22 si cu 7% mai bun dect cel cu
HFC143a. Diferena dintre COP-uri se mrete la creterea temperaturii de condensare.
Capacitatea frigorific (kJ/m1) este aproximativ egala cu cea a HCFC22 i cu 40% mai mare dect
CFC12 si HFC134a.
Proprieti termofizice superioare comparativ cu freonii. Sunt necesare (si datorit conductivitii termice
ridicate) suprafee de transfer de cldur mai mici, iar dimensiunile evilor si componentelor pot fi reduse
considerabil.
Temperatura de refulare si raport de comprimare ridicat. La temperaturi joase de
vaporizare sunt necesare dou trepte de comprimare. Eficiena exergetica se mbuntete cu 30-35% iar
costurile iniiale pot creste cu 15-20%.
Incompatibil cu cuprul si aliajele sale n prezenta umiditii. n instalaiile noi, toate evile, ventilele si
armturile trebuie fabricate din materiale compatibile. Trecerea !a amoniac este posibila doar la instalaiile
din otel si eventual cu pari din aluminiu. Datorita incompatibilitii trebuiesc folosite doar compresoare
deschise (recent au fost introduse compresoare ermetice si pentru amoniac)
45
Nemicibil cu uleiul mineral. Necesita un separator de ulei eficient si sistem de ntoarcere n compresor.
Poate fi folosit mpreun cu uleiurile minerale normale dar exist si lubrifiani solubili n amoniac.
Puin recomandat pentru compresoarele centrifugale (turbocompresoare), datorit masei molare.relativ
reduse.
Toxic si cu un miros puternic. 0 valoare limita toxica de 25 ppm este obinuit . Mirosul caracteristic,
uor de recunoscut la concentraii foarte mici (mai puin de 10 ppm), furnizeaz posibiliti excelente
pentru remedierea din timp a scprilor si foreaz personalul s parseasc centrala naintea atingerii
concentratiei nocive sau fatale.
inflamabil i exploziv. Limita minima de explozie (LEL) este de 16% din volum n aer uscat iar
temperatura de aprindere este de 630 C. Datorit mirosului puternic este puin probabil atingerea unei
asemenea concentraii, si s-au semnalat foarte puine accidente datorit incendiilor.
5.4. Instalaii frigorifice utilizate n industria alimentar.
Definiii i clasificri:
Definim prin sistem frigorific sistemul care permite, furnizndu-i o energie convenabila, sa
transfere caldura unui corp rece catre un corp mai cald. Bazat pe acesta notiune se poate defini
instalatia frigorifica ca fiind ansamblul elementelor unui sistem frigorific si a elementelor necesare
utilizarii lui.
Cele mai utilizate instalatii frigorifice in industria alimentara din tara noastra ca de altfel si
pe plan mondial, sunt instalatiile frigorifice cu comprimare mecanica de vapori, utiliznd ca agent
frigorific amoniacul.
Instalatiile frigorifice cu comprimare mecanica de vapori sunt realizate dupa o mare diversitate de tipuri
si de scheme. In acest sens, instalatiile frigorifice se pot clasifica dupa mai multe criterii:
dupa felul racirii: indirecta sau directa
dupa modul de alimentare cu agent frigorific lichid al vaporizatoarelor:
prin diferenta dintre presiunea de condensare si cea de vaporizare.
autorecirculare.
circulatia fortata prin pompe.
dupa agentul frigorific: amoniac, freoni, etc.
dupa numarul treptelor de comprimare: intr-o treapta de comprimare sau in mai multe trepte de
comprimare.
dupa modul de decongelare a suprafetelor de racire a aerului: cu vapori calzi de agent, prin stropire
cu apa, electric.
dupa gradul de automatizare: cu exploatare manuala, semiautomatizate sau complet automatizate.
Instalatii frigorifice cu racire directa si indirecta.
Instalatiile frigorifice la care racirea aerului din spatiile frigorifice sau a produselor se face
direct de catre vaporizator, deci schimbul de caldura se face intre mediul racit si agentul frigorific, se
numesc instalatii frigorifice cu racire directa. Asemenea instalatii se utilizeaza in industria carnii, a
46
legumelor si fructelor, in general acolo unde eventualele scapari de agent frigorific nu afecteaza
propietatile produselor respective.
In special la racirea lichidelor (bere, lapte, sucuri) caldura este cedata unui agent intermediar
(apa, saramura), care constituie un purtator de caldura catre agentul frigorific.
Asemenea instalatii se numesc instalatii frigorifice cu racire indirecta.
Considernd aceleasi conditii de functionare (aceeasi temperatura de condensare)
temperaturile de vaporizare sunt diferite:
la racirea directa a unui mediu cu temperatura temperatura de vaporizare t0 este:
t0=tr-(8...10)C
la racirea indirecta temperatura mediului racit tr determina temperatura agentului intermediar
(saramura) ts: t0=ts-(8...10)C care la rndul ei determin temperatura de vaporizare t0' (t0'<t0): t0'=ts-
(8...10)C.
Racirea directa este mai avantajoasa fata de ce indirecta, avnd un consum de energie mai
mic, necesitnd un numar mai mic de compresoare, sarcina termica a condensatorului este mai mica.
In plus la racirea directa investitia este mai mica prin evitarea unor utilaje si aparate
suplimenatre necesare agentului intermediar si de asemenea se evita coroziunea tevilor si aparatelor
prin contact cu saramurile.
Totusi racirea directa prezinta si dezavantaje:
dificultati la mentinerea temperaturii scazute in spatiile frigorifice cnd nu functioneaza
compresoarele, pe cnd la racire indirecta se acumuleaza frig in agentul intremediar racit, ceea ce
permite racirea ctva timp fara sa functioneze compresoarele.
pericolul unor scapari de agent (in special NH3) direct in spatiile frigorifice, care pot compromite
calitatea produselor depozitate.
dificultati de distributie a agentului frigorific la mai multe spatii de racire de pe acelasi circuit, ca
urmare a cresterii presiunii in vaporizatoarele la care aportul de caldura este mai mare.
pericolul patrunderii de lichid spre compresor cnd sarcina termica a vaporizatorului creste brusc
(introducerea de produse calde in camere, sau deschiderea indelungata a usilor).
obligatia unei supravegheri mai atente si mai calficata in timpul exploatarii.
Desigur, avantajoasa este racirea directa si numai in situatiile in care acesta nu poate fi
aplicata se va recurge la racirea indirecta.
Pentru congelarea si pastrarea produselor in acesta stare se utilizeaza instalatii frigorifice cu
comprimare mecanica de vapori in doua trepte si intr-o treapta.
5.5. Stabilirea instalatiei frigorifice corespunzatoare datelor de
proiectare.
Stabilirea variantelor de instalatii posibile ca procese teoretice este conditionata de valorile
parametrilor principali ai procesului frigorific ce trebuie realizat. Pornind de la conditiile exterioare de
lucru se stabilesc parametrii interni si anume temperaturile respectiv presiunile agentului frigorific
utilizat.
Temperatura apei de racire determina temperatura de condensare si de subracire a agentului.
47
Pentru localitatea Galati unde este amplasat frigoriferul se admite temperatura apei de racire
tai=27C. Pentru valorile puterilor frigorifice stabilite prin calcul in capitolul 4 este indicata utilizarea
apei pentru racirea aparatelor. Temperatura apei la iesirea din condensator este cu (4...6)C mai mare
dect temperatura apei la intrarea in condensator (pentru aparatele multitubulare).
In aceste conditii admite taf=32C.
Temperatura de condensare a vaporilor este cu (4...6)C mai mare dect temperatura apei de
racire la iesirea din consensator. Se va considera tSr=31C.
Deoarece se utilizeaza o circulatie in paralel a apei prin aparatele racite se va admite
temperatura vaporilor la iesirea din racitoarele intermediare, ce sunt utilizate la instalatiile frigorifice in
doua trepte, egala cu temperatura de condensare.
La industrializarea carnii se utilizeaza racirea directa.
In aceste conditii se vor considera urmatoarele:
pentru tunelele de congelare si depozitele de congelate cu temperatura de vaporizare t01= -30C,
puterea frigorifica fiind 01=10,484 [kW].
pentru pastrarea fructelor si legumele refrigerate cu temperatura de vaporizare t02= -1C, iar
puterea frigorifica este 02=7,156 [kW].
pentru camera conditionata destinata pastrariii legumelor se considera temperatura de vaporizare
t03= 7C. Se admite pentru calcule puterea frigorifica este 03=4,07 [kW]
In cazul amoniacului pentru aceste temperaturi corespund urmatoarele presiuni:
t01=-30C corespunde presiunea de vaporizare: p01=1,1936 [bar].
t02=-1C corespunde presiunea de vaporizare: p02=4,1429 [bar].
tk=37C corespunde presiunea de condensare: pk=14,38 [bar].
H1=p02/p01=3,471; H2=pk/p02=3,471
Deci pentru realizarea nivelelor de temperaturi t01=-30C si t02=-1C se vor utiliza instalatii in
doua trepte pentru realizarea a doua temperaturi scazute.
Se recomanda compresoare cu piston care pot functiona cu rapoarte de comprimare cuprimse
intre limitele: H=3...6 .
Ca urmare se pot utiliza urmatoarele variante de instalatii frigorifice cu NH3
INSTALATIE FRIGORIFICA IN DOUA TREPTE CU DOUA LAMINARI
PENTRU REALIZAREA PUTERILOR FRIGORIFICE 01=258 [KW] LA t01=-30 C LA
01=10,484 [KW] SI T02=-10 C LA 02=7,156.
Schema de principiu impreuna cu ciclul teoretic este prezentata in pagina urmatoare.
Se stabilesc condiiile interioare de lucru:
- puterea frigorific
o1
= 10,484 kW i
o2
= 7,156
- temperatura de vaporizare to1= -300C i to2= -10C
- temperatura de condensare tk este determinat de temperatura apei de rcire:
tk = tam+ tkm = tai + 0,5tak + tkm = 27+ 0,5*5 + 7,5 = 370C
48
- presiunile de vaporizare i de condensare corespunztoare temperaturilor to i tk:
t01 = -300C => p01= 1,1936 bar
t02 = -10C => p02= 4,1429 bar
tk = 370C => pk = 14,38 bar
Parametrii pentru punctele caracteristice ciclului se prezinta in tabelul urmator:
Marimea t [C] p [bar] v [m3/kg] i[kj/kg] s[kj/kg K] x [kg/kg]
1 -30 1,1936 0,963 1343,23 3,62 1
2 50 4,1429 0,38 1501,54 3,62 -
2' 37 4,1429 - 1473,85 1,55 -
3 -1 4,1429 0,2978 1378,213 3,179 1
8 -1 4,1429 - 117,01 -1,45 0
4 88 14,38 0,12 1550,77 3,179 -
5 37 14,38 - 297,88 -0,8377 0
6 31 14,38 - 270,77 - -
7 -1 4,1429 - 270,77 - -
9 -30 1,1936 - 117,01 - -
49
1
2
3
4 5 6
8
7
8
9
3
V1
C1
C
2
K
SR
VL
1
VL2
BRI
RI
P
1
P
2
V2

