SCOALA SUPERIOARA COMERCIALA NICOLAE KRETZULESCU

COORDONATOR: PROF.DR.PETRE DOINA ANA MARIA

ELEV : MATINC GEORGIANA-ROXANA CLASA: a XII-a F

AN SCOLAR: 2004-2005

CUPRINS
Argument...3 CAP I: Delimitari si structuri privind contabilitatea importului de marfuri 1.1. Generalitati privind importul de materiale si marfuri......5 1.2. Regimul economic-financiar...6 1.3. Structura cheltuielilor si veniturilor privind importul de marfuri ..11 1.4. Organizarea contabilitatii operatiunilor privind importul de marfuri.15 1.5. Conturi soecifice folosite20

CAP II: Aplicatie practica in cadrul SC Skyway Impex SRL 2.1. Istoricul si obiectul de activitate al SC Skyway Impex SRL27 2.2. Inregistrari contabile privind contabilitatea importului de materiale si accesorii textile in cadrul SC Skyway Impex SRL..30

ANEXE BIBLIOGRAFIE
2

Contabilitatea importului de materiale si accesorii textile este o tema multipla, ce necesita o anuita abordare datorita schimburilor sale cu materialelor si diverse tari, care tine evidenta

accesoriilor in procesul de cumparare. Am ales aceasta tema in scopul aprofundarii documentatiei cu privire la importul de materiale si accesorii textile, tema abordata in cadrul unei societati de bunuri textile, punand in evidenta materialele si accesoriile care fac obiectul activitatii acestei firme. Definirea notiunii de import se poate face in sens general, particularizandu-se in momentul abordarii ei pe o anumita firma al carui obiect de activitate se realizeaza cu ajutorul importului de materiale si de accesorii textile. Atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice, marfurilor import. apeleaza pentru Bunurile la comertul cu de fizice, ridicata bunuri care al din fac achizitionarea persoanelor

obiectul acestor operatii sunt in general marfuri de uz personal, fara sa aiba drept scop comertul. Cele mai multe probleme le ridica persoanele juridice,

deoarece, acestea

pot aduce marfuri din exterior,

doar in baza unei licente obtinute de la organele abilitate ale administratiei de stat. Am avut posibilitatea sa lucrez pe tema Comert cu ridicata a bunurilor nealimentare natura materialelor si a accesoriilor textile. In primul capitol al lucrarii am definit notiunile generale cu privire la importul de marfuri, la regimul economico financiar, in ceea ce priveste taxele si cheltuielile vamale aplicate marfurilor, cu precizarea conturilor specifice utilizate la import si a documentelor folosite, conform normelor de aplicare a Legii Contabilitatii. In cel de-al doilea capitol al lucrarii am prezentat o aplicatie practica, in cadrul societatii SC SKYWAY IMPEX SRL, al carei principal obiect de activitate este Comertul cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, in care am evidentiat operatiile de import de bunuri din China, urmarind evolutia acestora. In urma finalizarii acestei aplicatii, realizata cu o urmarire sistematica si cronologica a conturilor accesorii specifice textile, SC importului SKYWAY de materiale SRL si si-a IMPEX la SC SKYWAY IMPEX SRL, cu specific pe marfuri de

realizat obiectivul principal al activitatii economice. Importul mi se pare o tema interesanta si de aceea mi-ar placea sa o profesez in viitor.

CAPITOLUL I DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MARFURI

1.1.Generalitati privind importul de materiale
Importul reprezinta totalitatea operatiilor cu caracter comercial prin care se introduce intr-o tara marfuri produse si cumparate din alte tari. Nomenclatura Sistemului Armonizat (NSA) consta in reglementari generale pentru interpretarea nomenclaturii insasi si este structurata in 96 capitole, 21 sectiuni, 1241 grupe si 5115 subgrupe la nivel de 6 cifre. Avantajele utilizari NSA sunt multiple: operatiile comerciale sunt facilitate, in sensul ca se pot utilize denumirile si codurile din SA in toate documentele. Sunt facilitate operatiile de import si export ca urmare a informarii rapide. Pe baza NSA s-a elaborate Tariful integrat al Societatilor de Comert Exterior (TARIC) utilizat pentru importuri din tarile terte. IMPORTUL DE MARFURI este componenta comertului exterior care cuprinde operatiile de achizitie a bunurilor din afara tarii pentru consumul productiv sau pentru comercializare. Firma de comert incheie contracte de cumparare externe cu partenerii straini, prin care precizeaza pretul extern, conditia de livrare, modalitatea de plata cat si contracte sau comenzi cu clienti interni, fie unitati producatoare pentru materii prime, materiale importate, fie comercianti (en-gross sau alte sisteme). Pretul marfurilor importate se formeaza pe baza elementelor de cheltuieli ale importatorului, astfel: Pret de import = pret extern la cursul zilei (saptamanii) + costul transportului la extern (conform conditiei de livrare) la cursul zilei + cheltuieli vamale (commision vamal, taxa vamala, taxe de magazinaj, suprataxe vamale). Pretul de vanzare al importatorului = pret de import + marja importatorului.
5

1.2 Regimul economico-financiar

Din vechi timpuri, circulatia bunurilor intre diferite zone geografice a avut la baza reglementari specifice care au evoluat pana in epoca moderna, cand operatiuniile de trecere a marfurilor peste granite au dat nastere unui cadru normative destul de complex, acceptat generic sub denumirea de regim vamal. In acesta intra totalitatea normelor cu privire la controlul vamal, vamuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, perceperea taxelor, precum si toate celelalte operatiuni specifice. Pentru aplicarea normelor privind regimul vamal, sunt create unitati vamale, organizate atat in interiorul tarii, cat si in locuri anume stabilite, de trecere a frontierei de stat, incat toate bunurile si valorile intrate in tara sa fie supuse acestui regim. Unitatile vamale sunt organe ale administratiei de stat, a caror activitate este coordonata de Directia Generala a Vamilor department de sine statator din structura Ministerului Finantelor, reorganizat prin H.G. nr. 147/12.03.1996. Principiul TVA, potrivit caruia bunul se supune TVA in tara in care se consuma nu in tara in care se produce, se aplica la valoarea in vama a acestora (pret de import + accize) * 19% . TVA se plateste inainte de ridicarea marfurilor la vama de catre importator, care o inregistreaza pe TVA deductibila (4426) si o recupereaza normal prin taxa colectata, obligatia de plata la buget fiind formata din TVA aferenta marjei comerciale pe care a aplicat-o.

1.2.1 Cheltuieli vamale

Pretul de vanzare la intern al marfurilor importate se negociaza cu clientii interni, la acesta adaugandu-se TVA. La negocierea pretului Societatile de comert exterior iau in calcul doua componente: valoarea in vama si marja importatorului. 1. Valoarea in vama cuprinde toate cheltuielile externe facute in valuta pana in vama. Se calculeaza la costul in valuta la care au fost cumparate marfurile dintr-o alta tara + costurile de transport ale marfurilor importate, pe parcurs extern, pana la granita in vama + costurile de incarcare, descarcare, manipulare etc, aferente transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern + costurile cu asigurarea marfurilor pe parcurs extern + orice alte costuri efectuate in afara granitelor tarii, strict necesare aducerii din import a marfurilor respective.
6

Se exprima atat in valuta , cat si in lei la cursul valutar din Declaratia vamala de import(DVI). Valoarea in vama cuprinde: - pretul net al marfii (pretul extern); - cheltuieli de transport pe parcurs extern; - cheltuielile conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern; - costul asigurarii, precum si alte cheltuieli pe parcurs extern. 2. Marja importatorului. Rolul acesteia nu este clarificat in literature de specialitate si nici in legislatie.In literature de specialitate se vorbeste in general de marja comerciantului , care reprezinta pentru unii autori limitele sale de manevra in care sa-si acopere cheltuielile de circulatie, sa plateasca impozitele, dar sa realizeze si un anume profit, iar pentru altii are ca scop acoperirea cheltuielilor de vanzare si asigurarea profitului. Exista doua variante de calcul a marjei importatorului: Prima varianta o constituie valoarea in vama a marfurilor. Intrucat vanzarea la intern a marfurilor importate are loc la o perioada mai mult sau mai putin indepartata de la data efectuarii importului, iar in lei valoarea in vama se exprima la cursul valutar din Declaratia vamala de impor, in conditii de inflatie Societatile de comert exterior nu-si pot recupera prin pretul intern astfel determinat valuta cheltuita pentru importarea marfurilor. La aceasta baza de calcul se aplica marja importatorului si de aceea Societatile de comert exterior negociaza cu clientii interni doar la nivelul marjei importatorului. A doua varianta o constituie costul de achizitie al marfurilor importate. De regula, acesta este costul de achizitie in vama si se compune din valoarea in vama a marfurilor si din taxele nerecuperabile platite in vama: taxa vamala, comisionul vamal si accizele.
a) Taxa vamala conform legislatiei Directiei Generale a Vamilor,

este fixata in cote procentuale pe grupe de marfuri. Se calculeaza pentru toate marfurile prevazute in tariful vamal de import provenite din tarile cu care se practica acest regim de impozitare. Calculul ei se face prin aplicarea cotelor procentuale la valoarea in vama transformata in lei la cursul din declaratia vamala de import. Suma calculate se constituie ca venit la bugetul statului;

b) Comisionul vamal se calculeaza pentru toate marfurile vamuite

prin aplicarea unei cote procentuale, de regula de 0,5% , la aceeasi baza de calcul (valoarea in vama). Suma calculata se constituie ca venit la Directia Generala a Vamilor pentru modernizarea bazei materiale;
c) Accizele se calculeaza pentru anumite marfuri pe baza de cote

diferentiate prevazute in normele legale de reglementare a acestei forme de impozitare. Calculul acestora prezinta particularitatea ca baza de impozitare o constituie, potrivit principiului de calcul in cascada, suma urmatoarelor elemente: valoarea in vama in lei la cursul din DVI + taxa vamala + comisionul vamal.Constituie venit la bugetul statului. Platitorii taxelor vamale sunt importatorii sau comisionarii in vama. Baza de calcul a taxei vamale este valoarea in vama a bunurilor. Valoarea in vama este determinata in lei potrivit cursurilor comunicate de BNR, aflate in vigoare in momentul efectuarii operatiei de taxare. Taxele vamale la import sunt prevazute in tariful vamal exprimate in procente si aplicate la valoarea in vama. Taxele vamale = valoarea in vama x cota procentuala pe categorii de marfuri.

