MINISTERUL

JNVATAMINTULUI

INSfITUTUl

POU~EHNIC «GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

BUCURE$TI

Prof. ing. dr, MARCEL N. RO~CULET

Manual

de
Analiza matematica
v 0 I. I I

CALCULUL INTEGRA.L. ECUATII DIFERENTJ:ALE

I
.
.

:':->4\{;',":~:~"''' -:.., ..':_.

',.

-f . 0 IT U RA

OJDACTI CA $1 PEDA G OG 1CA,- BUCU RES 11-1

966

CALCULUL INTEGRAL

":.

,':'

... ..
':-.-:'
.... :~.:: I _.

• ~':~;'

Copitolul r

·INTEGRALA DEFINIT A.. INTEGRALA NEDEFINIT A

§ 1. NOTIUNI DE TEORIA ]'I~~SURII

1.. lIasura

UDui .interval
=

Fie I

un interval oareeare .. Be numeste mdsura intervalului 1 numarul pozi tiv b - a ~i se noteaza

00

(a, b), -

<

< b < + DO,

'In

(1)

b-

a.

Masura intervalului 1 este lungi'tnea sa. IntervaJ.ele [a, b], (a, b], [a, b) au aeeeasi nlasura ea ~i intervalul desehis (a, b). Daci x ~ y sint dona numere reale, CM'ora le eorespund doua puncte _ At, N pe 0 dreapta masura segmentului MN este
m(MN)
=

Ix

y l, x = y, atnnei
'itt

liasura nnw punet este numarul zero. Spunem ca punctul este 0 multime de md.8ura nuluA Fie In 12, .... , 1ft un numar finit de intervale disjunete ; masura lor G este prin definijie G

&diea norma diferentei x ~ y. Daea punctele M ~ N sint confundate, deci

(M)

0..

= m (II) + tn (12) + .. . + 'lit (I p)A .

0

o multlme
Teo rem ginite, atunei daei interwalele

finittt de puncte este

ii.

multime de

D1.aSUl'a

nula, nJar ...

Daea It ~i 12 sint
m(l}

dona intervale,

desehlse,

+ 1It(12); 111 12 slnt disjunete, II n 12 ;:;;;;;;;;avem 0, !U (11 U 1 = m (I}) + m (1

2) 2,).

U 12}-< m(Il)

egalitatea

6.

IntegTala

definita.

IntegraZa

nedefinitd

Demonslratie.

II == (a, b), 12 = (c, d); a m (II U 12) = b - a (1 -

sa

presupunem

cit intervalele sint disjuncte:

<
C

b, c
=

<

d, b

m (11)

+ m (1

-< 0,

11
A

2)

Dam intervalele deschise II ~i 12 nu slut disjunete (fig~ 1), atunci au comun intervalul Is = (0, b), e < b. Averil

c::t==
Fig. 1

It

m2(I2) = d - c, m(lt U 12,) = d - a, daca d > b, m· (11 U 12) == b - a, daea b > d; in toate cazurile avem
m (11 U 12)

'm (11) = b - a.,

< 1n(11)

+ Tn (1
0

2)

c:::J

b=«

+d

c.

Tcorema este adevarata pentru

A l' lit: a lie

intervale eontinute intr-un interval marginit

Fie II ~i It doua intervale marginitc m (/1 - I~) Fie deci sau m (/J)
=

rcuniune finita san numerabila

1.

de

~i 13
=

-::-=

Ii -

It.; daea

I, ~ I'J~ atunci

II

(a, b)~ I,,! = (c, d) cu a 13

< c -< b, a < d "

=
(c, c) U (d, b)" c~ a
b) .-=

(11) -

m (12).
bt

m (a, c)

+ m (d,

+b

d = (b -

a) -

(d -

c)

m (13) = m (Il) -

m (1~).

Observalie Daca 1'1.C ID din relatia

de mai sus results imediat

m.(I2)

-< m(lt)·

cit

2. lIasura nnui inter\Tal pJan

Fie I = 11 X Is = {(x, y) ~ x E (a,. b), y E (c, d)} un interval plan.. Sa numeste masura Intervalului I numarul positiv (b - a)(d - c) se noteasa .
a(I)
=

~l

(b -

a) (d ~ c).

Masura

intervalului

I este aria dreptunghiulni

I~

Notiufli de teoria masurii

ee intervin in produsul cartezian II x 12 se reduce Ia un punet. De aici dedueem : a) un segment este 0 mul time de arie nula,

Aria unui interval plan este nula daca unul sau ambele intervale

este

Fie Iu 12, ••

b) un punet
,t

multime de arie nula. I~ un numar finit de intervale plane, disjuncte ; aria lor
este
0

I}

G == a(Il)

+ a (Ie) + ~ + a (I }·1
"A
p

Teo rem a.. Daea II ~i III sint dona Intervale eontinute interval I, atunei
a(II

in arelasl

U I") ~
..
/.

a([')

+ a(JO)

I'

IJ
.

afrnl'J-O
Fig. ·2 Fig. 3

Demonstratie. a') Daca intervalele ~ lor .. ste 0 mulpime de arie nula (fig.. 2), e
.

sint. disjuncte san intersectts

b'} Daca I'

a (1'

U _I") =

a (I' U I")
I"

= a (I') + a (I").
.- a (1'°)

=
a([')

If';

+ a (I'f)

atunci (fig. 3)

< a ([r)

+ a (1").

Teorema este demonstrata ..

.

·1

Numim poligon domeniul plan marginit de 0 Iinie poligonali't inchisaf fara puncte multiple. ·Vom spune cit masura mullimii de pu-ucte interioare unui contu,. poligonal L este aria miirginitii de eonturul poligonal, adiea. aria poligonului marginit de L. Dacii. 0 figmii P este reuniunea unui numar finit de poligoane, disjuncte dOlla cite dona, figura Iormata 0 vom numi tot poligon P=PIUP2U·~·UP" aria P
.

I
I

=::

aria PI
a{P)

+ aria
=

P2

+ .~.+ aria

P,
s)·

san
a (Pi)

+ a (PI) + ... + a(P

..

l ~

..

. (degenerate).

Punctele,

aegmentele de dreapti le vom considera tot poligoane Ele sint poligoane de arie nuld .

1ntegTaia df!fi nita. 1ntegTala nedejinita

figura rezultata P
"

Daca

dintr-un
0

vom numi tot poligon, deci

P a(P)
=

poligon PI deeupam

un poligon

Pa"C PI [fig, 4),

~.

. I}l In fine,
daci Iuam P1 .'

P1 - P2
a (P2)~

==

a (PI) -

= P ~iHpoligonul

rezultat Peste mullimea vidtl0 .. Aria unui poligon in elasa .poligoanelor, definite mai sus, are urma-

toarele proprietati :
f,

1) a(P) 2)

>- 0, a(PUQ) < a(P) + a(Q)

~"

"

(avem egalitate dacit P multime de arie nula},

, .. f,-f, Fig. 4:

Q es te

3) a(P - Q)=a(P)-a(Q), 4) a (P)

daea Q c P,

>- a (Q),

ruwa

c P.

3. Aria

moltimilol'

plane existi

Fie A 0 multime plana oareeare; ma1"ginita. Fiind marginita, poligoane P care eontin toate punctele multimii A (fig, 5) P=>A. Yom numi un astfel de poligon, poligon lexttwior~ ExistS. de asemenea poligoane IQ ale ca.ror puncte apartin toate multimii .A

QcA.
interior"
Vom numi un astfel de poligon,
pol-igo'n

Un poligon interior poate fi eventual ehiar un punct, daea multimea A este Iormata din puncte Izolate, Oricare ar fi poligonul exterior P ~i poligonul
incluzinnile deci a (P) P

Fig. 5

interior

Q avem

=>

A ~ Q,

> a(Q).

...

Notiuni

de teoria mdsurii

Daca notim

at (A) = sup a (Q),

QC..l

a,~(A)

= inf
1'~.A

a (P),

avem neegali ta ~ile

a (P)

> a~ (A) >- at (A) > a (Q).

Definitii 1) Numarul ae(..d.) se numeste aria exterleara a multimii A. 2) Numirnl a-6 (A) se numeste aria interioarii a multimii A. 3) Daca numerele a, (..4.) §i a~(A) sint egale, spunem ea multimea A areo me sao ci este masllrabili Jordan. 'Taloarea eemuna a eelor doua arii se numeste aria mu1limii A ~i se noteazi a (.A)
a (A)
=

a~(A) ~ a~(A).

Observatii 1) Daca mnltimea A este masnrabila ar fi poligoanele P t]i Q avem neegalitatile de unde rezulta

*i are

aria a (A), atunci orieare

ca

a(P)

>- a (A) >- a (Q), a (.A) >- o.

2) Exista multimi pentrn care aria interloara este iliferita. de aria, exterioara, deci care nu slnt masurabile Jordan.
Exemplu Fie A multimea punctelor de eoordonate numere rationale situate lntr-un cere de razii R_ Toate potlgoanete exterioare vor eontine cercul de raza B, deci

interior

Multimea A avfnd toate coordonateJe rationale nu are puncte interioare, va fi format dintr-un numsr finit de puncte, decl adA) lIulJ,imea A nu este masurahila Jordan.

Orice pol lg on.

O.

4. Criterii de masurabllltate Teo rem 3. 0 mullime plana A este masurabila daei pent.ru oriee numar e: > 0 exista un po Jigon Pro => A ~i Qe c A astfel Ineh
a (Pj;)
-

a (Q,,)

<

E.

... .Demonstratie. masurabiIa, deci

Conditia

este necesar«,

Sa

presupunem

ca

A este

........-----------------------10
lntegrala. delinitii+ Integrala nedefinitti

ins a

ai (A)

=:::;

QC..t

sup a (Q), ail: (A)

e

= inf
p=>..t

a (P),

'prin urmace pentru oriee numar 'astfel incit

> 0 exista dona poligoane P, ~i Qf.

sau, adunindu-le,
a(P~)
-e

a (QES)

> 0 exista

Condilia eete sufioienta .. Sa presupunem ca pentru oriee numar

dona poligoane exterior ~i interior a(P,) - a(QE) < g;
1

<

e,

P; t;.i Q~ astfel incit

lnsa avem deei

a (Q&;)
a·t{A) -

<a
a1(A)

(A)

-< «: (-A) < a .(p~),

a,(Q~J

san

-< a(P~)

<

~i pentru oa e > 0 este arbitrar, iar a; (A) ~ ai (A) sint dona numere, diferenta lor nu poate fi arbitrar de mica decit daea
ail (A) --:- ai (A).

a,! (A) - a" (A)

<

Teorema este demonstrata. 0 multime A este masurahila daea exisHi un "ir de poligoane ext.erioare P 1J ~i un ~ir de poligoane interinaee Q,. astfel incit ~irurile ariilol' lor
a (P1), a (Ql)' a(P2,)t ••. , a (Q2)'·

Teo rem

a 2.

a(P~1J,.".
a· (QnJp ~..

... ,

sa aibi aeeeasi limita •

"-+00

lim a (Pw) = lim a (Qil)

.-+00 ell

a (A) ;

limita eemuna a (A) este egala

aria muljimli A. A

Demonstratie.
masurabils, Pentru Q It astfel incit

Conditia
£:

este neeesarii. Presu punem multimea

= ~ (n =
n

1, 2, .... ) exist,a· dona poligoane P; ~i Qn'

t; ::> A =>
a (Po)

>- a.(A)

:>

a·(Qn)

Notiuni

de te01'ia md9urii

11

din "care rezul ta

a(A) a(Q~)

<

a(Pn}

a (Q,J

<-1 n

deci

lim [a (A) - a (Qn)]

ti'-+oc

= 0,

lim [a (P
ill

tl

a (A)]

= 0,

n--;.~

sau

poligoane P n

Oondi,ia este 8uficienta.

, presupunem ca exista dons si furl de ~i QT! astfel lncit pentru oriee n natural

Sa

r, => A => QJlt

lim a (P,.) = lim Avem ~irul de neegalitati
a (Pu)
Q"

(Qu)·

> a, (A) >- a( (A) > a (Qrl)

ca
=

pcntru orice n, de unde resulta

at (A)

::=

a, (A)

lim

a (Pn)

== lim

a (Qu),

deei A este masurabila ~i aria, sa a (A) este egala ell Iimi ta cornuna a celor dona siruri, Teorema este demonstrata. Aceasta teorema arata ca, se poate stabili masurabilitatea unei multimi ell ajutorul ~iI'urilor.
Aplicatii 1) Daca E'l st E'!, stnt doua multimi musurabile, reuniunea lot' E1 UE:o! este 0- multime masurabila .. "Deoarece E ...~i E,! slnt masurahile, pentru orice e > 0 CXLSl:1 patru poligoanc Pl' Qlto P:!!if Q! astfel lnctt

Folcslnd ineluzhmea
(1)

Ii dat fiind c.a

12

1nteg-rala

defi ni_td. 1n tegrala

nedefi

1litii

~i tntruclt reuniunea a doua poligoane un poligon, din (1) avem

este un poljgon, Iai- diferenta

a dona. pollgoane Q2)

este tot .

a I(P.UP,) - (QtUQ'2)]
!!Ii.,. conform

'Il (Pl - Qt) + a (Pi 0

< 2!
E2 este 0 multime

2) Daea EI ~i E2 stnt doua muitimi masurabjle, diferenta lor h\ masurablla. Deo.areee El ~i E2 slnt doua multimi masurabile, pcntru orice pd-Jigoane PI' Ql~ P2' Q2" astfcl lndt
P). -::J E 1

Proprietatea este adevarata pentru

teoremei

l~ EiUEUeste masurabila,

reuniune finit..1. de multhni masurabile.

£

>0

exlstn

patru

=>

Q1; p 2

E 2 :J Q2

Folosind incluziunile
(P1
-

Q2) P1 -

(Ql Q2
~

P~)C (P1 E1 E,! ~ a

Ql)U(PZ
-

Q"2;)'

01

P 2.'

obtinem
a

[(P1 -

Qz) -

(Qt -

P"2H"

(Pi - Ql)

+ a (,P.~-

Q2,)

<

2t~

de unde rezulla ci E] - E2, este masurabila. Se poole arata c~ rnasura multlrnilor plane are !}l urrnatoarele
3)

proprietatt :

egalitatea
4)

are Joe dadi intersectia

E10E2, este
f)

0
•

multime de arie nula, a (Ed; de arie nula,

a ( U Ei)
1:=1

< 'E

1=1

egalitatea are loe dad, intersec pile E,

5) 6)

nHj
a (E})

slut multlmt

(EJ.)

>a
=

(E2), -

daca E, eEl. a (El), daca B'.::,CHI"

a (bt1 ~ EJ

5. Kasuta "oui interl,ral din spatiu. Poliedre Fie I = II X Is X 13 ell II = (a, b), 12 = (e, d), 13 = (e,j) un interval tridimensional. . Be numeste masura intervalului I numarul pozitiv (b-a) (d-c) (j-e)

,I

se noteaza

fJ(I)

(b -

a) (d -

c) (/ __ e),

I este volumul pill'alelipipedului I. Volumul unui interval spatial este nul Mea ~RI putin unul din ceJe trei intervale ee intervin in produsul cartesian I I X 12 X 13 se reduce la un punct, prin urmare
a) 0 multime plana. are volumul nul,

Ma·gnra intervalului

b) un segment este 0 multime de volum nul, c) un punct este 0 multirne de volum nul.

N otiuni de teotUl masurii

o = V (11) +
.

.
1)

(I2-)

+ .~.+ v (I.I.J~
eontinute in :u!l'"lu;-i

La fel ea ~i in cazul plan avem urmatoarea Teo reIn a. Daca I' :;i I interval I, atuuei
U

sint dona Intervale

. v (1' U I"')

< v (I') + 17(1")"

considcram acum un poliedru (0 figura. marginita de fete plane), vom spune ca masura mul~imii de puncte interioare unci suprafeVe poliedrale S este volumul .eorpului marginit de- suprafat1a poliedrala, adica volumul poliedrului marginit de S~ Daca () fignril· Peste reuniunea unui numar Iinit de polie (Ire , disjuncte, dona cite dona, Iigura Iormata 0 vom numi tot. poliedru
p - ··PtU·P2U··"·

Daca

UP~

Punctele, segment.ele .de dreupta, figurilc plane Ie 1'011l eonsidera tot poliedre (degenerate) de volum nul. Daea dintr-un poliedru PI 8coat.crIl un poliedru P2 C Pu figura rezultati P se numeste tot poliedru
~l

= PI -

P2

"

iar daea P1 = p,~u poliedrul P este multimea vida. 0" Din ccle de mai sus results ea volumul poliedrelor are proprieta~ile 1),. 2), 3), 4) de la sfirf}-itul alineatului 2, stabilite pentru poligoane.

6+ VoIuInu. multimilor . Fie A

0

din spa~in

multime spaYiala·, maTb..j_nita. Exista un poliedru P, rrumi t --poUedru eaiterior, care confine toatc punctele multimii A, ~i un poliedru Q, numit poliedrn interior, ale carui puncte sint toate oontinute de rnul~ea A, deci
-, 'Y .. si .,.. v (P)

:.-'._ ...

> 17 (Q).

14

1ntegrala

deft·nita. Integrala

nede1in.ita

Daea notam
Vi ·V..;

(A) ~

QCA

sup v (Q), v (P),

(A)

= inf

P)A

avem neegali ta tile

'0

(P)

> Ve (A)::'>

Vi

(A)

> 'V (Q)

Numerele 'Ve (A) ~i Vi (...4.) se numesc respeetiv volumul exterior ~i volumul interior al multimii spatiale A ..
De r i nit ~ i e. 0 rooltime spatiala A are un vofum sau esle masura~ ~ bili Jordan da(""a volumul exterior este egal ell vclumul int.erior
Vi

oricare ar fi poliedrul exterior

P ~i orieare ar fi poliedrul interior Q.

(A) =

'V,

(A) =

'V

(A).

Numiirul v(A)

se numeste

velumul multhnii A ..
'V

Observa~ii 1) Daea multimea A este masurabila, deci are un volum atnnci oricare ar fi poliedrele P ~i Q avem neegalitatile de nude rezul tit

(A),

ea

v (P)

> v (A) >- v (Q),

1J

(A)

:> O.
pentru mul-

Teoremele urmatoare timile spatiale .. oriee numar

dau criterii de masurabilitate

Teo rem

a 1'. 0 multlme spalialii A are un velum daea pentru ~ > 0 e xista un poliedru P ~i Ull poJiedru Q astfel ioeit
G.
&

v (P~J v (Q~) -

< tit

Teo rem a 2'.. 0 run.time spatiaHi A are un volum daeii e xisla un ... ..de poJiedre exterioare P n ~i un ~ir de poliedre interioare Q~ .3stfel §oir men ~Irurile volumelor lor
v (P 1)' v (P 2)'· .. , v (P n), .•.

v (Q]), v (Q~),. _.., v (Q,,), ..•.

sa

aihi aeeea~i Ilmlta

fl-+ 12;1

lim v (P,J

= lim
Jl.-+ c:c

v (Q.u) = v (A) ;

limita eomuna v (A) este cfJala eu volumul multimfi A. Se demonstreaza la fel ea in cazul multimilor plane .. Proprietatdle enumerate Ia sfirfjitul alineatului 4 se menjin ~i pentru
volumul multimilor spatiale ..

.-;-:0:.

l-ntegra14 dejin itti

15

§ 2 .. INTEGRALA 1. Aria unei supratele plane marginite

DEFINITA de
0

eurba

Fie y === f(x) 0 funclie continua, pozitiva ~ ereseatoare in intervalu) (a, b). Graficu] acestei funcVii este un arc de eurba situat deasupra axei Ox (fig. 6). Ne propunem sa .ealcnlam aria trapezului mixtiliniu J un ~ir de poligoane exterioare ~i un l}ir de poligoane Interioare de 0 forma snnmita, care ne vor duee Ia rezultat. Sa impart;im intervalul A' B' prin punctele

ABB'.A' .In aeest scop vom eonstrui

D~--~~--~~~----+-~----~
,Q

z,

ZA

z.._, "

.trapeze mixtilinii

Fig. 6 in 11. subintervale, jar prin aceste punete sa dueem paralele la axa Oy, paralele care taie arcul A B in punctele Po =...4, ·0·" Pn-U P ft = B satfel Ineit trapezul mixtiliniu A BB' A apare ca reuniune a n

r.;

. (x,t

Pk Pk-..-1

XA:-;

1)' k

0, 1,. .. ~l n -

1.

Daea notam
6l,t

= ana

trapezului (X',t Pi(, Pk+1

Xi+1),
W,t

atunci aria totaJa 01. este suma ariilor elementare

at = E
k=O

Ii-I

Wf;;.

Aria CUt a trapezului mixtiliniu (Wk Pt. Pk.+l Xk+1) este ouprinsa intre aria dreptungbiului exterior (Wk p~ Pk~l Xk+1) si a dreptunghiulni interior (Xot Pk P~+l Xk+1); daoa notam cu 8" ~i St aceste dona arii
sf,:; :=
(Xt-J 1 -

xr~J !(xJ;),

urmeaza Insumlnd,

ca

Sk

= (X_t+l -

mk) !(Xk+1)

avem neegaJi tafile

Sk

<

c.al}

< Sk

.\

:.. :

obtinem

1.6

lntegTala defHiita. hl.teigra!a

nedefinftii

unde

e
B

= E '~k = (Xl
t=D

,,-1

XO)

f (XU)

+ (X2, + (X2
.
;

Xl) f (Xl)
Xl)! (X2)
..

+ ..· +(X

ti

Xn~l)

f (Xn~
.

l)r

=:E Sk k~O·-

n-I

= (Xl -

XO)!(Xl)

+. ~. + (,f\~ -xn~l)f(x~).

Sulli.ele s ~i 8 se numese sumele lui Darboux .. Sa observam ca 8 este aria poligonului exterior, obtinut ca reuniunea dreptunghiu.ri1or exterioare (xjI; p~ P"+l Xk-f 1)' iar 8 este aria poligonului interior obtinut ca reuniunea dreptunghiurilor interioare (xk PI; P~-f 1 Xk+1) eorespunsatoare diviziunii Xm Xu • ~ ., m~A Inainte de ·i merge mai departe sa definim citeva notiuni. a) Fie [a, b] un interval inehis .;;i marginit. 0 familiefinita de punete
it
=:::-

(Wm Xl'

.".,

x.,J .

a _:.. Xo -:(: se numeste

0

XI

-< X < ... <

2

Xtt -1

-<
I.'

X~l =

diviziune a intervalului
[Xk' Xkf-l]

[a, b]..

Un interval oarecare parlial sau subinterval.

'0)

al diviziunii
=

Be

numeste i11.terval
pozitiv

b) Vom numi norma diviz·iuni'i d (d) =- max

O~k- ~n-1

(xo, x., .. A, X,j) numarul

-

(Xld-l

xd·,

orice k

adica lungimea cclui mai mare interval partial al diviziunii d; deci pentru
=

0, 1, ... , n - 1 avem
Xk-j-l
-

Xo:

-<

'V

(d) ..