02

RI

SR

K
a)
Fig.1 Schema (a) i ciclul teoretic (b) al instalaiei frigorifice
n dou trepte, cu amoniac pentru realizarea a dou niveluri
de temperaturi sczute
1
2
3
4
5 6
7
8
9
i
lnp
p
01
pk
p
02
p
01
, t
01
p
02
,t
02
pk, tk
b)
Schimburile energetice specifice:
q01=i1-i9=1343,23-117,01=1226,22 [kJ/kg]
q02=i3-i8=1378,213-117,01=1261,2 [kJ/kg]
lc1=i2-i1=1501,54-1343,23=158,31 [kJ/kg]
lc2=i4-i3=1550,77-1378,213=172,557 [kJ/kg]
qRI=i2-i2'=1501,54-1473,85=27,69 [kJ/kg]
qK=i4-i5=1550,77-297,88=1252,89 [kJ/kg]
qSr=i5-i6=297,88-270,77=27,11 [kJ/kg]
Folosind ecuatiile de bilant termic pe vaporizatoarele V1 si V3 se determina debitele masice
m1 si m2:
] s / kg [ 00855 , 0
22 , 1226
484 , 10
q
m
01
01
1

] s / kg [ 00567 , 0
2 , 1261
156 , 7
q
m
02
02
2

Scriem ecuatia de bilant termic pe ansamblul format din aparatele BRI si V3:
( )
( )
( )
] s / kg [ 017 , 0
77 , 270 213 , 1378
01 , 117 85 , 1473 00855 , 0 156 , 7
i i
i i m
m
i m i ) m m ( i m i m i m
7 3
8 2 1 02
3
3 3 8 2 1 3 2 2 1 7 3

+ + + +

Sarcinile termice ale aparatelor si puterile consumate in cazul comprimarilor adiabatice
reversibile:
] kW [ 9334 , 2 557 , 172 017 , 0 l m P
] kW [ 3535 , 1 31 , 158 00855 , 0 l m P
] kW [ 237 , 0 69 , 27 00855 , 0 q m
] kW [ 46 , 0 11 , 27 017 , 0 q m
] kW [ 299 , 21 89 , 1252 017 , 0 q m
2 c 3 2
1 c 1 1
Ri 1 Ri
Sr 3 Sr
K 3 K

Verificam ecuatia de bilant energeticpe intreaga instalatie:

01+02 +P1+P2=K+Sr+RI
50
01+02 +P1+P2=21,926 [kW]
K+Sr+RI=21,996 [kW]
Debitul volumic aspirat de compresoarele din treapta de joasa presiune:
] h / m [ 64 , 29 ] s / m [ 00823 , 0 963 , 0 00855 , 0 v m V
3 3
1 1 1

Debitul volumic aspirat de compresoarele din treapta de inlta presiune:

] h / m [ 225 , 18 ] s / m [ 00506 , 0 2978 , 0 017 , 0 v m V
3 3
3 3 2

Debitele de apa de racire pentru aparatele racite cu apa:

] h / kg [ 78 , 3788 m m m m
] h / kg [ 823 , 40 ] s / kg [ 0113 , 0
5 18 , 4
237 , 0
t c
m
] h / kg [ 234 , 79 ] s / kg [ 022 , 0
5 18 , 4
46 , 0
t c
m
] h / kg [ 727 , 3668 ] s / kg [ 019 , 1
5 18 , 4
299 , 21
t c
m
aRI aSR aK at
aRI
RI
aRI
aSR
SR
aSR
aK
K
aK
+ +