Plata taxelor vamale se face in momentul vamuirii, respectiv inainte de eliberarea bunurilor din vama. Accizele pentru produsele importate de societatea comerciala sunt stabilite procentual, la acelasi nivel de 15% pentru fiecare tip din produsele specificate (conform legislatiei in vigoare). In vama in afara taxelor mentionate, nerecuperabile (taxa vamala, comisionul vamal si accizele) Societatile de comert exterior mai platesc si taxa pe valoarea adaugata (TVA) pe baza cotelor legale. Baza de calcul o constituie costul de achizitie in vama, suma: valoarea in vama in lei + taxele vamale + comisionul vamal + accize. Taxa pe valoarea adaugata nu este o componenta a pretului de vanzare la intern a marfurilor importate. Ea se adauga insa la pretul de vanzare, fiind considerata operatiune facuta in contul statului ( TVA adaugata la pretul de vanzare se mai numeste si TVA colectata). Din TVA colectata, Societatile de comert exterior ( SCE ) importatoare au

dreptul sa deduca TVA platita in vama, urmand ca diferenta sa se regularizeze lunar cu bugetul statului.

1.2.2 Regimul vamal aplicabil persoanelor juridice

Agentii economici care au in obiectul lor de activitate operatii de import pot aduce marfuri din exterior, in baza unor licente obtinute de la organele abilitate ale administratiei de stat si a contractelor incheiate cu parteneri externi, in vederea comercializarii lor, cu obligatia prezentarii marfurilor si a documentelor insotitoare, organelor vamale. Vamuirea consta in controlul faptic al marfurilor si mijloacelor de transport, verificarea documentelor insotitoare si aplicarea taxelor. Conform prevederilor din Codul vamal, organele de resort au obligatia de a verifica daca marfurile prezentate la control corespund cu autorizatiile de import, cat si daca datele inscrise in documente, concorda cu cantitatiile, natura si destinatia marfurilor ce formeaza lotul supus vamuirii. Detalierea obligatiilor inscrise in Codul vamal, aprobat prin legea nr. 141/1997, vizand normele de procedura pentru realizarea activitatii vamale, sunt cuprinse in Regulamentul vamal, aprobat prin H.G. 626/1997. In regulament sunt prevazute norme pentru vamuirea propriu-zisa, pentru trecerea temporara a marfurilor si a altor bunuri peste frontiera, pentru depozitarea temporara a bunurilor straine sub supraveghere vamala, transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal, supraveghere vamala si reglementarile cu privire la contraventiile vamale. Regulamentul vamal imparte pe segmente distincte toate operatiunile in vama, si anume: - prezentarea la unitatea vamala a marfurilor, mijloacelor de transport si a documentelor insotitoare; - controlul vamal al mijloacelor de transport; - controlul vamal al marfurilor; - verificare Declaratiei vamale; - acordarea liberului de vama. La baza stabilirii taxelor vamale, adica a sumei pe care importatorul trebuie sa o achite in vama pentru un anumit lot de produse, sta Tariful vamal de import al Romaniei, aprobat prin Legea nr. 141/1997. Taxele vamale prevazute in Tarif sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor care fac obiectul importului, evaluarea fiind facuta in lei.

Scutirile de taxe vamale se aplica unor categorii de bunuri prevazute de lege, si anume: a) ajutoare, donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de organizatii sau asociatii non-profit sau de institutii publice, sindicate, partide, federatii, cluburi, organizatii de cult; b) bunurile straine care devin proprietatea statului; c) mostrele fara valoare comerciala, materialele de reclama si publicitate. Conditiile ca aceste bunuri sa fie scutite de taxele vamale sunt: - expeditorul sa le trimita destinatarului fara obligatii de plata; - bunurile sa nu fie comercializate ulterior; - sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti, in urma carora sa se realizeze venituri. Mai intra in scutire de taxe vamale bunurile de origine romana, bunurile returnate de straini dupa remedieri in termenul de garantie si bunurile inapoiate in tara ca urmare a unei expedieri gresite. Guvernul poate aproba pentru unele marfuri ori contingente reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale. Bunurile ce nu indeplinesc conditiile de intrare in tara se pastreaza sub supravegherea vamala timp de 90 zile, dupa care in cazul nesolutionarii situatiei acestora, devin proprietate a statului ca bunuri abandonate. Acelasi regim il au si bunurile fara stapan, gasite in perimetrul de activitate al unitatilor vamale. Contraventiile vamale se aplica in situatia constatarii de catre organe imputernicite a inscrierii in declaratiile vamale a unor date nesincere, caz in care amenda e de 50% din valoarea in vama a marfurilor aflate in acest regim. In cazul sustragerii marfurilor de la vamuire, amenda este egala cu 100% din valoarea marfurilor, dublata de masura confiscarii. Masuri similare sunt aplicabile si pentru fapta de incarcare sau descarcare de de marfuri in sau din vase fara permis vamal. Contestatiile de taxare se solutioneaza, in prima instanta, de conducerea organului vamal teritorial si de Directia Generala a Vamilor, in ultima instanta. Plangerile impotriva acestor solutii date de organele administratiei de stat se adreseaza organelor judecatoresti.

10

1.2.3 Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice

Actele normative ce reglementeaza regimul vamal aplicabil persoanelor fizice au la baza Codul vamal si Regulamentul vamal elaborate inaintea anului 1989, cat si Ordonanta Guvernamentala nr.26/1993 cu privire la regimul vamal si tariful vamal aplicabile acestor perioade. Aceste acte normative contin reglementari cu privire la obligatia persoanelor fizice de a declara bunurile introduse in tara, cat si norme referitoare la controlul vamal al bunurilor, tranzitul bunurilor, aplicarea tarifului, introducerea in tara a autoturismelor. Bunurile persoanelor fizice care fac obiectul acestor operatii sunt in general cele de uz personal, fara sa aiba ca scop comertul. In Declaratia vamala de import, persoana fizica inscrie toate datele referitoare la felul, cantitatea sau valoarea bunurilor intrate in tara, taxa vamala aferenta, numarul si data actului de plata a acesteia. La intrarea in tara, in cazul in care in afara bunurilor, titularul poseda si valuta, acesta este obligat sa inscrie in declaratie valuta aflata asupra lui care depaseste 1000 dolari SUA sau echivalentul acesteia. Persoanele care, din diverse motive, nu ridica in termen bunurile retinute la vama sau nu indeplinesc conditiile legale la intrarea in tara suporta taxa unica de magazinaj instituita prin H.G. nr.1107/16.10.1990.

1.3.Structura cheltuielilor si veniturilor privind importul de marfuri

Cheltuielile interne de circulatie sunt cheltuielile de la vama pana la depozitul Societatii de comert exterior importatoare. In mod normal acestea trebuie adaugate costului de achizitie in vama, pentru a se determina costul de achizitie efectiv al marfurilor importate. Acest lucru este insa posibil doar daca la primirea marfurilor in depozitul Societatilor de comert exterior sosesc si documentele de transport intern (facturile importatorilor de servicii). In asemenea cazuri Societatile de comert extern pot proceda in doua modalitati: - cheltuielile interne sa fie luate in calcul pe baza unei cote procentuale care sa se aplice la costul de achizitie in vama in lei, urmand ca la

11

primirea facturilor diferentele sa se regularizeze pe seama cheltuielilor privind marfurile (cont 607); - cheltuielile interne sa nu fie incluse in costul de achizitie efectiv al marfurilor. Acestea ar urma sa se inregistreze in totalitate numai la primirea facturilor prestatorilor de servicii, intr-un cont distinct 371/x. Diferente de pret la marfuri urmand ca lunar sa se repartizeze pe baza de coeficient asupra costului marfurilor vandute (cont 607). Cheltuielile interne de transport, pot fi deasemenea, evidentiate direct in contul 607 Cheltuieli privind marfurile daca nu au o pondere semnificativa in costul marfurilor importate. Datorita calculelor suplimentare pe care le implica determinarea costului de achizitie efectiv prin adaugarea cheltuielilor interne de transport si mai ales datorita intarzierilor de inregistrare ca urmare a neprimirii la timp a facturilor prestatorilor de servicii, Societatile de comert exterior considera, drept cost de achizitie cu care se inregistreaza marfurile in contul 371 Marfuri costul de achizitie in vama, iar cheltuielile interne de transport sunt inregistrate distinct, fie in contul 371/x Diferente de pret la marfuri fie direct in contul 607 Cheltuieli privind marfurile. Fluxul marfurilor importate. Marfurile importate pe contul propriu al Societatilor de comert exterior (SCE) parcurg urmatorul traseu: furnizor extern vama depozit SCE clienti interni. Atunci cand Societatile de comert exterior urmaresc o valorificare superioara a importului, trimit marfurile importate unor unitati specializate (operatori) pentru a fi prelucrate, sortate, reambalate; dupa care acestea se reintorc la SCE si apoi sunt vandute clientilor in noile conditii. In prealabil vanzarii la intern are loc un proces de gestionare a marfurilor si implicit urmarirea existentei si miscarii marfurilor cu ajutorul conturilor corespunzatoare de stocuri.

