LUCRARE DE DISERTATIE CONTABILITATEA SI CONTROLUL DECONTARILOR CU SALARIATII

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR ELITEC - SCOALA ECONOMICPOSTUNIVERSITAR SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI AUDIT-ID

LUCRARE DE DISERTATIE
Iasi, februarie 2007

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI FACULTATEA AFACERILOR DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA

ELITEC - SCOALA ECONOMICPOSTUNIVERSITAR SPECIALIZAREA : CONTABILITATE SI AUDIT-ID

CONTABILITATEA SI CONTROLUL DECONTARILOR CU SALARIATII

Iasi, februarie 2007

Capitolul 1. Notiuni generale privind salarizarea

1.1.

Aspecte juridice privind raporturile de munca

Aspectele juridice privind raporturile de munca sunt stabilite prin cotractul colectiv de munca si,respectiv, prin contractele individuale de munca. Codul Munciireprezinta legea fundamentala pentru organizarea relatiilor de munca si contine prevederi minimale cu privire la drepturile si obligatiile angajatilor si ale angajatorilor, si la relatiile dintre acestia. Cu alte cuvinte, nu se pot stabili alte prevederi de nici o natura, la nici un nivel,care sa le diminueze pe acestea. Conform Codului Muncii, contractul individual de munca este contractul n temeiul caruia o persoana fizica,denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, n schimbul unei remuneratii denumite salariu. Pentru munca prestat, fiecare salariat are dreptul la un salariu n bani convenit la ncheierea contractului de munc. Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri. Plata salariului se face fie o data pe luna, fie chenzinal naintea oricror alte obligatii bnesti ale societatii . [1] Contractul colectiv de munca cuprinde drepturile si obligatiile reciproce ale partilor n stabilirea conditiilor de munca si de salarizare si a prioritatilor profesionale specifice societatii, urmarind n principal urmatoarele aspecte: a) timpul de munca si odihna; b) salarizarea si alte drepturi banesti; c) conditiile de munca si protectia muncii; d) contractul individual de munca; e) formarea si perfectionarea profesional; f) raspunderea disciplinar. De asemenea, prin contractul colectiv de munca este stabilita repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii la 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. Conform Codului Muncii, durata maxim legal a timpului de munc nu poate depsi 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele suplimentare. In plus salariatii au dreptul n fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit, de minim 20 zile de lucratoare.

Concediul de odihn poate fi fractionat, la cererea salariatului, cu conditia ca una dintre fractiuni s nu fie mai mic de 15 zile lucrtoare. Pentru perioada concediului de odihn, salariatul beneficiaz de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mic dect valoarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv. Indemnizatia de concediu de odihn se calculeaz n raport cu numrul de zile de concediu, nmultite cu media zilnic a salariului de baz, sporului de vechime si, dup caz, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate mpreun, corespunztoare fiecrei luni calendaristice n care este efectuat concediul si se plteste cu 5 zile lucratoare nainte de plecarea n concediu. Dintre premiile de care pot beneficia salariatii amintim: a) premii oferite de angajator n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase n limitele stabilite prin normele legale in vigoare; b) premii sau cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie n limitele stabilite prin normele legale in vigoare; c) pentru salariatii care au domiciliul n alta localitate dect sediul societatii se acorda o suma de bani echivalenta cu contravaloarea biletelor de transport dus-intors pentru traseul extern; d) pentru salariatii unitatii sunt suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament si odihna recuperatorie n statiunile balneoclimaterice, n care este inclus si transportul pe calea ferata (tren personal, clasa a II-a). n afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii pot beneficia si de urmatoarele ajutoare: 1. n cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar pe unitate; 2. daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident n legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii de baza; diferenta de 2 salarii se va plati dupa stabilirea, n conditiile legii, a cauzei decesului; 3. un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza; 4. un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate n ntretinerea salariatului.

Aceste sume de bani nu se iau n calcul la stabilirea salariului net.[2] Conform Codului Muncii,angajatorul este obligat sa asigure fiecarui salariat plata unui salariu minim brut pe tara. Nivelul sau se stabileste prin hotarre a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. n cazul n care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Tot n acest sens, trebuie precizat ca angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Salariul se plateste n bani cel putin o data pe luna, la data stabilita n contractul individual de munca, n contractul colectiv de munca aplicabil sau n regulamentul intern, dupa caz. De asemenea, plata salariului se poate face de doua ori pe luna, prin plata avansului si a lichidarii. Plata salariului se poate efectua prin virament ntr-un cont bancar, n cazul n care aceasta modalitate este prevazuta n contractul colectiv de munca aplicabil. Plata n natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta expres n contractul colectiv de munca aplicabil sau n contractul individual de munca. [3] Salariul se plateste direct titularului sau persoanei mputernicite de acesta. n caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pna la data decesului sunt platite, n ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, n conditiile dreptului comun.[4] Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul ndreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator n aceleasi conditii si termene ca n cazul actelor contabile, conform legii. [5]