CAP. 6
ALEGEREA APARATELOR PRINCIPALE,
AUXILIARE SI A MASINILOR
6.1 Sisteme cu uniti separate (Split)
Instalaia frigorific este realizat din uniti separate:
- Unitatea exterioar care grupeaz compresorul, condensatorul rcit cu aer i ventilatorul acestuia.
- Una sau mai multe uniti interioare, incluznd vaporizatorul, ventilatorul i ventilul de reglare;
pentru tratarea complet aaerului, ntregul an, n unitatea interioar se pot prevedea un nclzitor
suplimentar (electric) i un umidificator.
Unitatea exterioar este amplasat n imediata vecintate a cldirii, n aer liber (pe teras, pe
balcon, ntr-o curte sau suspendat pe peretele exterior). Se prefer un amplasament ntr-o zon umbrit
i ferit de praf. Racordarea cu unitatea interioar se face prin conducta de agent frigorific i circuite
electrice.
Compresorul este de tip rotativ sau Scroll, asigurnd un randament energetic ridicat i o
funcionare silenioas. Condensatorul este, de regul, rcit cu aer, fiind realizat din evi cu aripioare.
Intensificarea transferului de cldur se face prin circulaia aerului cu un ventilator. Cnd condiiile
particulare ale cldirii sau constrngerile arhitecturale (monument istoric, lips de spaiu, amplasament
n centrul oraului, ntr-o zon pietonal) nu permit utilizarea unui condensator rcit cu aer, unitatea
51
exterioar se doteaz cu un condensator rcit cu ap de la reea i se amplaseaz ntr-un spaiu tehnic
alturat ncperii climatizate.
Scoaterea n exterior a compresorului asigur un confort superior prin reducerea nivelului de
zgomot i a spaiului ocupat n ncpere.
Unitatea interioar, mult mai puin voluminoas i realizat cu un design ngrijit, se poate
amplasa rapid i uor pe pardoseal (consol), pe perete sau pe plafon, ncadrndu-se estetic n spaiul
climatizat. Modulul consol poate fi realizat chiar portabil, cu o mobilitate de cca. 6 m.
Vaporizatorul este realizat din evi cu aripioare externe, mrind astfel transferul de cldur i
suprafaa de schimb de cldur. Condensatul este colectat i evacuat automat. Ventilatorul are 2-3
viteze, permindu-i o atingere rapid a regimului de lucru i o funcionare silenioas.
Pentru asigurarea confortului termic, tot anul, funcionarea instalaiei este reversibil
(instalaie frigorific-vara, pomp de cldur-iarna completat cu o nclzire electric de vrf).
ntreinerea este facil ( se curperiodic filtrul de aer). Aportul de aer proaspt poate fi
realizat cu o tubulatur corespunztoare sau prin meninerea unei ferestre ntredeschise.
Reglarea strii aerului tratat se face cu o finee mai mare, unele modele avnd posibilitatea
programrii regimului de lucru (zi-noapte, rcire-nclzire, funcionare economic), direcionrii jetului
de aer introdus n ncpere i acionrii cu telecomand.
6.1.1. Sistemul monosplit
Se utilizeaz pentru puteri frigorifice reduse (0=0,5.12 kW) pentru climatizarea unei
singure ncperi (birou, camer de zi, dormitor, camer de hotel, butic, bistrou, cabinet medical, sala de
conferine).
Figura de mai jos prezint schema unei instalaii monosplit, cu detalierea celor dou uniti.
Firmele productoare indic att modul de amplasare a unitii exterioare (pe balcon, teras, suporturi
metalice ncastrate n peretele exterior) i a unei uniti interioare (consol, pe perete, pe plafon, liber
sau mascat), ct i distanele maxime ntre uniti pe vertical (56 m) i lungimea maxim a
conductelor de agent frigorific (1520 m). Nivelul de zgomot este de 3545 dB pentru unitatea
interioar i de 5560 dB pentru cea exterioar. Agentul frigorific este R22 sau R134A. ncrcarea cu
agent frigorific este de 0,60,65 kg/kW i se realizeaz n uzin. Instalaia poate funciona numai n
regim de rcire sau i ca pomp de cldur (sistem reversibil), pn la temperaturi exterioare de 15oC
(la anumite construcii). nclzirea de vrf este asigurat electric.
Pentru reglarea orientrii grilei de refulare se elimin curenii de aer, aerul rece nefiind
dirijat spre ocupani iar aerul cald nu este dirijat inutil spre plafon. Voletul popate fi ajustat ntr-o
poziie dorit sau care s baleieze automat, ondulatoriu, pentru a asigura omogenitatea climatului n
ntreaga ncpere, evitnd stratificarea termic sau senzaia de aer rece.
6.1.2. Sistemul multisplit
52
Este compus dintr-o unitate exterioar i mai multe uniti interioare, cu puteri frigorifice
o=130 kW, care pot asigura climatizarea unor spaii al cror volum este de 50750 m3, necesar
pentru mai multe ncperi sau una cu dimensiuni mai mari. Reprezint o bun soluie pentru
climatizarea birourilor, camerelor de hotel, locuinelor individuale, realiznd o reducere a spaiului
ocupat n exterior i a investiiei totale.
Unei uniti exterioare i se pot conecta 216 uniti interioare, identice sau diferite. Fiecare
unitate interioareste total independent, permind utilizatorilor s-i aleag parametrii de confort,
dup dorin. Diferitele posibiliti de amplasare a unitilor interioare de acelasi tip sau diferite (ca in
schema de mai jos) permit o distribuie omogen a aerului n toate zonele ncperii climatizate, oricare
ar fi constrngerile arhitecturale.
n ultima perioad au fost realizate sisteme inteligente de climatizare:
- Funcionarea n regim de rcire saunclzire este controlat prin sistemul inverter. Se poate realiza
i o recuperare a cldurii,prin preluareaacesteia de la unitile interioare care funcioneaz n regim de
pomp de cldur. Un microcompresor echilibreaz sarcina de rcire inclzire a sistemulu, permind
compresorului s consume o putere redus cu 4045% fa de cea normal.
- Sistemul VRV ( cu volum de agent frigorific variabil) menine temperaturile interioare la un nivel
constant i confortabil, fr fluctuaiile tipice ale sistemelor de reglare totul sau nimic. Cu ajutorul unui
ventil de expansiune electronic, se regleaz permanent debitul de agent frigorific nctacesta s
corespund cerinelor de sarcin termic ale unitii interioare. n ncperile interioare, neocupate,
sistemul poate fi complet nchis. Capacitatea de a controla fiecare zon de climatizare menine
cheltuielile de exploatare ale sistemului VRV la valori minime. Domeniul de funcionare este larg:
53
pn la temperaturi exterioare te=-5oC, n regim de rcire i pn la te=-15oC, n regim de pomp
decldur, asigurnd climatizarea spaiului ntregul an.
Conductele de agent frigorific pot avea lungimi de pn la 100 m, cu o diferen de nivel de
maxim 50 m ntre unitile interioare i exterioare. Montarea se poate realiza pe fiecare nivel,
permind testarea i funcionarea treptat a sistemului. Asocierea conductelor de agent frigorific lichid
i vapori ntr-un cablu, prefabricat, simplific instalarea.
Comanda centralizat a sistemului unei cldiri ofer un control sofisticat printr-un computer,
putnd fi monitorizate pn la 1000 uniti interioare. Sistemul permite att verificarea temperaturii i
umiditii interioare, a consumului de energie, ct i limitatrea acestuia, semnalareanecesitii de
nlocuire a filtrului de aer i aprecierea perioadelor optime de pornire a unitilor interioare.
Pentru camera conditionata la 7C si la 03=4,07 [kW]=4070 [W] in vederea pastrarii
legumelor se alege un aparat de conditionare Split-Airwell S430[4].
Caracteristicile acestui echipament sunt urmatoarele:
Puterea frigorifica: 4345 [W]
Debitul de aer [m3/h]: La viteza normala 610
La viteza redusa 530
Putere electrica instalata: Regim de ventilatie: 70 [W]
Regim de ventilatie+frig: 1990 [W]
Nivelul sonor: Grup interior 38
Grup exterior 46
54
Dimensiuni si masa:
Unitatea interioara: lungime 920 mm
Adancime 226 mm
Inaltime 590 mm
Masa 30 kg
Unitatea exterioara: lungime 955 mm
Adancime 338 mm
Inaltime 567 mm
Masa 52 kg
Pentru instalatia ce va deservi tunelul de congelare, depozitul de congelate si depozitele de
fructe si legume refrigerate calculul si alegerea aparatelor, in conformitate cu puterile calculate in
capitolul anterior, este prezentat in cele ce urmeaza.
6.2 Alegerea aparatelor principale, auxiliare si a masinilor
pentru instalatia frigorifica
a) Alegerea compresoarelor:
Compresoarele vor fi alese pe baza debitului volumic aspirat. Pentru aceasta se va calcula un
coeficient de debit (grad de livrare) ce corecteaza debitul volumic aspirat de compresoare rezultnd
debitul volumic teoretic.
Coeficientul de debit este dat de coeficientii 1, 2, 3 si 4.
1- coeficientul de debit datorita existentei spatiului mort dat de relatia:

1
2
1
1
1 1

_
,

1
]
1
1
1
p
p
n
'
'
.
2-coeficientul de debit datorita pierderilor de presiune prin laminarea in supapele de aspiratie ale
compresorului este dat de relatia:
2=p1'/p1=(p1- pa)/p1=1-pa/p1.
3- coeficientul de debit datorita incalzirii la aspiratie, se apreciaza dupa datele experimentale
existente: 3=0,9...0,96 sau se calculeaza cu ajutorul relatiei:
3==T1t/T1.
4-coeficientul de debit datorita pierderilor prin neetanseitati se alege dupa aceleasi indicatii:
4=0,95...0,98. Alegem 4=0,97
-coeficientul de debit total dat de relatia:
=1*2*3*4
Se alege spatiul mort relativ 0=0,05 pentru constructii uzuale 0=(3...8)%.
n'-exponent politropic al destinderii, n'=1,1.
Pierderile de presiune prin laminare in supapele compresorului se apreciaza dupa datele
experimentale existente:
pentru amoniac: pa=(0,03...0,05)p1 si pr=(0,05...0,07)p2.
Adoptam: pa=0,04p1 si pr=0,06p2.
55
Presiunea de la inceputul destinderii vaporilor din spatiul mort:
p2'=p2+pr=p2+0,06p2=1,06p2.
Vom determina rapotul de comprimare teoretic.
Treapta de joasa presiune.
H=p2/p1=pi/p01=4,1429/1,1936=3,47
1=0,86, 2=0,96, 3=0,959, 4=0,97
=0,8613*0,96*0,959*0,97=0,77
Debitul volumic teoretic al compresoarelor din treapa de josa presiune este:
Vt=Vef/= 29,64/0,77=38,49 [m3/h]
Se alege un compresor K902 cu cilindreea orara Vti=40 [m3/h].
Principalele caracteristici ale compresorului K902 cu cilindreea orara Vti=40[m3/h] sunt:
numarul de cilindri: 2
diametrul cilindrilor: 90 [mm]
cursa pistonului: 90 [mm]
turatia compresorului: 650 [rot/min]
cilindreea orara: 40 4 [m3/h]
debitul total de apa de racire: 4,9 [m3/h]
puterea motorului de antrenare: 10 [kW]
turatia motorului electric de antrenare: 1460 [rot/min]
alimentare motor electric de antrenare: 3380/50 [V/HzTreapta de inalta presiune.
H=p2/p1=14,38/4,1429=3,47
1=0,8634, 2=0,96, 3=0,963, 4=0,96
=0,8634*0,96*0,963*0,96=0,766
Debitul volumic teoretic al compresoarelor din treapa de inalta presiune este:
56
Vt=Vef/=18,225/0,766=23,79 [m3/h]
Se alege un compresor K902 cu cilindreea orara Vti=28 [m3/h].
Principalele caracteristici ale compresorului K902 cu cilindreea orara Vti=28[m3/h] sunt:
numarul de cilindri: 2
diametrul cilindrilor: 90 [mm]
cursa pistonului: 90 [mm]
turatia compresorului: 450 [rot/min]
cilindreea orara: 28 2,8 [m3/h]
debitul total de apa de racire: 2,4 [m3/h]
puterea motorului de antrenare: 5,5 [kW]
turatia motorului electric de antrenare: 1500 [rot/min]
alimentare motor electric de antrenare: 3380/50 [V/Hz]
Se calculeaza gradul de acoperire global:
( )
( )
% 18 , 9
0918 , 0
79 , 23 49 , 38
79 , 23 49 , 38 28 40
a
+
+ +