1.3.1. Relatiile financiare ale Societatilor de comert exterior

Relatiile financiare au ca obiect decontarile Societatilor de comert exterior cu partenerii sai, care se efectueaza in ordinea fluxului circulatiei marfurilor, si anume: Societatile de comert exterior importatoare achita mai intai furnizorii externi, apoi (sau concomitant) furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern (transport, asigurare), taxele datorate in vama si furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern

12

(transport manipulare); apoi, Societatile de comert exterior isi recupereaza sumele cheltuite si isi realizeaza profitul scontat prin incasarea de la clientii interni a marfurilor de import livrate acestora. Plata marfurilor catre furnizorii externi se face in valuta prin acreditiv documentar, prin incasso-documentar sau prin efecte de comert acceptate. Valuta platita se transforma in lei la cursul de schimb al zilei. Cand plata marfurilor importate se face dupa primirea facturilor externe si a marfurilor, cu ocazia platii la extern se calculeaza diferentele de curs valutar dupa relatia: Dcv = Vp x (Csp Csf) Dcv = Diferenta de curs valutar; Vp = Valuta platita la extern; Csp = Cursul de schimb la data platii la extern; Csf = Cursul de schimb la data primirii facturii externe (de regula din Declaratia vamala de import). Diferenta de curs valutar poate fi favorabila atunci cand cursul de schimb la plata este mai mic decat cel de la data primirii marfurilor (Declaratia vamala de import) sau nefavorabila in situatia inverse. In contabilitate, diferentele de curs valutar calculate la plata marfurilor importate se reflecta, dupa caz, drept venituri financiare sau drept cheltuieli financiare. Plata furnizorilor pentru serviciile externe prestate (cheltuielile externe de transport, asigurare) se face, de asemenea, in valuta, similar furnizorilor de marfuri. Celelalte operatii de decontare, generate de derularea importului: platile in vama, platile privind transportul intern, incasarile de la clientii interni se efectueaza numai in moneda nationala. O categorie distincta de decontari generate de derularea importului o constituie cele rezultate din nerespectarea de catre parti a diferitelor clauze contractuale cu privire la calitatea, cantitatea, sortimentul marfurilor, termenul de livrare, neavizarea in timp util a cumparatorului cu privire la expedierea marfurilor. Astfel de situatii conduc la plata de catre partea vinovata de sume sub forma de despagubiri, amenzi si penalitati care, in contabilitate se reflecta la platitor sub forma de cheltuieli exceptionale, iar la beneficiar sub forma de venituri exceptionale.

13

1.3.2 Gruparea cheltuielilor si veniturilor potrivit Clasificatiei contabile

Cheltuielile si veniturile generate de derularea importului de marfuri sunt reflectate in contabilitatea financiara potrivit clasificatiei contabile, dupa natura activitatii: exploatare, financiara, exceptionala; si pe feluri de cheltuieli indiferent de destinatia lor, respectiv pe feluri de venituri indiferent de sursa de provenienta a lor. Gruparea cheltuielilor si a veniturilor privind importul de marfuri potrivit clasificatiei contabile, se prezinta astfel:

A. CHELTUIELILE Felul cheltuielilor - costul marfurilor importate vandute la intern; - cheltuieli generale (salarii, telecomunicatii, energie si apa, intretineri si reparatii si posta); - amortizari si provizioane pentru deprecieri din exploatare. - cheltuieli din diferente nefavorabile de curs valutar; - cheltuieli privind dobanziile platite; - amortizari si provizioane pentru deprecieri exceptionale. - cheltuieli cu amenzile si penalitatile platite; - pierderile din debitori diversi; - amortizari si provizioane pentru deprecieri exceptionale.

Clasificatia contabila a) Cheltuieli de exploatare - conturile de cheltuieli din grupele 60-65; - contul de cheltuieli 681.

b) Cheltuieli financiare - conturile de cheltuieli din grupa 67; - contul de cheltuieli 686. c) Cheltuieli exceptionale - conturile de cheltuieli din grupa 67; - contul de cheltuieli 687.

14

B. VENITURILE Felul veniturilor - venituri din vanzarea la intern a marfurilor importate; - venituri din creantele reactivate; - venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor din exploatare. - venituri din diferente favorabile de curs valutar; - venituri din sconturi obtinute; - venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor financiare. - venituri din despagubiri si penalitati; - venituri diverse din operatii de gestiune; - venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor exceptionale.

Clasificatia contabila a) Venituri din exploatare - conturile de venituri din grupele 70-75; - contul de venituri 781. b) Venituri financiare - conturile de venituri din grupa 76; - contul de venituri 786. c) Venituri exceptionale - conturile de venituri din grupa 77; - contul de venituri 787.

Veniturile din vanzarea la intern a marfurilor importate concura la formarea cifrei de afaceri a Societatilor de comert exterior, iar diferenta dintre veniturile evidentiate in creditul contului 707 si costul marfurilor vandute evidentiat in debitul contului 607 constituie marja comerciala.

1.4 Organizarea contabilitatii operatiunilor privind importul de marfuri

Operatiunile din aceasta categorie se refera la formarea, gestionarea si decontarea costului de achizitie al marfurilor importate. Fluxul derularii contractelor economice disting doua categorii de operatiuni privind importul, si anume: operatiunile privind stocurile si intocmirea documentelor. Valoarea in vama a bunurilor supuse taxarii cuprinde valoarea marfurilor inscrisa in documentele insotitoare sau pe baza de expertiza, la

15

care se adauga cheltuielile de transport pe parcursul extern, cheltuielile de incarcare descarcare, cat si costul asigurarii externe a marfurilor importate.

1.4.1 Contabilitatea stocurilor de marfuri

Evidenta stocului si miscarii marfurilor importate se poate realize dupa metoda inventarului permanent (MIP) sau a inventarului intermitent (MII), insa Societatile de comert extern aplica in prezent doar metoda inventarului permanent. Caracteristicile metodei inventarului permanent la Societatile de comert extern le constituie realizarea contabilitatii analitice a marfurilor dupa metoda cantitativ-valorica si evaluarea iesirii marfurilor dupa metodele LIFO si FIFO, in principal si metodele CMP si pret standard auxiliar. La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor, poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii Contabilitatii: 1.Metoda inventarului permanent 2.Metoda inventarului intermitent. 1. Metoda inventarului permanent Reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind stocurile de marfuri din import se face inregistrand marfurilor importate conform Facturii externe si Declaratiei vamale de import. Pretul de inregistrare a marfurilor importate se considera costul de achizitie in vama calculate in Fisa de calcul a importului. Plata marfurilor achizitionate din import se face prin Acreditiv documentar, deschis fie la banca furnizorului extern, fie la banca importatorului. Documentele privind livrarea si plata sosesc inaintea marfurilor si, daca ele corespund prevederilor contractuale, se achita suma corespunzatoare valorii marfurilor livrate din acreditivul deschis. Legea Codului vamal conduce la aparitia a doua situatii diferite: in termen de 30 zile de la ridicarea marfii, importatorul prezinta sau nu documentele concludente privind determinarea valorii in vama. Intrucat marfurile sunt eliberate, receptionate si comercializate, ele trebuie inregistrate in contabilitate pe baza de date estimate (antecalculate) referitoere la componenta sau componentele pretului extern pentru care nu au fost primate documentele necesare determinarii valorii in vama a marfurilor importate. daca cheltuielile facturate sunt mai mari decat cele antecalculate, se inregistreaza diferentele in plus.

16

Stoc final = Stoc initial + Intrari - Iesiri Folosirea metodei inventarului permanent presupune: - utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor; - folosurea diferentei de pret aferente stocurilor; - conducerea unei contabilitatii analitice a stocurilor prin adoptarea uneia din metodele de contabilitate analitica. 2. Metoda inventarului intermitent In conditiile metodei inventarului intermitent (MII), operatiunile in contul de marfuri se inregistreaza numai la inceputul si la sfarsitul exercitiului financiar, iar operatiunile de aprovizionare se inregistreaza direct in contul 607 Cheltuieli privind marfurile. La sfarsitul exercitiului, soldul contului 607, care exprima iesirile de marfuri de gestiune la costul de achizitie, se repartizeaza asupra contului 121 Profit si pierdere. E = Stoc initial + Intrari Stoc final Metoda inventarului intermitent consta in: -inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct in conturile de cheltuiele privind consumul acestor stocuri; -regularizarea stocului la finele stocului financiar pe baza de inventare faptice, prin: o destocarea stocului initial reprezentat de soldul contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat in cursul exercitiului financiar; o restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari in contabilitate daca, inventarierile faptice ar fi efectuate annual si nu lunar. Aceasta metoda nu permite insa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