1.2. Tipuri de remunerare a muncii

Tipurile de remunerare a muncii reprezinta modalitati de evaluare si de determinare a muncii salariatilor si a rezultatelor acestora precum si a salariului ce li se cuvine. Exista mai multe tipuri de salarizare, dupa cum urmeaza: 1) Salarizarea dupa timpul lucrat, (n regie)

Personalul ncadrat n aceasta forma este platit dupa timpul lucrat fara a se tine seama de cantitatea sau calitatea muncii depuse. Salariul tarifar se stabileste pe ora, iar cel efectiv se obtine nmultind numarul orelor lucrate ntr-o luna cu salariul orar. O anumita cantitate si calitate a rezultatelor muncii sunt subntelese pentru ca ele au fost luate n calcul la ncadrarea personalului pe posturi si trepte de salarizare. Este o forma de salarizare simpla de aplicat, potrivita situatiilor n care rezultatele muncii nu pot fi evaluate cu suficienta exactitate sau nu depind de efortul lucratorului. Trebuie de ramarcat ca aceasta forma de salarizare prezinta dezavantajul ca nu stimuleaza si nu conduce la cresterea productivitatii muncii. 2) Salarizarea n acord direct (pe bucata)

n acest caz, salariul efectiv se calculeaza n functie de rezultatele obtinute, nmultind salariul stabilit pentru unitatea de produs cu volumul productiei. n cazul comertului se poate aplica prin stabilirea unui procent din desfacerea realizata, salariul efectiv obtinndu-se nmutind acest procent cu vnzarea efectuata ntr-o luna. Acest tip de 20520p158u remunerare prezinta cteva avantaje, printre care putem enumera: cresterea productivitatii muncii, genereaza sentimentul de echitate si se aplica foarte bine pentru munca n afara unitatii, la domiciliu. Practica a evidentiat si cteva dezavantaje, cum ar fi faptul ca angajatul poate ajunge la surmenaj,n dorinta de a cstiga ct mai mult, pot aparea situatii conflictuale cu conducerea privind evaluarea si recunoasterea volumului rezultatelor, solicita o activitate laborioasa de stabilire a salariului normat pe unitatea de produs pentru toate produsele sau operatiile si de adaptare continua a normei si nu se garanteaza un salariu minim. 3) Salarizarea combinata (cu prime) Astfel,

Incearca sa combine avantajele formelor anterior prezentate. salariul efectiv se compune din doua parti: a) salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat;

b) o remunerare variabila a randamentului sau performantelor, si care se adauga salariului de baza (n general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). Cele mai uzuale prime sunt: - prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea patrunderii componentelor cu probleme de calitate in produsul finit); - prime de vnzare (pentru depasiri ale valorii normate a vnzarilor);

- prime pentru munca n conditii speciale. 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) Este o forma de acord aplicata la volumul total al rezultatelor unei echipe. Se negociaza cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect, n conditiile n care acesta poate fi marit sau diminuat si regula de repartizare pe membrii echipei. Acest tip stimuleaza cooperarea n munca, reduce conflictele si competitia ntre indivizi, elimina efectele negative ale absenteismului. Formula este cunoscuta ca si acordul global. 5) Participarea salariatilor la rezultatele ntreprinderii

Este o formula suplimentara care stimuleaza ntreg personalul, mareste atasamentul fata de ntreprindere si preocuparea pentru perfectionarea activitatii. Se poate calcula si aloca un fond pentru suplimentarea salariilor, n functie de beneficiul obtinut, de cresterea productivitatii muncii si de cresterea capitalului prin surse proprii. Se pot distribui, de asemenea, un numar de actiuni ale ntreprinderii cu titlu gratuit salariatilor. [6]

Capitolul 2.

Contributii sociale privind salariile

Suma de bani pe care o ridica lunar salariatul este salariul net. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata si calculata conform sistemului de salarizare si formelor aplicate este salariul brut , mai mare dect cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor retineri efectuate conform legii. ntreprinderea, la rndul ei, are de achitat o serie de contributii si taxe. Aceste contributii se mpart n doua categorii: contributii ale angajatorului si contributii ale angajatului. La rndul lor, aceste contributii se clasifica dupa nivelul cotei de participare dupa cum urmeaza:
Tabelul nr.1 Tipuri de contributii

Nr .

Denumire contributie

Cine suporta

Mod de calcul

crt . 1 Contributia la asigurarile sociale

Angajat 9,5% * salariu brut Angajato 19,50% * fond de salarii r

2 Contributia la fondul de Angajat somaj Angajato r 3 Contributia la Angajat asigurarile sociale de Angajato sanatate r 4 Contributia pentru Angajat concedii si indemnizatii Angajato r 5 Contributia pentru Angajat accident si boli Angajato profesionale r 6 Comision ITM Angajat Angajato r 7 Impozit pe salariu Angajat

1% * salariu tarifar 2% * fond de salarii 6,5% * salariu brut 7% * fond de salarii Nu exista 0,85% * fond de salarii Nu exista 0,4% - 3,6% *fondul brut de salarii Nu exista 0,75% * fond de salarii

Conform grilei de impozitare Angajato Nu exista r

2.1. Contributia la asigurarile sociale

Temeiul legal al asigurarilor sociale l reprezinta Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale impreuna cu modificarile sale ulterioare. Conform acestei legi, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. n sistemul public, dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu, fac parte: 1. persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici; 2. persoanele care si desfasoara activitatea n functii elective sau care sunt numite n cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti; 3. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj;

4. persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute, si care se afla n una dintre situatiile urmatoare: -asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; -administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de management; -membri ai asociatiei familiale; -persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; -persoane angajate n institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; -alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. n sistemul public, din rndul contribuabililor fac parte: -asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; -angajatorii; -Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj. de Munca care

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate n functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale. Locurile de munca n conditii deosebitereprezinta acele locuri care, n mod permanent sau n anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc. Criteriile si metodologia de ncadrare a locurilor de munca n conditii deosebite se stabilesc prin hotarre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerul Sanatatii si Familiei. Conform Legii 19/2000, locurile de munca n conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, n cazul n care nu se ncheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit, iar avizul Inspectoratului Teritorial de Munca este obligatoriu pentru ncadrarea locurilor de munca n conditii deosebite. Locurile de munca n conditii speciale sunt cele din:

-unitatile miniere, pentru personalul care si desfasoara activitatea n subteran cel putin 50% din timpul normal de munca n luna respectiva; -activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii; -aviatia civila, pentru personalul navigant; -activitatea artistica desfasurata n profesiile numite n mod expres prin lege. n ceea ce priveste metodologia si criteriile de ncadrare a persoanelor n locuri de munca n conditii speciale, acestea se stabilesc prin Hotarre de Guvern, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familliei. Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori reprezinta diferenta dintre nivelul cotelor de contributii de asigurari sociale stabilite diferentiat, n functie de conditiile de munca, prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat, si nivelul cotei contributiei individuale de asigurari sociale. Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2007 cotele de contributie de asigurari sociale sunt stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale nr.487/2006 astfel: a) b) c) pentru conditii normale de munca - 29%; pentru conditii deosebite de munca - 34%; pentru conditii speciale de munca - 39%.

Nivelul acestor cote de contributie au evoluat n timp astfel:

Tabelul nr.2 Evolutia cotelor contributiei la asigurarile sociale pe conditii de munca

Nr.cr t. 1. 2. 3. 4. 5.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Conditii normale

Conditii deosebite 34,0 31,5 29,5 30,0 29,0

Conditii speciale 39,0 36,5 34,5 35,0 34,0

44,0 41,5 39,5 40,0 39,0

Baza de calcul a contributiei pentru angajat este totalul venitului realizat de angajat, dar nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie, care este de 1270 RON pentru anul 2007. Baza de calcul pentru angajator este plafonata la nr. mediu asigurati * 5 salarii medii brute pe economie. Cota contributiei angajatorului se determina prin deducerea cotei de contributiei angajatului din cota corespunzatoare fiecarei conditii de munca. Cotele de contributie au evoluat astfel:
Tabelul nr. 3 Evolutia cotelor contributiei la asigurarile sociale ale angajatilor si angajatorilor

Nr . crt . 4. 5. 6. 7. 8.

Anul

Cota contributie angajat 9,5% 9,5% 9,5% 9,5% 9,5%

Cota contributie angajator Conditii normale 34% 31,5% 31,5% 20,5% 19,5% Conditii speciale 39% 36,5% 36,5% 25,5% 24,5% Conditii deosebite 44% 41,5% 41,5% 35,5% 29,5%

2003 2004 2005 2006 2007

Observatie: 1). Baza de calcul a contributiei din partea angajatorului nu poate fi mai mare dect produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute (6350 RON). 2). De la 1 ianuarie 2006 se calculeaza o contributie pentru concedii si indemnizatii datorata de catre angajator, 0,75% aplicata la fondul de salarii care pentru anul 2007 va fi de 0,85%. Pentru a evidentia modul de calcul a acestor contributii, putem lua ca exemplu o societate comerciala care are 7 angajati ce lucreaza n conditii de munca diferite astfel:
Tabelul nr.4 Fond total de salarii care depaseste baza de calcul limitata

Nr.cr Salariu brut t. angajat 1. 2. 3. 4. 5. 6000 8500 6000 5500 4000

Conditie de munca Conditii normale 2000 6000 3000 2500 2000 Conditii Conditii speciale deosebite 1000 3000 1500 1000 500 2500 2000 1000 1000 1000

6. 7. Total

9000 6500 45.500

9000 6500 31.000

0 0 6.000

0 0 8.500

Baza de calcul se compara cu valoarea produsului dintre numarul de angajati si 5 salarii medii brute pe tara (1270 lei pentru anul 2007)[7] si care este de 44.450. Totalul fondului de salarii este de 45.500 > 44.450. n acest caz, contributia la asigurarile sociale se determina astfel: CA = (31.000 * 19,50% + 6.000 * 24,50%+ 8.500 * 29,50% ) * 5 * 7 * 12770/ 45.500 = 9847 lei.
Tabelul nr.5 Fond total de salarii care nu depaseste baza de calcul limitata

Nr.cr Salariu brut t. angajat 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Total 4000 900 800 800 850 750 650 9.750