Vom spune ca 0 diviziune d' a intervalului [a, b] este mai fi1la dectt diviziunea d *i se aerie d' ~ d san de d' daca toate punetele illviziunii d apartin diviziunii d' (care con vine ~i alte puncte). Daca d' este mai £ina decit d, atunci ..
c)

. (1)

din intervale partiale mai miei decit ale diviziunii d, iara· ca toate punctele diviziunii d sa apartdna diviziunii dt Sa eonsideram acum un ~ir de diviziuni (d1~) orilonate dupa relatia de finet.e
A

. Beciproea nu este insa in general adevarata, adiea neegalitatea (1.) nu atrage incluziunea de d'; deoarece divistunea d poate fi Iormata
l

d1 C

d2 C

a, C
2)

.;. C d n C ... ,

prin urmare normele lor Iormeaza *irul descresea tor

v (al)

> v (d > .~. >

'J

(dn.)

> ...

Integrl'da deli-nita

17
8

Sa cerem ca lim
n-+OCl

'V

(d ..)

O~ :in aeeste conditdi, ~irul sumelor

~ al sumelor S

S d~' B ~s , .. ~ ., .B~..., ~ ~..

0

stnt convergente catre

8rJ
n ~

Iimita comuns care este aria trapezului Iiniu AIABB'~ Intr-adevar avem
8dft

= (Xl

xo) (f(x1)
(XD -

f(xo))

+ (X2

x1Hf(x2)

!(x1))

+ ....

mixti.

~+ ..
~s.; 8(jn

x.-1) (J{xn)
-

!(XB-l))
-

deci ~i

.. . + 1 Xa "

I ~ I Xl
-

Xo

l . I f (Xl)
I • If

X"~l

(Xn) -

f (Xo) t f (Xu-I)

+ ...
t

(2)

~
~

Func~ia f( x) fiind continua in intcrvalul [a, b] este uniform continua in [a, b), deci pentru orioe numar ~ > 0 exista un numar ''l ( E ) > 0 astfel incit sa avem

1/ ($')

~ / (:v")

i <"

oricare ar fi x', a"

[a, b], care satisfac neegalitat.ea

consideram acum numarul N astfel incit pentru diviziunile d", sa indep1ineasca eonditia
v (d~)

Sa

> }J,t toate

< ~(s h i

£apt ce este posibil, deoarece v (dn) ---+ 0 cind n --+{X)~ Deci pentru dona puncte consecutive oare care Xi" Xi+l, ale unei divisiuni dn, avem deoareee IDS,X I Xi+l ~ Xi . oeste rezultate neegalibltea

-t(~) -

l < 1] ( &),

-L
.!

de unde rezulta imediat ca Sdn::i 8dn au aeeeasi limit anume aria dl a trapezului ourbiliniu _A'ABB', conform teoremei 2 de 1a § 1, al. 2 , NUID3 .. ul 01. se numeste §i inte{frala definitd a Iunctiel f(x) in interr valul [a, b] ~i se noteaza
..i

l S4n

8~·n

I < e (Xl -

Xo

+X

deci ~ (2) se scrie

2 ~

I Xi+1
B -

---

x. '[<

1] (::;:).

Ou a--

Xl

+ ··. + X

XB-l) ==

a,

c{b - a),

~:

.: ....

of;

= ,b/(X)
..a

ax
Semnnl ~ se rrumeste semnul de

(se eiteste integrals de la ala b din f(x). integrare;

y_!" ~ ,..'

a, b se numese Iimitele__e_ integrare, 4

~,..'~: : ~.x:.(ilf·~·~~ "''lI,

j"

a limita inferioara

fP

.18

Integrala

de/initii. IntegTBla nedejinita

limits superioara; intervalul [a, b) se numeste iar f(m) ·fnncti9!' de integrat san integrant. .

intervalul

'

de Integrare,

Ob8erva~ie Ra~onameDtul de sus ramine valabil in eonditii mult mai largi pentrn funclia. /($), fapt pe care II vom· Ina in considerare in alineatnl u.I"Ill&tor.In particular riimine valabil daci f(x) este descreseatoare In (a, b} san prezinti un numar finit de extreme relatrve, deoarece in a~st
y.

Fig. 7

eaz (fig. 7) putem imparli intervaJnl (a, b) tn intervale partlale, in care functia este monotona i3J.~ aria totaHi este suma ariilor partiale. Astlel
(fig. 7),.
..
of:. = Exemplu
s:"t calculam prin procedeul de mai sus aria unel bucle a sinusoidei

oil

+ d + 01. + 01. + 01.

2 3

,.

5-

y = sin x , .

-< x -<

Tt".

1m artlm .ntervalul

Din mali".

de simetrie "om

[o,~]
2
I.' J

I"" Intervalul [0, ;]

~j

rezultatul
T:; ,.

11 vom dubla, Dad

In n subintervale

egale de lungime

·2n

avem

. t: ~= 2 -- (SID

21J

+
2n

. sm - 1:.. 2n

+ ... + SIn

(n -

1) 7.

J.

2n
)

= .~ -

-::

(.

2n

sin - 7t"

• + sm -21t + _ + sm -.. . l.l~

2n

2n

Cunoastem

insi1 suma

sin sin h

_ (n 2

1 It ) sm~ .

nh
2

-+-

sln 2h

+ ... + sl n (n

1) h

.h sm.....

"'

------~----~-----deci
~ sm
S

Integrula

i1:efinitit

Hl

_ (n-1
----.:1.

- . ~ SIll

T:)"

= - ------

2n
" TI' 'Sin --

(n 1:)
_._".-

211

4n

.,

" I 1m
tl-:t
gg

oS

1"

1m Sin ·n......~

(;r

--

--

-1)
!l

• 1m 1J.--t ;;c

J. .:

4n

I 7t' sn -4n

. ':'t ·4sm4

= ')

Se verific;l usor

c~ ~i lim S = 2~ dccl aria c;lutata este 2.

n-+
I)C

2. Sumele lui Darbuux Fie f(x)

.'

~.

funetie margi'ttiUi, definit.a pe. un interval

'In

.c f(x) -< JI.

[a, b]

Xo = a < < Xl < Xs <~... < $"-1< XG= b, Notim eu Mtt mk marginile 8upelioari. Fji inferioara ale Iunetiei f(x) in intervalul (rek, X.t+l] (fig. S). Sa imp3J1im intervalul
[a, b) in n snbintervale

prin punctele

Fig. 8

Aria- 6)/1: u trapezului mixtiliniu (xt P" Pk+1 ;V~+1) este euprinsa Intre ariile dreptunghiurilor exterior (XI; p~' P~~l $1:+1) ~i interior
(x~

r;

P~+lxt.t-l), deci

',nt

(Xk-rl

insumind in raport ell

< < Mk k == 0, 1,. ~., n - 1,

-

xd

6)k

(Xk-f-l -

it'}:) ;.

obtinem

8<'01:<8

Integrllla

definitii.

Integ"ala nedefinita

-----------------------;

unde
8=

mO(xl MO(Xl -

ma)

==

+ (Xa XO) + Ml (X2 1Jl1

Xl)

+ ~ + mn-l(Xt~ - Xfj-l)' .. a:~1) + .... + M~-l (Xn, ~ X~-l)

sumele 8 f}i 11 se numesc tot sumele lui Darboux relative la divizinnea eonsiderata, s este suma inferioa.ra Darbo1tX, iar S sum« 81fper'iQarii.. Derboua: a}i au urmatoarele proprietati :
1)
1ft

(b -

a)

<

8~

-< M
1~~

(b -

a) ..

Intr-adevar, pentru orlee interval

deei ~i

[xu

XI;

~1] avem

:>- m;
x,t)

-4 Jft
(Xt~l -

($t+l

xk)

< m'
-

(X~~·l -

-< J[~
{X:C+l . -

x~J< M
»-1
k"

(Xk-f-1

xd,

din care prin insumure obtinem

5-1

.m

t;=o~

:E

(Xk+1
.

x,J

--< ~

n-l

k ·~O

mit
n-l
~~()

xd
-

< ~ (X~'+l ~.n .'

xt)Jlk
.

<

-< M
•:

~ (xt-r.1

xr_),

deei -".

..

. .'~

m. (b -

~)

-.< 8 < S <- J.l[ (b + fl) •

f:1

2) Daea
(J

~k

este un punet oareeare 31 iutervafului [xk' xl.: .r'l·l.§i

= (Xl -

xo)f{~e)

+. (x2·

xl)f(~l)
8

suma

+ (XII
avem

Xj~-·l)f(~·n-l)'

atunei Intr-adevuT, pentru oricc

< o < s.
~~E
[Xk' Xk+1]

(1)

mk

-<: f( ~d <

111],.,

deoareoo Mk, 'Ink slit marginile funotiei in intervalul [XII:, xl,;+d;· dacs inmultdm ell (Xk-;l - x,,) ~i Insumam rezulta neegalttatile (1)~ Sumele !S Be numese 8U'fIW Riemann relativ la diviziunea eonsiderata, Sa observam ca pentru 0 divizlune data d avem 0 infinitate de sume ae" lnsa numai doua sume Darboux Bd ~ 8!:i3) intre sumele Riemann si sumele Da-rboux ale unei diviziuni d , , ",'em ilrnuitoarele relatii S tJ = inf 0'<'1 , Sd = sup f5rJ
.
I r".. :: • I • ,

/;l.;:E [;I!k. ~k

+ 1]

~~€ [~k. ~k ; ]1

Intr-adevar, fie ::;> 0; in orice interval partial [:Xk, X':+l] exista un punet ~ astfel melt sa avem

f~ ~k)

mk <

b- -

!i::

Integrala deiini to

21

d.aca alegem pentrn suma

ad

punctele

~m

~H"

A,

~n-l

care mdeplinesc
x,~j =

aceasta eonditie, obtinem

n-l

O'd ~

Sa

k=o

'E f(~IJ

n-t

(Xl:~ I -

k) -

k~O

?Uk (Xk-l-l

deci

de unde rezult.a, ci oedeaza tn mod

4)

Daea

diviziunea d' este mai

Sd

= tkEtltk. ;rl + inf O'd asemanatol~ ~

Sd

Pentru
1.]

egalitatea

a doua se pro-

tina
f

det~it divizlunea d, atunei

-<

8(1'

-< Sd -< BrH

adiei snmele lnferieare erese, iar sumele soperioare. deserese daea lre~em de la 0 diviziune la 0 alti. diviziune mai fina. este un subinterval al diviziunii d, atunci pnnctele xli:, rot..1 apa.r'tiin ~i diviziunii d' ::> d, insa in int-ervalul t Xk, XI:-d] po ate ea existe ~i alte puncte ale diviziunii d'; fie (fig. 9) Daci [xk'
Xk-t-l]

Yo,

l;

==

xk

< Yl.1t <

Y'l.~1t,

< ...

< Y"·-l~ < Ym._J.;

k

= .Tk+l·

Dac.a 'mil' Mit sint marginile inferioara ~~dnperioal'a s in intervalul [Y,.k' YH-l. ,,J, atunci .. mj, --<: mil; ~ AI ill J{If deci ~ m.·-l

ale funetiei

1(i)

-<

(Xk';'-l

m~)

1n£ ~~

i=-

'E

(Y.j+l.

Ie

~y~. ~JHt~k <

k+l -

~ 'E (Y.i+l,
i=O Zit

m-l

1t

...--y
CI

i.-t)

Xu:

< M" (X
•

x.t) ;
0-........... --

----~.~---~----~~
8d

tnsumrnd acUID in raport en indicii k ob~inem

« sa' <
8d,

Bdl ~

Sri"

5)

Orieare ar fi di~iziunile d' ~ d" avem

<

Sd" ,
0

.~ :;::.':..ud .. :: ..
: ~;

orice suma inferioara este mai mica sau e.el·mult egali eu

snIDl

:>.. superioara.

Inteorala dejinitd. InMgrala nedefi.nita

----------~--~----------~

Sa' collsiderij.m diviziunea d formata eu toate punetele divizinnilor d~ ~i d". Diviziunea d va Ii mai fina deeit diviziunea d~ sau d",: prin urmare conform proprie 1iii 4 avem . Sd' Sd Sa Sri',
I·· ]'

ta

< -<

-<

de unde san
~,

(2)
inter-

Con see in t e. 1) Dacu D este rnnltimea tuturnr dlviziunilor valuhri [a, lJJt atunei..
dED

sup

Bd

-< inf s.,

de])

~1im_
1 ,; ,
• • .. r ..... ._ -',' •

rezuItii imediat 2.) lIultimea

I .

din neegalitatea

(2).

D:itii in'ferior... ..
•

Sd
.' t

.'. '
.

este marginita

superior, iar multimea Bd. este margi ....

...:

I I

i 1- i e. 0 fuiletie luarginita;.f: [a, b] R ·se spune en este integrabilii Riemann pe [a, b] daca pentru orlee ~ir de dhizhmi (d,,) eo norma v{d~) .~ 0 eind n --+ DO ~irurile same-lor ·Dul'bollX Sdn ~i Sdn an 0 limiti eomuni:, finidi I 'f ~i se not.eaza '.
D e fin
-)0v __ ;,

.Aceasti definitie corespunde teoremei '2 .de la A, eap. If § 1, al, 4·

aL

3), urmeaza

Observa~ie Tinind seams de definipa

ca

multimilor masurabile (A,. eap, I, § 1, definitia de mai sus este echivalenta ell sup
dE/)

3d :=::::

inf 'Sq,
dED

I,
[a, b J..

unde D este multimea tuturor diviziunilor in tervalului De obicei se noteasa sup

infO
·8~ ,

\b 1(.'1:) de,
•G .

'

s.. \lJ f(31)

•. E

dx
Darboua:

'#' se· nnmese, respeetiv,

Darbou» ..

integrala inferioara

*i i.ntegrala s,;,perioa-ra

lntearala definitii··

..

3~ t:riteriu

de integrabilitale

C r i t e r i u 1 1 u iDa r b 0 U L .0 Iunetie f: [a, b] --+ R, m~ginita, este integ~abjJa pe [a, b] daeii pentru eriee numar E > 0 exist-a un numar ~(&) > 0, astfel inch pentru oriee dlvizlune d en
\I

(d)

< lj ( e ) .

sa
-

avem 8~i 8tl < .s, ~ > . .Demenstratie, C.ondi,ia este ·neCf38arllt·:· Sa. presupunem cl f este integmbilA ..Fie du d2, •• A, dB , •• !. un ~ir de diviziuni, asttel melt d1c d<J, C C .... c d. c ~~ .. .
~l

eu
Deoareee numar 11 (&:),

lim v (d.)

=::;:

o.
orice numar }It (e) avem ~ > 0 exista un

astfel inert pentru n

8d
r;,

este integrabila, pentru

>

> 1--, .2
~n"n .

.e

deci

pentru care v (dn) -+ 0 cind

Condifia esie 8uficientit~ Fie

<ti --= s~ - . 8"" <-E:.

'It -7 00.

dle d2 c .... un ~h'de diviziuni (arbltra ..r)

.
Exista· N(
E)

n·> N·(~"avem

.. :

astfel inclt pentru orice

..

':

Din. neegali unde am pus

•.1.... .

ta ~ile

rezulta
.of"

ca
este integrabila

J" ~ J' Riemann.

0

< ~,.

.- r,i cum e cste oarecare, Iar ~irul (dn) este arbibrar; urmeaza
deci

.-

ca

I'

== r',

Observat,ii 1) Daeil tjdn este

suma Riemann oarecare, relativa la diviziunea

.

..

...

24

Integ-Tala de/initli.

Inte,rala nedefinitd

iar ilaca J este integrabila rezulti

'!l-+ «J

ca
Vdll

lim

1,

adica .p_ slUlleie Riemann sint convergente eatre 0 limita comuns care este aria matginita de areul de eurba y = f(x), a -<. x b. Beeiproca acestui resultat este de asemenea adevarata, astfel incit avem urrnatoarea defiwlie ecbivalenta a Integrabilitatdi,

-<

D e f j nil i e. Spunem eli 0 functie f( x) delinili pe Intervalul [a, b] este integrabili .Riemann pe [a, .b] daea pentru oriee ~jr de diviziuni (dn) en nerma v (dn) ~ 0; cind 'It -it- 00 t:ii pentru oriee aleflere a puneteler in... termediare ~.t ~irurile Riemann eorespunzatoare tl'dn au 0 limita eomuna, finitii I.. 2) 0 functie
Exemplu Pnnctia

marginit,a

nu este neaparat integrabila

Riemann~

f (x)

definit~ p e un interval [a, b] as tf el

f (x) = {
BU

0, daea

este rattonal

1, daca x este Iratlonal

este iategrabiJa Riemann. tntr-adeviir~ oriee subinterval al unei divizioni d a lntervalulul fa, b 1 eontine :'ii puncte rationale §1 puncte irationale,. deci

m..t= 0;

B. = 0,
sup
Sift

MI; = 1,
54, = (b = 0,.

a)j a,

im

Sit

~ b-

,i f

DU

este integrabili Riemann.

3) Daci am dovedit ca 0 functie f este integrabila Riemann pe un interval [tJ., b], pentru ealcnlul efectiv al numirului I este sufieient sa luim un F particular de diviziuni dp eu 'I (d --+ 0 cind n --+ 00, precum J)i un ~ particular de pnncte intermediare in fiecare diviziune ..
R)

Exemplu Functla f (x) = 1, 2't eu

+ ....

r.

XE

R este Integrabtla pe [0, 1]~ Luam §-iru1 de divlziuni d. t- n

n-l
+ • + , _"--,

""IIi

dn. :

1 2 o~__., ~ , n n

t ~i

k e.t = _ , ..-

k = 6:111, 2, ••• ,. n G'd

1. A vern.

n =O

+~

T-

2~

_j_
J ...
+

(ll -

1)2

= ~ -~-.:_._--.......;.

1 n (n -

1) (2 n -

1)

Il-+-

lim

OJ

_!_"
3

deci

_.
~l

x2dx

>=

2-...
3;

Integrato. detinitii
k+l
11

-----------------1, obtinem

Daca tuam

Insa.

;t 1

0, 1, - - +11 n -

0a de unde

=- -

(1

,.

n3

+ 22:+

••

+ n2)

1 1 = _. - n (n+l)(2n+l), Ita 6

lim ad' n
fi-+o;J

=!-;
3

rezullatul

este acelast.
>

~.
~.

4~Clase

de fon~tjj integrabile

Teo rem
bile pe [a, b].

i. Funepile continue
0

pe nn interval

[a, b] sint integra-

Demonstra!ie. Fie f margin! ti pe [0, b], deci

,

func~ie continua

pe [(I,

bJ

Functia

este

I
1

Fie tl

m </(x) M. diviziune a intervaJului [a, b] r;,i [0;1:,

-<

X.t+l]

un subinterval

al lui d; avem Bxista dona puncte

..

:J)~,

X~i

pentru
= ~m'k'

care

f (:1J~) sa
eonsideram
8d
~~1

f"

(X~/) = .Jlf k,~

sumele lui Darboux

relative la di viziunea
fl-l

1
\

== ~

k=~

(xa

(Xk·;·l

Xl:;)

k=o

l: 'IIlk
n-l

(Xl:.~·l

xAJ,

p-l

B4

=:::

k~O

f (x~')

(X.t-7-1 -

xd

=~

k=o

j{~ (at,.+l

Xk).

continua Intr-un in terval Inchia este ~i uniform continua, deci pentrn un numar E > 0 exiata un numar 1](8) > 0, astdel inelt pentru eriee pereche de puncte x', e" situata in intervalul [a, b] sa avem
t f (3/) -

o functie

f (x") ~<

b- a

Ii:

\ ;.:.: . .. :...... daci

26

IntegTala dejinUii.

Integrala

nede/initd

sa
·deci

alegem diyiziunea d astfel lnctt ~J(d)

MI: -

< '1j(E);

in aeeasta situatie

m~ <

e: b-a
1

0, 1, ... ~, n - 1,
-1

~-l

Bd - s.

=::

k=O

'E

fj

(Mk - mk;) (xt+1

X.k)

<;.

h-

<;:

(;1'7.'.~ 1 -

k;-:;.U

X,..)

e:,

ceea ce dovedeste

Ca. f este

Integrabila.

deci

Srl

=·E
= .. 'E
0-1
11--

~I

-1

l.·=o
!

!(a:t)-(Xk+1
,.

-.mIJ~

Sri

.t=o

!(Xi:+l)

·(Xk+1 ~ X,..) f{~Jk)]

Stj - Sa

=~

t=o

[f(XkTl}

(Xk"+l -

x~).

Pentru

> 0·,

oarecare,
v(d)

·sa

alegem divisiunea
(6) - (a)

d a.st.:fel'" incit

.:

< _....~e:_~

deoarece

.:
ca·
<

Xl.! -

Xk

< ----,-e {(u) f (b)

_. I. ~ .' I

rezulti'

.s

.'

e
-

d-

8 fi ..

f (b)

((0)

. :E [J (Xl.;
n-l .

• 1) -r-

'==0

f (Xl)]

=.

. 1 (b) ~

e:

,:

~_~I

~~

~..

r (a)

- _.).f( b ).-~ f( a)] = [

~i teorema este demonstrata ..

Observaftii 1) Fnnctiile monotone un slnt neaparaf continue,

.1

lntegmla.

definitii: '.

27

Am aratat in vol, I, B~ cap. II, § 3, al. 5 ca pot admite 0 infinitnts numarabila de disoontinuitabi de prima spet~L Rezulta de aici : clasa funetiilor' integrahile este mai euprinzatoare decit class funetiilcr continue .. 2) Deoarece un segment de dreapta este 0 multime de arie nula urmeaza ca daca schimbam valoarea -unci Iunctii integrabile f intr- n~ numar finit de puncte, Iunctia f rezultata estc de asemenea integrabila, deci : '. .,
.

niarginitrl pe [a, b], ,·ontinuii. pe [11, b] eu ~xeeplia unui numar finit de punete, este integrnhiHi pe [a~ h] .
.'

o (uBelie

5. Proprietati1e

tunc!.iilor

integrahilr.
[a·, b J~ Intcgrala Iunctiei

Fie J{a:) 0 functie intcgrabiHi pc intervalul f( x) pe intervalul [a·, b) J .,.

..,

fIx)
.a

dx

se numeste ~i integrala definUtl a functiei f( x) pc intervalul [«, b]. Van abila x se numeste 'l.'ariabila··de integrare. Integrals definita, este un 111f..'miii·r, deci nu depinde de variabila de integrare. Din aceasta cauza, variabila de integrare se poate nota ell orice litera '

r111 (m) dx == r&· (t) dl ::::r~IIJ(.~)ds. ~af

b b

a) Dal':l a

< b,

~:/ (x) dx se·tle[jn ..~le prin eg:dit:lt('Ol

. ,. j (x) dx
- ...... fJ,

= _. ~"f
. .. tI

(x) dz,

~.