17

1.4.2 Documente utilizate ca mijloc de plata a marfurilor importate

Pentru aplicarea taxarii, importatorul completeaza Declaratia vamala, document tipizat introdus la data de 10.01.1992 care cuprinde, in afara de datele de identitate ale partenerilor comerciali, urmatoarele elemente: incadrarea tarifara; valoarea in vama a marfurilor; coeficientul tarifar; cuantumul taxelor; numarul si data instrumentului de plata. Suma astfel calculate si verificata asupra legalitatii se achita de catre importator si se varsa in contul unitatii in care s-a facut vamuirea, ca sursa de venituri a bugetului de stat. Liberul de vama este documentul care se elibereaza de catre organul vamal dupa ce importatorul a indeplinit toate activitatile si a intocmit toate formalitatile de vamuire, inclusive plata taxelor legale. Documentul se poate acorda si cu caracter provizoriu, pe termen de 30 zile pentru marfuri supuse unor operatii vamale mai complexe, cu conditia ca importatorul sa depuna o garantie egala cu valoarea taxelor datorate. Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate a stocurilor si decontarilor costurilor vandute sunt: - Factura externa; - Declaratia vamala de import (DVI); - Facturile unitatilor prestatoare de servicii; - Fisa de calcul a importatorului; - Ordinal de plata; - Dispozitia de plata valutara la extern; - Cerere de deschidere de acreditiv; - Extrasul de cont. Acreditivul documentar este metoda de plata prin care debitorul (cumparatorul) da instructiuni bancii sale sa plateasca beneficiarului (vanzatorului) o suma de bani, la vedere sau la o data stabile, pe baza prezentarii la banca a anumitor documente intr-o perioada de timp specificata. Deschiderea acreditivului se face in valuta si se evidentiaza in contul 5412 Acreditive in devize. Contul 5142 poate ramane cu sold creditor in lei pana la sfarsitul anului, cand diferentele de curs valutar se regularizeaza sau poate fi virat in contul 5124 , urmand ca regularizarea sa se faca la sfarsitul anului pe seama datelor acestui cont.
18

Etapele deschiderii si platii acreditivului documentar: 1. Vanzatorul negociaza cu cumparatorul conditiile contractului de vanzare. Cele doua parti se pun de acord cu privire la detaliile acreditivului documentar care urmeaza a fi deschis de catre cumparator in favoarea vanzatorului; 2. Cumparatorul da dispozitie bancii sale sa deschida acreditivul in favoarea vanzatorului, in concordanta cu termenii asupra carora s-a convenit. Banca care deschide acreditivul documentar se numeste banca emitenta, iar vanzatorul este beneficiarul acreditivului documentar; 3. Banca cumparatorului deschide acreditivul documentar, conform dispozitiei primite, si transmite bancii vanzatorului cererea ca acesta sa fie anuntat de deschiderea acreditivului. Banca vanzatorului este banca corespondenta (confirmatoare), iar vanzatorul este beneficiarul; 4. Bunurile sunt expediate de catre exportator in maniera convenita de cele doua parti; 5. Exportatorul prezinta bancii confirmatoare - documentele specificate in acreditivul documentar. Documentele sunt onorate de catre aceasta banca si trimise bancii emitente, care la randul ei le transmite importatorului. Acreditivele documentare sunt emise in concordanta cu un cod de practica elaborat de Camera Internationala de Comert, cod care are o recunoastere universala. Facturile cerute de acreditivele documentare pot fi: comerciale, consulare si vamale. In mod obijnuit, facturile sunt emise de catre beneficiar si sunt adresate solicitantului, daca in acreditiv nu este prevazut astfel. Facturile trebuie semnate si datate; trebuie sa faca trimitere la numarul de referinta al acreditivului si sa contina descrierea exacta a bunurilor asa cum este prevazut in acreditiv. Valoarea facturii trebuie exprimata in aceeasi moneda ca si acreditivul.

19

1.5 Conturi specifice folosite

Contabilitatea importului se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi specifice: Contul 371 Marfuri; Contul 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti; Contul 408 Furnizori facturi nesosite; Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata; Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; Contul 447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate; Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului Contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. Contul 371 Marfuri prezinta ca prima particularitate compexitatea elementelor componente ale costului de achizitie a marfurilor: pretul de import (pretul net al marfii importate) + cheltuielile de circulatie pe parcurs extern + taxele nerecuperabile platite in vama + cheltuielile de circulatie pe parcurs intern de la vama pana la depozitul Societatilor de comert exterior. A doua particularitate se refera la pretul de inregistrare a marfurilor. Acesta trebuie sa fie costul efectiv de achizitie al marfurilor. Uneori insa, SCE nu pot calcula costul efectiv de achizitie in momentul receptionarii marfurilor in depozit din cauza neprimirii la timp a documentelor privind cheltuielile interne de transport manipulare. In aceasta situatie, costul efectiv de achizitie poate fi determinat prin insumarea costului de achizitie in vama cu cheltuielile interne de transport manipulare calculate pe baza unui coeficient aplicat la costul de achizitie in vama. Pe masura primirii documentelor de transport intern, diferenta dintre cheltuielile efective si cele luate in calcul pe baza de coeficient se inregistreaza fie intr-un cont distinct 371/x Diferente de pret la marfuri, fie direct in contul 607 Cheltuieli privind marfurile. Datorita volumului suplimentar de munca, SCE de regula, nu aplica aceasta solutie utilizand costul de achizitie in vama drept pret de inregistrare a marfurilor, iar cheltuielile interne de transport manipulare sunt contabilizate, in totalitatea lor, pe masura primirii documentelor justificative in contul 371/x sau direct in contul 607 daca nu au o pondere semnificativa. A treia particularitate a contului 371 Marfuri se refera la evaluarea marfurilor din importul pe cont propriu la iesirea din
20

gestiune. Dintre metodele de evaluare la iesire prevazute in Regulamentul Legii contabilitatii, SCE utilizeaza in principal metodele LIFO si FIFO. Metodele cost mediu ponderat si pret standard sunt evitate de unele Societati de comert extern pe motiv ca nu conduc la calcule relevante privind eficienta operatiunilor de import. Contul 371 Marfuri tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Dupa continutul economic este un cont de activ. Debit 371 Credit - valoarea la pret de inregistrare a - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, marfurilor iesite din gestiune prin 446, 542); vanzare si lipsurile de inventar - valoarea la pret de inregistrare a (607); marfurilor reprzentand aportul in - valoarea la pret de inregistrare a natura al actionarilor si al asociatilor marfurilor trimise la terti (357); (456); - valoarea adaosului comercial si - valoarea marfurilor aduse de la terti a taxei pe valoarea adaugata (357, 401); neexigibile aferente marfurilor - valoarea la pret de inregistrare a iesite din gestiune (378, 4428); materiilor prime, materialelor - valoarea la pret de inregistrare a consumabile, materialelor de natura marfurilor livrate societatilor din obiectelor de inventar, animalelor si grup, altor societati legate prin pasarilor, vandute ca atare (301, 302, participatii, unitate sau subunitati 303, 361); (451, 452, 481, 482); - valoarea la pret de inregistrare a - valoarea donatiilor si pierderilor produselor finite transferate din calamitati (658, 671). magazinelor proprii de desfacere (345); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primate de la societatile din grup, de la alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primate cu titlu gratuit (607, 758). Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor.

21

Contul 357 Marfuri in custodie au cosignatie la terti este utilizat la importul de marfuri pe cont propriu in doua situatii si anume: a) cand marfurile importate sunt achitate prin acreditiv documentar inaintea sosirii lor in vama, din necesitatea evidentierii prealabile a datoriei fata de furnizorii externi. Pentru a se identifica marfurile aflate in aceasta situatie se poate utilize un cont distinct 357/x Marfuri in curs de aprovizionare; b) cand marfurile importate sunt trimise pentru transformare sau prelucrare unor terti (operatori) din tara sau din strainatate. Din prezentarea conturilor 357 si 371, rezulta ca Societatile de comert exterior aplica in prezent metoda inventarului permanent de evidenta a stocurilor. Metoda inventarului intermitent, ramane doar o prezenta in literatura noastra de specialitate. Debit 357 Credit - pretul de inregistrare al marfurilor - prtul de inregistrare al marfurilor trimise spre transformare sau primate in gestiune. prelucrare la terti (operatori) din tara sau din strainatate.

Contul 408 Furnizori facturi nesosite are o utilizare mai frecventa fata de alte societati comerciale daca intervin situatiile de la contul 371, privind pretul de inregistrare a marfurilor. Contul tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarilor cu bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Contul 408 Furnizori-facturi nesosite este un cont de pasiv. Debit 408 Credit - valoarea facturilor sosite (401); - valoarea bunurilor aprovizionate, a -diferentele favorabile de curs lucrarilor executate sau a serviciilor valutar inregistrate la inchiderea prestate de catre furnizori (301, 302, exercitiului (756). 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628); -diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (665).

22

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata, cu toate conturile sale de gradul II. La importul de marfuri, SCE platesc bugetului de stat TVA (deductibila) care se evidentiaza in contul 4426, in debit. Baza de calcul o constituie costul de achizitie in vama. Tot in acest cont se evidentiaza si TVA deductibila pentru serviciile interne de transport manipulare a marfurilor importate. Pentru marfurile importate vandute clientilor interni, SCE factureaza si incaseaza TVA (colectata) care se evidentiaza in contul 4427, in credit. Baza de calcul o constituie pretul de livrare la intern. La sfarsitul fiecarei luni se efectueaza regularizarea TVA cu bugetul statului conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind TVA. Diferenta rezultata se reflecta, dupa caz, in creditul contului 4423 sau in debitul contului 4424 si se lichideaza prin plata, respectiv prin incasare de la buget. Contul 4428 TVA neexigibila se utilizeaza la import doar pentru TVA aferent angajamentelor evidentiate in contul 408 Furnizorifacturi nesosite pentru cheltuielile interne de transport-manipulare antecalculate. Exigibilitatea TVA-ului in cauza are loc in momentul primirii si inregistrarii facturilor prestatorilor de servicii interne. Pentru angajamentele privind cheltuielile externe antecalculate evidentiate in contul 408 la primirea marfurilor din import nu se se utilizeaza contul 4428, intrucat TVA aferenta este garantata banesc si se incaseaza de la beneficiarii de import, fie la nivelul garantiei constituite , daca in termen de 30 de zile nu se primesc documentele justificative, fie la nivelul platilor effective, daca in termen de 30 de zile se primesc documentele justificative. Tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind tax ape valoarea adaugata. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata , dupa continutul economic este un cont bifunctional. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 TVA de plata; 4424 TVA de recuperat; 4426 TVA deductibila; 4427 TVA colectata; 4428 TVA neexigibila.