Gradul de acoperire se incadreza in intervalul (5...15)% deci compresoarele sunt bine alese.
b) Alegerea condensatorului.
Pentru aceasta instalatie se va alege un singur condensator. Sarcina acestui condensator este
de:
K=21,299 [kW].
Suplimentar instalatia va fi prevazuta cu un condensator auxiliar (de sarcina mai mica), care sa
functioneze in perioada reparatiilor la condensatorul principal, in conditiile aparitiei unor vrfuri de
sarcina sau functionarea in timpul iernii cnd sarcina de condensare este mai mica.
Vom alege condensatoare multitubulare orizontale pentru care vom adopta un coeficient
global de cldur k=(700.1400)W/m2K.
Se considera grd 5 tm [4]
Pentru coeficientul global de cldur vom adopta o valoare de 850 W/m2K i astfel vom
determina suprafaa de schimb de cldur a condensatorului :
tm S k
k

2 k
m 01 , 5
5 850
21299
tm k
S

Se va alege un condensator CMO-12,5 fabricat la Slatina.

c) Alegerea subrcitorului
Sarcina termic a subrcitorului va fi :
Sr =0,46 kW;
57
Ca tip de aparat vom folosi un schimbator de cldur eav n eav, n contracurent pentru
care se recomand:
k = (460...700) [W/m2K]
Diferena medie de temperatur va fi:
grd 5 tm
Considerm o valoare pentru k = 500 [W/m2K] i determinm suprafaa de schimb de
cldur necesar pentru subrcitor:
Sr = kStm
2
m 184 , 0
5 500
460
m
t k
Sr
S

;
Se aleg dou subrcitoare tip Frigotehnica SCC-1 cu urmtoarele caracteristici tehnice :
suprafaa de transfer termic de 1 [m2]
volum ntre evi 7,5
volum eava interioar 8
masa 105 [kg]
d) Alegerea buteliei de racire intermediara:
Buteliile de racire intermediara sunt recipiente care se monteza in cadrul instalatiilor
frigorifice in doua trepte de comprimare, intre compresoarele de joasa presiune si cele de inalta
presiune, avnd rolul de a rci vaporii refulati din treapta de joasa presiune, de separare a uleiului si
uneori de subracire a agentului frigorific lichid.
Se dimensioneaza calculnd diametrul din conditia de limitare a vitezei vaporilor in
sectiunea libera pentru a nu se antrena picaturi de agent frigorific lichid.
Conform [4] viteza vaporilor in sectiunea cilindrica a buteliei nu trebuie sa depaseasca 0,6
[m/s]. Debitul volumic aspirat de compresoarele din treapta de inalta presiune este V2=29,64 [m3/h].
Consideram viteza vaporilor: w=0,6 [m/s] deci va rezulta diametrul buteliei:
] mm [ 2 , 132 ] m [ 1322 , 0
3600 6 , 0 14 , 3
64 , 29 4
w 14 , 3
V 4
d
2

Se are in vedere ca butelia de racire intermediara are si rolul de separator acumulator pentru
nivelul t02=-1C unde 02=7,156 [kW] astfel incit se utilizeaza o butelie tip TSA-6,5, cu urmatoarele
caracteristici:
Diametru [mm] 1400
Inaltimea [mm] 4770
Dimensiune maxima de gabarit pe orizontala [mm] 1800
Volum interior [m3] 6,5
Masa [kg] 2510
e) Alegerea separatoarelor de ulei:
Separatoarele de ulei sunt aparate care se monteaza pe refularea compresoarelor, avnd rolul
de separare a picaturilor de ulei antrenate de vaporii de agent frigorific. Se impiedica patrunderea de
58
ulei in condensatoare si vaporizatoare si prin aceasta se evita inrautatirea transmisiei de caldura ca
urmare a depunerii uleiului pe suprafetele de schimb de caldura a aparatelor.
Obisnuit se executa sub forma unor vase cilindrice verticale, camasile de racire cu care sunt
prevazute uneori, imbunatatesc eficacitatea separarii dar complica instalatia. Tot pentru imbunatatirea
separarii, se obisnuieste ca agentul frigorific sa se introduca in separator imprimndu-i o miscare
elicoidala in jos. Separatorele de ulei se dimensioneaza pentru o reducerea a vitezei de la (9...10) [m/s]
viteza de curgere prin conducte pna la (0,8...1) [m/s]: diametrul separatorului rezulta de 3...5 ori mai
mare decit diametrul maxim al conductelor.
Cantitatea de ulei retinuta in separator reprezinta cel putin 70% din cantiatea de ulei
antrenata de compresor. Dupa evacuarea lui din separator, acesta se decanteaza si se filtreaza, fiind
propiu (dupa inlaturarea umiditatii) pentru o noua intrebuintare.
Se utilizeaza separatoare de ulei pentru fiecare compresor.
Treapta de joasa presiune:
Se utilizeaza un compresor K902 cu cilindreea orara Vti=40 [m3/h]. Debitul masic este
m1=0,00855 [kg/s].
Volumul specific in starea de refulare este v2r=0,38 [m3/kg] inct debitul volumic refulat de
fiecare compresor este: Vr=m1'*v2r=0,00855*0,38=0,003249 [m3/s].
w=0,9 [m/s]
] m [ 0678 , 0
9 , 0 14 , 3
003249 , 0 4
w 14 , 3
V 4
d
r

Alege un separator de ulei tip TSU 650.

Treapta de inalta presiune:
Se utilizeaza un compresor K902 cu cilindreea orara Vti=28 [m3/h]. Debitul masic este
m3=0,0,017 [kg/s].
Volumul specific in starea de refulare este v4r=0,12 [m3/kg] inct debitul volumic refulat de
fiecare compresor este:
Vr=m1'*v4r=0,0170,12=0,00204 [m3/s].
w=0,9 [m/s]
] m [ 00537 , 0
9 , 0 14 , 3
00204 , 0 4
w 14 , 3
V 4
d
r

Alegem un separator de ulei tip TSU-300.

f) Alegerea vaporizatoarelor:
Nivelul de temperatura t01=-30 C
Acest nivel de temperatura este necesar pentru tunelul si depozitul de congelare. Urmarind
necesarul de frig vom face calculul pentru 01=10,484[kW].
59
Se utilizeaza racitoare de aer (vaporizatoare) formate din elemente PTA, nervurate. Pentru
asemenea elemente folosite la temperaturi de vaporizare t0<-20C, pentru coeficientul global de transfer
de caldura in [4] se recomanda: k=12,8 [W/m2K].
Temperatura medie a aerului in tunelul de congelare se considera -30C. Diferenta medie de
temperatura intre aer si agent este tm=10C.
Determinam suprafata de schimb de caldura pentru vaporizatorul tunelului:
] m [ 9 , 81
8 , 12 15
1000 484 , 10
t k
S t S k
2
m
01
m 01

Alegem elemente PTA-10042 din [4] cu urmatoarele caracteristici:
suprafata de schimb de caldura: 44,4 [m2]
lungimea serpentinei: 26,565 [m]
numar de aripioare: 800
greutate: 208 [kg]
lungime: 2200 [mm]
inaltimea: 1200 [mm]
Se calculeaza numarul de elemente pentru tunelul si depozitul de congelare: n=81,9/44,4 2.
Nivelul de temperatura t02=-1 C
Pentru camera de refrigerare cu puterea frigorifica de 02=7,156 [kW] folosim racitoare de
aer carcasate.
Se utilizeaza racitoare de aer (vaporizatoare) formate din elemente PTA. Pentru camera de
refrigerare se recomanda k=15 [W/m2K] si admitem o diferenta medie de temperatura tm=10C.
Suprafata de schimb de caldura este:
] m [ 7 , 47
10 15
1000 156 , 7
t k
S t S k
2
m
02
m 02