Conditie de munca Conditii normale 4000 500 500 500 600 750 650 8.500 Conditii speciale 0 400 100 200 250 0 0 950 Conditii deosebite 0 0 200 100 0 0 0 300

n acest caz, contributia angajatorului se calculeaza astfel: CA = 8.500 *19,50% + 950 * 24,50% + 300 * 29,50% = 1980 lei. Conform legii, termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt: -data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai trziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; -data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, n cazul angajatorilor ce efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai trziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata. Lunar, angajatorul calculeaza contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, mpreuna cu contributiile

individuale retinute de la asigurati, apoi ntocmeste si depune la organele competente declaratiile aferente, iar n final efectueaza plata acestora la termenele stabilite prin lege. Lunar se calculeaza si se vireaza la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia la asigurarile sociale a angajatilor si cea a angajatorului. Contributia individuala de asigurari sociale se calculeaza aplicnd un procent de 9,5% la salariul brut (inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca) al fiecarui angajat, iar contributia de asigurari sociale pentru angajator se calculeaza aplicnd un procent de 19,50% la fondul total de salarii brute lunare. Rolul contributiei angajatilor este acela de a beneficia de o pensie lunara o data cu iesirea la pensie, precum si de alte drepturi cum ar fi: a)concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente n afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; b) prestatii pentru prevenirea mbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; c) concediu si indemnizatie pentru maternitate, si n cazul acesta se poate preciza faptul ca asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediul pentru sarcina si lauzie, perioada n care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care, pna la data de 31 octombrie 2006, au realizat n sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni n ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului. Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile nainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza ntre ele, n functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Observatie: n afara concediului legal platit pentru ngrijirea copiilor n vrsta de pna la doi ani, salariata mama poate beneficia de nca un an concediu fara plata. Pe perioada n care salariata se afla n concediul respectiv nu i se va putea desface contractul de munca, iar n postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane, dect cu contract de munca pe durata determinata. d) concediu s indemnizatie pentru cresterea copilului (pna la mplinirea vrstei de 2 ani si, n cazul copilului cu handicap, pna la mplinirea vrstei de 3 ani, oricnd pna la mplinirea de catre copil a acestor vrste, numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie). e) concediu si indemnizatie pentru ngrijirea copilului bolnav (concediu si indemnizatie pentru ngrijirea copilului bolnav n vrsta de pna la 7 ani, iar

n cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pna la mplinirea vrstei de 18 ani); f) ajutor n caz de deces. Pentru reflectarea n contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 431 "Asigurari sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate".

2.2. Contributia la fondul de somaj

Temeiul legal pentru contributia la fondul de somaj l constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. n sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate, conform legii, persoanele fizice-purtnd denumirea de asigurati- si pot fi: -cetatenii romni care sunt ncadrati n munca sau realizeaza venituri n Romnia, n conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari; -cetateni romni care lucreaza n strainatate, n conditiile legii; -cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada n care au domiciliul sau resedinta n Romnia, sunt ncadrati n munca sau realizeaza venituri, n conditiile legii[8]. Dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu fac parte: - persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, n conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari; - functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire; - militarii angajati pe baza de contract.Art 19/Lg.76/2002 Angajatorii la care si desfasoara activitatea pesoanele enumerate mai sus sunt obligati sa depuna, pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca n a carei raza teritoriala si au sediul sau domiciliul, declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.**Art.21/Lg 76/2002.

n baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru anul 2007 se stabilesc urmatoarele cote ale contributiilor: - contributia datorata de angajatori conform art. 26 din lege este de 2%; - contributia individuala datorata conform art. 27 din lege este de 1%; -contributia datorata conform art. 28 din lege de persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru somaj este de 3,25%. -contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale n conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006 este de 0,25%. Evolutia n timp a nivelului cotei acestor contributii este prezentata n tabelul urmator:
Tabelul nr.6 Evolutia n timp a nivelului cotei de participare la fondul de somaj

Nr.cr t. 1. 2. 3. 4. 5.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Contributia la fondul de somaj Angajator Angajat 3,5% 1% 3% 1% 3% 1% 2,5% 1% 2% 1%

Astfel, ca si n cazul contributiei la asigurarile sociale, contributia la fondul de somaj se diferentiaza pe doua categorii: a angajatilor si cea a angajatorului. Astfel, pentru anul 2007, angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, n cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut si, de asemenea, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, n cota de 2%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare. Aceasta regula nu se aplica pe perioada n care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile. Conform legii, pot exista persoane ce sunt asigutate n baza unui contract de asigurare pentru somaj, caz n care au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, n cota de 3,25%, aplicata asupra venitului lunar declarat n contractul de asigurare pentru somaj.

n functie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, nivelul cotelor contributiilor prezentate mai sus se poate modifica prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Termenul de depunere a declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj constituie si termen de plata, iar n caz de neplata a contributiilor datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, se aplica reglementarile legale privind executarea creantelor bugetare. n legatura cu participarea la fondul de somaj trebuie mentionata posibilitatea stimularii angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor prin subventionarea locurilor de munca, acordarea de credite n conditii avantajoase n vederea crearii de noi locuri de munca si acordarea unor facilitati.[9] Ca un element de noutate, trebuie mentionata Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale" (publicata n Monitorul Oficial nr. 453/2006). Legea va intra n vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca ncheiate de salariati cu angajatorii mpotriva carora au fost pronuntate hotarri judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare, denumiti angajatorin stare de insolventa. Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, n cota de 0,25%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati. La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj se diminueaza cu 0,25 puncte procentuale.[10] Legea intra n vigoare de la 1 ianuarie 2007. Pentru reflectarea n contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 437 "Ajutor de somaj", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate".