23

Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate cum sunt: accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite si taxe. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, dupa continutul economic este un cont de pasiv. Operatiile privitoare la contul 447 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, se rezuma astfel:

Debit 446 Credit -platile efectuate la bugetul de stat -valoarea altor impozite, taxe si sau bugetele locale privind alte varsaminte assimilate datorate impozite, taxe si varsaminte bugetului statului sau bugetelor assimilate (512); locale (635); -datorii anulate (758). -reparizari din profitul net al regiilor autonome (117); -impozitul pe dividende datorat (457); -valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import (212, 213, 214, 301, 302, 303, 361, 371, 381); -taxa pe valoarea adaugata amanata la plata (4428). Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

24

Contul 447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate de catre alte organisme publice, potrivit legii. Fonduri speciale taxe si varsaminte assimilate, dupa continutul economic este un cont de pasiv. Operatiile privitoare la contul 447 Fonduri specile taxe si varsaminte asimilate reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, se rezuma astfel: Debit 447 Credit -platile efectuate catre organismele -datoriile si varsamintele efectuate publice (512); conform prevederilor legale catre -datorii anulate (758). alte organisme publice (635). Soldul contului reprezinta sumele datorate.

Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului este utilizat la import pentru drepturile de import platite in sistem de rambursare. Tine evidenta altor datori si creante cu bugetul statului. Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului, dupa continutul economic este un cont bifunctional. Operatiile privitoare la contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului, reflectate la unitatile patrimoniale, se prezinta astfel: Debit 448 Credit - sumele virate la bugetul statului - valoarea despagubirilor, reprezentand alte datorii (512); amenzilor, penalitatilor datorate - sumele cuvenite unitatii, datorate bugetului (658). de bugetul de stat, altele decat impozite sit axe (758); - datorii anulate (758). Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate bugetului statului, iar soldul debitor, sumele cuvenite de la bugetul de stat.

25

Contul 665 Cheltuieli din diferentele de curs valutar tine evidenta cheltuielilor privind diferentele de curs valutar. Cheltuieli din diferentele de curs valutar, dupa continutul economic este un cont de activ. Operatiile privitoare la contul 665 Cheltuieli din diferentele de curs valutar reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, se reflecta astfel: Debit 665 Credit -diferentele nefavorabile de curs valutar pentru operatiile in rezultate in urma incasarii creantelor in participatie, sumele se transmit valuta (512, 267, 409, 411, 413, 418, pe baza de decont. 451, 452, 456, 461); -diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor la incheierea exercitiului financiar (267, 409, 411, 413, 418, 451, 452, 456, 461); -diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma achitarii datoriilor in valuta (512, 531, 541); -diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor in valuta la incheierea exercitiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 401, 403, 404, 405, 419, 451, 452, 455, 462); - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluare la incheierea exercitiului financiar a disponibilitatilor bancare in valuta, disponibilitatilor in valuta existente in casierie, precum si a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat in valuta, acreditivele si depozitele pe termen scurt in valuta (508,512, 531, 541, 542); - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor si avansurilor de trezorerie in valuta (508, 541, 542). Soldul contului se transfera asupra contului de prfit si pierdere 121.
26

CAPITOLUL II
Aplicatie practica in cadrul societatii SC SKYWAY IMPEX SRL

2.1.Istoricul si obiectul de activitate al SC SKYWAY IMPEX SRL Denumirea societatii este SC SKYWAY IMPEX SRL SC
SKYWAY IMPEX SRL, cu sediul in Bucuresti, strada Mihai Bravu nr. 107-115, sector 2. Societatea a fost infiintata in baza Legii 31/1999, indeplinid conditiile prevazute de legislatia in vigoare. SC SKYWAY IMPEX SRL , societate cu raspundere limitata a fost infiintata in anul 2000. Capitalul social privat este de 2.000.000 lei varsat si emis la BANC POST de catre asociatul unic Wey Yuanming, cetatean chinez. Aportul asociatului unic este de 2.000.000 lei, reprezentand 100% din capitalul social. Capitalul social este impartit in 20 de parti sociale egale cu o valoare nominala de 100 000 lei fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic. Societatea comerciala SKYWAY IMPEX SRL este persoana juridica romana si isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor legale din Romania, aplicabila societatilor cu raspundere limitata si prezentului act constitutiv. Societatea poate infiinta puncte de lucru, filiale si sucursale, precum si birouri, magazine, depozite si agentii in tara si/sau strainatate, conform hotararii asociatului unic, cu respectarea reglementarilor legale romane in materie. Obiectul de activitate principal al societatii a fost prevazut in statut : Comert cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare n.c.a (cod CAEN 5147). Importul de materiale se face prin intermedierea contractelor de import China Romania. Marfa se importa din China pentru diversi beneficiari, pe baza unei facturi de import. In cadrul activitatii principale societatea se ocupa de: -comert cu ridicata al produselor textile; -comert cu ridicata al imbracamintei si al incaltamintei ; -comert cu ridicata al materialului lemons si de constructii: cherestea, marmura, granit;
27

-comert cu ridicata al altor produse: ata de cusut industriala, captuseala, termocolant, fermoare, nasturi etc; -import- export en gross a tuturor bunurilor mentionate mai sus, cu respectarea conditiilor prevazute de legea romana. Societatea va comercializa produsele fabricate in tara sau in strainatate, la preturi si tarife conform legilor in vigoare. SC SKYWAY IMPEX SRL isi propune ca pe parcursul desfasurarii activitatii si pe masura castigarii de experienta, sa deschida filiale sau sucursale si in alte localitati din tara si strainatate, inclusiv reprezentante, precum si asocierea pentru productie si comercializare cu alte firme sau societati comerciale de profil din tara si strainatate. Societatea poate fi transformata in orice alta forma de societate prin decizia asociatului unic, cu respectarea formalitatilor legale de inregistrare si publicitate prevazute pentru societatile comerciale. Dizolvarea societatii se va face din cauza: - imposibilitatii realizarii obiectului de activitate; - pierderii a cel putin 1/3 din capitalul social dupa ce s-a consumat fondul de rezerva ; - falimentului societatii; - incapacitatii asociatului unic. In cei patru ani de activitate societatea a desfasurat o activitate profitabila, obtinand mereu profituri importante, astfel ca pana in luna martie a anului 2004 a inregistrat o cifra de afaceri de 2 652 732 000 lei.

Asigurarea cu personal:
- personal tehnic si economic de inalta calificare: un Administrator, un Director commercial, un Director economic si un asistent de Director; - muncitori calificati in diferite specializari: un agent de vanzari, un confectioner, un sofer si un muncitor necalificat.

Aigurarea tehnica:
- masini si utilaje pentru prelucrarea materialelor importate si realizarea produsului finit; - masini pentru transportul marfurilor importate; - birouri dotate cu aparatura birotica in care se desfasoara activitatile economico financiare; - ateliere si depozite pentru pentru pastrarea marfurilor importate;

28

Disciplina financiara:
SC KYWAY IMPEX SRL isi plateste conform legii toate darile catre stat si nu a avut pana in prezent: intarzieri la plata catre bugetul statului pentru impozite si taxe; restante la plata pentru contributiile de asigurari sociale de stat si sanatate; inscrieri in Registrul Comertului referitoare la comdamnari, pentru fapte penale, punere sub stare de interdictie sau declarare faliment.

Organizare:
Datorita specificului de import, societatea are urmatoarea organizare: - Administrator - Directori executivi - Compartimente functionale - Ateliere Contabilitatea este organizata intr-un compartiment distinct sub conducerea directorului economic. Contabilitatea marfurilor este organizata la nivel de gestiune. Evidenta este cantitativ valorica, iar metoda de evaluare folosita este FIFO. Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul unui program informatic de evidenta a materialelor MATEC, care produce mai multe rapoarte: - situatia miscarii materialelor pe tipuri de miscari (intrari furnizori, transferuri, vanzari catre terti); - balanta materialelor (un centralizator al miscarii materialelor pe fiecare material); - inventarul materialelor pe fiecare gestiune, sortate in ordinea derivate (alfabetica sau a codurilor); - note contabile pentru fiecare gestiune.

29

2.2. Inregistrari contabile privind contabilitatea importului de materiale si accesorii textile in cadrul SC SKYWAY IMPEX SRL

In cursul lunii martie 2004, la SC SKYWAY IMPEX SRL au avut loc urmatoarele operatii economico-financiare:
1.