:.

de unde urmeazs imediat

\4 f(
•6
'. •

m) dx

o.
.~ .; •• -" ••

-."

..
• •

'b)

Daeii·-'t(~c}->·'O, XE
.. • • • ~.'

[a,.· b] sl este integrpbHii

~ ~': I

j,

• '.

Intr-adevsr, daca f (x) 0 pentru orice X·E [a, b], rezulta eli·pen h . oriee diviziune d avem m~ ~ 0, M k > 0, deci ~i . .. .
. -sf!

>-

~".

,rl-f(x)dX>
.

0"
,

-, .., ...

..

de unde rezulta

> 0, '.

Ba.

>-- 0"
;

,~ f
... G'

(x) d!;t'

> 0,.

.. ~ ..

___... ..--------------------28
,

Integrala df!fimtil. 11lteg'fala nedefinita

c) Dad f p. 9 smt integrabile pe [a, b], Iunetia grabili pe [a, b] ~. ~: [f(a;)+g

(x)]dx

+g

este Inte ...

= f (x) dx

+ ~:g (x)

dx

(proprietatea de aditivitate a integralei fala de functii}, Fie d 0 divtziune a intervalnlui [a, b] ~i ~1: un punct oareeare al intervalulni [Xk' X.t+l],
B-1 k=O

~ [f(~k)

+ g(~IJ] (X.t+l~
+ 'E 9 {;t) (Xk-~l 1.:,...8

Xk)::::

D-l k=O

~ !(;k) aa (f)

(Xk.:1

X.t)

.-1

Xi) ~

+
(g).

ad.

(g) ;

pntem aorie deci

G4

(f

+ g) + g)

::=:: ad·

(f)

ad

VOID

avea

Fie aeum un ~r de diviziuni d,. ale intervalului

a~ (f ~
Olin

[a, b] en v(dft) -+ 0;

(f)

+ a~

(g)

lji pentra

ca J f}i

g. sint integrabile,
lim ad. (f) :::::: f (x) d.r, (b
:u-+~

j.

lim
n~CI

O"d

(g)

=::;

de nnde urmeasa

ca f + 9

este integrabila f(x)

~: [f(x)

+ g(x)]dx

=~:
~

J.

(t g(x) da;,
pe [4, b] ~i dx +

~: (x)dx. g

Observalie
. Beciproca. aeestei proprietiti nu este in general adevarati, deci 4aci f 9 este integrabilA pe [a, 11] nu trebuie sa deducem ca f tJi 9 sint integrabile pe [tt, b].

d) Daeii funetia f este integrabiUi pe [a., b), atunei IUDelia este integrabili. pe [a, b].

Ai,

AE R

tntr-adevar avem
Gd (A/)

n-i It=G-

L Af(~)

(Xk

Xl)

== A ~ f( ~t) (X);+1 k,=Q.

»-1

Xk),.

deci

InteDTilla definitii
,
J

---~-

29

" ,

si pentm ca f este integrabila I.e

[a, b] ~i

[a., b] urmeaza
=

\" Af(x) dx
..II

is
.. II

ea ~f este integrabila pe

f(x)

dx.

~. d

1) Din proprietatile (e) ~i (d) rezulta ca daca. f ~i g sint doua functii integrabile pe [a, b], func~ia .Af Bg, A, B fiind constante, este integrabiHi pe [a, b] ~i

Observalii

\\A.f(X) + Bg
.... 4

(x)]

dx

= A,'

j(x}da::

+ B,b 9 (x)
..d

dx .

2) Proprietafile (c) ~ (d) arata ca multimea pe [a, b] Iormeaza un spatiu vectorial. e) Daea f(3:) g(x) ilrabile pe [a, b], atunei

funetiilor Integrnbile

>-

pentru nrice

iCE

[a, b] ~i daea

~i g slnt inte ...

,~i{X)
a.G

dx> \' 9 (xl dx

... ·0

(proprleta tea de mono tonie a in tegralei). Funetia <p(x) = f(x) ~ g(x) este nenegativa proprietatii (6) avem

pe [at b.], deeiconfor

~au
... fl

aplicind proprictatea

(c) rezulta

ca

~:.f(X)dX
-e
.. ·. . ,.

> ~>(X)d:r.
[a, b],
atune]

f) Daca f este intf!grabila [a, b J avem " f(a:J:dx

.. (:I: ...

pe

orieure ur Ii punetu

+ '~f(X)
C

dx

Daca c:=: a" , .f{ x) dx :;::::: deci, f (x) dx ::::, 0,

e
I ~: •

c~

= \~.f(x)dx. ~,.. r
.. a

(1

f (x) dx

...a

._.c:.a:

~i rela~ia (1) este verifieata. In mod asemanator 'se arata· ca, relatia (1 este adevarata daea o == b, Sa, p~supunem a < c < b. Fte d~ un ~

30 Intearala definitii. Integrala ~~--------------------~----

nedejinitii

divizinni.ale intervalului [a,. c] en v(d~) --+ O. Daca (Cd;) este un ~ir oarecare de sume Riemann relativ la aeeste diviziuni, atunci .

IT< \< f(x)

-'>-

dx .

.. a

Fie d~' un sir de divizluni ale intervalului [ct bJ en v(d~') ~... o~ Daea (au'.) este un .sir .oarecare de sume Riemann relativ la aeeste diviziuni, avem

Daea notam en dn d~'J am objinut intervaJnlui [a, b] ell ...,(da} ~O, deoareee -_ ..

:u = d~ U
v (da)

ad'~ -+

l f(x)

"'11

)e

dx.
un ~r de .diviziuni

ale

< ~(d~) + v (d~·).

G'{n

..

Fie

rIft,.

suma celor dona· sume Riemann

:~dn

~i

Gd'n;

avem

-> \bf(X)
•a

dx,

hi Iimita, egalitatea

de mai sus ne conduce la

•a

,6 f(x)

dx

= " f(x)
~a

dx

+ ,. f(x)
.. e

d~l! .

Relalia obpnuti
rl,

b,

c, tntr~adevar, fie e

este adevarata

< b < a;

avem

orieare ar fi suceesiunea

punctelo]'

insa· \Cif(X)
• '"

dx

== _ \b f{x)
•g

dx,

Ieci
.e

AC

.4

\9f(X) dx _

~b f(x)
.a

dm ==

~c
6f1

f(x)

dx

.au
,ltf(,v)dX
.(1

== \i'.f(X)dx
~a

+ ~b f(x)dx~
.il'!

IntegraZa de/initii

'.

Iunetie f este integrabila pe intervolele [a,. c] ~i [c, b) atnnel f este integrabili pe [a,. b]. (proprietatea de aditi vitate a integralei fa~ de intervale).
g) Daei
0
· .

Din demonstratie rezulta si reciproca

acestei proprietati, anumn ,

~
"

.
,
-,

h) Daca funetia f este integrabili pe intervalul [a, b], atunei integrabili pe orice subinterval [Cl, ~] C [a, b).

este

,:~,," .

~;;;_'.

.: ~. ~ i· .

!.: ..
·1 { ',:;
'I"~

.~:'

, .. .
.

Fie t > 0, arbitrar ~ 0 diviziune d a intervaJului [a, b]. Deoarees f este integrabila, exista .7j( $) > 0 astfel tnett v(d) < "tl( E) ~
~d

...

.~.: ~
"

.....
.

(f)-

8.,

<f)

<

E.

.~
I'

diviziune a intervaJului [«, ~] eu v( d/) < 1]( e) • 8a completAm diviziunea d' a lui [e, (3] pinS, la 0 diviziune [8, b), astfel incit dJl::>d, deei en .,,( ") < l]( 8.) vom avea d
Fie

a'

a"

a lui

8dO IDsa
Sat (f)~8d'
.'
· (.

(/)

Sri"

(I)·

~
l a.

"J

(Mk - mk)

(Xk+l

X'k)

<

e,

(1) ==

deoareee

[at ~]C [6, b] ~i Mit; .- mJ; >- 0; din aeeste neegalltatd rezrilta
Slit

r~.~J

t (M):

mot) (Xi+1 -

Xk)

--< "E (Mk

[0. b]

ntlJ (Xk-i-l - x~J< :;:,.

(fl - adl

(/)

<

t,

eeea ce dovedeste

ca f
f

este integrabili pe (nice interval [ct, [3.] c [a, b).

este integrabilii
" j(x)dx ""

i) Daei Iunetia grabill pe [a, b] ~i

pe [a, b], atunci ~i j f

1

I este

int.e...

...a

\·Il(x)
.0

dx • Daca notam
ell

avem

Fie d

diviziune a intervalului
m

[a, b],

f = 1f

1,.

< f(x) < ..1.11 m -< J (x) «: M,

XIl+1

XE

[a, b],

~~i~ .

iar daca [Xi'

J este un subinterval al lui [a, b], avem

mJ.:-</(x) ~ Hi;

mk <f(x)
·a')
?/~1t

< M",
M/i;:=:

Avem mai multe eazuri de considerat :

> 0,

Me

>- o.

In -acea.sta situatie

m~,.

u,

Integral.a

defi nita.. In tegrala nedefi 11ita

~----~~----------------_·m.It;'I'

11') deci

Tn"

-< 0,

Mk

< O. Atunci

mJ,: =

- lIt,

M7,: =

Mk - mt

::::;;;;: n~k· Mk -

e'} mk

< 0, u,» O. Atunci

Mk
=

sup [M~,

['Ifl.];:

ll

Mit ._ tnk .:
-deei in toate cazurile
putem serie
n-1

MI;

== sup

[J-fk' 1 mk I]

< Mk

- mk,

~ (Mk

md

(Xk+1-

x~)
(1)

<~

n- l

(M,. - '»~r.) (Xk+1

~
8a (f)

XI;)

&=0

k-O

.san
StJ (J) ~i pentru
8!i

~< (f) s,

integrabila, Din

ca f

este integrablla

rezulta din aeeasta neegalitate

ca, f este

~!fl-<f<!fl,
aplicind proprietatea e) rezulta

-~:
deci

I f(a;)

\ dx

-< ~: /(x)

dx

-<~:

I f(x)!

dx,

~: !(x)dx

-<~:

I f(x) I dx.

"I'oate aeeste proprietati 6. Formule de medie

sint. Iolosite des in aplicatii.

.avem

Daca

este ma.rginita si integrabila pe intervalul

,»~(b- a)

[a, b], am -vazut ca.

-<~:

!(x) dx

-<"'{

(b _- a)"

(1)

nude m ~i 111 sint marginile Iunotiei f in [a, b] .. Din (1) urmeaza eft exista. un numiir (l. cuprins intre m t;.i M astfel incit
,. f(x)
..a

d.a; = (l{b -

a)~

Integral.a de/init4

33

Sa presupunem ca f( x) este fJi. oontin.1lA pe [(I, b]; in aceasta aitnavie existS, eel putdn un punet ~ '= [a, b] astfel incit
f(~)

= !1,
-

deci
~: j(x) dx

= (b

a)f( ~)t

care se numeste formula mediei pentru integrale. Aceasta formula are 0 interpretare geometrica simpls, ~i snume spune ca exists eel pujin un punct ~·E (a, b) astfel incit aria margini ta de arcul de curbs 1/, .A e, a m b ~i de segmen tele a b, aA, bB (fig. 10) este egalli ell aria dreptungbiului de inal~ime f(~) ~ baza b - a. Un rezultat mai general este eontinut in urma tosrea Teo rem i. Daeli t §-i P sint dona Iunetii m3rginite ~i integrabile pe [a, b] ~i daea a) , -----r p (x):>- 0, mE [a, b], b) f(a;) este ~-.-.-L--..-_.- .. - --.eontinua pe [a, b], atunei existfi·.? ,. f un ponet ~' E (a, b) astfel Inelt Fig. 10

< <-

.~

~: j(x)p(x)dx

=f(~')

~: pix)

dz.

Demenstratie. Sit presupunem ~i integrabi.li. Avem ~ pentru

mai intii pe f(x)

numai marginiti

m<f(x)-<M

ca

p(x)

>- 0

urmeaza (m)

mp(x) <f(x)p

-< Mp (x)
.M~>(x)dX,

deci ~i m~>(X)dX<~:
melt

p(x)j(x)dx<

neegalita.tea care arata eil exista un numdr po' cuprins tntre m ~i .J1 astfel

I
sa presupunem

p(x)j(x)

dX=!l-' ~:p(x) dx.

(2)

acum cii, fel') nn punet ~' s (a, b) astfel incit

..,
'.

