i 1.Scopul lucrarii Lucrarea nr. 2. DETERMINAREA ENTALPIEI DE DIZOLVARE Se urmareste determinarea entalpiei de dizolvare a CaClz, NaCl si a ureei, intr-o cantitate stabilita de apa 2. Teoria lucrarii 2.1. Entalpia de dizolvare Dizolvarea este procesul fizico-chimic de dispersare a substantelor, unele in altele, la nivel molecular, ionic sau atomic. Formarea solufillor reale este insofité de efecte termice si de © variatie de volum Procesul de dizolvare consta in fapt, in ruperea legaturilor dintre particulele substantei ce se dizolva si formarea unor legaturi noi, intre acestea si particulele solventului, fenomen numit solvatare sau hidratare, cand solventul este apa. La dizolvarea unor substante in apa, pot apare interacliuni chimice, intre acestea si solvent, cu schimbarea pH-ului solutiei - fenomen numit hidroliza, Pentru ruperea legaturilor dintre particulele substantei ce se dizolva, se cheltuieste 0 cantitate de energie, care poate fi mai mare sau mai mica, decat cea eliberata la solvatarea acestora. Astfel, dizolvarea poate fi insofita de degajare de cdldura - dizolvare exoterma sau de absorbtie de caldura - dizolvare endoterma, Energia degajaté sau absorbitd la formarea unei solutii prin dizolvare, la presiune constanta, se numeste caldura de dizolvare. Caldura de dizolvare depinde de marimea sistemului, natura componentilor, raportul cantitativ dintre ei si de temperatura. In descrierea proceselor ce se desfasoard la presiune constanta, este utiizata o functie termodinamica numita entalpie. Entalpia unui sistem este o functie termodinamica de stare, definita prin relatia: H=U+pV a) unde: * Ueste energia interna a sistemului; * peste presiunea; Veste volumul sistemului Entalpia este o marime extensiva (depinde de marimea sistemului) la fel ca U si V, dar poate fi definita si ca o marime intensiva, raportand marimea extensiva la dimensiunea sistemului exprimata prin mas& sau numar de moli. Unitatile de masura pentru entalpie sunt Jig, Jimol Marimile intensive sunt utilizate cu precdere, deoarece, nedepinzand de marimea’ sistemnului, ofera informatii ce ajuta la compararea diferitelor sisteme sau procese. Pornind de la definitia entalpiei_ si de la principiul | al termodinamicii, se poate demonstra c4, pentru procesele desfasurate la presiune constanta: AH =0, unde Q, este caldura schimbata de sistem, la presiunea constanta p. bh ‘2.2. Determinarea entalpiei de dizolvare Pentru determinarea célduri de dizoivare se foloseste principiul calorimetruulaciaba Calorimetrul adiabatic este alcatuit dint-o incinté (vas) izolat& adiabatic de exterior. Inte calorimetru adiabatic, procesele se desfigoara respectand ecualia calorimetri 2, = nal 5 Tn cazul sistemului considerat - incinta, apa gi sare initial gi incinta si solutie in final - cldura eventual degajala in procesul de dizolvare, este primité de incinta si solute sau, caldura necesara dizolvarli este cedata de incinta si solutie, astfel c& ecuatia 3 devine: uz = Qui + Qe) 4 unde: © Q4,.= caldura de dizolvare; © Qua ildura primita sau cedata de solutie; © Qa iidura primita sau cedata de vasul calorimetric (incinta). Quoi = Maat “Era “Cy -4) — (Y) (5) unde: m,,= masa solutiei= masa solvent (s)+masa solut (m) (9); caldura specific’ a solutiei, aproximativ egala cu cea a apei: 4,184J/gK; .,= temperatura finala de echilibru, dupa dizolvare (°C); «1, = temperatura initial a componentilor solutiei (°C). Ou = CM, -—) OD) (6) unde: * C=capacitatea calorica a calorimetrului ——_(J/k) Pentru calcularea Q.,, trebuie determinat C, pe baza unui experiment preliminar. Experimentul consta in determinarea temperaturii initiale a vasului calorimetric: ty. precum sia temperaturi finale de echilibru ,, dupa introducerea unei cantitaji m, de apa calda la temperatura +. Explicitand ecuatia calorimetrica 3, in acest caz, se obfine: Oy = Cth); () cu Q,, = edldura primita de vasul calorimetric; (tab) () CU Quy =caldura cedata de apa; Din relatile 3, 7, 8 se obfine: 26, “(ty=te) th ‘mat ge : % - turd si materiale necesare * cilindru gradat; * pahar conic; * termometru; * calorimetru adiabatic; * balanta tehnica; * sursa caldura (bec gaz cu trepied si sit azbest sau regou electric); © ure; * CaCl; * NaCl. 4. Mod de lucru 4.1. Determinarea capacitafii calorice a calorimetrului * se introduce termometrul in vasul calorimetric; f * dupa aproximativ 5 minute, se scoate termometrul din vas si se citeste temperatura initiala - 1,; ‘* se masoara 50 ml apa distilaté (m.=50g), cu cilindrul gradat si se introduc in paharul conic; * se introduce termometrul in vas si apoi se aseaz paharul conic pe sursa de caldura; * incdlzirea se intrerupe cénd temperatura apei a ajuns intre 40 si 50°C; + se noteaz temperatura apei calde inainte de a fi introdusa in calorimetru «,: * se introduce apa calda in calorimetru; * se introduce termometrul, avand grija s4 se asigure o Inchidere etanga a vasului, cu ajutorul dopului de cauciuc; * se determina temperatura finala de echilibru t= temperatura maxima atinsa; 4.2. Determinarea entalpiei de dizolvare + in vasul gol al calorimetrului se introduc 50 mi de apa distilata (s); * se introduce termometrul in vasul calorimetrului si dup aproximativ § min determing temperatura inifiald a apei «,; ‘+ se céntaresc 7-10 g de uree (m); * se adaugé urea céntarita si imediat se introduce termometrul in vas, ermetic cu dopul de cauciuc; * se agité calorimetrul in plan orizontal, pentru usurarea dizolvarii substantei; * se citeste temperatura finala de echilibru +, (temperatura minima atinsa, dizolvarii endoterme sau temperatura maximd, in cazul dizolvarii exoterme): * se repet experimentul pentru CaCl, si NaCl.«sec caloricd a calo u forn «se calculeaza Q,, cu formula 10, notandu-se valoarea obfin * se calculeaza entalpia de dizolvare aH in J/g si J/mol cu formule a 7m an = 2 (Jimol) = AH (Jig) unde: * veste numérul de moli de solut; pel (13) “u cu: p= masa molard a solutului.(u,,.. = 60g / mol; Hey, = V11g/ mol; yacr = 58:58 / mol ) ¢ datele obtinute se noteaza in tabelul 1; © se specific’ la rubrica observatii din tabelul 1, daca dizolvarea a fost exoterma, endoterma sau nuloterma. 6. Probleme si intrebari 6.1. Cine furizeaza energia necesara in cazul dizolvarii endoterme? 6.2. SA se compare AH obfinut experimental, cu cel rezultat la dizolvarea unui mol de CaCl, intr-o cantitate infinitd de apa (-77464,35 J/mol), sau a unui mol de uree in 660 moli apa (15442,65 J/mol) si sa se explice cauzele diferentelor constatate. 6.3. Ce cantitate de apa, exprimata in moli, corespunde situatiei din experimentul efectuat (7-10g solut si 50 g apa) in cazul dizolvarii unui mol de substanté (uree, CaClz, NaCl) ? 6.4. Pornind de la datele problemei 6.2 si 6.3, s se calculeze cldura de diluare a solutiei din experiment, ce confine un mol de CaCl, pana la o dilute infinité (caldura de diluare este caldura degajata la diluarea unei solutii, in conditii de presiune constant). 6.5. Pornind de la datele problemei 6.2 si 6.3, s se calculeze caldura de diluare a solutiei din experiment, ce confine un mol de uree, pand la o dilutie echivalenta cu un mol uree in 660 moli apa (cdldura de diluare este cdldura degajaté la diluarea unei solutii, in cond presiune constant), 6.6. SA se estimeze eroarea pe care am fi comis-o, daca am fi neglijat capacitatea caloric a calorimetrului. Cat la suta din valoarea reala reprezinta aceasta eroare? 6.7. Demonstrati cA AH=0,, pomind de la definitia entalpiei si principiul 1 al termodinamicii. 6. 8, Ardtali care este diferenta dintre hidratare si hidroliza.