2.3. Contributia la asigurarile de sanatate

Conform Legii nr.95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. Contributia la bugetul asigurarilor de sanatate are ca scop constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Pe lnga

contributia persoanelor fizice si juridice, un rol asemanator l au si subventiile de la bugetul de stat, precum si donatiile, sponsorizarile, dobnzile si venituri obtinute din exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si al caselor de asigurari de sanatate (CAS). Colectarea contributiilor de la salariati, precum si de la persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat , se face n contul unic deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin organele fiscale teritoriale. Angajatorii au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze lunar n contul deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului contributia de 7%, respectiv 6% incepand cu 01.01.2007, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, raportat la fondul de salarii realizat. Orice schimbare care are loc n nivelul veniturilor va fi evidentiata n declaratia lunara privind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, depusa de angajator la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului la care este luat n evidenta ca platitor de impozite si taxe. Contributia lunara a persoanelor asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, aplicata asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are obligatia calcularii, retinerii si virarii lunare integrale a contributiei datorate de catre persoana asigurata n contul deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului n a caror raza angajatorii sunt luati n evidenta ca platitori de impozite si taxe. Persoanele juridice si persoanele fizice, n calitate de angajator, care, potrivit legii, au obligatia de plata catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, declara aceste obligatii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate n evidenta ca platitori de impozite si taxe. Listele nominale cu salariatii se depun la casele de asigurari de sanatate la care acestia au optat sau unde figureaza nscrise punctele de lucru stabile, filialele sau sucursalele persoanelor juridice. Persoanele fizice asigurate pe baza de declaratie de asigurare de sanatate declara obligatiile catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Declaratiile privind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se depun la casele de asigurari de sanatate pentru care acestia au optat. Obligatia virarii contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate revine angajatorilor pna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata drepturilor salariale.

Termenele de plata a contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt: 1.data platii drepturilor salariale pe luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilita mai trziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; 2.data platii chenzinei a 2-a, n cazul angajatorilor ce efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, care nu poate fi stabilita mai trziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata. Potrivit Legii nr.95/2006, veniturile fondului se utilizeaza pentru: 1. plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate n baza documentelor internationale cu prevederi n domeniul sanatatii la care Romnia este parte, n conditiile stabilite prin contractul-cadru; n valoarea serviciilor medicale se poate include si amortizarea bunurilor achizitionate de unitatile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Finantelor Publice; 2. cheltuieli de administrare, functionare si de capital n limita a maximum 3% din sumele colectate; 3. fondul de rezerva n cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS. Pe de alta parte, veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru: 1. investitii pentru construirea si consolidarea de unitati sanitare; 2. achizitionarea aparaturii medicale de la nivelul si conditiile stabilite prin hotarre a Guvernului; 3.masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele dect cele prevazute de lege sus mentionata. Pentru reflectarea n contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 431 "Asigurari sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate".

2.4. Contributia pentru concedii si indemnizatii

Contributia pentru concedii si indemnizatii este de data recenta, fiind introdusa de la 1 ianuarie 2006 prin Ordonanta de urgenta nr.158 din 17/11/2005. Scopul acesteia este constituirea unui fond distinct, prevazut

separat la partea de venituri a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Acesta contributie se suporta doar de catre angajator, aplicndu-se o cota de 0,85%, incepand cu 01.01.2007, la fondul de salarii brut din luna respectiva sau, dupa caz, la drepturile reprezentnd indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Pentru persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, plata contributiei pentru concedii si indemnizatii se face de catre angajator. Din fondul creat pe baza acestor contributii se suporta: 1. concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente n afara muncii; 2. concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea mbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale; 3. concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate; 4. concedii medicale si indemnizatii pentru ngrijirea copilului bolnav; 5. concedii medicale si indemnizatii de risc maternal. [11] Astfel, dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii. Stagiul minim de cotizare pentru acordarea dreptului este de 6 luni realizate n ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare n sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din nsumarea perioadelor pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat.
Se asimileaza stagiului de cotizare n sistemul de asigurari sociale de sanatate: - perioadele n care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile de sanatate; - perioadele n care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate; - perioadele n care asiguratul a urmat cursurile de zi ale nvatamntului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora. Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, n cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA, stabilite prin hotarre a Guvernului. Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora se calculeaza, conform legii, contributia pentru concedii si indemnizatii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza: A. de catre angajator, n functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca a asiguratului, astfel: a) pna la 20 de angajati, din prima zi pna n a 7-a zi de incapacitate temporara de munca; b) ntre 21-100 de angajati, din prima zi pna n a 12-a zi de incapacitate temporara de munca; c) peste 100 de angajati, din prima zi pna n a 17-a zi de incapacitate temporara de munca; B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), ncepnd cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pna la data ncetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia. Sumele reprezentnd indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care se suporta din bugetul FNUSS, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva. Sumele reprezentnd indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia n luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie. Calculul si plata indemnizatiei se face pe baza certificatului de concediu medical care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pna cel mai trziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul. Plata indemnizatiei se face lunar de catre angajator, cel mai trziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva. Se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale de statcare se calculeaza prin aplicarea cotei de 9,5% asupra valorii reprezentnd un salariu de baza minim brut pe tara garantat n plata (440 RON-pentru muncitori necalificati;528 RON pentru muncitori calificati si personalul administrativ pentru care este necesara pregatire liceala;550 RON pentru personalul administrativ pentru care este necesara pregatire postliceala;572 RON pentru personalul de specialitate pentru care este necesara scoala de maistri;660 RON pentru personalul de specialitate pentru care sunt necesare studii superioare de scurta durata;880 RON pentru personalul de