este FP ()(Yntinua in la, b], deci

ca existr.

~~~_.. . . .. ~ . .~ .
~..
,I •• ~-.. .•

f( ~') = IL' ;

Integrala

de/initii.

111tegrala nedefin.itii

.---------------T

in aceasta. 'situatie relatia

(2) se aerie dx= f{ ~r)

~" f(x)p(x)

~~

)4 p(x)

[D

dx ..

Formula obtdnuta se numeste formula

integrale. Pentru p(x) Ob
B

genera,lii a mediei pentru

== 1 obtinem

formula mediei. fJi pentru b

mtegrahile

e r va.t; i e Oele dona formu1e de medie obtinute sint valabile

Apiicalie
lnegaUtatea

< a.

lui Schwarz-BuniakofJski.

avem

[~ f (x) g (x) dx
Si eonstderam forma patratlca
~: [A (x)

r -<~:
:§i

Orlcare ar fi functrile

t. 9
dz,

pe (a, b]

r (xl dx ~: g' (x)

I
,

in A

!J. dx

+ I'g (x)I' dx = '.' ~: r <xl dz + 21-1' ~: f (xl g (x)

+ ,."

ff (z) dx

pozitiva pentru ortee l. ~i lL; discriminantul ei este negativ

. [~: ((x) 9 (x) dx

r-~:

f' (x)

dx ~:

g' (x) dx

-< 0,
,I

de unde deducem neegalitatea

din enunt,

§ 3. INTEGRALA

NEDEFINITA.

PRIl\lITIVE

Fie !(x) 0 functie definita pe intervalul [a, bJ. Ne propunem sa determinam 0 funetie .F(w) in [a,. b] care sAt aiba, proprietatea ea in fiecaro punet al intervalului (at b) derivata ci su, fie f(xh dcci
dF
dx

= f(x),

xe (a, b) ..

sau

dE ~f(x)dtD Functia F(m) se numoste funcfie

Problema determinarii primitivei in urmatoarele trei probleme =

primitivii a Iunctiei ·f(a:) in (a,. b) .. unei funetii date se dcscompune de fapt

IntegraZa nedefinitii. P:rtimitive -~~--~~~---.:..__-------=-------.---,---

.. ~~

.x

aratam ca, problema pusa nn este fa,ra obieet, adica agtfel de Iunetii F(x) exista. b) Gradul de generalitate al Bolu~iei. Trebuie sa eereetam, in eazul cind exists, daea solutJa este uniea sau sint mai multe solutdi , ill eazul cind solutia nn este unica sa gasim ,forma ei generala, c) Determinarea juncliei F(x). Trebuie sa stabilim metodelc pentru determinarea functiei F(x) a carei derivata este f(m) .. Pentru punctul b) putem raspunde imediat. Sa presupunem cit exista functii lJ'(x) ~i fie F1(x) ~ F2(x) dona primitive; avem pentrn orice
a) 0 probletna de e:c·isten~4. Trebuie
E

sa

(a, b)

dFl dx

f{x),

dF2; =

deci

dx

(x),

~ conform unui rezultat cunoscut (vol, I, B, cap, IV-, § 5,·aL 6) urmeaza F2{x) = F1(x) 0, x E (a, b)

ca

unde G este 0 constanta arbitrara, Am obtinut nrmatorul rezultat : daea exista 0 primitiva ]f1(X), atune] exista 0 infinttate care difera de F(x)

t~a..

printr-o

eonstanta

arbi-

'I'oato primitivele se obtin ilintr-una (din F(x)) printr-o deplasare paralela en axa Og (fig, 11), deei 80lUlia generals (daea exista) este formata dintr-o familie de ourbe pa·rale:le, numite astfel, deoareee tangentele la curbele din familie in punctele de interseetie en o paralela Ia axa Oy, x = == Xl sint paralele
tg

Fig. 11

e = [1?( m) -+

oj'

= f( Xl)

=:;;

const.

""=~

2.. Lcgatura

dintre nofiullile de primitiva f; de arle mirginitii de 0 eur.bd ·plana

Daoa notam 11 = Pea;) 0 primitiva a funetiei f(x), atunoi problema gasirii unei primitive a lui I(x), WE (a, b) este de fapt problema gasiri.t unei sohrtii a ecuatiei
.;ei;. }

p~.: .

(1)

36

lnteg1'aZa defi-nita. Integrala

ned.efinitii

La capitolul care trateaza despre eoua,~iidiferenpale vom presenta 0 teorema de existenYa. in lega tura. en solutiile ecuav;.ei (1). Acum ne vom multumi en 0 justifica.re geometrica, justificare ee ne va permite sa stabilim ~i 0 legatura strinsa intre nopiunea de primitiva ~i aria. marginita de 0 curba plana. Fie fCw) 0 fnnCFe definita pe intervaJul [a, b] continua, avtnd un nUIDru-finit de punete de extremum ~i pozitiva pe acest interval. Aooasti ultim.a eonditie f{x) > 0, WE [a., 0] nu restrlnge generalitatee rezultatului pe care n vom obtine, deoarece Y daca f( x) nu este pozi tiva pe [a, b] putem gasi un numar
8

care este eea mai aimpla ecualie diferenfialit

I
i

I .' '
"

>

0 astfel

f( x)

+ A > 0, +

meit

XE

[a, b]

oareee

~i dad} F{ x} este 0 primitiva a lui j(x) A, atunci F (x)~.Am este 0 primitiva a lui !(m), de[F(m) -

Axr

==.

j(x),

E (a,

b)~

Graficul functiel f(m) este situat deasupra axei Ow(fig. 12). Fig. 12 Daoa Po este un punet de abscisi xo, situaf pe a.xa Ow intre a,ei b, atunei aria, aAMoPo este 0 funetie de $0' anume B(xo). Sa gasim legat~a.intre 8(xo) §if(xo). Aria trapezului mixtiliniu (PoMoMP), {fig..12), este diferenta

~i estc cuprinsa mtre valorile (x (£.0)

/([£o) ~i (x ~ aJu)f(m),

asttel !neit avem sirul de neegalitati

(x - mo) f(xo}

< S(aJ) <

,- S(xu)

< em ~
< (m -

mo)f(x)

daclL f(~) > f( :Do)

(x -

f}i

xu)/{x)

S(m) ~ S(mu)

flJo)J(mo)

Integ_Tala nedefinita.

Pmmitive

37

daca f(m)

> f(xo};

trecind Ia limita obtinem lim

z--t2:0

S (x) - S(x.o) x - Xo

= Sf (~Q) = /(xo).

Acelaei rezultat tl obtinem ~ in eazul al doilea, cind J(x) < !(xo)· FUncfia S(x) este a.,aiJar Q primitivd a futWliei f(x) .~i reprezinta aria marginita de graficul func~ieif( x), axa Ox ~i paralelele la axa Oy in punctele A (a, 0) ~i P ($, 0).
3. Integrala Fie

nedefinita
0

Iunctie integrabili

pe un interval [a, b] I?i

CE

[a, b]~ Functia

(1)

.F(x)

= \~f(t)
., L ....

dt [a, b]. .Avern

.

este defini ta pentru orice valoare a lui

b

~.. f(t) dt

=~.
6

tV E

.'

f (t) dt -~: f(~)

dI(2)

en notatia de la (1)
~: f(t)dt
= F(bf- F(a);

de aiei rezultli.

ca »aloare«

integTlilei definite ~: f (tl dt se obtine ell ajutoru1

valorilor fnnctiei F (c) : anume valoarea lui F(x) pentru Iimita superioars b, F( b), minus valoarea lui F( x) pcntru limita inferioara a, F( a) ; din aceasta eauza functia F(:c) definita de (1) eu C oarecare (insa fix) in intervalul [a, b] ~i :J) > C se numeste inlegrala nedeJinitd a juncliei tarie, prln urmare daca reusim printr-un proeedeu oarecare sa obtdnem functia F (x), ealculul ariilor se reduce la detetminarea functiei F(x), adice Ia determinarea integralei nedefinite. reprezinta
0

Obser"Vatie • Integrals definita

4. Propriet3.lilc

integralei nedclinite
0

" Teo r e ~ a 1. Fie f Interval [a., b]; Iunetia

F (x) ==
. .

Iunetie marginita ~i integrabila pe un

/(t)dt,
we [a, b]

,I'

este continua pe [a,-·' b] •

\

••

·;··t:~t~::~,··,·: .:

.........------------------~38 Integrala. definitii. Integrala nedefinitii

~----------~----~

Demonstratle.

Fie Xo un punet interior lui [a, b], en jf(0)!

-< M,

XE

[a, b];

·avem
F(at} - F(xo) == (~ j(t)dt

J.

.-

Ja

(Z~ j(t)dt = (~ (t) dt, f

J~

dcci

san lim F(x)

~;t.
::ti..

= F(mo)

e(~. ~)

fli pentru ci

al'(I

este un punet oarecare din interval, rezulta conbinuitatea

a 2.

funetiei F in .intervalul (a., b). Teo rem [a, b], funetia

Daca.J

este

F (x) este derivabilii pe intervalul Demenstratie,

=~:

Iunetie continua

pe un Interval

j(t) dt

(.x, b) ~i dF
dx

= f (Xl).
(a·, b); avem

Fie moun punct oarecare al intervalului

F(X)-l!'(XO)=~:

f(t)dt

(1)

pentru arlee XE (a, b), o: s= formula mediei lui (1) F(m) -F(xo) deci

Xo.

Deoarece f(x) este continu~ putem aplica x

=.(x - xo)!( f:.),

< ~ < Xo

intrucit f este continua ~i lim f(;)

:II-J.:l!!.,

f{ xo). Pnnctul importante

:i/
,11/

x, este arbitrar

in

(a, b), deci F (x) este derivabila in (a, b)~

Aceasta

teorema

are conseeinte

Integ_1'ala ----~----~--------~

nedefinitii~ Primitive

39

Con see i n 1a I. BaCH fonetia f este eontinuii pe [(I, b], atunel fnnctia ~
.Ii' (:0) = ~: dt, ':0 I(t)
E

(a, b), a: > c

b) ..

este

primitiva a lui

pentru orice

C E (a,
0

daea «, f3. E [a, b], atunei

'.

Con sec i n t a II.. Daea f este

~: f(t)dt

funetie continua pe [a, b] ~i

= F(~)
f.

- F (Gl)

I!

orieare ar Ii prlmitiva F a lui

Inte-sdevar, fnnctiaffiind continua are primitive; fieF conform rezultatului obtinut 131 aeest paragraf, al. 3~ avem
~: f(t)dt = .1'(1') _F

primitiva ,

((1).

Fie aoum FI
(a, b);

avem
Fl(~) -Fl(C()

+0

primitiva

oareeare a lui

in intervalul

= (It'(~)

+ 0)

- (.F{~)

+ C) =F(t3)
b
a

- F(a.),

~.'

a~adar diferenta F (~) -F( ex) este aeeeasi orieare ar fi primitiva If a lui f· Formula
b ~a

f(t) dt = F{b) - F(a)

F (t)

se numeste formula lui Leibniz-N ewton ~ este foarte import-anti in aplica ~ii pentrn ca reduce calculul integralei definite a unei jutw1ii contin,ue f Ia gdsirea unei primitive pa.rticulare F €I lu.i f.

Observ\atie
Formula lui Leibniz-Newton nu este valabila numai pentru Iunctiile continue, ci pentru 0 clasa mai larga, de funcpii integrabile, care au ~i primitive Vom reveni mai tirziu la formula lui Leibniz__ Newton, cind vom eonsidera integralele genera lizate. Fie f 0 fune~ie definiti pe un interval (a, b) care are primitive, E}i F 0 primitiva a sa. Multdmea Jj' O· a tutnror primitivelor se numeste tot intcgrala nedejinitd a sa ~i se noteaza
6

.. ,

.F(w)
-,

+ a = ~f(W)

d.z.

\.

.......--------------------40

lnteoral.a definita. In.tegrala nedefinitd

Deoaeeee avem FI ($)

= f (fIJ)

urmeaza

ca putem

sene

~ P' (11:) dll: = F (al)

~ d (li' (II:) )

+0 + O.

=P

Avem de aBemene~
(~f(lI:)dX

san
formule care se
Ezemple
t)

(x)

= f(lI:)
de,

d ~ 1(11:) dll:
fol08080

= I(m)

deseori,

(fig. 13).

sa

d=

r.

ealculam

aria cuprmsa do; =Y2P

Y2px
deci

tntre
;r2

parabola

yl = 2px,. dreapta 1:J

;J:::

= 2p §i 'axa O:t:

dx. 0 primitiva a functiei

a: 2 este -

2 3

x:2. , deoarece

of
adicA

¥2"P [ -2 %2:\]21J 3
0

=-

8 3

pI,

"c4.

este ~ din aria patratului 3

de latun'\. 2p.

!J

(~,~~~~~~~
(Q,I)

Fig+ 13 2) Sa. calculam aria margtn1ta de arcul de curba y

:Fig. 14

= cos

x, 0"

oX

<; -

11:'

c8ordonate. Avem

~i axele de

sa. calculam

=~:
n:

eou

d~

= I:
sin z

= 1.

acum aria. marginit:l de 9 = cos x pentru 0

-< ~-< IT;

avem (fig. 14)

--------Ifl--te~Q~T_a_Ia--ne--de~~~n_iM--._P~n_·tn~ft_iv--~---------__ ----------41

d ~~: cos
rezulta col.anile calculate

x dx ~ sin x

I:

= 0,

eeea ce nu este adevarat . Daca tlnem seama de interpretarea geometrtea a inte.gralei defintta, au un semn, anume stnt pozitlvetn intervalele In care f (e) > 0 ~i :a.egative in intervalele In care f (.x) < O. Rezultatul nul obtfnut In exemplu arata numai ca aria situata deasupra axei Ox este egala ell aria afiata sub axa Ox •
.Apiicafii 1) Dupa cum se stie tntr-o mlscare rectiUnie viteza nnul mobilIa un timp teste data de

v (0 unde s

= -' dt

ds

s (l) da Iegea de variatle a spatiului In raport cu timpul. Daca eunoastem Iunctta !Ii putem gasi,. prin derivare, viteza 0 (f). SA presupunem acum ca ~tim Iegea de variatie a vitezei p (t) ~i ne propunem sa gaslm functla s(l); avem

<')

.(t)~'1

.(I)dl
9

•t.

(am luat s (to)

=.

0). De exemplu, daea gt este viteza de c~dere

corpurilor In vid (g

const.),

atunct s (I) =
Am gasit astfel Iegea de variatie
~t
.... il t

gf dt = 21 gt'!. -

]_ 9 t2 . OJ n
,,_

2) Daea f

a spa\iului In raport cu t.impul, in aceas Ui miscare. (x) este nn polinom de grad mal rnic san egal cu ~~~ ntunci

(li' (x) ~.f

(formula eelor trei nivele). Fie f(x)

dx= b - a [ ____"'b-

f (a)

+ + 4((a-2- OJ' + f (tJ) ]

Ax3

+ Ex! + ex + D~
I
= ~lJ> a

f (x)

dx

[A

;.4

+B

+C
a2.

-x

1;

-1- Dr

1
~

=
a

=A

b"- _ a4

=b

~a

[f

432

+n

b' - o~

+C
(b'

b'! -

+ D (b-

a) =

A (b'

+ b2 a + bu" + u') + 2 B

+ ob + u') + 3 C (b Bb't.

u)

+ 6D ]

b -6

a[ Aa

+ Ba'j + Co + D + A~ +

+ C~ + D +

,1 forwul$ este demon strata.

.........---------------------42
IntegTala

de1inUd. Integrala -neaefinita

§ 4. METODE DE INTEGRARE 1. Tabloul primitivelor eurente

Pentru func1iile continue f(x) fiind valabila relatia F'(x) f(x), putem obtine, din tabloul derivatelor funetiilor ce apar in mod curent in ealcule, urmatorul tablou de functii primitive
1) ~ 0 dw = 0,

2) (a:"dm
)

x,.+ 1
It

+1

(J,

n nnmar real =1= -1,

3) ~ ~ dm = In 4) ((ax

I wi

+ 0,
(ax

J
~

+" b)"- dm = a (n 1 1) +
dx b

+ b)n+l + C,

'It,

real,

=+ -1,

{)) r ax + ,
J

= _!_ In I am + b I + 0, a
In a

6) (a:l: da: = _1_ a:l: 7) ~ Il"dw

+" 0,

> 0,

a =1= 1,

= e"

+ 0,

8) ~ e'''dx=

~ em.
=-

+ 0,
cos x

9) ~ sin w dx

+ 0,

10) ~ cos w dx = sin x

+ 0,
_!_ cos (ax
a

11) ,sin (ax

~

+ b) dx = -

+ b)" + 0,

12)

~ tg w dill = - In l cos m t

+ 0,

13) ~ ctg w dx = In I sin x I

+ 0,

:1
l
i~~'~ -,.· ' ,.
': I

. -~.J.

··7· ,k. iT·

, -f~':

Metode de integraTe

·f1
I

~•

J
I

..' ~. .

14)
15)

dx ~
(
SID X

=In tg2

+C~
+ ..::
-)

:'1
.<

J cos
~

dx
oX

=In t.g (X= tg

X

4,

+ c,

16)
17)
~

dx
cos'.!

C,

d2:

sin'! x

- ctg
dx dx dm

+ 0, + 0,

IS) ) ch
19) ~ sh
20)
~
.

= sh
= ch = th
cth
X

+ C,

1 cb2 x

ro

+ C,
+
x a

~;. ..
....s•..
....

~,

.-:

21)
~

dx
Sh2

-= t =-

0,

' ..

..

,.
<

22)
~ ~

dx x1

'-" ,

. :~ .

+a
-

a t

nrc tgx~a x+a

• SID -x a

+ 0,

a:r
a

0,

;::: .

23)
.
~
,.
',".

d%
x2 a'2

=-In
2a

+ C,
_l_
L

4=:0,

.j':.
I., .•.

24)

dz

~·i·.'. "

a2

x2

_ ==:
=

arc In (x

=1= 0,

25)
26)

(y
)

x2

dz

+ a~
dx

+ V x' + a2) + 0,
c

(a x

+ b)2 + c"ll

ox + = -1 =a.rctg--b

ae

-r C,

formule valabile pe un Interval continut in domeniul de definitie al fiecatei functii in parte,

Obseryatie~
Prin 0 se mtelegc 0 constardit arbit,tard, adioa poate sa pareurga toate numerele reale,
0

nedeterminata care

___.... ..-------------------Integrala defi-nitii. Integrala

nedefinitd

Folosind tabloul de primitive reguli de calcul:

1) ~ [.Af(x)

de mai sus, preeum ~i urmatoarele

+ Bg

(x)]

dx = A ~ f(a;)dx

+ B ~g(O)

da;,

2) 3)

( r (x)
,

...

((x)

dx;;;: In

If ( a;) I + C,

putem obtine primitive

_A

noi. unui polinom

p l i 0 q, 1i i.

1)

Sa

oaleulam primitiva p 3 ($')

=

ao,

+ ~a; + ... + an mA•

da; +

Avem

~ p..(a:) da;

Go ~

a,. ~ a; daJ+ ... -+-

G" ~

:1J"dx,

cooi

ames' tot un polinom de grad superior eu

Exemplu

unitate.

~(

zI ~ 2z3

+-

243

1)
)

+1

dx = -

~~-

x3

+ -t

X9;

+ + c.
X

2) Regula de calcul

(~da: .s=

+1

~+1

+C

este valab:i]j, pentru orice p ~ __.1, real,

E:t.emplu

861

.2 ~ ds =- ..- a:

+ -14
5

Ii

- 2x

c.

Metoae

de integrare

45

3) Tntegralele

~cos

mill

cos me dx,

~ COB mx sin nx dx,

'In

~sin mx sin nx dx, se obtin transformind

I

=t n
(m - n) x~ n)

produsele in sume

.,
,

cos mx eos nx
. (~OS RtX SIll nx

,
;'

= -1 cos 22'
::=..: -

(m

+ n) x -+ -1 cos
+)n
x-

1.( SIn
~

In

-1. SIn ('Tn ~

{I'

'

sin

V1X

sin nm~;;:=2_ cos (m - n) re - ~ cos (m

2 2

+ n)

x,

ale car-or primitive

,
./

sint imediate
= 2 (m 1

( cos ma:: cos nx dx

)

+ n)
1

sin (m
COS

+ n) x + 2 (m 1-

n)

sin (nl - n) x
n) x

+ C,-

~:~..

1;'" .
..
':,

{ cos m» sin nm dw

J_ J

=-

2 (m

+ n)
n)

(m

+ n) x + 2 (m 2+ n) {'OS ( m 2 (m

+ C,

:a. ', T·

>.

(sin mx sin nmdx=

Alte 1) ( )
%

2 (m -

sin(m-n)a:-

+ n)

sin(m+n)x+C.

~.

~ ,.

e x em p l e

1+

arc Ig x
;t2

dx = (

x dx j 1 + xa
(3l'C

+ ( are
)
1

1+

tg x dx = _1. d (:I
Xi

2)
1

+~ + 2 1+ x + c.

+
~

arc tg x d

tg x) = -In 2

(1

+ x!:) + •
sin 2x

arc tg:t ::c

2} , :sin1 ;e dz- = ( 1 ~ cos2x dx = ~ J ) 2 2 3)

2:_
4

+ c.

r )

C(}S~

x dx

~1 =.

cO!l2z

dx = 2

+ -1 sin 2 x + c.
4

"
":

~ .in" " dx ~ -

~ sill' " d (CO" x) = - ~(1 -- cos 0:) d (cos z) ~

....}_:'.' .

.......... ..,
)

= -- cos

;I:

+ .......3 ;;r: + C. c.os

3

46

Integ1'ala definitd.

Integrala

nedejinita

5) ~ cos. s: d:t = ~ cos· x d (sin x)

1l

sin x -

~ sin" x

C.

6) (

Jr+xi+x+9

3x

+ 2x + 1

dx

=\

j r+x2+x+9

d (x3

-+

xz. ..!...

+ 9)

. In

I x3

+ x + + 91 + c.
2 X

8) Sa' se g6seasca Iucrul mecanic de deformatie

"

la

grinda Incastrata

~i IndircaHi. en distribuitii

sarcina

Pentru 0 grinda mcastrata

unitorm

distribuiUi

(fig. 15)+

de lungime I, tncarcata

ell 0 sarcina uniform

p kg/m], Incrul mecantc este dat de

L=
deci

o ~

2EI

--dx,

llP

il{=p2

x2.

L
Fig. 15

= -

.e:~
SEI

x'dx

1 p2f;' =~.--.

40

EI

iDertie al grinzii ~~modulul de elasticltate al materialulut, constanta §i este filcutii dintr-un material omogen,

In formula Iolosita I ~i E stnt constante, deoarece reprezlnts

respectiv momentul de ~i consideram ca grinda ate 0 soettuae .,

26 Metoda de integrare plin piirti

i. Daea u (x) ~i ,,(x) sint doni Iunetli eare au de:rivate u' (x), o' (x) continue pe un interval [a, b], atunei Teo rem
~ "It

(xl'!)' (x) dx

= 'U (x)

'0 (x)

-. ~

1) (x)

u· (x) dx.

Demonstratie .. Funetiile 1l ~i v slnt continue fiind derivabile, Derivatele u', VI fiind continue urmeaza ca functiile u~v ~i v'u sint de asemenea
continue, deci au primitive. Din
('Ut'Y

..

-u'v

+ v'u

san
(uv)'dx ::;;;;;: .'t'u'dx

+ uv'

dm

obtinern prin in tegrare

"!Ml

= ~'!Iu'drc

+ ~u1)'dx

Metode de integrare

san
~ '!i'll'

doo

U'll -

~ 'Vu'

dx i

(1)

formula obtinuta se numeste formula integra'il'ii· pl.f.n pa-rti. , '

o b s e r vat , i I,

1) Deoarece v'dx se mai scrie

~.

de, 1.tJd:c
~ U d'V

= du,

formula de integrare

priu parti

= 'II'll ~

~ V d1t ...

2) Metoda poate fi tolosita eu sucees dac~ Integrala ealeulata, 3) Formula de integra.re prin grale definite ; anume din

!
~l

vdu poate fi inte-

par¥

este adevarata

pentru

. ~:(u v)' d!l: = ~:uv' dx

obtinem

+ ~v'u dx
/

Ezemple

~ 1) Sa se ealculeze ~ In z; dx, x

> O. Luam
do:

In

X1

dv

=-

d r, deci u

x_. du

= --; d,r,

~ In x dx

= x In x - ~ x ~

"In x - x

+ C,

x> O.
dz, deci " = x, du

2) Sa se calculeze

are tg x dz.

Punern

= arc

tg x, dp

o~

dx
xdx ~ l+:rt 1 x arc tg x ~ - In (1 2

arc tg x ax = x arc tg
~

%-

+
1

;,t'i!)

+ c.
V

3) Sa se calculcze ~ arc sin x dx. du = ----~

Punem

u = arc sin z,

dv = dX

dcci

= x,

..
~.:

V1 x

dx

Xi x

arc. sin

dx =

arc sin

~ Vi •

d:t x2

arc sin

+ Y1 ~

x"2

C~ Z E (-1;

+ 1).

__...... ------------~------48

lnteu,.ala de/initii. IntegTala nedefinita

4) Sa se calculeze Luim u
=

I.....

1:.,"
XM+l

(In x)" dz, m, n, tntregl, xm+1

> o.
x

(In X)A, dv = xm dz; deci v = l"..n =

lIn m+l

m+l

n , du = - (In x)n~:a, prin urmare

(In x)"'
0

m+laO

\1

x"' (In x)n-l dx

sau
Im.'A
=--

m+l~o

\l.

m x (In x) B-1 <Ix

=-

n
m+l

Im•n-l?

obtinem astfe.

Teo rem a. Daca U ($) ~i V (X) an derivate pe un interval [a, b], avem
~ 1W(nJ

continue
utk} v(n-t-1J~

de ordinul

dl) = UV1.-11

uv(n-2J

+ ....+ (-l)k
+ (-

+ ...

... + (- l)R-l .
Demonstrntie. Avent,

U{11-1J V

I)" ~ UIRI1)d~

(formula integrari! prin paTti generalizata) .. conform formulei de integrare

dX,

prm

parti,

\ uv{"; dx =
~

U1)1.-11 -

~ U'1)I~-ll ~

..

..

..

..

~ -rl"-lJ

1)'

dill = U(·-lI 'IJ

) U1 .. I-V

dx

Inmultim prima ell 1,. a dona en -1, ..• , ultima en (-1)"~1 ~ le adunsm
~ UV("I ~

dx =

"tl (~lY'u{.t)

v«n.-1I:-l)

+ (-1)"\ u
~

h"

v dz;

(I}

}=O

obpinem astfel formula

din enun] ..

Metode

de ~ntegraTe

Pentru integrale definite, formula obtinuta se aerie

Exr.mple

1)

sa

se ealeul eze I = ~ co. (ax) .IJ= dz. Doell punem

11

=- cos

ax, a

»"

=~

obtlnem 1 1 = - cos (ax)eW' b decl

+ -bi

sin (a:t) ~

-~ I b2 '

at

(cos

ax

e- d:e =

as

+ bZ +

Ib

cos ax

+ a sin a.:t] tb:ll + C;

b~l ~&Z

tn mod analog svem

:P

( sin (ax) ~~ dx = __1__ la co'S a:z: - b sin ) at b'

2) Sa se ealeuleze

+ c.

Cn n = m - 1 obtinem din (1) I = ~ (_l)t ~-D

ID

ml

(m- k)!

' ~I

at

(ax

+ b)~-k

P.

Ap'icatii
1) Formula lui Taylor cu restul sub form! integrala~ :to formula

sa

punem
v (x) = f(~),
U

(x)

(b z::

X)Mo
,

n!

f flind

tunctie continua avtnd derivate continue pln! la, ordinul (n (b ~ X)"-I (n - 1) ~

u'"

+ 1)
~

In [a, b]. Avem

0

u"(x) = _

(X) = ~.------___;-(n _ 2) ! •. A.,

(b -

;r)",-I

u{n) -

(_1)'"

u(·+l) =

........--------------------50

IntegTala detinUit. Integrala nedejinitd

deci

sau
1(6)

{(a)

b-

it

f' (a)

+ ... +

(b -

a)'*'

nl

f)
Q,

(a)

+ ~1
n!

~b
G

(b -

%)tI r(j1+1)

(x) dz ;

(1)

am obtinut astfel formula lui Taylor ell forma integrala

a rcstului
(2)

R. = _2__ (It _ X)fI r(tHI)(x) dx. n l ~\,

Observam c.a b- %>0 in intervalul [u, b]; deoarcee r(n+l) formula general! a mediei en q (x) = (b - x)n obtinem
Rs

C~

(x) este continua pe [a,. bJ, folosind .

= -1

nl

r(R+

1) (~)

~.
(I

(b _ x)ft dx =

(b -

(n

+ 1) !

a),*l

f(1l+

1) (;},

adicl restul Jui Lagrange.

Daeii in (2) luam q (X)
~~~

(b ~

X)p-l,.

P:> 1, :Iii apliearn formula

~

gencrala a medtel,

san

adici restul Iul Schlomilch; In fine .. da.cA IUam In (2), fJ (X) 1, pe aceeasi cale obtinem restul lui Cauchy .. Daca tnloeuim In formula ob\inuUi. (1) pe f (x) cu g (x) obtmem

1
..

g (X) d.x =

b1!

9 (a)

+ ... +

{b nl

a)·

fl.-I)

(a)

+ ~1
nl

)flI (b G

zo)" g'ft) (x) dx.

(3)

t:eneraJizat:it

2) Daca P (x) este un polinom de gradul n, apliclnd formula de integrare

se obttne

prin parti,

r J eac P (X)

dx =

[2..
a

(:c) -

2....
a!

p' (X)

+ ... + (_l)st~t

- p(n)

a~l

(;I:)] ~ .

In aeelast mod se pot ealcula integralele de forma

~ p (x) co. ao: d",. ~ P (x) sip ax dz.

M etode de integt'a-re 51 ,------~-~~----------=:;,..__-~--_---.-.~-- .. -

3. Sehimbarea v8-riabilei de integrare in integrala definit3

{JJ

Teo
!p

(t)

rem este

a.
0

Daca f (x) este continua pe interval ul [a, b J, iar funclie strict menotona, eu derivata eontinuii pe [«, ~],

atunei

nnde oc ~i (j sint solutiile eeualiilor a

t:p (Ct.), b ::;;;: (~). <p [a~

Bemenstratle,

Fie d

diviziune a intervalului

bJ

fJl
C(.

= to- < tl <

t2

< ... <

tn~l

<

t,

=~

d/ a intervalului [«, ~] ce se obtine rezolvind eeuatiile WI; = <po (tt), ecuatii care an 0 singura solutio pentru fiecare k, .deoareee ? este strict monotona, Avem de asemenea
mk+l~$k

diviziunea corespunzatoare

= 9 (tt+l) - 1> (tk)

0

(tk+l-tk)CP'(

Tk), 't'k E (tJ,;'

tA;+l)·

Sa consideram

suma Riemann oarecare relative lu diviziunea d

t}i

sa

luam pnnctele

~k

astfel incit
~II:

= rp ( 'Tk) ;

tn aceasta situa tie snma ad (f)

O'd

devine

=f

[ql ('t'o)] rp' (1'0) (~~to)

....+ f

+ f [<p

('rl)]<P'( ':"1) (tz~tl)

+ .. ~ ~

[fP (1'ft.-l)]Q;.' ('t'~-1) (t.-tn-1)·

Fie (dn) un ~ir de divizinni ale intervalului [a, b] carum ii corespunde .-tPrnl de diviziuni r(d~) ale intervalului [tX., ~]; daea v (d,,) ~ 0 atunci
v{d~)----+O, eci la limita d

~:f(X)

obtinem

dx =

~:f

['I' (t)]'l,' (t)dt, de fJar·iabild in integrala

rela1iie care definitli.

Be numeste

formula

8chimbllrii

.........--------------------52
..

Integrata

definitii.. 1 ntegTala

nedefi nita

J.

Observatii.
. 1~ Formula stabilita intr .. devar putem serie a mai sus perrnite
lji

calculul de primitive;

I
i
(\II

~:/(X)dX= ~>['P(t)]'P'
deci

(t) dt =F(t)-F(O'.')

~f

(x)dx=F

(~' (x»

+ c,

unde am notat pe -F (ct') eli 0 (constanta arbitrara), deoarece eonsidersm pe al oarecare (insa fix) in [a, b] .. 2.. Oonditiile impuse functiei 1> se cer numai in intervaJul [a;, ~ ],. transformatul intervalului [tL, b]. Daca eonditiile din enunt nn slnt indeplinite, se poate ajunge la rezultate false,
Exercitfi

1) Sa se calculexe I ~(

J V a! + .x"
a sh t, d x
=
)

dx

Facem schtmharea de variabila x

1= ~

ch f d~

ach
a:il

+ a"2 sh::: t
3::

t dt

di

=t

+ C;

rcvenmd la variabila

·obtinero
=

dx
--~. ~ a:t

+ v-

arg sh-

C = In (x

+ l'

x2

+ a2) + c.

2)

sa

se calculeze

1- ~(ax

+ :;. + c'
= ei,
dx

Faeem scbiroJ>area de. variahWi I - -1 ~

aC

ax

+b

= ~u.

dr,

+ t~

dt

= - 1 arc tg 1

ae

+C ;
.~

rcvenind la vartablla x obtmern

(ax

+ b)'~ +

dx

c'l.