Alegem elemente PTA-10042,5 din [4] cu urmatoarele caracteristici:
suprafata de schimb de caldura: 55,2 [m2]
lungimea serpentinei: 32,565 [m]
numar de aripioare: 1000
greutate: 263 [kg]
lungime: 2700 [mm]
inaltimea: 1200 [mm]
Se calculeaza numarul de elemente pentru depozitul de refrigerare: n=47,7/55,2 1.
g) Alegerea pompelor de amoniac:
Pentru temperatura de vaporizare t01=-30 C: corespunzatoare tunelului si depozitul de
congelare puterea frigorifica este: 01=10,484[kw]. Caldura latenta de vaporizare este lv=1360,79
[kJ/kg], iar volumul specific al lichidului este v'=1,47*10-3[m3/kg].
60
Se considera un numar de recirculari n=5 si se calculeaza debitul volumic de amoniac lichid
circulat cu pompe.
] h / m [ 203 , 0 3600 10 47 , 1 5
79 , 1360
484 , 10
3600 v n
l
V
3 3
v
01
l

Se aleg doua pompe de amoniac tip TPCL-2/20 cu debitul de 2 [m3/h] la o inaltime de
refulare de 10 m coloana lichid. O pompa functioneaza si una este de rezerva.
Pentru temperatura de vaporizare t02=-1 C: corespunzatoare camerelor de refrigerare se va
realiza circulatia fortata a agentului. Puterea frigorifica este:
02=7,156 [kw].
Caldura latenta de vaporizare este lv=1261,203 [kJ/kg], iar volumul specific al lichidului este
v'=1,562*10-3 [m3/kg].
Se considera un numar de recirculari n=5 si se calculeaza debitul volumic de amoniac lichid
circulat cu pompe.
] h / m [ 159 , 0 3600 10 562 , 1 5
203 , 1261
156 , 7
3600 v n
l
V
3 3
v
02
l

Se aleg doua pompe de amoniac tip TPCL-2/20 cu debitul de 2 [m3/h] la o inaltime de
refulare de 10 m coloana lichid. O pompa functioneaza si una este de rezerva.
h) Alegerea racitorului intermediar:
Sarcina termica a aparatului este RI=0,237 [kW]. Vaporii se racesc de la temperatura t2=50C
la temperatura t2'=37C, iar apa de racire se incalzeste de la temperatura tai=27C pna la taf=32C.
Variatia temperaturii agentilor este redata in diagrama temperaturasuprafata, de mai jos.
] grd [ 5 t
med

61
Se poate aprecia o valoare acoperitoare pentru coeficientul global de transfer de caldura k=75
[W/m2K]. Suprafata de schimb de caldura:

] m [ 13 , 0
5 500
1000 237 , 0
t k
S
2
m
RI

Se alege un schimbator de caldura SCC-1, avnd suprafata de transfer de caldura de 1 [m2].

CAP. 7
AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR FRIGORIFICE
Obiectivul fundamental al automatizarii instalatiei frigorifice este realizarea indicatorilor
tehnologici: mentinerea la valoarea prescrisa a temperaturii obiectului racit cu consum minim de
energie din exterior si cu mentinerea intre limitele prescrise ale tuturor marimilor fizice care determina
functionarea si integritatea aparatelor si al intregii instalatii.
Dispozitivele de automatizare se compun de regula din trei elemente de baza:
elementul de masurare (traductorul) care receptioneaza variatia parametrului primar (temperatura,
presiune, nivel) si o transforma in variatia unui alt parametru (mecanic sau electric).
elementul de comprare si comanda care primeste actiunea de la traductor, o compara cu valoarea
de referinta si comanda elementul de executie.
elementul de executie care, sub actiunea comenzii, determina variatia dorita a marimii de executie
si prin aceasta a marimii reglate.
Elementul de masurare impreuna cu elementul de comparare si de comanda alcatuiesc un
regulator.
In raport cu energia utilizata pentru actionarea elementului de executie, regulatoarele pot fi
cu actiune directa (caz in care energia necesara deplasarii organului de executie este furnizata de catre
traductor) si cu actiune indirecta sau cu servocomanda (caz in care energia necesara deplasarii
organului de executie provine dintr-o sursa exterioara sau din energia mediului reglat).
In functie de caracterul actionarii organului de executie regulatoarele pot fi continuie si
respectiv bipozitionale si tripozitionale.
In conditiile de functionare a instalatiilor frigorifice industriale, care necesita foarte frecvent
folosirea unor elemente de automatizare simple, robuste si fara intretinere pretentioasa, au capatat o
larga utilizare regulatoarele bipozitionale. Cele mai raspndite din aceasta categorie sunt termostatele,
presostatele, presostatele diferentiale, regulatoarele de nivel (nivostatele) si regulatoarele de umiditate
(higrostatele).
Ele sunt constituite de regula din urmatoarele componente:
un detector sensibil la marimea fizica reglata (temperatura, presiune, etc) pe care o converteste intr-
o forta.
62
un dispozitiv de introducere a marimii de referinta (de obicei sub forma fortei dezvoltate de un
resort).
un element de comparatie a fortei dezvoltate de detector cu forta dezvoltata de resort.
un microintrerupator electric comandat de prghia de iesire a elementului de comparatie.
uneori, un dispozitiv de ajustare a diferentialului (prin diferential intelegndu-se diferente dintre
valoarea marimii reglate la care se realizeaza comanda de inchidere a microintrerupatorului electric
si valoarea la care se deschide acesta)
Regulatoarele bipozitionale se folosesc in special pentu comanda robinetelor
electromagnetice, a ventilatoarelor, a pompelor si a compresoarelor.
Toate dispozitivele de automatizare bipozitionale pot fi folosite si ca dispozitive de protectie
automata, cu mentiunea, in acest caz ele sunt prevazute si cu dispozitive de blocare a contactelor dupa
actionarea protectiei, repunerea in functiune a instalatiei protejate putndu-se face numai prin rearmare
manuala.
Termostatele sunt regulatoare automate bipozitionale sau dispozitive de protectie automata
care actioneaza in functie de variatia temperaturii.
In afara termostatelor cu detector de temperatura manometric se utilizeaza termostate de
camera sau ambianta la care detectorul de temperatura este un element bimetalic.
In ultimul timp, se utilizeaza din ce in ce mai frecvent regulatoare de temperatura electronice
bipozitionale, folosind detector de temperatura cu termorezistenta, termistor sau termocuplu.
La noi se fabrica termostate cu detector de temperatura manometric, cu domenii de reglare a
temperaturii de -20...+15C si -10...+55C care sunt utilizate la automatizarea instalatiilor frigorifice.
Diferentialul acestor termostate este ajustabil in intervalul de 4...23C la limita inferioara a
domeniului si 1,5...10C la limita superioara. Ele se executa in mai multe variante: cu bulb de distanta
avnd tub capilar cu lungimea de 2m, cu bulb fix spiralat si cu bulb fix de imersie.
Presostatele sunt regulatoare automate bipozitionale sau dispozitive de protectie automata
care actioneaza in functie de variatia presiunii. Cele mai raspndite in automatizarea instalatiilor
frigorifice sunt:
presostatele de joasa presiune, utilizate pentru reglarea bipozitionala a presiunii de aspiratie a
compresoarelor sau ca dispozitive de protectie la scaderea exagerata a acestei presiuni.
presostatele de inalta presiune, utilizate pentru protectia compresoarelor la cresterea exagerata a
presiunii de refulare a compresoarelor.
presostate diferentiale folosite pentru protectia compresoarelor la scaderea exagerata a presiunii din
circuitul de ungere si a pompelor de amoniac la aparitia pericolului de cavitate a cestora.
Din punct de vedere constructiv, ele se aseamana cu termostatele descrise anterior, cu
deosebirea ca presiunea provine direct de la un fluid din instalatia frigorifica si nu de la incarcatura
bulbului si tubului capilar.
Robinetele electromagnetice sunt elemente de executie bipozitionale cuprinznd un robinet
cu ventil si un eletromagnet de actionare. Dupa modul in care este actionat ventilul, robinetele
elctromagnetice pot fi cu actiune directa si cu servocomanda.
Pentru conducte de diametre mici se utilizeaza robinete electromagnatice cu actiune directa.
63
Pentru conducte de diametre mari (de obicei mai mari de 10 mm), deoarece utilizarea
robinetelor electromagnetice cu actiune directa ar necesita forte electromagnetice mari si deci bobine de
dimensiuni mari, se folosesc robinete electromagnetice cu servocomanda, la care amplificarea
semnalului se face folosind in acest scop energia de presiune a fluidului care circula prin conducta. Ele
pot fi cu membrana sau cu piston.
Robinete cu comanda pilot sunt robinete automate comandate de diferite robinete pilot cu
actiune continua sau bipozitionala. De obicei, pentru actionarea robinetelor pilot se utilizeaza energia
de presiune a fluidului care circula in instalatie. Intreprinderea Armatura Cluj Napoca fabrica robinete
cu comanda pilot, cu pilot electromagnetic incorporat, pentru amoniac, cu diametre nominale de 10
mm, 20 mm, 25 mm si 32 mm.
7.1. Reglarea automat a mrimilor fizice n instalaiile frigorifice.
Unul dintre scopurile principale ale reglarii automate n instalaiile frigorifice este
meninerea ntre limitele impuse ale temperaturii mediului rcit. Pentru asigurarea regimului de
funcionare al instalaiei frigorifice poate fi necesar i reglarea automat a altor mrimi fizice ca:
presiunea de vaporizare ;
presiunea de condensare ;
suprancalzirea vaporilor de agent frigorific n vaporizator ;
nivelul lichidului n diverse recipiente ;
temperatura vaporilor la ieirea din compressor;
7.1.1. Reglarea temperaturii mediului rcit.
Reglarea temperaturii aerului n spaiile frigorifice cu rcire direct se poate face cu ajutorul
schemei cu regulator de temperatur bipoziional care comand un robinet automat montat pe conducta
de alimentare cu lichid a vaporizatorului ca n (fig.7.1).
Schema de reglare prezint avantajul c este simpl, se realizeaz cu elemente puine i cu
un cost relativ mic, iar robinetul electromagnetic de pe conducta de agent frigorific lichid are
diametru mic.