SC Skyway Impex SRL importa marfa furnizata de SC Canoy SA, conform documentului Factura fiscala nr.5172190, in valoare de 287 930 254 lei la data de 03.03.2004.

a) inregistrarea aprovizionarii 371 = % 287 930 254 401 197 890 209 446 89 050 594 447 989 451 b) plata comisionului vamal, a taxei vamale si a TVA % = 5121 142 846 676 446 87 881 611 447 976 462 4426 53 988 603 c) plata in numerar a diferentei comisionului, taxei si TVA % = 5311 1 900 117 446 1 168 983 447 12 989 4426 718 145 2. SC Skyway Impex SRL efectueaza un imprumut in favoarea firmei in valoare de 200 000 000 lei, conform Chitanta nr. 32 din data de 04.03.2004. 5124 = 462 200 000 000

30

3. SC Skyway Impex SRL efectueaza plata furnizorului extern conform Ordinului de plata nr.75 din data de 05.03.2004. % = 5124 200 000 000 401 197 890 209 665 2 109 791 4. SC Skyway Impex SRL inregistreaza serviciile vamale in valoare de 1 630 983 lei, conform documentului Declaratie vamala nr. 42 din data 10.03.2004. % = 401 1 630 983 622 1 370 574 4426 260 409 5. La SC Skyway Impex SRL are loc incasarea partiala de la clienti a sumei de 20 000 000 lei, conform documentului Ordin de plata nr. 54 din data de 13.03.2004. 5311 = 411 20 000 000 6. SC Skyway Impex SRL efectueaza plata serviciilor vamale prin casierie conform Ordinului de plata nr. 64 din data de 16.03.2004. 401 = 5311 1 630 983 7. La SC Skyway Impex SRL are loc incasarea sumei de 500 000 000 lei de la clienti, conform Ordin de plata nr.94 din data de 19.03.2004. 5121 = 411 500 000 000 8. SC Skyway Impex SRL restituie imprumutul asociatului, conform Chitanta nr. 46 din data de 21.03.2004. 462 = 5121 200 000 000 9. SC Skyway Impex SRL achita serviciile notare fara Factura fiscala, conform Aviz de insotire a marfii nr.35, in valoare de 1 249 500 lei din data de 25.03.2004. 628 = 5311 1 249 500

31

10. SC Skyway Impex SRL vinde marfa catre clienti in valoare de 400 000 000 lei, conform Facturii fiscale nr. 6396720 din data de 26.03.2004. a) vanzarea marfurilor 411 = % 707 4427 b) descarcarea gestiunii 607 = 371 595 000 000 500 000 000 95 000 000 400 000 000

11. SC Skyway Impex SRL incaseaza de la clienti suma de 595 000 000 lei, conform Ordin de plata nr. 43 din data de 27.03.2004. 5121 = 411 595 000 000 12. La SC Skyway Impex SRL are loc recuperarea TVA, conform Ordinului de plata nr. 63 din data de 29.03.2004. 5121 = 4424 139 688 094 13. La SC Skyway Impex SRL se plateste impozitul pe profit pe anul 2003, conform Ordinului de plata nr. 83 din data de 30.03.2004. 441 = 5121 85 883 158 14. SC Skyway Impex SRL efectueaza plata datoriilor salariale, conform Ordinului de plata nr. 23 din data de 30.03.2004. % = 5121 13 037 500 4371 1 225 000 4372 350 000 4312 3 325 000 446 262 500 4311 7 875 000 15. La SC Skyway Impex SRL se inregistreaza cheltuielile salariale ale colaboratorilor in valoare de 18 815 000 lei, conform Centrlizator de salarii din data de 30.03.2004. 621 = 462 18 815 000

32

16. SC Skyway Impex SRL inregistreaza retinerile din salariiale colaboratorilor, conform Centrlizator de salarii din data de 31.03.2004. 462 = 4311 1 317 050 17. SC Skyway Impex SRL inregistreaza impozitul pe profit de 25%, din anul 2003, la data de 31.03.2004. 462 = 444 4 063 040 18. SC Skyway Impex SRL inregistreaza cheltuielile cu salariile angajatilor, conform Centrlizator de salarii la data de 31.03.2004. 641 = 421 473 165 000 19. SC Skyway Impex SRL inregistreaza retinerile din salariile angajatilor, conform Stat de salarii la data de 31.03.2004. 421 = % 190 460 809 444 118 656 780 4312 33 950 829 4314 33 121 550 4372 4 731 650 20. La SC Skyway Impex SRL se inregistreaza contributiile la asigurarile sociale, fondul de sanatate, fondul de somaj, fondul de risc si accidente si comisionul la camera de munca, conform Centrlizator de salarii din data de 31.03.2004. a) contributia la asigurarile sociale 6451.1=4311.1 110 389 394 b) fondul de sanatate 6453 = 4313 c) fondul de somaj 6452 = 4371 d) fondul de risc si accidente 6451.2 = 4311.2 34 438 600 23 658 250 9 839 600

e) commision la camera de munca 635.1 = 447.1 1 182 912

33

21. La SC Skyway Impex SRL se inchid conturile de venituri si cheltuieli si se regularizeaza TVA in data de 31.03.2004. a) inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 1 076 218 621 607 400 000 000 621 18 815 000 628 1 249 500 635 1 182 912 641 473 165 000 6451 120 228 994 6452 23 658 250 6453 34 438 600 662 1 370 574 665 2 109 791 b) inchiderea contului de venituri 707 = 121 500 000 000 c) regularizarea TVA: 4426 < 4427 4423 4427 = % 95 000 000 4426 54 967 157 4423 40 032 843

34

D(-)

1021
SI RC TSC

C(+)
2 000 000 0 2 000 000

121

RD 0 TSD 0 SFC 2 000 000

(21a)1 076 218 621 RD 1 076 218 621 TSD 1 076 218 621 SFC 583 848 339

SI -7 629 718 (20b) 500 000 000 RC 500 000 000 TSC 492 370 282

D(+)
SI RD TSD

201
2 211 927 0 RC 2 211 927 TSC SFD

C(-)
0 0 2 211927

D(+)
SI RD TSD

2126
58 361 344 0 58 361 344

C(-)

RC 0 TSC 0 SFD 58 361 344

D(+)
SI

321

C(-)
RC 0 TSC 0 SFD 48 692 976

D(+)

371

C(-)

48 692 976

RD 0 TSD 48 692 976

SI 1 309 587 190 (1) 287 930 254 (10b) 400 000 000 RD 287 930 254 RC 400 000 000 TSD 1 597517 444 TSC 400 000 000 SFD 1 197 517 444

D(-)

401

C(+)

D(+)
SI

409

C(-)

SI 1 634 284 050 (3) 197 890 209 (1) 197 890 209 (6) 1 630 983 (4) 1 630 983 RD 199 521 192 RC 199 521 192 TSD 199 521 192 TSC 1 833 805 242 SFC1 634 284 050 700

995 363 700

RD 0 TSD 995 363 700

RC 0 TSC 0 SFD 995 363

D(-)

322
SI

C(+)
35 966 449

D(+)

411
(5) (7) (11)

C(-)
20 000 000 500 000 000 595 000 000

SI 2 728 558 878 (10a) 595 000 000

RD TSD

0 0

RC TSC

35 966 449 35 966 499

RD 595 000 000 TSD 3 323 558 878

RC 1 115 000 000 TSC1 115 000 000

35

SFC 35 966 449

SFD 2 208 558 878

D(-)

421

C(+)

D(-)
(14)

4311
7 875 000 SI (2c) (16) (20a) (20c) RC TSC

C(+)
117 363 750 1 900 117 1 317 050 110 389 394 9 839 600 123 446 161 240 809 911

(19) 190 460 809

SI 14 146 100 (18) 473 165 000

RD 190 460 809 RC 14 146 100 TSD 190 460 809 TSC 487 311 100 SFC 296 850 291

RD TSD SFC

7 875 000 7 875 000 232 934 911

D(-)
(14)

4312
3 325 000 (19)

C(+)
33 950 829 33 950 829 33 950 829

D(-)

4313
(20b)

C(+)
34 438 600 34 438 600 34 438 600

RD 3 325 000 RC TSD 3 325 000 TSC SFC 30 625 829

RD TSD SFC

0 0 34 438 600

RC TSC

D(-)

4314
(19)

C(+)
33 121 550

D(-)
(14) RD TSD SFC

4371
1 225 000 1 225 000 1 225 000 31 227 000 SI (20c) RC TSC

C(+)
8 793 750 23 658 250 23 658 250 32 452 000

RD 0 TSD 0 SFC 33 121 550

RC 33 121 550 TSC 33 121 550

D(-)
(14) RD TSD SFC

4372
SI 350 000 (19) 350 000 RC 350 000 TSC 6 534 150

C(+)
2 512 500 4 731 650 4 731 650 6 884 150

D(-)
(13) RD TSD

441
SI 85 883 158 85 883 158 85 883 158 RC TSC

C(+)
85 883 158 0 85 883 158

36

D(-)

4423

C(+)

D(+)
SI

4424
139 688 094 (12)

C(-)
139 688 094

(21c) 40 032 843 RD 0 TSD 0 SFC 40 032 843 RC 40 032 843 TSC 40 032 843

RD TSD

0 139 688 094

RC 139 688 094 TSC 139 688 094

D(+)

4426

C(-)

D(-)
(21c)

4427
95 000 000 (10a)

C(+)
95 000 000

(1c) 718 145 (21c) 54 967 157 (1b) 53 988 603 (4) 260 409 RD 54 967 157 RC 54 967 157 TSD 54 967 157 TSC 54 967 157

RD TSD

95 000 000 95 000 000

RC TSC

95 000 000 95 000 000

D(-)

4428
SI

C(+)
259 613 445

D(-)

444

C(+)

RD 0 TSD 0 SFC 259 613 445

RC 0 TSC 259 613 445

RD TSD SFC

0 0 123 771 650

SI 1 051 830 (17) 4 063 040 (19) 118 656 780 RC 122 719 820 TSC 123 771 650

D(-)

446

C(+)

D(-)
(2b) (2c) RD TSD SFC

447
976 462 12 989 989 451 989 451 3 713 287 SI (1) (20e) RC TSC

C(+)
2 530 375 989 451 1 182 912 2 172 363 4 702 738

SI 10 835 131 (12b) 87 881 611 (1a) 89 050 594 (12c) 1 168 983 (14) 262 500 RD 89 313 094 RC 89 050 594 TSD 89 313 094 TSC 89 885 725 SFC 572 631

D(-)

457
SI

C(+)
450 204 472

D(-)
(8) (16) (17) RD TSD

462
200 000 000 1 317 050 4 063 040 205 380 090 205 380 090

C(+)

SI 2 813 160 555 (2) 200 000 000 (15) 18 815 000 RC 218 815 000 TSC3 031 975 555

RD 0 TSD 0 SFC 450 204 472

RC 0 TSC 450 204 472

37

SFC 2 826 595 465

D(+)
SI

471

C(-)