=~arctg
ac

ax

+ b +C.

3) Sa se calculcze

2 '0 ;::__
)

+ cos

d_x_~

Me-tode de integraTe

53

o asttel

de integral'

se calculcaza cu ajutorul transtormartt

Sill X

t
Observam posibll, deoarece monotonii dectt

x tg~·;

= .------1 + (2

2t

cos x =

1 - l~

, dx = --I ...;-t. i 1 + t2

2dt

tns{i eli pentru 4

x = 0, t = 0, x provlne

2<1', l

0-, deci

0, ceea ce este im ...

+ cos
r21'l:

x > O. Eroarea (kn, kn'

din faptuJ

ca
dx

Iunctia

pc intervalele
dx

+ rr),

ImplrtiDd

intervalut
jO

t = tg ~ nu este 2 (0, 2r:) in doua ave rn

~o 4

+ cos x
X

I"
=

dx

(2TC
In

~o 4
='

+ cos x + ).. 4 + cos

d_u cos
U

ultima integrali,. cu substitutia

+ 1'.:

r __
~8

u, se transtorma
_
4-

t.

deci

(27':
~o
4

dx

eTC

dx

dx

+ COs x = .)0 4: + cos

x
0

4 - cos x data intervalul

Pcntru a evita limite infinite mat tmpartim

in doua

2rc

d .'t'
4

("2
~o

7c:

~8

+ COS l! _

.(+ cos x

dx

I" + ..,_ '"

dx

(:!

r. ___.

dx 4 - cos x

+ cos x +

~o

+~

r
1t'

dx

4-

CQS

In tntegrala a doua ~i a patra Hietnd substltutla x

+ _::= u, nhtinern ..In

2

cele din urma

putem face acum substitutia

x tg ~ = l; avem 2
2dt

(2";
)e
4-

dx

+ cos
2

(1 x =)0

5
f

+ 3t!! +)0
1
0 1
0

dt

2 t~~ t
.aTC

+2

+ (1

)0-

2dt 3

+
5f:!

+
2

rl
• .'(10

d_t~_ 2l.2 + f + 2
1
0

= ~-

Y15
2

arc tg~-

Y"3 Y5
4t

V15
4

tg

4l - 1 1

Y15
YJ" Vs

¥15
4

arc tg....-- t

Y5 f3

+
1;,

Y15
.

aretg

+1

Y15

=--arctg--+

VT5

Y15

arctg-=

V"5 Va

YT5

deoarcce arc tg a

+ arc t g b = arc

tg

a+h
1 ~ ab

lntegrala

definitti. Integf'ala ne-definitd

4. Integrarea prin reeurenta Yom prezenta aeeasta metoda prin exemple. a) Sa se integreze I. Putem sene

i,

= ~tg"

x'dx,

n intreg > o..

unde Inloeuim pe ig2x eu

cos"

~1

insa

deci

I" ,~-

- I~_ .. + .. '"

to'n-la;; / n- 1 ~

am stabilit 0 formula de reeurcnta care ne permite determinarea primitivei lui In. Pentrn a = 2m avem

1'1. ;;;;;;.;: 10 -

+ tg w

..

..

III

""

..

III

I 2m - - I 2rn-2

+ 2m-1 1
X

tg 2111-1

3:',

deci
J2m =
m-l
",.,..0

'E ._

(_1)1:{"
.

21m _. 2k -

tg'2In.~2k-l

+..(-l)m x+ Co. .
-

Metode

de i11.tegTare

55

Pentru

11- == 2m

+ 1 obtinem

in mod analog

110

..

....

..

deci

I
b)

2m+l.;;;,.,J

Jc=o

'f 1 (~l)k

1 2k m-

tg2m -2k X + (_l)m

+1

In

COS

x + C..

Sa
I.

se caleuleze integraJele definite

~2

sin.w dz, I:

=~:

COS'x dX,

n > 0, lntreg.
=

Prin substitutia

=.::. 2
sin
X

t se reduce una la cealalta, dec! 19

I:.

Pentru In pu tern serie

;1:

I.

~2 sin~~lx
... 0

daJ =
="

pe care

integrum prin par~i eu u

a;

sin~-lx, dv = d (cos x),

ft

La = ~ cos
Inlocuind pe cost
aJ

sinn-Ix

jC"

(i

+ (n-l),

., 2,

sin'": 2X
•.:0

COS! X

dx;

en 1~sin2x,

obtinem formula, de reeurenta

Pentru

2m avem
12

= _!_
2 3
4.

10,

I", = -I",

.. .. ..

..
2m

I 2Qt
.i>:

2m-l

5.

In.tegraZa defin-it4. Integralt! nedefi.nitii

fi·cum 10;::::;:

To: ,

rezulta" inmuljind pe coloane

2 ~ • sm 2m

a;

f.C

1.3.5 ... (2m - t) = ------,;..... 2.4.6 .... 2m

...
,)

Pentrn n -= 2m

+ 1 obtinem
Is

in mod analog
c:::: -

2 3

11 J

.. .
~ pentru ci 11 ~ 1, avem

.. ..

)0-

sin jIB~l m dm

c::: __

2_._4 _.o_. '" ~2__.m~_ _. 1..3.5 ... (2m + 1)

g;. E

c) Pentrn orice n > 0, intreg, ~i orice

sin"2· -1 :sJ deci

(0,

f) avem

> sin

8ft, :J)

> sin.2q. +1X > 0

Ifi

sau
2 .4.{j ... (2n 1.3 . 5 . . . (2n -

2) 1)

> ----~-__.~--> ---------...--1.3.5 .... (2n - 1) 2.4.6 •.. 2n 2 .4 ~ • • 2n 6. 2 1. 3'..5 . .. (2n + 1)

1['

" tnmuiti du -1 eu eI"m e

21.41
•..

2. 4.S .•• 2n
L3.5 ... (2n 2)12n
:I)'

1)

bti "mem
~'I.4' ... 2(n)1

·(2n (2n -

> ~>
2

la.at

•• +

1'.3' .... (2n - 1)2 (2n

+ 1)

ultimul raport difera de primul prin

2n2:

l'

prin urmare la limita. are 10c:

egaJitatea

formnlit datoritit lui WaIIis~

......

.....

III

il,~

r\

:~

i~
l.' i','
'~-

lntegTaTea

fuflctiiloT

rationale

57

.Aplica/ie

Intcgralele

de forma 1.

= ~: (a'

_ x')" dx, J.. ~ ~: (a' _

"'j 2";1

d:r

se redue Is cele studiate Ia punctul b) prin transformarea

... ' ,
'

x = a sin t. Intr-adevar

,
,

, ,

, i ,

'1 '

--1't

J. = altl ~

cos2ft.

t dt

1.3. 5 . • • (2 n - 1)
a'l;R

2.4.6 ... 2n

n~2 ~

§ 56 INTEGRABEA FUNCTIILOR
i,

RApONALE

1., Deseompunerea in elemente simple

~',

·f, ,
"', ~
.

a anei janet»- rationale

'

fnnctie ra ~iona,li R (w) ~

P(x) Q (x)

~,-

este definiti ea raportnl a dona polinoame, iar integralele de forma

'

C
)

R(x) dx

=r

P (x)

~ Q (x)

dx

Benumesc integraJe de Iunctii rationale. Putem presupune ca gradul polinomnlui Q(m) este superior gradnlui polinomului de la numarator, deoareee, In caz contrar, prin tmparttro
p (x)
~",

:=:

C' (re)

Q(r)

+Ip·
t!I

(x)'

iQ(x)

obtinem eitul 0 (x), care este un polinom, ~ifunotia ra1;ionalit

p. (x)
Q(x)

'-~nde,.

de asti\ data, gradul polinomului de 1a numarator este inferior en eel putin o unitate gradului polinomului Q (x)~ VOID arata in cele ce urmeaza car dam stnt cunoscute radacinile ecua~iei Q ([1;), = 0, atunci putem determina primitdva functiei ~ ~:; astfel in_cit
L

.-J;~.
,'r-"

1.,,: ,
I

'j':

integrarea. functfilor rationale se poate totdeauna efcctna ..

___....
58

....-----------------Integrala definita. Integrala nedefinita

Pentru illtegrarea

unei Iuncti! rationale

R (w)
este necesara in prealabil D e f i D i tie.
A
0

=~.=L

Q (x)

pregatire

algebrica, simple Iunetiile b2-4ac

0

Se numese ------,
(ax2

elemente
B

rationale

Ax+

+ bx + e)'l

n,. natural,
--P
(.1:)

< o..
in

Teo

re

ma .. 0

funetie

ralionali

clemente simple, uniea. . Demonstratie, Fe tot pareursul demonstratiei vom face ipoteza ca se cunosc radacinile ccuatiei Q (x) = o. a) Ecualia Q (x) = 0 are rdditcina'l"eald a; ::::::a de ordinu! m. de multiplicitate~ In acest cas putem scrie

Q (x)

~ atInnte

d eseornpunere

Q (x) ~ (x-a)m Ql (x),

en

Ql (a) =1= 0 .. gradului lui Q (ao).,

Presupunem ca gradul lui P(x) este inferior Avem pentru once numar A, identitatea
p (x) _ ~--~=--~ (I-at' Q (X) (x

A
-

atn

P (x) ~ AQ1 (x) (x ~ o)'m Ql (x)

,
A .-;

deoarece am scasut ~i am adnnat in partea a doua pe pe A astfel inclt polinomul P(x)-AQ1 (x)
P (a}-AQ1 (a)
=

sa
0,
P

fie divislbil cu x-a·, dec!

(x-a/ll

determinam

relatie care determina

in mod unic pe .A

(a)'"

On A astfel determinat deei

P(x)

putem

aerie

Q1 (a)

.... 1
{x- -

1\ (x)
(x - at'-lQl (x)

::::=

~_P{a)

Q(x)

(1)-

Q1 (a)

Procedind in aeelasi mod pen tru functia ra ~ionaJa

(x ~ a)i1i-l

Q1 (.1-:)

obtinem in eele din urma identitatea

p (x) _

A,..
(x -, atH

~r . Am -].
(x _ a)m-l

Q (x) --

... ~

+
x-u

L
I

r·
t
1

r IntegraTea

functiilor ta1ionale

Fractiile
(x a)k

1,2, .... , m

~.

se numesc elementele simple relative la radacina x = a de ordinul m de multiplicitate. b) OaZeulul cQeficienfilor Ak• 1) Sa. prcsupuneru ca Q (x) este de gradul n J}i are toate radacinile reale simple ~,a2,.",an~ tn acensta situatie avern deseom punerea in elemen te simple
.'

'

. ,

p (x)
.r

Q (x)

An +6 .. +--

(1)

-,

...,

Dsterminarea numerelor AI; se poa te face fie prin iden tificare, ad.ica so aduce la acelasl numitor ~i se Identifica numaratorii, fie .in modul urmator = pentru determinarea lui Al tnmultim Identitatea {I} en x-a! :;i facem apoi x ~ a,. :
Al =

lim (ex ~-Ul

Ql)

P(X)]

=:::::.

lim
:I::-+-a1

(x ~ u1) p' (x) Q' (x)

-t

p (x)

P (al)
Q' (al)

,.

Q (x)

deoarece general

=:::

aJ eate radacina simpla a numitorului

-I· Ak~
lID

.:

[(

x-

°i) P (x) Q (x)

~-)Ql:

1-

si (J' (a1)

*o.

In

P (a k) . Q' (ai;)

astfel incit avem urmatoarea

..

'

~::L
Q (x)

identitate :
I} (a2;) . _~1_ _

P (at). Qt (at)

1 x -(11

-r

Qr (os)

x~·

I- .. .. .

+ Jl (an).
Q' (ag)
X-

1
a~

(12

.-1.

Observa~ie. In identitatea (2) sa presupunem pe P (.v) de grad n-l. inmulttm ambii terrneni ai identitatii (2) ell Q (x) obtinem
. ~.

Daca

P(a;)

11:=1. Qt (uk).

P (ak).

Q (x)

x-

Qle

relatie care Be numeste formula de interpolaTe· a lni La,grange. Aceasta formula d3. expresia unui polinom de grad n~l cind se cunosc valorile ._ (ak), k = 1, 2,..., n,. ale polinomului P( m) in n puncte arbitrare P
-lit" a2,···, an~

In parte a a dona intervine polinomul de gradul n

Q (xl = (x~~) (ro_·us).". (m-an)
*

care se poate construi eu usurinta, date.

deoarecc numerele ll-t, a27•

6,an sint

60

Integr4la

deji-nitii. InteOTala

ned~finitii

B'z e mp lu Sa se descompuna. In elemente simple functia ratlonala

P(x) Q (x)

2x + 1 -~~~--~~-(x - l)(X - 2)(x +

3)
/

Trebuie

sA determinarn

pe A, B, Castle! tnctt sA.avem identic

2x

+1

(x (I

1) (x - 2) (x

+ 3)
1) (2x

x-1

x-2

x+3

btine m suece siv

A. = lim
z-+1 (:t (x -

1) (x -

+ 1) 2) (x + 3)

3 = ~~,.
4: =

B=lim
~

(x ~ 2) (2x

(:c -

1) (x ~
(x

+ 1) 2) (x + 3)

t,

C = lim deci _______

(x -

..,.-8

(.x -

+ 3) (2 r + 1) 1) (x ~ 2) (x + 3)

1 =- - __ "
4

2_x_+_1 _
1) (x 2) (x

+ 3)

= _~

1 1

.( x -

1
4x-t-3

x-2

2) Polinomul Q (x) are radacini multiple. Pentru ridacina de ordinul 'In n de mnltiplicitate avem

<

m:=: a

A.
(x a)m

Am-1
(x a}f1~-l

+. ~ + ~_a + Q (X) .. x P*(X)

1

(I)

Calculul coefieientilor AI; se face fie aducind Ia acelaei numitor EJi identificind numaratorit, fie in modul urmator : tnmultim identltatea (1) en (x-ayR.~i faeem pe aHo-a, obtinem pe Am
.l1.m
AI

= lim
",-+a

(!1J-a )m

P(x)

Q (X)

Yam

Pentru ealeulul lui Am-1 tnmultim identitatea (I) en (m~ar', 0 data -in raport en :r;, apoi facem ca ~-)-a, deci . Am_1
+=

deri-

lim
a-toQ

.z.[
11

p (X) (x -- a)f1i

Q (z)

]i .
de k ori

(k

< m-l),

In general,

daca tnmultim pe (1) eu (~_a)lA, derivam apoi facem $~a, obtmem pe .AtfiI~j
AJQ.~.t
.

= lim .r;-t-u

--

t [ P(x){X'Q (x)

a)G1

](10:),

k1

Integru'Tea

functi ilOT

Tationale

61

Exempiu Sa. se deseompun:1

:tn elemente simple Iractla

x+2 ------~----(x - i~ (x 2) Avem B

f.
I'

t·
~'

(x - 1) I (x - 2)

x-2
Trebuie

Folosim metoda eeeftclentllor nedetermlnatl,

s:
~I :

+2~
x

AB

ex -

5a

avem identic

2)

+ A1(X

1} (x - 2)

+ At (x
SB)

1)2 (x - 2)

+ B (x

1)s

:sau

+ 2 = r (AI + B) + xt(Az- 2A"

4A1-

(Aa ~ 3A2

+ SAl + 3B)-

r-

+ 2Az
.

~ 2Al - B
.

..'

care conduce la slstemul

Ai

O~

As - 4Ai·'~ 3B = 0, = 1~

A3 - 3A: - 2A3

+ SAl + 3B

+ 2At

- 2Al ~ B = 2.. As = -3, 4 x~2 B

ell solu\ia Al _ ~ 4, A.g = -4,

.1:+2
(x -

=
3

4, decl 4
(x 1)'l.

4x-l

1)3 (x - 2)

(x ~ 1)3

Putem proceda ~ in modul urmator,

In identitatea

x.+ 2
(z - 1)3 (~ - 2)

A:) (:t -

1~

As
(x 1)1

+ x-l

Al

+ x-2
1) :I ~i facind
%

(1)

putem dstermlna imedlat pe B ~i As. Intr-adevar,

tnmultind eu (rr -

= 1 ob-

tinem pe Aa
= - 3.

Daca tnmultlm

cu x ~ 2 ~i faeem B=

!C

= 2 obtinem

pe B

=4. (1) :;;i safacempertnd x = 0,

X

S.atnlneuimpeA3~i

Bastfelgasi1-i1nidentitatea

II""

-1;

obttnem sistemul

1 3 As At -=-+-_.....---'

24

2-

ell solutia At = At = ~ 4.
,.
~. .. .

62

IntegraIa

deftnita.

Integrata

nedejinit(i.

c) Ecua1ia Q (aJ) = 0 are raddcina x = a + ib de ordinuZ m de multiplicitate. Dups cUI? s~ .,~i~, olinomnl 9 (x). avind eoe~ici~~tii reali, .va p
avea ~ pe x == a-tb radacma de aeelasi ordin de multiplieitate,

(x)

[(x-a)2

+ b2T~ ~ Ql ($),

deei

unde polinomul Ql (x) nu se divide en (tli-a.)1~ + bZ• Sa aratam cit putem determina dona numere A ~i B (unice) astfel inc it sit avem
P(x) Q (x) _

Ax+B

Hz ~

a)

2-

+ b21'n

{(x -

a)2

+ b2]m-l

r1(x)

Q1 (x)

(2)

polinomul P1 (x) fiind unic. Pentru aceasta pornim de la identitatea

p (x)

Ax
f(x -

+B
+
bZ]nt.

+
Sa

P (x) - (Ax

Q {z)

a)2.

Q1(x) [(x - a) 2. + b~]JJt. Q1 (x)

+ B)

adevArata. oricare ar fi .A. Qi B. inelt polinomul 83: fie divizibil en (m-a-ib)

P (a

determinam

numerele A ~i B astfel

P(w)-(.Ax (x~a

+ ib)-(Aa + B + iAb) Q (a + ib) = 0, P (a-ib)-(Aa + B-iAb) Ql (a-· ib) 0,

1
;:=

+ B) + ib).

Ql(W)

Trebuie deci

sa

avem

care stnt echlvalente eu doua conditii in real, anume eu dona eeuatii de gradul intii in.A ~i B. Se determina astfe1 in mod unic A ~i B. On A ~i B astfel determinati putem aerie
P(a;) (Am

+ B)

Q1 (x)

= [(x-a)2 + b~] Pi ($),

+
{(x a):I!i

polinomul PI (z) fiind unic. Identitatea In continnare avem ex + n

I(x - a)2

(2) este demonstrats ..

PI (x)
•

+ bl]m-l

+ b'Jftj.-1 • '21(z)

in cele din urma, putem scrie, daca a ordinul m a eeuatiei Q (x) :;:::::; 0,
P(x)
Q (X)

+ ib

este

rida.ciru't multipli
Ai
{X -

de

:r.B. I(x - a) t + b2)m

Am

Am-t [(a: - a)!

+ xB._1 + b~]m-1

+ ..... +

+ xB1 a)1 + bil

+ p. (X);
Q1(%)

£mcVille ra tionalc

se numesc elementele simple relative la radaeina ordinul m de multiplieitate.

complexa a

+ ib

de

--------------------------=----~

1ntegra.Tea fUTlc!iiloT

l'ationa le

63

Coefieientii .Ak~ B1c se determina prin identificare. Teorema este demonstrate .. Recapitullnd toate cazurile care pot interveni, anume daca ecuatia Q (x) :::::::0 are radacinile reale aH o'2,.·A,a,. de ordinele de multiplicit.ate ~,~ m'21.•. ,mp ~i ra,dacinile complex conjugate bl icu b2 + iC2,~·,b, ic; de ordinele de multiplicitate qH Q2,.•• ,Qr, atunci fractia P (x) admite des-

Q {x)

eornpunerea

in elemente simple

E."tcmplu

Sa se doscumpuna

in clemente R (x)

simple

Iunctia x+2
2

ratlonalii

= --~-~-(x

+ 1) (x + 1)2

Avern
A (x

+ 1) (Xi +

1) 2

+1

Rx

+C +1

_j _ Ex __:_ . F
(;r2 --:- 1

(oc)

Pentru a detennina ~ -1, dcci

pe A Inmultim ambii tcrmeut ai ide nl.itat ii ell (x

+ 1) ~Lfacem

Pentru determinarea lui B tnmultim

pe (~) ell x fji Iaccm x

1

---+

00; obtlnem

B=-A=~..-Pentru x = Ot = 1, x

2 avem sistemul In C, E~ F

2=

2:.. + C + F~
4

_= 8

1
8

C E F +_.+-+2 8

4 1 1 C 2E F -~~--+-+-+-, 25 75 12 10 5 25

ell sotutta C =

1
-.II

E= --,

1 2

3. F .......:.. deci .--; 2.

1 x+2 ~------;:::::=-.
(:r:

+ 1) (X2 + 1)2;

1 +~.-~+1+~.-X+3.
oX

+1

;;C2

+t

(;t:2:

1)2

64

lntegrol.a

deJinitd. Integrala

nedefinita

2.

PrimitiVa unei fuaeti-i rationale

DiD eels ,fie mai .sus resulta cit determinarea primitivei unei functii rationale B (:;e) Be reduce 13.detenninarea primitivelor elementelor simple, adicit 1& Integralele nedefinite

JxAx

dx

dx

a'

) (x - (I)" '

~ (x - a)'2

b2.

dx-

'
f
J

en n intreg > 1 Avem imediat ..

r
~
,

:E -

dx
Q

= In Ix-a I

+ 0,

1
i /

,, .. ,

( ~l
'"

d~
(x a)tI

1 1 ------~--------+ 0 ~n + 1 (x - ar~l

Ax
~

+B
6):

(% -

+ b3 dx
A 2

=~

A (x (x a)2

a)

+ bi

dill+(B+a A.) ~
aA+ B
b

dx
(x a)!!

+ bi

In [(X -

A)1

+b +
2]

-arc tg

x- a b

+ c.

Ramine si ne oeupam numai de integrala

J. =
pentru

Ax+ ~ I(x 0
0)2.

bsr

dw,

n mtreg > 1,
10-

Sa

care vom stabili

Ax+ B

observitm mai intii

formu13 de reeurenta,

ca
2

putem serie
2 (:r; a) a)!!

A
{(x

+ b'2f

+
((x -

Aa

deci

+B a)2 + b~ln.
\

r J

{( x -

Ax

+B
a)2

+ b'2)",

dx

= ~.
2 n

1 ---~---+ {(x - a)'2. + blj--1

dx a):il

..

+ (Aa + B) )r· [(x

•
~ (x -

+ b2]'"

fJ.i am redus ealeulul aeestui tip de integrale la

dx a)t

+ bj,l-

Daca mai punem x-a = 'U, dm::== dU, obtinem forma definitivi a iutegralei, pentru care vom stabili formula de reeurenta

Avem
1
h

=_1 (

u2:

b='....