specialitate pentru care sunt necesare studii superioare de lunga durata). Contributia se suporta din cuantumul brut al indemnizatiei si se achita bugetului asigurarilor sociale de stat. Calculul si plata contributiei individuale de asigurari sociale se efectueaza lunar, de catre angajator, odata cu plata indemnizatiilor. De asemenea, pentru perioada n care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza contributia catre asigurarile sociale de stat prin aplicarea cotei corespunzatoare la fondul de salarii pentru salariatii aflati n aceasta situatie.

Pentru perioada n care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS, angajatorul are obligatia de a plati contributia catre FNUASS de 6%, precum si contributia catre fondul de somaj de 2% raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati n aceasta situatie. Pentru perioada n care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza comisionul ITM . De asemenea, pentru perioada n care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii de 0,85% raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati n aceasta situatie.
n cazul n care perioada de incapacitate temporara de munca nu depaseste 30 de zile, se va calcula si retine 1% din indemnizatie, reprezentnd contributia individuala la fondul de somaj.

Observatie: Nu se datoreaza contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale , indiferent de sursa din care se suporta indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca. Spre exemplu, daca o salariata se afla n concediu pentru cresterea copilului.In perioada n care s- a derulat concediul de maternitate, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, aceasta beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Calculul indemnizatiei de maternitate se efectueaza pe baza salariului realizat n ultimele 6 luni, obtinndu-se o medie zilnica pentru acesta perioada (ca raport ntre salariul realizat si numarul de zile efectiv lucrate).[12]
Tabelul nr. 7 Veniturile salariale realizate pe 6 luni

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Luna Iul.2006 Aug. 2006 Sept. 2006 Oct. 2006 Nov. 2006 Dec. 2006 Total

Salariu lunar 1000 1000 1182 1190 1216 1250 6838

Nr.zile lucrate 21 23 22 21 22 20 129

Pe baza mediei zilnice obtinute ( 53 lei/zi) s-a calculat indemnizatia de maternitate pentru urmatoarea perioada astfel: -ianuarie 2007: 53 lei * 21 zile = 1113 lei. Conform Ordonantei de urgenta nr.158/17 nov.2005, cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita mai sus.[13]

Prin urmare, indemnizatia bruta pentru luna ianuarie 2007 a fost : 1.113 lei * 85% = 946 lei. n mod similar s-au calculate indemnizatiile si pentru lunile urmatoare, pna la epuizarea celor 126 de zile calendaristice.
Tabelul nr.8 Indemnizatia lunara pentru crestere copil

Nr cr t. 1. 2. 3. 4.

Luna Ian. Febr. Mart. Apr.

Indemnizatia Indemnizatia bruta neta 946 904 901 859 1036 994 856 814

Indemnizatia neta se determina prin deducerea din indemnizatia bruta a 42 lei valoare obtinuta prin aplicarea procentului de contributie la asigurarile sociale (9,5%) la salariul minim brut pe tara 440 lei. Astfel, retinerile din partea angajatei privind indemnizatia de maternitate nu vizeaza impozitul pe salariu (cf.art.42 Lg.571/2003),contributia pentru sanatate (cf.art.44/OUG158/2005) si contributia pentru somaj (art.27/Lg.76/2002). De asemenea, contributiile angajatorului nu vizeaza CAS (cf.art.26-Lg.19/2000),contributia la sanatate (cf.art.44-OUG 158/2005) si somaj (cf.26-Lg.76/2002).

2.5. Contributia privind asigurarea pentru accidente si boli profesionale

Potrivit art.1/ Legea 346/2002, asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor mpotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii: - persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici; - persoanele care si desfasoara activitatea n functii elective sau care sunt numite n cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti,

pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, n conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a); - somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii; - ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale. Se pot asigura, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla n una sau mai multe dintre urmatoarele situatii: - asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; - comanditati, administratori sau manageri; - membri ai asociatiei familiale; - persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; - persoane angajate n institutii internationale; - proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere; - persoane care desfasoara activitati agricole n cadrul gospodariilor individuale sau activitati private n domeniul forestier; - membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; - alte persoane interesate, care si desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice dect cele mentionate anterior. [14] Datoreaza contributie angajatorii si persoanele cu contract individual de asigurare. Contributiile se stabilesc n functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate n functie de riscul de accidentare si de mbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv. n cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activitati se realizeaza prin clase de risc si se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin hotarre a Guvernului.