64

Fig.7.1. Schema de reglare bipoziional a unei camere rcite de ctre
o instalaie frigorific cu rcire direct
Se folosete un termostat al carui bulb se afla plasat n spaiul rcit i care comand bipoziional
prin intermediul unui termostat, un robinet electromagnetic montat pe conducta de agent frigorific
lichid nainte de robinetul de laminare al vaporizatorului.
Deasemenea, termostatul comand pornirea sau oprirea motorului de antrenare a
ventilatoarelor.
Deoarece diametrul conductei este mai mare de 10 mm, se folosete un robinet
electromagnetic cu servocomand, la care amplificarea semnalului se face folosind n
acest scop energia fluidului care circul prin conduct.
n figura 7.2. este reprezentat o seciune printr-un robinet electromagnetic cu
servocomand, n care fora necesar pentru deplasarea ventilului principal 9 este dezvoltat de
membrana 10. Ventilul mic 2, acionat de electromagnet, nu nchide direct orificiul de trecere
principal, ci un.orificiu auxiliar, situat n centrul ventilului principal 9. Cnd nfurarea
electromagnetului nu mai este sub tensiune, acest orificiu auxiliar este nchis, iar presiunea din camera
C devine egal cu presiunea din camera de intrare A datorit trecerii fluidului prin orificiul calibrat 11
din membrana 10.

65
Fig.7.2. Robinet electromagnetic cu servocomand
1 corpul robinetului ; 2 ventil ; 3 armtur mobil ; 4 bobin ; 5 armtur fix ; 6 resort ; 7
tub din metal nemagnetic ; 8 carcas bobin ; 9 ventil principal ; 10 membran ; 11 orificii
calibrate
Ca urmare a faptului c presiunea din camera C este superioar celei din camera D, membrana
10 este apsat n jos i menine nchis orificiul principal din corpul robinetului. Dac se pune sub
tensiune nfurarea electromagnetului, se deschide orificiul din centrul ventilului 9, punndu-se n
comunicaie camerele C i D.
Datorit faptului c diametrul acestui orificiu este mult mai mare dect cel al orificiului 11,
presiunile n camerele C i D devin practic egale. n acest caz, ntre camera inelar A i camera C apare
o diferen de presiune care genereaz o for orientat n sensul ridicrii membranei 10, deschizndu-
se astfel orificiul de trecere principal din corpul robinetului.
7. 1.2. Reglarea supranclzirii vaporilor la ieirea din vaporizator
n cazul instalaiilor frigorifice n care vaporii de agent frigorific sunt aspirai direct din
vaporizator, este necesar s se elimine posibilitatea ca agentul frigorific lichid, sub form de picturi,
s ptrund n conducta de aspiraie a compresorului. Acest fenomen .poate apare n cazul umplerii
excesive a vaporizatoarelor i se previne utiliznd fie regulatoare de nivel, fie regulatoare de
supranclzire.
Prin definiie, supranclzirea este diferena dintre temperatura vaporilor de agent frigorific la
ieirea din vaporizator i temperatura de saturaie corespunztoare presiunii de vaporizare.
Dac supranclzirea este prea mic, nseamn c vaporizatorul este prea plin cu lichid i exist
posibilitatea de antrenare a agentului frigorific lichid n conducta de aspiraie i de aici n compresor. Dac
supranclzirea este prea mare, capacitatea frigorific a compresorului se reduce ca urmare a creterii
volumului specific al vaporilor aspirai. n consecin, este recomandabil ca supranclzirea vaporilor
aspirai s fiedecca.4...6C.
Schema de reglare a supranclzirii este redat n fig.7.3. Regulatorul de supranclzire 2 comand
robinetul de laminare 3 n funcie de diferena dintre temperatura vaporilor n conducta de aspiraie i
temperatura de saturaie corespunztoare presiunii vaporilor determinata, dup caz, la intrarea n
vaporizator, la ieirea din vaporizator sau ntr-un punct intermediar.
66
Fig.7.3. Schema reglrii supranclzirii vaporilor la aspiraia n compresor:
1 - vaporizator; 2 - regulator de temperatur diferenial; 3 - robinet de laminare.
Din punct de vedere constructiv, regulatorul de supranclzire face corp comun cu robinetul de
reglare pe care l comand i este denumit n practic "robinet de laminare termostatic" sau "detentor
termostatic", ceea ce poate duce la impresia c este regulator de tempertur.
7.1.3. Reglarea presiunii de vaporizare
Reglarea presiunii de vaporizare se poate face cu ajutorul ventilului de reglare presostatic, acesta
asigur alimentarea vaporizatorului cu agent frigorific lichid, astfel ca presiunea de vaporizare s
ramn constant.
n figura (7. 4.) este prezentat principiul de funcionare.
Fig.7.4. Robinet de laminare presostatic:
1 - agent frigorific lichid; 2 resort
principal;
3 - ventil; 4 - resort de ajustare;
5 - urub pentru ajustarea presi -
unii de vaporizare de referin;
6 - membran;7 - corpul robinetului;
8 - agent frigorific ctre vaporizat