+ /;12 - U':: dLl wr;; (112 + bil)"

~1

&::!

I Ii-1 2udu

in integrala din partea a dona punem d« =

(u"2

tegram prin patii :

1

+ b2)"

{3-, ~i

• 0 in-

--n- -t--l-~ (u' : ~'). - t

san
I
:n

= _1_1
b2

+ _1_.
n-1.

~ __

2b~

n- 1

(u'

+ b%)n-l

u __

2b~

--

n-l

10-1

san
I :::::::: -3 1n-1 + _1_. _1_ .. 211
n b t. 1
-~---t

2n - '2.

b%

2n - 2

(~)

care constituie formula de reourenta Pentrn n·= 1, 2, 3, avem 11

cautata ..
U

=~

dll u2.

..

+ b't.
du

-== _.arc tg -b b
.=:::: ..................

+ 0,
1 U +-arctg-+

Is =~
13

II

=,

(ul

+ bl)1
du

...

(ut

+ lJ'Iot

__

2bt

u2

+ b2.
u
u:il

2bi

C,

1 3 .,........_.

I)"

+ b'2:
u
b

+~.1

4b'

(ul

+ btl:!. +

+-·-arctg~ i
8 b

~i tn general
1.3.5 ... ............. (2n - 3) arc tg -U -_...................;;.---.;.......
:;L4 . 6 ..•. - (2n --- 2) . (2n b

(2k

+ t)(2k + 3) •.•
2k{2k

3)

+ 2)

..• (2n - 2)

..........------------------Integrcla defin.itd. IfttegTala -nedefinita

i ,

Daea revenim la integrala iniliaJa J ft' avern

( Ax + B ~ ( x _ a)2- + lJI]1'I , 1+.: Aa '" ~

dm:::;:.A.
.

1 [( x a)2.

2 - 2n

b2Jn-l a

1 ~3.5 ... (2n - 3) 2.4.6 •.. (2n - 2)

b1fi-1 (2k

-are t:r: g~t

• b!B-2k

+
a

I~

el
n-l

+ 1) (2k + 3) •••
2k (2k

(2n ~r3)

.,-..., x . [(z a)~

+ 2)

•.. (2n - 2)

+ b']1:

+ o.

Observat.ii 1) Calculul unei integrale

de forma
,.

(dz j (ax"Z + bx + c)Be

b2 ~ 4ac" < 0
...

reduce 181 pre cedent a, deoarece avem

~ (ax'

+:: + 0)· =
~-,

:..~

[(x

:):+ r~'lo
&-

eu
0:..=

2a

~=

Y 4ac

bt.

2a

2) Pentru
"

integrala I. =~
du
Cut -

i.

fill'

11

intrcg

>

Be

stablloate in mod asemanator formula de reeurenta 18=--b..··-~-..

..
1 1

u
(Ul - b2)--1

2n - 2

~-

rb2.

.. ---

2n -:l
2n - 2

1t-l

en

I}
Funetia
1 (ui ~ lP)fl

=(
)

du
1.12- -

h'

= _1

In

uu

2b

+b

+ o.
ru-

nn este frac~ie simpli, deoarece numitorul are

di1cinile reale b f}i - b. 3) Din rezultate1e obtinute urmeazA, ca. 0 functie rapoDaUt are ca primitivi 0 Burna de fnnclii ra'P-onaJe, de functii .Jogantmiee .A In (axS + + be + c) ~ide funetii A arc tg (aw'+b), pe intervale ca'1'enu confin rdddcini
cr.le f1.utnitoruwi.
...

lfltegrarea ExemplI!.

fu.nctiilor

-ration-ale

67

1) SA fie ealculeze lntegrala

" 2% -------~-

+t
2) (x

~ (x -

1) (x -

+ 3)

dx.

Am vizut

ca avern deseompunerea

In." elemente

simple

2%+ 1 "--~.,.;.._.---3) = ~ -3 (::r; - 1) (x - 2) (x + 4

1
z-

1 1 +---1 2 - -. -_ ~ x 4

decl pe once interval J care nu eonttne punctele 1~ 2* - 3,

( 2x

+1

(x - t) (a= ~ 2) (x

+ 3)
=- -

dx =

_.! ( .~ + (
4

Jx~

1"

Jx-

dz

2_ (
4) x

dx

+3

3 In 4"

1 :1:-1 1 + In 1 3: -

I - - 4 In 1 x + 3 \ +

C.

2) Sii se caleuleze

Integrnla x 2 ~~-..:........-.--dx. ~ {x - 1? (z - 2)

Am obtlnut mai Inainte deseompunerca

..

In clemente simple
3
{x ~ 1)1 x-t

x-2
dcd

In (x - 2)'

+ -2

314 (~~
1)1

+
1, 2.

X-

In (.1' -

It + c.

"pe mice interval

I care nu contlne punetele

3) SA se ealculeze integrala
--~---~ (z - t) (~+.1)'

z+2

d:r:.

Am gasil mai sus deseompunerea

___ x_" +,;.._..2~~ 1•
~, i.

(~+ 1} (~ + 1}1

68

InteQTaLz defil1iti.

lntegrala. nede/initci avem

x
X2

decl pe oriee interval I cafe no eontfne punctul -1,

__

(x

+ 1) (x! + 1)"
1

x~-- 2 +

dx

= -1
4,

~
%

dz

+1

+ -1 ~ 4 4

+1 +1
4

dx

1 +~ 2

~- x ..

+ 3 dx = {Xl + 1)t;

= _ In (x 8

+ 1)2. -

1 - In
B

(Xl

+ t) + -111 tg x + --.. arc

x!

+1

3 +-2 ·x" .~ 1 +-3 arc tg x + c. + 2.

3.. Integrala definiti a uilei funetii rationale

o funetie

rationala R (m)

= P (x)
Q(X)

este continua pe domeniul siu de

definipe care este format din axa reali, en excepjia punetelor pentru care se anuleaza numitorul. Prin urmare, pentru orice interval [4, b] pe eare func-pa R( x) este continua, deci eontinut in domeniul de definitde al functiei R (x), este valabili. formnla lui Leibniz-Newton (0 unde 1! (x) este
, R (x) d tV

=
.

_PI (x)

~
~

=
.

F {b)-F

(a),

.4

a lui R (x). Calculul integralei definite a unei Iunctii rationale

0

prlmitiva

Qurecare

(~ P(x)

)e Q (x)
Be

dx

efectueaza af}adar in modul urmator : a) se determina mdAcinile ecuatiei Q (::v) = 0; daca .radacinile numitorului nn aparjin intervalnlui £nehis [a, b] urmeaza ca Iunctia ralioP(Z) . naIl este continua pe [a, b]; Q(~ . II) Be determina 0 primitiva a functlei P(x) dupa proeedeul prezen ..

tat la alineatul precedent;

0)
Be

Q (x)

apliea

formula lui Leibniz-Newton.

Ob8erva1iie
anuleaza in punoto situate in [a, b] va disoutat: Ja eapitolul -iIitegralelor generalizate,
86

C&znl .in care Q (x)

[i

Integ1'4Tea

funcJiiw1'

rn,ionale

'

1·
Extmple
1) Si se ealeulese integrala definiti

69

Numitorul

nu are radiicini reale, deci tunetta de Integrat este continua

1

po R. Avem

Ax
Xl

+ at

ex + D ;
Xl

+ b'

deoareee functia de integrat nu se schimba etnd tntoeutm pe x eu ~ x (func~ie para) urmeaza ai A = O~C = 0, deei avem urmatoarea desoompunere In elemen1e simple ~

(:u

D=---" a2; _ bf:'

'J

1 b2
~ 02

.-

1 all

arc tg -

xd! a

+
0

a2

Jr
i

.-

Ib,

arc

xl tg ~
a

tbI~

-=

1t a t =- ~ 4 a2 b2 - a:!l

1
+ -

aZ

b2. \ b

arc tg -

!b \

..

2) Sa se ealculeze integrala definitii

~1
Avem
Nnmitoru} se anuleaza pentru

vs --....:....,__ dx. 2:r:2 + 5

x9;(1

+ X2)

x = O~punct

care
5

1111

apartine
3,

tntervalului

[1,

Va).

2Xl + _ ----5 _ 5 (Xl + 1) ~ 3 x:2 zl(1 + ~) XZ (1 + X2)

....----.::....___

:l:2

x2

deei

~I
\
"

V3 --~- + 5 2X2
x~ (t

+ :t:=a)

dx = 5

~V3 d x - 3_,V3 ~
1.1 ,:t:2

= .. ~
. ;',

IYs ..

3 arc tg x

Z, 1

jY-;- == 5 Vi" 1 Y3

+ Xii

dz

1 - 3 (~ - ~) 3 4

_..........-----------------70 Integ-rala de/initit lntegrala -n.edefinitd

§ 6~ INTEGRALE

DE FUNC'fII

REDUCTIBILE

LA INTEGRALE RATIONALE

Am vAzut din eele de mai sus cit pntem g'lsi primiti va unci functii ra~onale daci eunoastem radltcinile numitorului, . Acest fa.pt are 0 deosebita importanta in aplicatii, deoarece daca printr-o schimbare convenabillt de variabila {J) = tp (t), 0 Integrala se transformi tntr-o integraIa de funetie rlttionaIa in argumentul t
~F (a;) da; = ~ ['l' (t)h' {t)dt, F

atonci determinarea primitivei funcp,ei P (ee) se reduce la determinarea primitivei fnnctiei rationale F t( tp (t)] !p' (t). In eele ce urmeazi vom prezenta diverse caznri de astfel de trans .. fotmAri care ne condnc la integrale de func~ rationale, 1.. JD'&egrale de funelii trigonometriee

Be numesc integrale de functii trigonometrice integralele de forma

~R (sin a;, cos a;) dx,

..

(1)
11, 'l'~

unde R ('ii, 'V) este

funetie ra-ponaJa in argumentele

in t, en transJormarea

o astfel de integrali

se transfonnii. lntr-e integralii de funelii rationale

t = tg-~
2

:z:

lntr-adevar;

pentru x
(I;::::::: ~-,

E (-

7t,

7t) avem
1 - I' t :;;;;;;;;; ,

sin
l}i

2i

1 + l'J.

COS

1-

+ f2

dx

2df 1 fa

Integrals

(1) se transforma

in
11

+ is

t2.)

1+ t

dt
Z ..

Dati de argumente rationale intr-o variabila teste variabila t.

care este

integralii. de functie rd~ionala. in t, deoareee

funetie ralionala

Junette ratio-

de

lntegnde red.uetibile fa integrale de tuncfii ,.ationale

71

O'b s e r v a t i e

Integrala definita

~: B (sin
unde:[xu

al,

COS

at) dal,

a::z]

C (-1tt n)
2

san [~, m:a]C (2'k7t -

7t,
dt

2k1t

7t),

en aubstitutia tg'='= t se transforma in integrala definita

)~I
in intervaln1 (2kn-7t,
B'x e m p t a

(~R

(2t

~+ tt'

1 - li) 2
1+ P 1

+ f&

eu eonditia, bineinteles, ea numitorullui

2k1t

+ 7t).
(2 )0
1t

R (sin x, cos x)

sa

nu se anuleze

Sa se ealouleze
I
=

+ sin :r + cos

d_x~__

x
[0, ~],
deel putem (aee

NumltoruJ 2

+ sin

;r

+ cos x

nu se :mlll.na pe tntervalul

scll1mbarea de variahili 19'=' = t; noile limite stnt 0 §oi 1, decl 2

l-C
_2
1

2dt

Jo 2+
dl

211
1 + l!

+-t + 1"

1-1' .. 1

+ l';S = 2 Jo I! + 2l + 3- =

(1

dl

•.0 (I

+ t)1 + 2

= -2 arc tg t

Vi

+ 1 1 = - 2 (2 are Y 2, 0 V2"
transformari

tg -

Y2

~ arc 19 - 1 ] .

Y2_

8int ' easuri cind putem

_ -R (sin~, cos z),. prin lransformarea de functle rattonalii tn t, de~areee
a) DaeA fune~ia R (sin
:1:,

gasi

mai simple ..
:::::I

COl x)

este imparA. tn sin X"t adicA R f';_ sin ;;.;-,cos :t) cos x = t integrala (1) se transfbtni§. tntr-o i~tegralA ~ .ll>til X' z: ~-=-~>(-".r .x: .: _. ,~.f.__/ ..

,dz.. df

hl'/zy'

-.~ - ~-"'.....

.-----~

. sin x

c~tlne
(

numal p~.e~.··-~;~~· -~le ~~__ si~._~.~_·_~ ~._

»: -

)8 (:iin x,
.. i.,' ~... .. ' J', :.;'-' . :'. ".

-·~(.stu

"os",)

----~

sin '"

Zt

cos

J. ~7illl
x)
X

d
;r

= ~R· (sin'

"',00&

"'J ~

(e05 x)

-_:;_._---------

'72
-,

,i pentru

cos

= t,

sJns %

1 - II. d (cos

x) =

dl, integrala

se transforrrui In

~ R* (1 - P, I) dl,

;dld.

sIn z = I inteJraIa

b) In mod asemJDiitor, daei functia R (sin %, cos x) este bnpara In cos Xt prin transform.area

tntr-o Integrali de funqie :ra\1onali In argumentul L

.

~ R (sin :r;, cos :r;) dx

se tr.ndorma tntr-o integrala de tunctle ca\ionaHi in t.

B:templl!

1) Sa

Ie

ealeuleae
I = ( sina x t ...

+ eos

2. sin
%

dx.

Panem cos z: = i, sinl~

-

1 - F, sin

.:r;

dx = ~ dt~ ,i integrala se trandonna to

1- P +2 ~
1+

til = - In (1

+ t)B + -t 2

2i

+ C,

ded
-----~ . .. ·1 ~

sinl:r

+ COB

+ 2 sin %
%

de

=~

In (1

+ cos x)' + cos' x 2

cos x

+C

pentru orice interval care nu conttne punctele (2k 2) SA se ca1culeze

ft

+ 1) 7t.
..

1 ,,;;;;: (i

.10

. _ z dx cos
1
%

+ sin + sin! x

Pacem schimbarea de variabUa sin x = I. cos x dx

JI" iDtonalul [0, ;

J:

dl;

numitorul

nu se anuleasa

(1

ill

,I
.0

1 .•\1+I-tP=

('+1r +:
ill

=-

Y3

are tg

21

1'3
n

+. t j1 ,
0

1 =- 2 [ arc tgy3-arctg-

ya

Yi]
3

= -2 (~. -_ Va 3 - 6

'X) =
3

Vi

e}

Dad tunc\ia R (sin z, cos .x) este de lonna

R* (sin2:.t,. cosl:r,

5th:r cos x),

cu schimbarea de variabiUi tg x = t integrala ~ R (siu "" cos

x)

d" = ~R* (sin" e, 000" X. sin

co.

x)

do:

11Jteg14le

reductibile

1a i-nteQ1"Cle de lunctii de I.
t

rationale

73

se transfonrul

tntr-e lune\ie ra\ionabi

%

Avem tg z = I, sin

+ t1

cos

V1+P

;. dx· =

dt

1 + la

decl pentnI once interva1 care

Intervalele {; • ~} san

{k'" - ;.

DU

contine radacinile numitorului k'"

-i-}.
t.

lui R" interval continut In

In

integrala

se transforma

1 ---,.

l+P
In

-1-+~(I

1+ P ,

dl

.diel Jntr-o integraJii de funelle rationaIa

Observatie Pentru orl«

X,

['"t.

l'll

C (-

:.

:)

san (kl'< -;

, k7<
II,

+ :)
1

avern
,

r~R* (sinS
~."
B:2!tmpla

cosi.r,. sin x cos x) dz

= (" R* (

j'l

1
[:tl!t

+ t'

1 + 12

1 + p. 1

+ t2

dt

darn numitoru1 R* nu se anuleazi pe intervalul

x,),

Sa

Sf!

calcnleze

1-(
Avem cos" z
decl

J c.os" x + sin'

dx

+ sin' x cost

x
COSI X ..

+ sin'

x """ a x (sin

+ cos: x>" ~
dx

2 sinil!x cost x = 1 - 2 sin2.1:

I~

~1 -

sinl

cosJ: x
1

~.

dx

. 41

sinl2a:::
~ ~--

fa«m, substitutia tg 2x = t~ sin2 2% = dl

It
1+P

dz

=-

+ t:i!.

d1

1 = ~~

1_~_."..... 1+(1

.. 4~--'

+ l2:

_ 2( ) 3t'

dt

+ 4:

=-

322

.~

V3

arc tg -

V3" t + C..

Jlevenim la variabila

initiala

J cos"
d) Pentru
I.
DU Be

d3: sin" z + sin' x cos2

=
%

V33arc

tg

[Y23 tg 2X] + c.

integralele

= ~ cos" r

dr,

I.

= ~ sin" '" d",.

n numar natural, ci se p

fac transionniriJe

preeentate

anterior" deoare~p conduc la caleu1e complicate,

74
«dew

. c ..'

'lntegt'aia de/init4.. lntegrala

netie(initd

In ntodul urmAtor: Dacd n aU impar, n = 2m

+ t,

atuncl

cos"
.

eos1m :.t" cos x = (1 - sln:l x)'1& cos x =

k=O
m

'E (-ll~~ sio2t x cos x,

eosU x sin s ,

m-

sin" z = sintna x sin x = (1- eosl,x:)t1Isin

-decl

oX

'E (_l)k ~
k=O

.sins..t1 x dx =
.. ~ ])cd

~ (_l)k
~ 1:=0

C~ cos2k z sin. % dx

=~

1»

(-1)1+1 2k

1:...,0

+t

ttl

costt+1

or + C,

n t1II.t pflr, n = 2m, folositn fonnnlele lui Euler

81n"%
*

= (ef:l _

elude, dad dezvolUm sio" :1:=2-"'-1-1 [~

,i

2i

!_~)s..,

costm %

eCz (

+
2

t-~)2m

regrupim

termenil, ob\lnem

Q. c;:,. - c"''':' cos2:c + c"''':' cos 4", - . .. + (~1) m C"2Jn cos 2m.z] ,

·2·
!(lart.ea

cos'"

= 2-1111+1

[~cE. +
....m+l

~1

cos2x

C~:2 cos

(x

+ ~.~+ ci:

cos

2m~];
2mX] +. C

a doua poate Ii integrata imediat, deci

:-

COS

flJI

dx - - 1 d 1

2--

[em

2m Z

m+ + C2m 1 • sbt2x

+ r.m+2
l.i2m.

sin 4%

2
~

~. + ... + U2tn
•
+.

siD 2mX] + c,
m
L2J'li •

I... ) sn

z
.

=-

~m

[.......m t..2-lQ,

X-

t..2m,

sin 2:1: + 1

.....
~+2 2m

sin4x 2

+ (- t)

",,~m

siD

t) Pentru integralele

1m, n

= ~ eo...

r .In" r dr, m, n numere naturale,

se stabUesc formule de recurenta~ Avem

I.... ~ ~ cos..
:I: 5in"-1

z sin z dx ~ - ~ cosm x .io"-I;); d (cos xl

jJe care

integram prin pirti l~.

tJ

1 = - cos + sin,*-loX m+l·

+ n -1
m+l

~ cosm+~xsin'fi-!

dx..

Integrale

l'eductibile Ia ifl.tegrale de tunctii 1'afionule

Insa

decl
1m n.

=-

m+l

cosM+

sin"-l

n-t

m+l

1m. n -2

n-l

m+l·

1m '"

sau
1m. n = "_ 1

m+n

eosm+1 X sinA-1

n- 1

m+n

1m !'i-i

',.

care constitute formula de recurenta cantata.

Apliealii

sa

se arate cl pentru once numere naturale

m ~i p avern

1) ~" _ ... s: sln'''+l

2)

r
2T:

% dx

= 0;

eo.'~- I x oln'" '" dx

= 0;
= 0;
(2m) 1 (2p) f
(m

3) ~,. eos-+1

5in'..+1 x dx

4)

o ~

eos:2im .x sin2i.p

;t

dx =

+ p) 1 m 1 p I

4flt+p

n'

'"

Pentru (1) avem

-.1 daca Inlocuim In ultima lntegrala pe x cu '" 11 =

+x

obtinem

)0

(''C" C05~m

sin211+1 x dx

+ (_1)2Jl1+2:Z1+1

JU"

(~ c.os2ftl x sin:2p+l x dz

0;

pentru
"'

(2) se proeedeaza Is

In mod analog. Pentru (3) avem

x sin~:p-l x dx

,~

( 2n
.. 0

COS~-l

\2n: cos!!!r4-!
...

.t' sin'U.-t

x d (sin %)

II

san
13-

=~

(21t

(l-sin~

rf7!.-l

Sjll:!:JI-1

x d (sin z)

Ot

deoarcce primitiva

este un polinom numal In sinus care se anuleaza

pentru

0 fi 21C'.

__...... -----------------78 Pentru (4) observam

este pozitivaL FoJOIim formula de rccurenta

Imediat eO. est e

1

*' 0, df.oarece tunetta

stabiliU. la c}: ~ x
0

de sub semnu'l integral

12m~ ~p = ~. 2m

+ 2p

oos,",+t z sin':P-1

2m

2p - 1 2p lam. "2;P-1

d~1 2p-1
12JR,t 2p=

2m

+ 2p
2p -

lern.

"'.!P-2 •

12m• 2p-'2 =
" • • .. ..

2m
III

+ 2p
... •

3 -2
.. •

lli;fn

2P-.,

...

...

..

1<)
1

..m.

2~
-

1 2m

+ 2 1~"'••

._

1.3~5 . . . (2p ..-. 1) (2m

21U~2)) -

+
d)

2) (2m

+ 4) •••
2n;

(2m

2p)

12m••

pe Izt'R.e II obtinem

de Ia punetul 1

_ 2n

cT. _

:!m, 0 -

2~m. 2m -

(2m)! 2,m • m 1 m t

sau 1 ...
2

D'

= (2m+

(2p -

2) (2m

+ 4)

1) l! (2m) r ... (2m

+ 2p)

2n """

m 1 m! 211m

(m + p) ! m 1 p!

(2p) t (2m) 1

2. Integrate de fonelii hiperboliee

Be numese integrate de functii hi perbolice integralele

de forma

~R (sh x, ch x,
unde R (16,
'V,

Il") dx;

w)

este

funetde ra~ionalit de argumentele

u, e, w~

de integrali se transformii. intr... integrali o in argumentu) t priD Intermedful substitutiei e~.= t.

o astfel

de funetii rational

tntr-adevir

avem

e~ shx=-~ \

-1-~= + ,
1--

eh

[JJ

e~ + = --~2 e- - --- t 2
Z

t+-

~ dm

dt,

dx =-,
t

dl·

lntegrole

reductibile

la integrale de junef,ii

7'ationa~

77

jar integrala se transforma in

Observatie IntegraJa definita ,~ R (sh x, ch x, £f) dx

~-1

Be

transforma in

(In t~ R

Jln'1

(I- +. I +. t)~t
+
2 2

daca numitorol lui R nu se annleaza in intervalul inchis [In t1, In '2]' unde In ~ Zu In 12 = Xi·
;;::;=;

Ezemple 1) Sa se ealeu leze 1=

d;t ch x + 2sh x

+1
(
=

Daca punem e% = t obtinem I=

+-+
t

1 2 2 l--+2

d1 . -,

..