D(+)
SI (2) RD TSD

5124
800 163 200 000 000 200 000 000 200 800 163

C(-)

145 525 777

RD 0 RC 0 TSD 145 525 777 TSC 0 SFD 145 525 777

(3) 200 000 000 RC 200 000 000 TSC 200 000 000 SFD 800 163

D(+)
SI (7) (11) (12)

5121

C(-)

D(+)
SI (5)

5311
2 513 342 20 000 000 (6) (9) RC TSC SFD

C(-)
1 630 983 1 249 500 2 880 483 2 880 483 19 632 859

-587 504 500 000 000 (2) 142 846 676 595 000 000 (8) 200 000 000 139 688 094 (13) 85 883 158 (14) 13 037 500 RD 1 234 688 094 RC 441 767 334 TSD 1 234 100 590 TSC 441 767 334 SFD 792 333 256

RD TSD

20 513 342 22 513 342

D(+)

607

C(-)

D(+)
(15)

621
18 815 000 (21a)

C(-)
18 815 000

(10b)400 000 000 (21a) 400 000 000

RD 400 000 000 RC 400 000 000 TSD 400 000 000 TSC 400 000 000

RD TSD

18 815 000 18 815 000

RC TSC

18 815 000 18 815 000

D(+)
(4)

622
(21a)

C(-)
1 370 574

D(+)
(9)

628
1 249 500 (21a)

C(-)
1 249 500

1 370 574

RD TSD

1 370 574 RC 1 370 574 TSC

1 370 574 1 370 574

RD TSD

1 249 500 1 249 500

RC TSC

1 249 500 1 249 500

38

D(+)
(20e)

635
(21a)

C(-)
1 182 912

D(+)
(18)

641
473 165 000

C(-)

1 182 912

(21a) 473 165 000

RD TSD

1 182 912 RC 1 182 912 TSC

1 182 912 1 182 912

RD TSD

473 165 000 473 165 000

RC 473 165 000 TSC 473 165 000

D(+)

6451

C(-)

D(+)
(20c)

6452
23 658 250 (21a)

C(-)
23 658 250

(20a)110 389 394 (20c) 9 839 600

(21) 120 228 994

RD 120 228 994 RC 120 228 994 TSD 120 228 994 TSC 120 228 994

RD TSD

23 658 250 23 658 250

RC TSC

23 658 250 23 658 250

D(+)

6453

C(-)

D(+)
(3)

665
2 109 791 (21a)

C(-)
2 109 791

(20b) 34 438 600 (21a) 34 438 600

RD 34 438 600 RC 34 438 600 TSD 34 438 600 TSC 34 438 600

RD TSD

2 109 791 2 109 791

TC TSC

2 109 791 2 109 791

D(-)

707

C(+)

(21b)500 000 000

(10a)500 000 000

RD 500 000 000 TSD 500 000 000

RC 500 000 000 TSC 500 000 000

39

REGISTRU JURNAL, luna martie Nr crt 1

1.a) b) 2.03

Data 2
2.03

Document 3
Factura fiscala nr.5172190

Explicatie 4
Import marfa Aprovizionare cu marfa Plata commission vamal Plata diferenta comision

Simbol cont D C 5 6
371 % 401 447 446 5121

Pag.1 Sume D 7
287 930 254 197 890 209 89 050 594 989 451 142 846 676 87 881 611 976 662 53 988 603

C 8

c)

2.03

% 446 447 4426 % 446 447 4426 5124 % 401 665 % 622 4426 5311

5311 1 168 983 12 989 718 145 462 5124 197 890 209 2 109 791 401 411 5311 411 5121 5311 % 707 4427 371 411 4424 1 370 574 260 409 20 000 000 1 630 983 500 000 000 200 000 000 1 249 500 595 000 000 400 000 000 595 000 000 139 688 094 200 000 000

1 900117

2 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. a) b) 11. 12.

3.03 5.03 10.03 13.03 16.03 19.03 21.03 25.03 26.03 26.03 28.03 29.03

Chitanta nr. 32 Ordin de plata nr.75 Declaratie vamala nr.42 Ordin de plata nr 54 Ordin de plata nr 64 Ordin de plata nr 94 Chitanta nr 46 Aviz de insotire a marfii nr 35 Factura fiscala nr 6396720 Ordin de plata nr 43 Ordin de

Imprumut Plata furnizorului Inregistrare servicii vamale Incasarea partiala a chelt

200 000 000 200 000 000 1 630 983 20 000 000 1 630 983 500 000 000 200 000 000 1 249 500

Plata servicii 401 vamale Incasare clienti 5121 Restituire imprumut Achitare notar Vanzare marfa 462 628 411

Descarcarea 607 gestiunii Incasare clienti 5121 Recuperare 5121

500 000 000 95 000 000 400 000 000 595 000 000 139 688 094

40

Pag.2
13 14. 30.03 30.03 plata nr 63 Ordin de plata nr 83 Ordin de plata nr 23 TVA Plata impozit Plata salariilor 441 % 4371 4372 4312 446 4311 621 462 462 641 421 5121 5121 1 225 000 350 000 3 325 000 262 500 7 875 000 18 815 000 1 317 050 4 063 050 473 165 000 190 460 809 118 656 780 33 950 829 33 121 550 4 731 650 110 389 394 34 438 600 23 658 250 9 839 600 1 182 912 400 000 000 18 815 000 1 249 500 1 182 912 473 165 000 120 228 994 23 658 250 34 438 600 1 370 574 2 109 791 500 000 000 54 967 157 40 032 843 5 924 345 551 41 5 924 345 551 85 883 158 85 883 158 13 037 500

15. 16. 17. 18. 19.

31.03 31.03 31.03 31.03 31.03

Centralizator Inregistrare salarii chelt. salariale Centraliz.sal Retineri salarii Inregistrare impozit profit Centralizator Inregistrare salarii chelt. salariale Stat de Inregistrarea salarii retineri salaria

462 4311 444 421 % 444 4312 4314 4372 4311 4313 4371 4311 447 % 607 621 628 635 641 6451 6452 6453 662 665 121 % 4426 4423

18 815 000 1 317 050 4 063 040 473 165 000

20.

31.03

21.

31.03

Centralizator Contrib. asig salarii sociale Contrib. fond sanatate Contrib. fond de somaj Contrib. fond risc si accident Comision camera munca Inchidere conturi Cheltuieli Si venitui

6451 6453 6452 6451 6531 121

110 389 394 34 438 600 23 658 250 9 839 600 1 182 912 1 076 218 621

Regularizare TVA

707 4427

500 000 000 95 000 000

TOTAL

Legea Societatilor Comerciale

42

Dispozitii generale

Legea nr. 31/1990 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990, si a mai fost modificata prin: Legea nr. 41 din 1 iunie 1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 120 din 4 iunie 1991; Legea nr. 44 din 4 iulie 1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. 1. (1) In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. (2) Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane. Art. 2. Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata. Art. 3. (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. (2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. (3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Art. 4. Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel.

43

CODUL VAMAL AL ROMANIEI

Importul
Art.1 (1) Codul vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. (2) Prevederile cuprinse in prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau persoane juridice . Art.2 (1) Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror altor bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. (2) La trecerea frontierei de stat, marfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de autoritatile vamale. (3) In punctele de control pentru trecerea frontierei de stat si pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care functioneaza potrivit legii. Art.3 In aplicarea prevederilor prezentului cod, prin termenii de mai jos se intelege: i) drepturi de import - taxele vamale, taxa pe valoare adaugata, accizele si orice alte sume care se cuvin statului la importul de marfuri; s) declaratie vamala - actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute in reglementarile vamale, vointa de a plasa marfurile sub un regim vamal determinat; t) declarant - persoana care intocmeste si depune declaratia vamala in nume propriu sau persoana in numele careia este intocmita declaratia vamala de catre mandatar sau comisionar; u) liber de vama - actul prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale marfurile vamuite in scopul prevazut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate; v) vamuire - ansamblul de operatiuni efectuate de autoritatea vamala de la prezentarea marfurilor, mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri pana la acordarea liberului de vama; x) decizie vamala - orice act al autoritatilor vamale, privind reglementarile vamale, adoptat de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane; y) bunuri - marfuri, vietati, orice alte produse, precum si mijloace de tranport.

44

Art.64 (1) Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. (2) La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala. Art.65 Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege. Art.66 (1) Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. (2) Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei. Art.67 (1) Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import. Art. 77.-(1) Procedura de decizie a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte. (2) La valoarea in vama, in masura in care au fost effectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se include: a) cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana: b) cheltuielile de incarcare, si de descarcare si de maniopulare, conexe transpotrtului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern; c) costul asigurarii pe parcursul extern. (3) transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. (4) Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o conditie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala.