Robinetele de laminare presostatice sunt dispozitive de laminare a agentului frigorific lichid ctre
vaporizator prin care se realizeaz o reglare a presiunii de vaporizare.
Din punct de vedere constructiv robinetul de laminare presostatic este un robinet regulator de
presiune n aval. El cuprinde n principal (v. fig.7. 4.) un ventil 3 al crui poziie fa de scaunul su
este determinat de rezultanta dintre forele determinate de presiunea de vaporizare asupra membranei
elastice 6, de resortul principal 2 i de resortul de ajustare 4.
Atunci cnd instalaia frigorific nu funcioneaz, robinetul de laminare este nchis. La pornirea
compresorului, presiunea de vaporizare scade. Fora dezvoltat de resortul de ajustare 4 devine mai
mare dect suma dintre forele dezvoltate de resortul principal 2 i cea datorat presiunii de vaporizare
67
care apas pe membrana elastic 6. Ventilul 3 se deplaseaz n jos i ncepe s deschid calea agentului
frigorific lichid dinspre condensator.
Deoarece debitul masic de agent frigorific care trece prin robinet este mai mare dect cel
vaporizat i aspirat de compresor, presiunea de vaporizare ncepe s creasc. Fora dezvoltat de
presiunea de vaporizare devine din ce n ce mai mare, ceea ce face ca ventilul s fie deplasat n sus
ncepnd s micoreze seciunea de trecere a agentului frigorific lichid ctre vaporizator.
Valoarea de referin a presiunii de vaporizare poate fi reglat prin rotirea urubului de ajustare 5
care acioneaz asupra resortului 4.
7.1.4. Regulatoare de nivel cu aciune continu
Regulatoarele de nivel servesc pentru a menine constant nivelul lichidului n separator-
acumulatoare, separatoare de lichid, butelii intermediare i alte aparate n care se acumuleaz lichid. n
instalaiile frigorifice se utilizeaz regulatoare de nivel termostatice i cu flotor.
Regulatorul de nivel termostatic cu aciune continu este, sub aspect constructiv, un robinet de
laminare termostatic cu egalizare extern, cu aciune direct sau cu servocomand, al crui bulb este
montat ntr-un tub prevzut cu nclzire electric i introdus n recipientul n care se regleaz nivelul.
Un exemplu tipic este regulatorul de nivel tip TEVA, produs de firma Danfoss. n fig.7.5. este
reprezentat un astfel de regulator de nivel, utilizat pentru alimentarea cu agent frigorific lichid a unui
separator lichid.
Robinetul de laminare termostatic 1 este montat pe conducta de agent lichid i este unit prin
tubul capilar 2 cu bulbul situat n tubul protector 4, amplasat n separatorul 5 la nivelul la care trebuie
meninut lichidul. n tubul 4, n afar de bulb, se gsete i o rezisten electric de nclzire, alimentat
prin conductoarele 3 de la o surs cu tensiunea mic. Conducta de egalizare 6 este racordat la conducta
de aspiraie a vaporilor.
Dac nivelul lichidului din separator este mai cobort dect cel la care este plasat detectorul 4,
bulbul se nclzete i presiunea de vapori din interiorul lui crete, iar robinetul de laminare se
deschide, permind intrarea agentului frigorific n separator.
Dac nivelul lichidului crete ajungnd pn la detectorul 4, datorit rcirii intense, temperatura
bulbului scade, deci scade i presiunea de vapori din interior i robinetul de laminare 1 se nchide.
Detectorul trebuie plasat astfel, nct s fie protejat de jetul de amestec lichid-vapori care iese din
conducta de alimentare cu agent frigorific, deoarece rcirea produs de acesta ar introduce un semnal
fals, ca i cnd nivelul lichidului ar fi ridicat.
Fig.7.5. Sistem de reglare automat
a nivelului ntr-un separator lichid cu
regulator de nivel termostatic:
68
1 - robinet de laminare termostatic;
2 - tub capilar; 3 - conductori electrici;
4 - detector de temperatur; 5 - separatorde
lichid; 6 - conduct de egalizare.
Dac instalaia frigorific este prevzut cu sistem de decongelare cu vapori calzi de agent
frigorific, acetia vor nclzi detectorul 4 i vor produce deschiderea robinetului Pentru a se evita
intrarea agentului lichid n separator n timpul decongelrii, n amonte de robinetul de laminare 1 se
monteaz, n astfel de situaii, un robinet electromagnetic.
Rezistena de nclzire a detectorului 4 se leag la circuitul de alimentare astfel nct s fie
scoas de sub tensiune cnd compresorul este oprit.
Dac regulatorul de nivel nu funcioneaz, trebuie verificat dac circuitul de alimentare al
rezistenei electrice nu este ntrerupt, sau dac termosistemul robinetului de alimentare nu i-a pierdut
etaneitatea ca urmare a fisurrii bulbului, capilarului sau membranei.

7.1.5. Regulatoare de pornire
La pornirea compresoarelor dup o perioad mai ndelungat de staionare,
presiunea de aspiraie este ridicat i deci cuplul de pornire este foarte mare. Pentru
reducerea sarcinii motorului la pomire se utilizeaz regulatoare de pornire, care
acioneaz prin strangularea conductei de aspiraie. Remarcm c, din punct de vedere
al rolului ndeplinit n automatizarea instalaiilor frigorifice, regulatoarele de pornire
sunt de fapt dispozitive care protejeaz compresorul mpotriva creterii presiunii de
aspiraie peste valoarea admis. Ca exemplu de regulator de pomire cu aciune direct,
n fig.7.6. este reprezentat regulatorul de tip CPL produs de firma Danfoss.
69
Fig.7.6. Regulator de pornire cu aciune direct CPL-Danfoss:
1 - urub de reglare a valorii presiunii de referin; 2 - resort; 3 - ventil; 4 - tij; 5 -burduf.
Acesta estemontat pe o conduct paralel, pe care exist i robinetele ajustate manual 3 i 4,
ntre care se gsete punctul de ramificaie ctre servomecanismul robinetului pilotat 2. Robinetul pilot
5 este astfel construit, nct el se deschide atunci cnd crete presiunea n conducta 6, care este practic
egal cu presiunea de aspiraie a compresorului 1. Presiunea vaporilor de la intrarea robinetului
acioneaz de jos n sus asupra burdufului 5 i de sus n jos asupra ventilului 3, astfel nct cele dou
fore se compenseaz. Asupra ventilului 3 acioneaz de asemenea, de jos n sus, presiunea vaporilor de
la ieirea din robinet, iar de sus n jos, asupra tijei 4, acioneaz fora dezvoltat de resortul 2.
Dac presiunea vaporilor n conducta de aspiraie a compresorului (la ieirea robinetului) este sub
valoarea de referin, ventilul 3 este complet deschis sub aciunea resortului 2.
Dac ns presiunea crete peste aceast valoare, ventilul 3 se deplaseaz n sus, reducnd
seciunea de trecere a vaporilor prin robinet. Mrimea de referin se ajusteaz cu urubul 1.
n fig.7.7. este reprezentat schema unui regulator de pornire cu aciune indirect, folosint n cazul
compresoarelor de capacitate mare. Pe conducta de aspiraie a compresorului este montat robinetul
principal cu comand pilot 2. Robinetul pilot 5 este Dac presiunea vaporilor la aspiraia compresorului
este sub valoarea de referin, robinetul pilot 5 este nchis, iar vaporii care trec prin robinetul 3, trec de
asemenea prin orificiul calibrat din pistonul robinetului principal 2 ctre ieirea acestuia. n consecin,
se creeaz pe piston cderea de presiune necesar pentru deschiderea robinetului 2.
Dac presiunea la aspiraia compresorului crete peste valoarea de referin, robinetul pilot 5 se
deschide, astfel c o parte din vaporii care trec prin robinetul 3 vor trece i prin robinetele 4 i 5,
ocolind orificiul calibrat din pistonul robinetului principal.
n consecin, se reduce diferena de presiune care acioneaz asupra pistonului i deci robinetul
2 i reduce seciunea de trecere a vaporilor, strangulnd conducta de aspiraie.
70
Fig.7.7. Sistem de reglare a presiunii de aspiraie a compresorului cu regulator cu aciune
indirect: 1 compressor; 2 robinet principal; 3,4 robinete manuale de ajustare; 5 robinet pilot; 6
conduct.
n fig.7.8 este reprezentat schema constructiv a robinetului pilot folosit la regulatoarele de
pornire. Vaporii de la intrare trec spre ieirea robinetului prin orificiul robinetului 1, obturat de
membrana 2. Asupra membranei acioneaz de jos n sus presiunea vaporilor de la ieirea din robinet,
iar de sus n jos, fora resortului 3.
Valoarea de referin a presiunii reglate se ajusteaz cu urubul 4.
Fig.7.8. Robinet pilotpentru regulatorul de demaraj cu aciune indirect: 1 - orificiul robinetului; 2-
membran; 3 - resort; 4 - urub de ajustare a valorii presiunii de referin
Montarea regulatorului de pornire pe conducta de aspiraie se face la o distan de cel puin doi
metri de compresor, pentru a se reduce influena pulsaiilor de presiune produse de acesta pe conduct.
Att robinetul principal, ct i robinetul pilot se monteaz respectnd sensul de trecere a agentului
frigorific indicat prin sgei pe corpul acestora. Pentru a se asigura o bun funcionare, ambele
robinete se plaseaz pe conducte orizontale, n poziie vertical.
Ajustarea presiunii de refein se face n aa fel, nct n condiiile de funcionare normal a
robinetului principal s fie complet deschis i s nceap s se nchid atunci cnd se depete
presiunea normal. n cazul regulatoarelor cu aciune indirect (fig.7.7) robinetul manual 3 se ajusteaz
astfel, nct atunci cnd robinetul pilot 5 este complet nchis, iar presiunea de vaporizare este normal,
robinetul principal 2 s fie complet deschis. Robinetul pilot 5 se ajusteaz astfel, nct s nceap s se
deschid (i deci robinetul principal 2 s nceap s se nchid) atunci cnd presiunea de aspiraie a
compresorului devine mai mare dect valoarea de funcionare normal. n sfrit, robinetul manual 4 se
71
ajusteaz astfel, nct robinetul principal 2 s se nchid complet atunci cnd presiunea de aspiraie a
compresorului atinge valoarea maxim permis.
7.1.6. Ajustarea automat a capacitii frigorifice.
Ca urmare a modificrii sarcinii de rcire, o instalaie frigorific se autoregleaz, tinznd s
acordeze debitul frigorific cu sarcina de rcire. Aceast autoreglare se produce ns cu modificarea
parametrilor instalaiei (nivelul temperaturii de vaporizare, nivelul presiunii de condensare s.a.). Apare
deci c e necesar n multe cazuri o ajustare automat a puterii frigorifice a instalaiei care s se
realizeze far a se implica asupra procesului frigorific deservit.
Regulatoarele de capacitate sunt dispozitive de ajustare automat a puterii (capacitii) frigorifice
a compresorului prin recircularea de la refulare la aspiraie . Ca principiu de funcionare, acestea sunt
regulatoare de presiune de aspiraie, care comand un robinet de reglare situat pe conducta de
recirculare a vaporilor . Un exemplu tipic de regulator de capacitate este cel de tip CPC, fabricat de
firma Danfoss.
n cazul compresoarelor de putere frigorific medie i mare se folosesc regulatoare de capacitate
cu aciune indirect. Un exemplu este regulatorul PHC fabricat de firma Danfoss. Dispozitivul este
compus dintr-un robinet pilot i un robinet principal acionat cupiston.Robinetul principal se monteaz
pe conducta de recirculare a vaporilor, iar racordul pilot se leag la conducta de aspiraie a
compresorului.
Un exemplu de schem de utilizare a regulatorului de capacitate va fi dat n paragraful urmtor,
unde se va ilustra i utilizarea robinetului de injecie termostatic.
Robinetele de injecie termostatice sunt dispozitive care servesc pentru reglarea automat a
temperaturii vaporilor la ieirea din compresor, prin injectarea de agent frigorific lichid n conducta de
aspiraie.
Fig.7.9. Ajustarea capacitii frigorifice prin recircularea parial a vaporilor comprimai: 1-compresor; 2-
conduct de refulare; 3regulator de temperatur; 4-robinet de reglare; 5 regulator de presiune; 6-robinet
de injecie; 7-conduct de lichid; 8-conduct de aspiraie