3tl

+ 2t

2dl

~1

3t - 1

+ C~

decl ch x

+ 2 sh :r + 1 = (1
, aem.o: dz

dx

_1

n () 3e'= + 3

3&1~ 1

+c
.

2) SA se ealculeze
I.

... 0

Pacem sehlmbarea de varlabUI

formA In
.v:.;~ ~.: '.

l=2_r

,rR.
b

+ be= Ut

, a b < O.
flttt

me-a! dx 1

du

m ... 1

au+-

. -; = ;;

,m
f.

du li lntegrala
du

derinita se trans-

.,1

u·+a

78
pentru

Integrala

deJirtitii. Integrala Mde/inita

ca

ali' '> 0 avem 1= ~;

V ~arctg~<m m;adarcts(e- V:)- aretgV fl

=

3. Integrale de functii iralionaie integralele al carer integrant contine variabiIa sub radical.. Vom prezenta mai JOB diverse cazuri cind astfe) de integrals se rednc la integrale de functii raponale. a) IntegraleIe de forma
dz, ml, n,. numere naturale, unde.R (ul! este 0 funetie 1'31ionala de argumentele "I, itz , ~.. , up' se tl'ansf~ In iJl.Ugrale de fnne1ii rationale daci .Iaeem substitntia !V ~ v, unde r este eel mai mie multiple eomun al numerelor nt, 'Its ,~ ., .,
x":.: •••. ,

Be nnmese integrale de functii irationale

J R, {iI'::. "I , ... «,J

(1:::)

n;.

tntr-adevir,

d.aca punem m

= t',

0btinem

unde

forma, in

817 821

••

~ ,8_p

sint numere naturale; cu da::= rt' ...... integrala se transl dt

r ~ R (t\

t",. .., t''') e:

dt,

care este
SA
Ie

integrala

de funetie rationaHi in t,

E :r. e m-p It
ealeufese

Dad

punem ::r = ", avem dx I=(

4l:!:dl ~i

)l+P

,3

4P ill = 4 (

j1+P

t'

. ell

t' ....t' - 1 + 1 = -1 1+(1 I+P t+tI

deei
-1 ~(1+~

+ tI _ t! +
+ -4:
i

J - -4

+ ,a - p + 1] dt =-

-4- arc tg t

.. P - -1 ~ 3

+ (l + C..

!
f
"

lnteg,.ale ,.eductibile Ja integTaZe de jUl1ctii jar dacA revenim la vanabila

Tationale

79

Observa~ii
oft
0

.X

~~

1) Integrals definita.

~: R(m::, m"::.,... , x::)

en ajutorul snbstitntiei
numerelor ~
t

dz

fJ.2, ... ",.

np, se transfonna. in

(IJ

= t',

unde r este eel mai mic multiplu eomun 31

1 ,

unde s,
buie

leaza. pe intervalnl
0

Xt r

t2 :::::: xt t' , daca

sa fie pozitivi
b) Integrala
It ~

2) Dac3 eel pntin unnl din numerele

inchis

[a;., xl]_

numitorul functiei rationale R nu se ann11.1

pentru ca valoarea integralei

este par, atunci a; ~i x2 tre-

sa fie rea-Hi.
dx,

[x, ax + b);: , (ax + b):: ,. .. , (ax + b) ::] + + +

lO

c;c

ex ,

ex

;;:

unde B (Ut V11 "I.,. 'VI) este-Iunetie rationalii de toate argumentele, se transformi In integrala de funelle rationaUi daca Iaeem substltutia
<0 ..

ax
ex
o ,,~

+ b _ -w - ,,~ +d
tntregi ~, n2,
~ .. ~ ,'1l~ ..

ooh

unde r este eel mal mie multiplu eomun al no~lor

_ 0

Intr-adevar,

en aceasta transformare Avem)

dx
= r (ad - be) tr-S (a - etr)1

dt

ax + b)~ _ , ~ r _ (
ex

lmi

m._0

till

+d

,_."'

(a~ + b)-;j; _
ex

mil

'I'ltp
?lop , _ -,
,t:&!

+d

Ii Integrala
, 0-

se transtorma ~ .. R
uP

in
0' ,

[dl" - d b, r .0 ~.

t·"].
0

r (~ .:__.t'"~l be)

(q-o_0elr)2

dt.

80

. Integ-Tala d.e/hN.t4. Ifttegra14

0

nedefinit4
82t
... .,

care este intregi ..

Integrala de funetie rationala in t, deoareee r, 8u

sp sint

Integrals defmita
=I ~
• ""1

..

R [ w.,

(ax
11."

ex

+d

bJ'

PI

, •.. ,

(ax + b)n1l' ] dx.

ex

rnp

+d

cu ajntornl substitutiel ax al nnmerelor

ex

'"'11n~iH'''·'

+ b = tr, +d

unde r este eel mai mic multiplu comun

se transforms in

unde

'I
ex

[axl + db] '. + eXI

t2

[ax. + db]' , + ex;:!

[xlt X!],
1lu •• A,

dacAl urmatoarele eonditdi sint Indeplinite 0:.) . numitorul lui R nu se snuleaza pe intervalul ~) Ole + d nu se anuleaza pe interva.lul [Xl' :ra], y) ax + b 0 daear eel put-in unul din numerele

+d

>

nil es te par.

Daca: e = 0, d = 1, obtinem integralele de forma

(

Observat;ie;

,R(:x,

(ax

...

+ b)Pl~ , .....
Ml

, (ax

+ b);;-)

Mp

dx
ell

care, conform celor de mai substitupia axb = if.

SUB,

se reduc la integrals de funetii rationale

Exemplu

sa

se ealeuleze
1=

~ tI(x + :;. ('"t'~avem

1)

Dad punem

x+t
;t~l
~-,

·X=

f40

+1

tf'-1

~- r =

'2

f4'-1

deel

.= 2

arc t8 I - In

t1+1

+c.

81

decl
( d% ~

) t/ (% + t)' (%

2 are tg

1)

V........
x1

..

z--+-1 - In

~:I;

+ 1- -

t/: -

t!:.:+l+Vx-l

+ c.

(J) Integl'alele de forma

I

= ~R (0:, Vao;l + b» + c)

do:,

(1)

"l
"~

:j "

"

und., R( u, ,,) este 0 Innetie rationalii. in argumentele u ~i v, se redue totdeanna la intfrtrale de fUDelii rationale in modul urmitor : cJ Pentru a > 0 se Iaee transfo:rmal'ea

Vaw' + bm + c ~
daci\ ridieam la patrat obtinem

va; + t;

""1

azt
deei
X=
b

+ bx +

(J =:;:

az2

+ 2 Y a :ct + t2
2YaP+
(b 2bt 2\fac

P-c , ~ 2 Vat

dm ~ -

dt

2. Vat)!

V ax' + b» + e = t + Y a
Iar integrala 1=2 care este
0

II - c
b-

V at

- yap + bt
b2

-c

VaJ
-

Ya ,

se transforma
~

in
-

..

R ( b"-

p- c
2

y~ , at

Vats + ht -

b - 2 at

Y"'

Ya ) "-Yal + lb
2

Vae dt

(b ~ 2 Vat)l

integrala de funetie rationala.

..

E~emplu

sa
I ""

se calculese (

Punem
zS

+X + 1 y %1 + X + 1 = t + x, deoarece
%

x'

d",

1. Avem

+ x + 1 = to. +
n

x"2

+ 2txJ
t

= ~(I -

p_ 1 ~ dx __ 2 _p

1 - 2t

+I 1

t d1,

(1 - 2C)'

1
~"

Y XS + x
"

-1- 1

d.
"

+ .:t = I + ·1~- P

1 " -12 2t

""" .

+I
dl

1 ~ 2t

~deet

1= 2
~~ ~:"',:""
.:.

(1 -

JP-

21. •

1 - 2l

-P

+t -

+ t - 1 dl = 2 C

=- In

1- t

(1 - 2t)'

) P~

i+l

........----------------82
san rew1tat valabll pentru oriee interval care nu co~tine originea. d~arecc:radica1ul este pozitiv pentru arlee :1"]1 iar numitorul se anoJeaza numai In punetul x :::;::;;: o.

Observat;ie Integrala definita.

~:: R(x,

Va:ts +b:v + c) dw, a>

0,

eu substltntds, Vau/' b» e = V4$ t se transforma intr-o integrala de funetie rationala

(it )'l

R(t) dt

unde ~ = yaxf bXt c - Va $u t2 = Vaa:;- + bX2 c - Va fV2 ~.i integraIa are sens daca pe intervalu1 [Xu X2,] expresia de sub radical este pozitiva, iar numitorul funetiei R (m, Vaxz b» + c) nu Be anuleaza,

E:r~mplu

Integrala

nn are sens, deoareee numitorul se anuleaza in punetuls integrare [-- 210 + 2}.

= -1

care apartlne intervalului

de

Daca a < 0 trinomul am! be c trebuie sa, aibit roo.acin.i reale pentm ca integrals (I) sa fie reali, deoarece, in caz eontrar, trinomul pietrind semnullui a, Va~2 be 0 este totdeanna imaginar,

+
=

ea)

In

ipoteza ei trinomul are radacinile reale am2+bw+c a(xC'L)(m- ~),

elf ~,

a <0"

se fBee transforEBarea
Vaw~

+ bs: + o = Va(x

- «)(m -~)

= t(x - a).

Avem a (::t - ~) ~ t'{z - Cl)

~
.

,..------_

Integt'ale

redu.ctibile

la integmle de juncfii

ratiollale

83

deei dx
Va (X LX.) (x ~ = t ($ - (l)
=

2t a (~ - ex)
(a (!)?

dt,

,i

t ( a~ -

a~P

(.((2

e<)

==:.

a ([3. a-

0:)

tS

integrala (1) se transforms (R

)
~

I'
...

in

a~ - (Xl: , a (~ - IX)
a-

t) . 2a (~ (a -

oc)

t dt
.

a - ft

12)2

care este

integrala

de functie ra tionalit.

Observ3lie Integrala definita

Jtt

(:tl tu». Va.v~+ b» + c) dx,

l

<0

in eonditiile precizate mai sus, se transtorma

in

Integrals definita obtinuta.-··are sens daca urrnatoarele conditti slnt iDdeplinite : Numitorul funetiei R nu se anuleaza pe intervalul [xu X2J· Daca a. < ~,eRte necesar ca [a;_, ma]c [a,. ~], deoareee numai in aeest caz radicalul yax! b» (J este real (a < 0)" c3) Dael a < 0 ~i c > 0 se po ate face ~i suhstit olio

¥ax2+bx+c
Extmplt 1) Sft se cal culeze

=tm+Vc ..

.-Avem a

<

O~c >·0, facem substitutla - xi'

V -r + x + 1 = tx +
x
=

1
=

+x +1=

t9x3

+ 2tx + 1;

1 - 21

+P

,.

dx

Ii - t -

(P
1

+ 1):1

dl

y_ r- + :t + 1 = i 1 -

l+P

2l

+ 1=

fI

(1+1

+ t +1

84
decl
I::::::a: ~ dad

Integral.

defitlitci.

lategndll

nedefinitd

P+ 1 -----+ 2 «(-I - +t 1)' 1) dl-- P +t +1 (P

-2

dI

,. P

+1

z: .....

2arctgt

+ C:

revenfm Is variabUa • obttnem

dx , --:;::====:;:;;:;;:;:=:::::::;--

...

y -xl + x + 1

=- 2 [Xl"

arc tg

Y-

zol

+X +1x

+C

pe otiee interval eontinut In intervalul

%1 =

11 unde
ridacinile

1~
2

Y5, x. = 1+ Vi sfnt
2

eeuatiel

r-

x~ t=

o.

2) SA se ealeuleze (

y-.r+3z-2 lr (x
t) (2 -

xdx

Numitoml

are riidAcinlle x = I, x = 2., deel Iacem snbstttutla

x) = t (x 1)

2-

P (x - 1),.

x=

2 1

+ 'S

l'(z-1)(2-;r;)=

tti2+P +
1

+P
P

:J

dx=

-21 dt (1

-1)~ 2\
] ...

+ P)t
t

1 + l!

Ii iDtegrala

se lransforma

In •1

2 ~1

+P
)

+ f41

+ t:
t

. (1

+ t2)i
di

21

dt

=-

(1 + t')1

+ l!

dt =

= _2

( 2 (1

+ [I) -~
+
12)!

= _ .. arc

tg t +

(1

r J

t· 2t ill
(1

+ l2)~

=Dad

3 arc tg l -

1 + t'l

+ c.

revenim la varlabila x avem

(V

zd" -xl + 3x - 2

=~

3 are tg

V
X

2:t' -

z1

Y-

Xl

+ 3x

+ C~

rezultat vaIabil pentru orice interval contmut In intervalul (1, 2).

3) lntegrala

): y xl -nu an lens, deoarece In Intervalul (1, 4):J

(3

+1
5x

+4
nu este def"mit.

(2, 3) integrantul

Integrale

Teductibile

U! integrate

de junctH

rationale

----~-.:= 8S

''II

d) Sint cazuri cind transformarile mai simple. fit) Integralele de forma

de mai sus se pot inlocui en altele

~R (x, Va2
...

x2) dx,.

en ,R (u, 11) funetie I'ationalii de u, 'V,. se lransiornlii rationalii de fnnetii trigonometriee daca faeem suhstlt
Ezemplu
2
.... 0

Intr-o intepala ulia x = a sin t..

Sa se calculeze

lia! -

~-.

dx

x!

ell substitutia
..
~'

1: =

a sin l~ d.r = a cos t dt integraIa se

transforma

In

'

,6
-

r.

~0

Ya' -

acostdl
at

stnt t -

\fi

dt = -.

1;

•Q

Am lual

determinarea

principal~
:J:

a lui t = arc sin"':". Rezultatul este acelasi pentru

a

oriee alta determinare

a fu nctiel arc sin ~ .

a

dJ Integralele de forma
~ ~(x,

y w'

~ a2) dx-

eu substitu1ia In ec . E~emp'u

3'}

=-

a ch t se translormi. in in1egrale de funetii rationale

sa

se ealcnleze

jY~-a'·
Avem
.t:

dr

ch I, dz = a sh I dt, dcci integrala se transf~rm;1 In

a sh t dt = Va ch' t - at

~ sau (

r,
•

dl = t

+C

) yr- ~

d.r

= arg ch"':"
a'! a

+c

= In (x

+ Y:r;J -

ail)

+ C.

___..... ------------.-----86
InteQ1"ala de/initio IntegTala nedefiflitd

ds) Integralele

de forma

~R(z,
en substitulia
Exemplu Sa se calcule ze ~

V x' + a
Punem x

dx

= a sh t se transformii in integrale de funetii rationale de e}~

1"xl + a'

dx.

a oil t, dx = a ch t

dt ; integrala

se

transforma

In

a~ =[sh t ch l 2

+ t) + C
a~

san

( V x! +~
)

dx = _!_ x

y a~ + X2 +

In (x

+ y;;2

a2)

+ C.

e) Integrale blneme. 0 inte9rallt de forma 1

= ~ x"'(ax"

+ »v dx,

(1)

unde m, n, p slnt numere rationale, a, b eonstante, se numeste 0 inte ... gralii. binoma. Daea fa-cern substitutia x = i unde e ~ste eel mai mic multiplu eomun al numilorilor lui m ~i 11--, obtinem [JJm = fni, x~~:=..:::: tsn, dx =.= S(~l dt
fJ ,

~i ~tegra~

se tl'anf;form~ in
B~

r: (a t" + bF rt

dl,

adiea tntr-o mtegrala de forma (I), unde de asta da.ta m ~insint intregi, deosreee em, 8n tP- 8 - 1 sint Intregi, Jda,i putem presupune in (1) ca n > O~ deoarece In caz eontrar putem aerie , ~ a:"(O:w'

+ b)P
I

da: = ~ w"'+·· (a

+ l.Hv-n).

dx

fi

-n

>0

daca n < O. In conelusie vom consldera integralele

=~ x" (axn
=:;

+ b)" dz·

cu m, " tntregi, ,n > 0 si p

.!.. ·
r

IntegTale

red~tibile

'" integ1'ole

de funqii

rationale

87

·t

Matematieianul rus Cebisev a amtat (in 1853) ca 0 integrala binoma se exprima eu ajutorul funetiilor elementare numai in urmatoan-lo trei cazuri : I) p :=::: lntreg, cind conform eelor de mai sus integrantul este 0 functie ra~ional~·~--~.:.,. ,_. . - q- ". m + 1" ... I~) P = = lntreg, m aceasta si tua tie so face sehim ba rea

de vari~bihl---~~. _>/ '....____

.'

7+
.:1"."..

n.

ax· + b = u·, x
dx = deci I

(u.:: T '
1

_r_(u
na

T -

b)R

1 -,-1

U,..-l

du,

:a ~(u. :: T u'· ([I' a__!'

,-,-,.

r
-

-I

1(,-1

dtl

cum r este intreg, urmeaza integral caste rationaliL

ca daea

+1
n

intreg, funetia de sub semnul

III)

=.!!...., ~ + 1 +.!.. = intreg. In aceasta ultima situatie

r
n r

fa.cem sehimbarea de variabila------- - ----- ~ .----+ b -_ u',

(lX
fi

I/

r-

I~l :1 <

sa

xn

de unde ohtinem
1

r dx = _-- ( u bn

-;;-1 )

u~-1 du,

____....... ----------------88 In1egrcda deji1l.itit Integrala -nedefinitd

..

deci 1=

fnHu~;0)

..

u.

(u'; 0) ,

e'; ar-I

1
u·-1du

sau

. "" :p oum. q, r sm t intr egI, urmeaza ... ea dacW" m a

A ~

de Bub semnul integral este rationaliL Obs e r v

+ 1 + -q = In reg, functia, int

r

at i e

IntegraJa definite

naJA, eu 1) 2)
S)

tn,

tl,

p, q intregi ,i n

0 se transforma intr-o transformiLrile de mai BUS, !}i integrala a~ b :;,. 0 pentru orice W E [tt1., x2], oar b ~ 0 pentru orioe WE [Xt, x2], 0 ~ [Xl., mil, tI.aca m < O.

>

+ +

integrala de funetie ratiotranstormata are sens daca. dam r este par, daca lj_ 0,

B~ezn.pr,

1) SA se caleuleze integrals
(l_X':!)S ~

zI
r

dx,
.-

m=-

"* n = a. q -= 3, r = 2 '"~
1~ ~

/m

+1 +~ q :.:..
/.-_.-.

= 0; ~ecl trebute sA. facem snbsUtu\ia .

"._''-

= u',

xS """

1 1

Zl

1-~ dx = - ~ (1 + ul) uti 2

a
z. 2udu.

ia.r Integrala

se transrerma In -

..

. I=-

..
.,,; -

(1

+ Ul)'

(t)1 + u'
1-

(1

+ ul) _.!_ udu = I

~ 1

+ uS

uf-

du =

U" -

1 1 du = _ l t+u -.

r J

(ul ......... _ ( 1) du

- ) 1 + u'

du

=u

u' _
8

arc tg u

+ c,

Integrale TeductihiIe Re.venind la varrabila

3

la integrale de futlctii

rationale

(1- x') ~

r'

dx ~ -,

Yt

.r -

-.
3

1 1 ~ x2
r

x3

V1 -

x~- arc tg

V1oX

,x2

+ C.

2) Sa se caleuleze

--

z
p

= __.5 ,.m +
2 n xJ

+p=
=

-2

+ 1 ~ -5· =
2 1
J-

3 (lntreg),

(Ieci

taeem sub stit utia

+a
xl

ull; x'2

tr
ul
-

s
dx

=-

a (uJ -

1)

2;

u du,. u1=

VS,

u2

¥'2 ,

=-

1 al

1
2:

52 (u

u"

lf du-

= -1 [ u
" at

2 + ~--~ t

3 u3

]V~ =-(Y5 - 1
Y2
a4
1

1 ¥2)+ -2 ( ~-~
at

~"_"3a.

[1 ¥2 - Y5 ' 1]
2 5

V5

Y2 "

1)

Aplilatii 1) Integralele de func\ii trigonometrice 1

= ~ $in"

., cos" ., dz,

m,n Intregi,
sin x

de transfonnl In iDtesraJe blllGm.e prin substitutia

""

tntr-adevlr

COl

== Y 1 - P; dz
I

-=

&

I-P

"

decl
,,-1

= ~ t'" (1 -

1')-2- dl

.:fI este
dacl

de tipuJ II
DI

(m; 1 = Intreg) dad

m este Impaqi de Upul I II (m;

+ R2

... tntres);

Ii n alnt &imultan

2) IntegraJele

pari sau Imparl. DacA n este impar integrals de fune\ll hiperbolice ~ sh"' '" eh" _'" dO; m,n Inu-g!,

este ra\lonaIi.

"~"triiDsformA ".'.:~-: .:.>..~.:._ . . L~~'~:~/(:

I . L!. ..

In integrale" btnome eo lubstitutta

sh

.1: ""'"

I.

__........----------------90

Integrala definita. lntegrala nedefinttd ~------~----~~--~~--~"--~, --~-----------------~"~"

Avem dx = "" dt

Vi

+P

,ch

x=

y 1 + P,
I

deei
~1-1

= , '"'(1 + ,,)---.--" dt
•

adicll de tipul precedent.

§ 7. INTEGRALE CARE DEPIND DE lJN PARAMETRU DERIVAR,EA SUB SEM::NUL INTEGRAL

..

1. Treeerea

13 Iimiti suh semnui integral de forma

l(y)

Integralele

= " fIx,
"a

1/) dx

sau, mai general,

de forma

J (y)

=,

(b(If)

f(x, y) dx

• a{1l)

se numesc "integl'a.le care depind de un parametru' ~i apar in mod eurent in aplieapii. Functia f(x, y) este definita pe 0 multime [a, b] x Y, unde Y este un interval C R1 ~i daca f(x, y) este integrabila pentl'u orice (z, Y) E [a, b]x Y, I(y) san J(y) sint functii definite pe Y. D e fin i 1i c. Fie f(m, y) 0 Iunetle detiniti pe X X Y ~i Yo un punet de acumulare allui Y eare poate sa apar!ina san sa DU apaJ'lina lui Y.. Fie g(m) = lim f(w, y) pentru o:riee a; E X. Spuncm ca /(w,1/) i i n de n if 0 existii. un Bumar 1](e:)
U

Sf~.. multimaa r m pe
>

X catre g(x) 0 astfel tneit avem

sa

" :- pentru daca

<8

orice numar

>

1 f(

e, y)
Yol

~ g( x) l

elaei

"
111 -

<

"Il(s)

orieore ar Ii

WE

X ..