45

(5) In cazul in care, in termen de 30 zile de la ridicare marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritate vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerate incheiata. Art. 78. - (1) Valoarea n vama se determin si se declar de catre importator, care este obligat s depun la biroul vamal o declaraie pentru valoarea n vama, nsoit de facturi sau de alte documente de plat a marfii si a cheluielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. Art. 79. - (1) n cazul n care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenial, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul operatiunii are dreptul s solicite restituirea taxelor ncasate n plus. (2) Cererea de restituire este acceptata, daca a fost depusa n termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut n acordurile internaionale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romnia este parte. (3) Certificatele de origine a mrfurilor, care sunt prezentate autoritii vamale dup expirarea termenului, pot fi acceptate, dac titularul operaiunii dovedete c nerespectarea termenului este datorat unor circumstane excepionale. Art. 1. - In baza prevederilor art. 151 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, Autoritatea Nationala a Vamilor acorda scutiri de la obligatia garantarii datoriei vamale, in cazuri temeinic justificate, pentru urmatoarele categorii de bunuri: a) bunurile care fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate intrun regim vamal suspensiv; b) bunurile plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import. In cazul navelor, aeronavelor, elicopterelor, locomotivelor si vagoanelor de cale ferata, plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import, in vederea repararii si returnarii lor partenerilor externi, dispozitiile sunt aplicabile si in situatia in care acestea se introduc in tara si/sau se scot din tara in stare demontata in mai multe transporturi, cu conditia ca produsele compensatoare mentionate in autorizatia de perfectionare activa sa reprezinte nave, aeronave, elicoptere sau vagoane de cale ferata; c) bunurile plasate in regim vamal de tranzit, daca acesta se efectueaza sub supravegherea echipelor mobile din cadrul serviciilor de
46

supraveghere vamala; d) masinile si utilajele agricole din Republica Moldova, plasate in regim vamal de admitere temporara cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale, in vederea executarii lucrarilor mecanice in campaniile agricole; e) bunurile pentru care se acorda custodie vamala in vederea intregirii unor produse (inainte de depunerea declaratiei vamale) si care nu pot fi importate in intregime intr-un singur transport; f) bunurile exceptate de la plata taxelor vamale conform actelor normative in vigoare, plasate in unul dintre regimurile vamale de antrepozit, perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal si admitere temporara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale; g) bunurile incadrate la pozitiile tarifare 2709, 2710, 2711, 2901, 2902, 2905, 2914, 2523, 2935 00, 2936, 2937, 2938, 2939, 2940 00, 2941, cap. 30, 4014 10, plasate in regim vamal de antrepozit, precum si produsele catering destinate servirii mesei in avion, plasate, de asemenea, in regim vamal de antrepozit de catre companiile aeriene, bunuri pentru care se asigura procedura de supraveghere vamala de catre biroul vamal; h) bunurile incadrate la pozitia tarifara 2711, introduse in depozit necesar cu caracter temporar, conform art. 38 din Legea nr. 141/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care se asigura procedura de supraveghere vamala de catre biroul vamal; i) bunurile introduse in zonele libere, plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import si in regim vamal de transformare sub control vamal; j) importurile anticipate de bunuri efectuate in cadrul operatiunilor de perfectionare pasiva de catre companiile aeriene in vederea repararii si intretinerii aeronavelor civile, care se deruleaza in baza prevederilor art. 307 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.114/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; k) bunurile plasate in regim vamal de admitere temporara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale, de tipul utilajelor si echipamentelor utilizate pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, potrivit legii. Art. 2. - Cererea privind acordarea scutirii de la obligatia garantarii datoriei vamale pentru situatiile prevazute la art. 1, al carei model este prevazut in anexa nr. 1, se depune de catre titularii operatiunilor la biroul vamal in a carui raza teritoriala se deruleaza formalitatile de plasare sub regim vamal a bunurilor.
47

Cererea este insotita de urmatoarele documente: a) acordul guvernamental, pentru bunurile prevazute la art. 1 lit. a); b) contractul/comanda in baza caruia/careia se deruleaza operatiunile (in original si copie) sau factura comerciala/factura pro forma, dupa caz. c) autorizatia de regim vamal suspensiv emisa de directia regionala vamala, dupa caz. Nu este necesara anexarea la cerere a autorizatiei de regim vamal suspensiv eliberata de biroul vamal la care se depune cererea, cu conditia ca aceasta autorizatie sa se afle in evidentele biroului vamal respectiv, in termenul legal de valabilitate sau depozitare; d) declaratia titularului operatiunii, prin care acesta se obliga sa achite drepturile vamale datorate in cazul in care operatiunea nu este finalizata in termenul stabilit de autoritatea vamala, pentru toate categoriile de bunuri prevazute la art. 1, al carei model este prevazut in anexa nr. 2, si cuantumul drepturilor de import calculat dupa modelul prevazut in anexa nr. 3, detaliat pentru fiecare tip de taxa datorata, potrivit legii, in cazul importului bunurilor in cauza. Declaratia se semneaza de catre reprezentantul legal al titularului operatiunii, iar formularul ce contine cuantumul taxelor datorate se semneaza de catre reprezentantul legal al titularului operatiunii si de catre responsabilul financiar. Art. 3. - Cererea privind acordarea scutirii de la obligatia garantarii datoriei vamale si documentele care o insotesc sunt analizate de catre biroul vamal sub toate aspectele care justifica oportunitatea legala de aprobare a acesteia. Cererea se aproba de catre conducatorul biroului vamal in termen de maximum 5 zile de la data inregistrarii. Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se elibereaza in urma avizarii operatiunii de catre lucratorii vamali desemnati sa gestioneze operatiunile financiar-contabile, precum si aspectele legate de regimul vamal solicitat si reglementarile legale aplicabile. In cazul bunurilor prevazute la art. 1 lit. c), cererea se aproba dupa ce conducatorul biroului vamal obtine avizul din partea serviciului de supraveghere vamala din cadrul directiei regionale vamale privind indeplinirea conditiilor de insotire. Cererea se respinge in situatia in care titularul operatiunii se afla in evidentele autoritatii vamale cu debite neachitate sau se afla in litigiu cu aceasta. Informatii privind situatia debitelor si a litigiilor pe care le inregistreaza titularul cererii se obtin in prealabil de catre coducatorul biroului vamal prin consultarea Serviciului juridic, legislatie vamala, urmarire si incasare
48

a creantelor bugetare din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor. Avizul privind indeplinirea conditiilor de insotire in situatia prevazuta la art. 1 lit. c), precum si informatiile cu privire la debite si litigii se obtin telefonic, prin fax sau prin e-mail. Adresa prin care biroul vamal respinge cererea si motivele legale care au condus la aceasta solutie se comunica titularului in termen de maximum 5 zile de la data inregistrarii cererii. Art. 4. - Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe un termen stabilit de biroul vamal, in functie de solicitarea titularului si de conditiile de realizare a operatiunilor, si este valabila pentru toate operatiunile vamale de plasare sub regim efectuate corespunzator datelor prevazute in contract, comanda etc. pana la expirarea acestui termen. In situatia in care titularul operatiunii doreste prelungirea termenului de valabilitate a aprobarii, acesta adreseaza biroului vamal, in cadrul termenului acordat, o noua cerere al carei model este prevazut in anexa nr. 1, care va contine la pct. 8 referiri la aprobarea pentru care se solicita prelungirea termenului de valabilitate. Acordarea unui nou termen se va face prin mentionarea acestuia sub semnatura conducatorului biroului vamal si stampila corespunzatoare aplicata pe aprobarea initiala. Art. 5. - In cazul in care aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale nu a fost reinnoita, la expirarea termenului acordat aceasta isi pierde valabilitatea. In aceasta situatie biroul vamal incheie regimul vamal suspensiv din oficiu, procedand la incasarea drepturilor vamale datorate, potrivit prevederilor art. 95 din Legea nr. 141/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 6. - In situatia prevazuta la art. 1 lit. c), pe declaratia vamala de tranzit se mentioneaza in caseta 44: "Transport insotit de echipa mobila din cadrul Serviciului de supraveghere vamala........................". In situatia prevazuta la art. 1 lit. g), pe declaratia vamala de antrepozitare se mentioneaza in caseta 44: "Bunuri aflate sub supravegherea si controlul biroului vamal". In situatia prevazuta la art. 1 lit. h), pe declaratia sumara se mentioneaza: "Bunuri aflate sub supravegherea si controlul biroului vamal".

BIBLIOGRAFIE
49

Bojian O. Duescu A.

Contabilitatea financiar, Ed. Economic, Bucureti, 1999 Ghid pentru nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Contabilitate, Ed. CECCAR, Bucureti, 2001 Tratat de contabilitate financiar, vol. I i II, Ed. Economic, Bucureti, 2003

Feleag N., Ionacu D.

Munteanu V. Aurelia C. Doina P. Lambru Gh. Cucui N. Possler L. Vasile D. Emilian D. Aristita R. Ristea M. Feleag N. si colectiv Mati D. i colectiv Boroi G. Horomnea E.

Contabilitatea financiar a ntreprinderilor, vol. I i II,Ed.Lucman, Bucureti, 1999 Contabilitate manual pentru clasa a IXa, Ed. Economica Preuniversitara Sistemul contabil al agenilor economici, Ed.FundaieiAndrei aguna, Constana, 1996 Manualul expertului contabil si al contabilului autorizat, Ed. Agora 1998

Metode i politici contabile de ntreprindere, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 2000 Contabilitatea aprofundat, Ed. Economic, Bucureti, 1996 Bazele contabilitii, Ed. Intelcredo, Deva, 1996 Dreptul civil.Teorie general, Ed. All, 1997 Tratat de contabilitate teorie, concepte,principii,standarde, vol. I,Ed. Sedecom Libris, Iai, 2001
50

Coco L. Cojocaru O., Bejan F. Freanu R. Ioan M. Manolescu M., Iordache A. Ristea M., Dima M. Aurelia C. Alexandru S. Oprea C., Crstea GH. *** *** *** ***

Fiscalitatea, Ed. Economic, Bucureti, 2004 Evitarea Dublei Impuneri Internaionale Acorduri i Convenii ncheiate n Romnia, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998 Contabilitatea practica, Ed. Evcont Consulting Noul sistem de contabilitate contabilitatea gestiunii,T.C. INF., Galai, 1994 Contabilitatea societilor comerciale,Bucureti, 2002 Contabilitate, manual pentru clasa aXIIa, Ed. Economica Preuniversitara Contabilitatea de gestiune, Bucureti, 2002 Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat Legea societilor comerciale nt. 31/1990, republicat Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene Ordinul Ministerului Finanelor nr. 1880/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii la microntreprinderi

***

51