72
Din punct de vedere constructiv, robinetul de injecie termostatic se aseamn foarte mult cu
robinetul de laminare termostatic reprezentat n fig.11.9. Principala deosebire este c lipsete canalul de
egalizare b, iar spaiul de sub membrana 3 este pus n comunicaie cu atmosfera. n consecin, asupra
membranei 3 acioneaz numai presiunea vaporilor din bulbul 1 i deci dispozitivul acioneaz ca un
regulator de temperatur cu aciune direct.
n fig. 7.10 este reprezentat o schem de reglare a presiunii de aspiraie a compresorului i a
temperaturii vaporilor din conducta de refulare. Regulatorul de capacitate cu aciune indirect este
compus din robinetul pilot 6 i robinetul principal (cu servocomand) 7.
Robinetul principal este plasat pe conducta de recirculare, iar robinetul pilot pe o ramificaie a
acesteia, care pornete de la partea superioar a servopistonului i ajunge la conducta de aspiraie.
Asupra membranei robinetului pilot acioneaz presiunea din conducta de aspiraie.
Robinetul de injecie termostatic 5, care ndeplinete rolul de regulator al temperaturii vaporilor
de nalt presiune, este plasat pe o conduct de agent frigorific lichid i injecteaz n conducta de vapori
recirculai, iar bulbul lui este plasat pe conducta de refulare a compresorului.
Cnd sarcina frigorific a vaporizatorului scade, se reduce i presiunea de vaporizare. n
consecin, se deschide robinetul pilot 6, iar cderea de presiune care apare din aceast cauz pe
servopiston produce deschiderea robinetului principal 7. Datorit recirculrii vaporilor calzi de la
refulare la aspiraie, crete temperatura vaporilor aspirai de compresor, deci crete temperatura
vaporilor refulai. Aceasta are drept consecin deschiderea robinetului de injecie termostatic 5 i
injectarea de agent frigorific lichid care, dup laminare, se vaporizeaz, rcind vaporii aspirai de
compresor.
La compresoarele de capacitate mic i medie, regulatorul de capacitate cu aciune indirect
format din dispozitivele 6 i 7 se poate nlocui cu unul cu comand direct ca n figura urmtoare :
Fig.7.10. Instalaie frigorific cu regulatorde capacitate i robinet de injecie termostatic: 1 -
condensator; 2 - compresor; 3 - robinet de laminare termostatic; 4 - vaporizator; 5 - robinet de
injecie termostatic; 6 - robinet pilot; 7 - cobinet principal.
7.1.7. Protecia i controlul automat n instalaia frigorific.

73
Sistemele de protecie automat din instalaiile frigorifice au rolul de a ntrerupe funcionarea
unor aparate i maini sau a ntregii instalaii n momentul n care apare o situaie periculoas pentru
instalaie sau personalul de exploatare.
In general, posibilitatea apariiei unor situaii periculoase este legat de: creteri sau scderi
exagerate de presiune (determinate de manevre greite sau funcionri incorecte ale unor pri din
instalaie), de suprasarcini la motoarele electrice de acionare, de lipsa ungerii la piesele n micare ale
mainilor, de umplere exagerat cu lichid a unor recipient!, de scpri masive de agent din instalaie, de
temperaturi prea ridicate sau prea sczute n anumite zone ale instalaiei, de manevre greite executate de
personalul de exploatare.
Controlul automat n instalaiile frigorifice realizeaz msurarea de mrimi fizice, verificndu-le
dac se gsesc ntre valorile limit prescrise i eventual semnalizarea sonor i/sau optic a
informaiilor culese.
Instalaiile frigorifice din industria alimentar sunt prevazute n general cu scheme de protecie,
control, comand i semnalizare redate mai jos:
a)instalaii de comand, protecie i semnalizare a compresoarelor. Compresoarele ce funcioneaz
ntr-o treapt de comprimare sunt prevzute cu urmtoarele elemente de protecie:
presostat de nalt presiune, cu o priz de presiune n conducta de refulare (naintea primului
robinet de pe acest conduct) ;
presostat de joas presiune, cu o priz de presiune n conducta de aspiraie (dupa ultimul robinet de
pe acest conduct) ;
presostat diferenial de ulei cu priz de presiune n carterul compresorului i respectiv refularea
pompei de ulei ;
presostat de ap de rcire cu priz de presiune pe conducta de ieire a apei de rcire din compresor.
Motorul electric al compresorului este protejat la pornire prin introducerea complet a
rezisentei unui reostat de pornire n circuitul electric al rotorului sau chiar pentru puteri mici, prin
comutator stea-triunghi.
La toate tipurile de compresoare circuitele electrice, inclusiv circuitele electrice de la
termostate, presostate si reostatul de pornire echipeaz cte un tablou electric amplasat lng fiecare
compresor.
b)instalaia de semnalizare acustic i optic om nchis n spaiile frigorifice. n fiecare spaiu
frigorific se monteaz cte un dispozitiv tip EA-3745 produs de intreprinderea Electroaparataj,
alimentat la o tensiune de 24 V i prevzut cu buton i lamp aprins permanent.
Prin apsare pe butonul dispozitivului se declaneaz un releu i se transmite semnal la
tabloul central de semnalizare din sala de maini.
c)instalaii pentru msurarea la distan a temperaturii n solul depozitelor frigorifice. Instalaia pentru
controlul temperaturii solului n diverse puncte ale acestuia cuprinde:
un logometru indicator ;
74
un comutator logometric pentru 6 sau 12 puncte de masura ;
conductori de legtura ;
termorezistene normale de platina cu sonde de 2 [m] care se monteaz n teci n solul depozitelor
frigorifice sau n canalul de aer pentru nclzirea solului.
d)instalaii pentru controlul i nregistrarea temperaturii aerului din spaiile frigorifice. Instalaia
cuprinde elementele:
un indicator sau nregistrator poteniometric cu 12 puncte de nregistrare, cu comutare automat ,
montat n tabloul din sala mainilor ;
termorezistene normale de platina montate n punctele de masur ale aerului ;
conductori de legatur.
e)instalaii de semnalizare a atingerii unor nivele periculase de lichid n recipienii sub presiune.
Semnalizarea se realizeaz prin intermediul releelor de nivel care, la atingerea nivelului
maxim i respectiv, minim admis, semnalizeaz acustic i luminos situaia creat.
f)instalaii de semnalizare a atingerii unor temperaturi periculos de sczute n separator acumulator.
Semnalizarea se realizeaz prin intermediul unui termostat cu bulbul montat n separator
acumulator, declannd prin intermediul unui releu semanlizarea acustic i optic de avarie la atingerea
unor temperaturi prea sczute.
75
Bibliografie
[1] PORNEAL, S., - Tehnologia frigului si climatizarii n industria alimentar
[2] PORNEALA, S. - Procese n instalatii frigorifice si pompe de caldura, Vol. 1
[3] NICULITA, P. - Tehnica si tehnologia frigului in domenii agroalimentare
[4] VATACHI N., MIRON V. Utilaje termice, vol. II
[5] Catalog TEHNOFRIG
[6] Catalog FRIGOTEHNICA
76