ObserYatie

Fie f1l(~) un ~ir de functii definite pe multdmea X; dupa cum .,tinl, se spune ca "irul f~( x) este uniform convergent pe X eatre functia g(a:),
"

ImtegTale

caTe depind

de un- parametru.

DerivaTea

sub semnul integral

9i

daea, orieare ar fi t: > 0, exista un numar orice n > N(e:.) ~i oriee x E X sa avem

II (e:)

astfel inclt pent ru

I fn(X)

~ g(x)

I < s.

Daca Iusm Y = {I, 2, .. .}, adiea multimea numerelor naturale atunci definitia dat.a este echivalenta ell definitia convergentei unifo)'m~ la ~iruri de Iunctii. Sintem in masura acum sa dam urmatoarea teorema care ne da regula de inter'Vertire a operaliei de integrare cu Qperatia de trecere la lilldiii ~ Teo rem i. Fie f( e, y) 0 Iunetie delinita p.~ [a" b] x Y eontinua pe [a, b) oricare or Ii yE Y.. Daeii existi. g(x) = Ibn f(x, H)<: undo Yo este un punet de aeumulare -,g( x) pe [a, b}, atunci lim (~ f(x, y) dx
v4,..

al lui Y ~i da(~a f( e, J/) Hnde un i[ornl ~a're

=

Y-+Yi,I

Ja

. )0

(b (lim f(x, y)1 dx

If-tll..

= (~ g(x~)

Ja

dz.

Demonstratle. Functia g(x) daea consideram un ~ir arbitrar convergent catre Yo; ~iru1 de functii

este continua
Yq.E

pe [0,

bJ.

Intr-adevar,

Yl' Y2.'~··' Yu~···'

6 ~,

Y,

este uniform deei conform unei teoreme demonstrate la siruri uniform convergente de functii continue, functia limit-a g(x) ~_ste0 Iunctie continua pc [a, b]. :Fune,tia g(x) fiind continua pe [at b] este integra hila [a, b] ~i putem serie
,~ i(x,
~a

f(x, YI)' f(x, Y2)' ~ 1(x, Y'1I)'· •. convergent catre I( x, Yo) ~ g( x) pe [a, b],

y) dx - \" g(x) ax
~a

-< ," If(a:,

.a

y) - ·{/(x) 1 dx.

'-finind seama pentru orice numar

(~·af( e>

tindc uniform ca.tre !J( x) pe [a, b], deci 0 exista un n umar ~(E:) > 0 astfel incit sa a VI:'
x, y)

If(x,
.

y)._

g(x)

<

b-a

,..'

daca pentru orice .x

E

I Y-Yol <
[a, b], rezulta

1](E:)

ca <~,
daca 111 Yo I

~: jt», y) d:!) -~: g(x) d:!)

deei lim " f{X, y) d:!)~'
v ""11

<

"(I(e:),

•G

9(X) dx
.J4

= ~. [lim f(x, 1Il1 ax.

•

,.-"1"0

Teorema este demonstrata ..

92 Integ~ d~fini~~,__InteQ.,ala ~------~------~~~--~~

nedefi.ft-=-.i_td

~_

._~~

2. DeriV8l'e8 integralelor cUl'e dcpind de un parametru

..

IntegraJa definitd
[bell}

f(x, y) dx, 11 E [e, dJ.

...dun

reprezintiL 0 functie F(y) pe [c, d]; Sa vedem in ee eonditil F(y) este derivabili ~i cum. se ealculeaza F/(y). Rezultatul este eontinut in
continua en derivata partiaJa f;( w, y) eontinua pe Intervalul J == [IX, ~] x [c, d]. Daea funetiile a(y) ~i 6(y) definite pe [c, d] au derivate continue pe [e, d], iar eurhele (C:=:;:;a(y), x = b(y) se afla in I, atnnei funetia F(y) data de
0

urmitoarea 't eo I' e m a. Fie f(x, y)

functic

"

F(y)

=,

rlJ~'1l

f(x, l/) dm

... iI(V}

este d¥'rivohili pe [c, d] ~i

1"(y) =
W1

.G{,)

i1f(%, Y) 8g

dx

+ b'(y)f

[bIg), g] -

a'(y)f

[a(Y)1 Y]
;::=

(1)
b(yo)
= bo;

avem evident

Demonstra1i~.
F(y)

sa

notam a(y)
y) d~

= a,

b(y)

= b,

a(yu)

ao'

= )0. f(w,

r-

+ J.. /(re,

y) d~ - \. f(~, y) dz,

r·

1'(Yo) = ," f(w, Yo) dx,

deci
F(z) - F(Uol

.".
.

..

f(:I:J
~ ..

y) ~-

f(z, Yo)

dz

11- Yo

I,

r /(m,
I-

1/) dm-

Y - 98 ~..

Y - 11.

rf(aJ,
l...

1/) dx.

Si ne ocupim de fiecare integraJ.a din partea a dona, (I) Daca aplicam formula lui Lagrange, avem jn prima integrals
f(z, 11) II f(;Et

Yo)

=:

t;(a;, Yo

9'0

+ 6(y

Yo»,

·0

< a < 1,

deoarece /; eats continua pe 16 Functia /; fiind Qi uniform continua pe I nrmea.za ci pentru orice numar £ > 0 existi ,,(£) > 0 astfel incit .

f(z:J yl11 -

f(~ lI,) -. J.

f;(:n, 110)

== 1f;(a:,

'Yo + O(y - Yo» _. /;(x,

Yo)

I<

It··

l.ntll!Qrale

CaTe

depind

de un paTa.metru. DerivaTeo sub semnul integral

93

pentru orice lY - Yo!

< .,,( E)
/;(m,

~i orice
f(x, y) -

XE

[a", b], deci diferenta

"f(i,. yJ

II - Y.

,:

tinde uniform catre dente, avem

Yo) cind y --+

1/0J

ei,.
f(",

conform
g.} dx

teoremei preceg.)

......

Y - Yo a a rJ .. ..._tI'-Io1l'. -. b) tn a dona integrals din partea a dona aplieam formula mediei pentrn integrale, deci
,,-)ow. ft._ ......

lim ,'" ((x.

!I) - f(", !I.} dx =

Y - U,

'·'lim

f(x, 1/) -

= ~~. a f(x,

...

d.v.

g ~ g. ~

/(x, y) dx = b(!I;

-= :!10> f [b(yo) + &(b

y) dx

(y) -, b(yo», y] -

~i la limita

0btinem

lim

v-+... Y -

y.l.

(b

f(x,

b'(yo)

[b(yo),

Yo]; pe [lX, ~] X

deoarece b este derivabils Aoola~i rezultat dona, anume

X [c, d], iar 1/oE [0, a] ..

pe [c, d], f(x, y]

este continua

il obtinem ~i pentru a treia integrala din partes a.

Rezultatele obtinute sint adevarate pentru orice punet Yo (de aeumulare) al intervalului [e, d]. Teorema este demonstrata. Observatii 1) naca a ~i b sint constante, atunci formula. de derivare ia forma
y) dx =

simpla
F' (y)

= _~.J& f( x,
dg)a

,6

i1 ((.x, y) ..do y

dx

numlta iji "formula de derivare sub semnul tntegral". 2) Daea aplieam formula de derivate (1) integralei nedefinite

~:f(t) dt avem
-l
:

f''t/"
~G-

J(t) dt = f(1I}

~.:

~ ..~.
I ••

dy

~~j" :
'-.:"

"rezultat obtinut anterior ..

"'
~. " ~""

94

lntegrala

definitii. IRtegulcr. nedefinitd

3. Exemple de in~rale definite ealeolate priD derivare sub semnul integral Prin derivate sub semnul integral Be pot calcula integrals definite, dupa cum se va vedea din exemplele ee urmeaza, Daca funetia de sub semnul integral nu depinde de nici un parametru, putem introduce'un parametru, urmind ea In rezultatul final sarI inlitura.m. 1) Si derivam integrala
F( a)

== (~
,

dx
x1!:

... 0

+ a'1,

= _!_ are tg ..::.

a
a

in raport en parametrnl

a:

aveln de asenaenea
--arc tg --a2; a

.t

1
a

Xi

+ a::l

deci

fonnuli obtinnti anterior Ia A, cap. I, § ·5, al, 2. 2) Se cunoaste F(a, b) :;;;;;;;: (1t

..'-0 a +
dx

dx _ b cos x

Ya2;~' a> b >

0 ..

sa

se deduca

lt

, ~o (a

+ b cos X)':!i·

(1t
~o (a

cos x dx

+ b cos x)~ •

deci

'~tegtale

COTt

depin.d

"de

un paTanutnt'- DeriV4rea

sub· semnul integral

9.30

In

mod

asemanator avem fi
(. -~ P' !la, b) _

,n-

cos x dx
(a

.0

+ b cos %)1
7t

-1t

b( a- b2)- ~ 2: ~

deei

I.~ ••

3)

sa

)0 (a + b cos x):t
se ealculeze
F(a) = f.ln

(n

cos·x dx

=_

b(aS _ b2)

-:

(1 + a cosx) de, -1 < a

< 1..

Derivam in raport cu a
F~(a)
I.

= (1t
Jo

1 + a cos x

cos x

dw.

Avem
("" ~o 1

i .! .:

+ a cos x

cos

dx

_!_ (it
a ~o

1- t

1 + a cos .x

+ a cos x

d.x

= ..::. _

2_
a

)0 1 + a cos x

r~

dx

~ daea folosim datele de la exercitiul precedent, F (a) =~--.

I

n: a

,-1C'.

Vl In a

a'l

,
1
2

deci
F( a)
BaU

= 7t
~

da
~ a

1'1:

..

V 1.-

da

a2.

;::::=

7t

+~ In 1+ Y 1 -- .. a2. y t-- a 2 'l't'

+0

F(a) = reIn (1 Vl-aZ) C. Observam din enunt caF(a) = 0, prin urmare determinam eonstanta

arbitrara

punind

aceaata eonditie ; avem = 7t In 2 + C, 0 = - 1t In 2

\21: In (1
.. 0

+ a cos
2

x)dx

=
4:)

7t

1 + VI - at In __:_____:__.~-

'Yariape a seetiunfi unei bare, care, sub aetiunea unei forte F (j

.... ~ -!_ ••

Sa se gasea,sca legea de
sale,

.~f/ ~,.....
.._.~ ..
~"F- •••

.... ~~~:~ ...... -.:. )...

-e .:~~~~

..f' '

.:

-(fig. 16)~

sa fie un solid de egala rezistenta (rezistenta in orice seetiune sa fie aeeeusl)

ti a greuta~ii

1
Fig. 16•

~ .. ....
._

,.

naci y este greutatea specifica a materialului tntr ..o seejlune oareeare avem
e-

n = F + \:11 y 11 dx,
0

~o

nude a = OODst. Derivind in raport en m obtinem

(J-"=y
dO
dx

san
deci

n,

-=-dz

dO

0'

n = De e" ,
care ne di leges de varialie a sectiunii, Dacs presupunem sectiunea culara. avem
prin urmare

-::t

err-

DE FUNOTII .. INTEGBAREA PRIN DEZVOLTABE IN SERlE

SERIILOR 16 Integrarea termen en termen

§ 8. INTEGRABEA

a ,iI'urilor de funetii Teo :r e m i .. Fie iu fl' ~ tis, . .. un ~ir de lune'U eontiuue de"finite pe un inte"al [e, b]. Daei ~irul (In) este uniform eoo,,-ergent pe [a, b] ei.tre 0 lunetie f atunei
A ••

):/.(W)dX

=~:~

I;

(w)] dx -

~:/(W)

dz.

Demenstratie, ~Hrul (in) fiind uniform convergent pe [a, b] citra funcFa j, stunei pentrn orice numar £. > 0 existA un numar N (~)astfel incit pentru orice n > N [e) avern

[I. (m) - I(a:) , < e

(1)

IntegraT~a ~eriiloT de

funC1ii. IntegTru·ell

p"tn

dezvoltare

in

seri~

97

oricare ar fi ZE [a, b] .. Funetiile [« ~ deci putem aerie

f fiind continue If.(x)

-f(~)

sint integrabile

I~:

'

f. ($) dm -

~ f(al)

dm ~~:

I dx.

fi_nind seams de (1) avem

(m)dm (aI) dx

~:f. ~:f .
lim
-n~QOo

"i
< E(b - a), daca n>
== (t f(x)

N (e),

deei

(b f. (m)dz )a

).

dw.

Exemplu ~irul de funetil

[« (x)
=

cos n x definit pe lOt re] este uniform convergent pe [0-, 7'C')

n
'

catre tunetla (x)

Avem ~
1

\2
!t'

== o.
cos n
:Il'

n·~0

dx = - sin n x
~
.

~
0

1 n7'C' = - sin .....,.. OJctnd n ~ ~ 2

00.

2. Integrarea termen CD termen

~.,:~: ..,
.):..
.

a seriilor de funetii • Teo rem 3. Fie

11 + i2 + ... + f + .....
n

o serie de lunelli continue pe aeelasi interval [a, b]. Daca seria este uniform convergenta pe intervalul [a, b] ~i are snma j, atunei
~;,.~ ... .)
1·..

.»(X)

dx

~:fl (x) dx + ~>I(X) dm + ... + ~:f"(e) dx + .. ·

8. (x)

Demunstratle. Avem f(x}

= Sa (31) + R; (w), unde ==/1 (x) +fl(W) + ... +/o(X)

l.

functille date iI' 12' ..... .I, ... fJi funcyia suma f fiind continue pe inter" valul [(I., b] slnt integra bile pe [a, b], deci pntem aerie
~: f(a;) dx
.
i· ..
~~. -

••

r"4· •

!.'. :;.:
I

.";":'

=~:

So. (x) dx

+ ~: . R

(x) dx

r , ·.1

',( .. :
..--

.~ -,

98

ltttegt'ala definitd. Integrala lledefinita·

sau

seria data fiind ins§, uniform eonvergente pe [a, b] nrmeaza ca pentru orice numar s > 0 existS. un numar N (e) asttel incit pentrn n > N (e:) iii oriee !t E [a, b] avem

deci putem serie

ljI
ft··· :.:

.,

~/(a;) dx -

.~J/da;)x d

b··

,- .

<

l:

.,4

dx

0;:

(b - a.J

sau

Teorema este demonstrata.

o b s erv

a. tii

integrare S..

tnra, en seriile de functii ~i se poate enunta, pe Bernt, rn modul urmator : ,,0 serie uniform convergenta de func\ii continue poate fi integrata termen en term en " pe Intervalnl de convergenta uniforma. 2) Tot din teorema demonstrata rezulti ca" pentrn serille uniform eonvergente, operapa de surna ~.:poate fi intervertita cu opera tia de

1) Teorema demonstra

ta

este a tTeia teoY8'1»a fundamentaJii.

in lega-

a unei sent de functii, ci mnljdmea de convergenti

E%emple 1) Seria trlgonomet.rlcA
f(:I:)
=1

3) Teorema serve~te nu numai pentru caleulul integraJei definite

tP a. primitivelor
unilorm~
a,

pe oriee interval oontinut in seriei considerate ..

eos e
11

ces2z 2-

n;% + ... + cos 1 + ...

este unUorm convergentA pentru orlce :a: E R, dec1

IntegraTea

seriiloT

de 1unctii. Integrarea

pTin

dezvoltare

in

se1'ie

99

2) Seria de functi1
i 1

+ :t + X2 + ... +
orlee
.

xn

+ ~..
1

este uniform convergenU avem

dx
_

pentrn
. x.x' 1

Ix r < 1
a:;ftI

§oi

are suma --~

l-x

deci pentrn

I q; 1 < 1

~ l-x

--

,.

+ - + - + ... + - + .. ~=- 2 n

In (1 -

x)

+ c'

pentru

= 0)

C::::::II' C'. decl In (1 - 3:) ~ --

a::v
1

- --- -

•••

--

xn.
n

•••

I a:: I <

1.

3.. Integrarea seriilor de puteri

Teo rem

a.. Fie

f(x)

o serie de pute:ri en raza inehis [a·, b] c (-R,. R), seria de puteri poate Il integrata termen ell te:rmen ~i

= ao + ~ ill + ... + a1l.x" + ·~ · de.eonv~rgentli R # o. Pentru orice interval

Demenstratie, 0 serie de puteri este uniform convergenta pe oriee interval tnchis I eontinut in intervalul de convergen~a ( - R, R), deci conform teoremei precedente poate fi integrata termen eli termen pe I~
Aplica,ii
1) Formula d5. perioada unei osci1alii complete osciltnd tn vtd, este care ne de amp1i~udine
IX,

a unui

p_endul matematie,

(1)

nnde. I este lunglmea pendululul, 9 aceeleratla gravttatiei~ ~i liS ra1izat, decl

=s

sin2

!!:....
2

Se cere

sa se desgene-

-~'YOlte T In serle dupA puterile lut k. Deoarece kZ < 1, putem folosi formula btnomulul

(1 - ~ sin' 0) s

--

-=

1 + -~ kt sinl 2
LMJ

1 3a + _:_k' sin'" 6 + ...

1.4 6

....+

1. 3. 5 . . . (2n - 1)
2.4.6 ~.. 2n

~-SID
•

1ft,

+ ....

........----------------~100
de unde lntegrala defi1l.ita.. lntegrala n.edefinitd .

avem
n:

;Ell

I (B (
;

Jo

1 + "2

u;
K"'

SlD

• I;

1.3 ,A 2. 4: 11.:-

SID

4 '" +
V

••

.... 111+

1- 3.5 . . . (2n - 1) kU SlD.• 2.4.6 ... 2n

a + ••• ) dB

sau
T deoareee

4:

~.-

x(

1+

Jc2 - + 1'1.3' 4

2'.4'

11.4 iC

+ ... +

1. 3. 5 .•

(2n -

t)

2.4.6 ... 2n

)2

oil:

Lt-

.....

r
,

slnf;fi 6 d = 1.3. 5 .• . (an - 1)

2.4.6 ..• 2n
0

._.
2

1t' .

~·o

Dad In (1) facem substltutla sin

a=

Xt

aJungem la
dx

integral! ellptieli

==

4:

I [1
-; ,.
•0

V (1 _

XS) (1 - k' x2)

In general se numesc inlegrale eiipttee, Integralele ~ 11 (".

IlDde

de forma

Y P (x»

dx

R (a, D) este 0 funetie ra\ionalA de u .p. D,. iar P (x) este un polinom de gradul 3 sau 4. Prlo transfonnliri convenablle ele 56 reduc la urmatoarele trel tipuri

el1ptlee

CII subsUtopa
(

sin
dO

f}

x, ohttnem

urmatoarele

forme trlgenometrice

ale integralelor

) y1 -

lei sln1 a

,(

y1_

ki sinz 0

de,.

r J

(1

de . 2 n sin' U) Y 1 - k 3in! 6

Exemple 1) Sl se caleuleze

(1

)0 VI + ~.
••.

dx

Folosim de.zvoltarea 1n serle de puteri (1

xl)

-! = 1 _
.

z'
2

+ 1. 3 z$ _
2..4

+ (_1)R

1.3. 5 . .. (2n - 1) x'D 2.3.6 ... 2n

+ .__

Metode !lpt'"oxim4ti!'e

de integTaTe-

101

Pentru 0
1

-<

%"

1, putem integra termen ell termen

1

~;,
i

o y 1 +zt. ~ 2) S'

dxli" 3 :-;:-::::;;;;;~=1--+-·--

2·5

2·4 9
dz.

... +(-1)

fa

1·3•5 . . . (2n -

1)

2·4. 6 . . . 2n

4n

+1

+.".

lie

ealenleze ~ r"

Folosim dezvoItarea In sene

e,-z2 =

1- -

x'

1!

+ - - - + ... + (-I)'*'
21 31

xl

xl

.-

1A

nl

+ ...

~a1abiJA pentru x E R. deci

e-olP dx = C +
~

- -%

Xl

1 !3

+-

XS

2 15

- ... + (-1)"'

. ---n 1 (2n

:_tP+l

+ 1)

+ ...

pentru

;I:

E R.

§ 9.. METODE APROXIMATlVE

DE INTEGRARE

1. Determinarea grafiea a unei fnnetii primiti\Tc

I. Prima m.etodit

prin expresia ei anaJitica, ci prin graficu1 sau provenind de 131 date expe .. rimentale san de la un aparat de tnregistrare, putem obtine graficul unei primitive a functiei f (x), (in ipoteza ci J (m) admite primitive), 11' (a:)

Daea

funetla de integrat

f (x)

nu ne este datA.

=~:
.G

f(a:)

dw,

. care treee prin punctul (a, 0) in modnl urmator. Fie y = f (e) graficul . dat (fig~ 17); determinam prin punete ~i tangente graficul primitivei
y~

,2: f (x)

dx

care trece prin punctul (a, 0), linind seams'

1) pentru x = 0, y = 0; . . 2) in punetele a; pentru .care J (x) == 0, functla y = F ($) are un extremum, tangents Ia graficu1lui 1i' (m) fiind paraleJA en axa 03); . 3) ordonata tntr .. n punet b, Yb = f (b), represinta panta tangentei u la curbs 11 = F (w) in pnnctul de abscis& b;

ea

102

In.tegmIa definita. IntegTaIa nedefinittl

y" ;:= F (b) se obtine evaluind aria, (en semnul ei) cuprinsi intre curbs, y = f (x), axa Ow fP. paralele 1a ax&. Oy in punctele '"= a a;:= b (se lucreaza pe hirtie milimetrica), 4) ordcnats

,f

grale y

un maxim, deoareee f (m) trece de la valori pozitive la valori negative.

F (m), preeum ~ tangentele Ia eurba integraIa in punctele obtinute .. Fe fignra 17 se pot urmari etapele de mal sus. tn punctul B (~, 0), (Zt) = 0, deci in pnnetul B, (~, 1J' (~))t Jl' (e) are un extremum, annme

in modul

aeesta putem avea oricite puncte dorim ale curbei inte-

Fig. 17

sint puncte de extremnm pentru y = f (e), deci /1 (~) = 0, I" (~)= 0 stnt punete (~, F"(~)) de inflexiune pentru 4 primitiva y = F (x), deoarece /' (~) == B" (t:) = 0 ~i F"I (~)=1= o. H. Metoda a do'Ua~ a) .A.ceasta metodA se bazeaza. pe construetia primitivelor func~iei in trepte : tn fine, punctele

11= f (m) situatl

In punctul 01 (X2' 0) primitiva taie axa Ox, deoarece aria euprinsa mtre paralelele x = a, $ = $1 FP- curbs, y = f ($) situati deasupra axei 0((; este egaJi\ en aria cuprlnsa tntre paralelele w = 0, (,(; = Wi ~i curbs

sub axa Om.

r: care

.:

.:ly:-:. · ;n-:~ ;~~.,

=

(x)

Yo ,0

'!Ii

<. W < Xl ~ m<

$2