Tarifele si clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani. Cota de contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajatori: ntre 0,4% si 3,6%,incepand cu luna ianuarie 2007, n functie de activitatea principala. Conform legii, contributia lunara de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajatori se determina dupa urmatoarea formula: TR FS C = --------------100 unde: TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul; FS - fondul brut de salarii realizate de catre angajator n luna anterioara perioadei de plata a contributiei. [15] De asemenea, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentnd: - prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta, potrivit legii; - drepturile platite potrivit dispozitiilor legale n cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al ncetarii calitatii de functionar public sau de membru cooperator, altele dect cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; - diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor; - sumele reprezentnd participarea salariatilor la profit; -premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Contributia datorata de persoanele fizice, altele dect angajatorii, este unica, n valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata. Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut n contractul individual

de asigurare, care nu poate fi mai mic dect salariul de baza minim brut pe tara.

2.6. Contributia ITM

Carnetele de munca ale salariatilor ncadrati la angajatorii se pastreaza si se completeaza de catre inspectoratele teritoriale de munca, iar angajatorii sunt obligati sa depuna la inspectoratele teritoriale de munca de pe raza unde si desfasoara activitatea, inclusiv la punctele de lucru, daca sunt n alt judet dect n cel unde societatea comerciala si are sediul: - actele privind ncheierea, executarea, suspendarea, modificarea si ncetarea contractelor individuale de munca, n termen de 5 zile de la perfectarea acestora; - lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, pna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora. [16] Angajatorii au obligatia sa prezinte lunar la inspectoratul teritorial de munca dovezile de calculare a drepturilor salariale, pna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora, precum si sa prezinte carnetele de munca ale salariatilor la inspectoratele teritoriale de munca, la ncetarea contractelor individuale de munca ale acestora, n vederea certificarii nscrierilor efectuate. Pentru prestarea serviciilor prevazute n prezenta lege, inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza: 1). 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca; 2). 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile de verificare si certificare a legalitatii nregistrarilor efectuate de catre acestia. Angajatorii au obligatia sa calculeze comisionul si sa depuna lunar la inspectoratul teritorial de munca o declaratie fiscala privind stabilirea comisionului. Plata comisionului si depunerea declaratiei se vor efectua pna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care este datorat. [17] Observatie: n privinta altor retineri din salariu, Codul Muncii precizeaza ca "nici o retinere din salariu nu poate fi operata, n afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege". n cazul n care se au n vedere retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului, acestea nu pot fi efectuate dect daca datoria salariatului este

scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarre judecatoreasca definitiva si irevocabila. n cazul gestionarilor, salariul mai poate fi diminuat lunar cu o cota parte reprezentnd participarea la constituirea unui fond de garantie, n limita unui salariu**. n cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine: 1. obligatiile de ntretinere, conform Codului familiei (n cazul pensiei alimentare); 2. contributiile si impozitele datorate catre stat; 3. daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite; 4. acoperirea altor datorii. De asemenea, tot Codul Muncii precizeaza ca retinerile salariu cumulate nu pot depasi n fiecare luna jumatate din salariul net. din

2.7. Impozitul pe salarii- Venituri impozabile

Conform Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate n baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Salariile se impoziteza, dar reprezinta doar o componenta a venitului global, alaturi de: - venituri din activitati independente; - venituri din salarii; - venituri din cedarea folosintei bunurilor; - venituri din investitii; - venituri din pensii; - venituri din activitati agricole; - venituri din premii si din jocuri de noroc;

- venituri din transferul proprietatilor imobiliare; - venituri din alte surse. [18] Potrivit legii, sunt asimilate salariilor n vederea impunerii: - indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; - indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese n cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; - drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; - indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; - sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; - sumele primite de reprezentantii n adunarea generala a actionarilor, n consiliul de administratie, n comitetul de directie si n comisia de cenzori; - sumele primite de reprezentantii n organisme tripartite, potrivit legii; - indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n declaratia de asigurari sociale; - sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice; - indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; - orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. [19] Avantajele primite n legatura cu o activitate dependenta includ, nsa nu sunt limitate la:

- utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, n scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-ntors de la domiciliu la locul de munca; - cazare, hrana, mbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic dect pretul pietei; - mprumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobnda preferentiala si dobnda de referinta a B.N.R., pentru depozite si credite; - anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; - abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, n scop personal; - permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite n scopul personal; - primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele dect cele obligatorii. Conform Codului Fiscal, dintre sumele ce nu se includ n veniturile salariale si nu sunt impozabile se numara: 1.ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut n contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n masura n care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 RON. Nu sunt incluse n veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite n baza unor legi speciale si finantate din buget.

2. tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, n conformitate cu legislatia n vigoare; 3.contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale; 4.cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza n afara tarii, n conformitate cu legislatia n vigoare; 5. contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei n vigoare; 6.contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul ntre localitatea n care angajatii si au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile n care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii. 7. sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice; 8. sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare n interesul serviciului; 9. sumele reprezentnd platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentnd platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la ncetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

10. cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator; 11. costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate n vederea ndeplinirii sarcinilor de serviciu.

2.8. Reguli de calcul a impozitului pe salarii

Impozitul pe salariu se stabileste dupa calculul si retinerea tuturor contributiilor obligatorii ale angajatului. De asemenea, calculul impozitului pe salariu este precedat si de scaderea unei sume din salariul brut, suma ce poarta denumirea de deducere personala . n aceasta privinta Codul fiscal precizeaza urmatoarele: persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Deducerile personale se stabilesc n functie de nivelul venitului lunar brut si n functie de numarul persoanelor avute n ntretinere. Grila acestor deduceri este prezentata n tabelul urmator:
Tabelul nr. 8 Deducerea personala lunara functie de numarul persoanelor aflate n ntretinere
Nr. crt . Venit brut lunar din salarii (VLB) Deducerea personala lunara stabilita n functie de numarul persoanelor aflate n ntretinere Fara Cu o Cu doua Cu trei Cu patru persoane persoana n persoane n persoane n persoane n n ntretinere ntretinere ntretinere ntretinere ntretinere 250 350 450 550 650 250*[1-(VLB- 350*[1-(VLB- 450*[1-(VLB- 550*[1-(VLB- 650*[1-(VLB1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000] 0 0 0 0 0

1. 2. 3.

Pna la 1 000 lei De la 1 001 la 3 000 Peste 3 000

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii pna la 1000 lei, beneficiaza de deduceri personale, cu impact aspra impozitului , care devine astfel mai mic. Pentru cei care realizeaza ntre 1000 si 3000 lei, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus, iar pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducerea personala.[20] De asemenea, trebuie subliniata cresterea n functie de numarul persoanelor avute n ntretinere. Persoana n ntretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei

acestuia pna la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. n cazul n care o persoana este ntretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentnd deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform ntelegerii ntre parti, iar copiii minori, n vrsta de pna la 18 ani mpliniti, ai contribuabilului sunt considerati ntretinuti. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Impozitul lunar se determina astfel: 1. la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele: - deducerea personala acordata pentru luna respectiva; - cotizatia sindicala platita n luna respectiva; - contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel nct la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul n lei a 200 euro. 2. pentru veniturile obtinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Spre exemplu, pentru un salariu brut de 900 lei, impozitul pe salariu se determina astfel: - contributia la asigurarile sociale : 900 * 9,5% = 85,50 lei. - contributia la fondul de somaj: 900 * 1% = 9 lei. - contributia la asigurarile de sanatate: 900 * 6,5% = 58,50 lei. Angajatul n cauza are doua persoane n ntretinere, deci deducerea personala este de 450 lei. Baza de calcul pentru impozit este : 900 -85,50 - 9 - 58,50 - 450 = 297 lei. - Impozitul va fi : 297 * 16% = 47 lei.

Pentru un salariu brut de 2000 lei ( din care 20% spor pentru lucru n mediu toxic), impozitul pe salariu se determina astfel: - contributia la asigurarile sociale : 2000 * 9,5% = 190 lei. - contributia la fondul de somaj: 1600 * 1% = 16 lei. (1600 * 1%) - contributia la asigurarile de sanatate: 2000 * 6,5% = 130 lei. Angajatul n cauza are doua persoane n ntretinere, deci deducerea personala este de 450 * [1-(2000-1000/2000)] = 225 Baza de calcul pentru impozit este : 2000 - 190 - 16 - 130 - 225 = 1439 lei. - Impozitul va fi : 1439 * 16% = 230 lei. Pentru un salariu brut de 5600 lei impozitul pe salariu se determina astfel: - contributia la asigurarile sociale : 5600 * 9,5% = 532 lei. - contributia la fondul de somaj: 5600 * 1% = 56 lei. - contributia la asigurarile de sanatate: 5600 * 6,5% = 364 lei. Deducerea personala : 0 - Impozitul va fi : 5600 - 532 - 56 - 364 = 4648*16%=744 lei. Conform art.59 din Codul fiscal, n cazul salariilor sau diferentelor salarii stabilite n baza unor hotarri judecatoresti, beneficiarii de astfel venituri, datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei calcul si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii n care platesc.[21] de de de de se

2.9. Obligatii declarative privind impozitul pe salarii

Conform Codului Fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind n fisele fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze

formularele fiselor fiscale pe ntreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe ntreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pna n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.[22]

Exemplu
La o societate cu un numar de 26 de salariati n cadrul unei luni au loc urmatoarele nregistrari contabile privind salariile: a). nregistrarea acordarii avansului:

425 35

512.05 Conturi la banci n lei

9235

92

Avansuri acordate personalului

b). nregistrarea fondului de salarii luna aprilie: 641 Cheltuieli datorate salariatilor cu 28300 = 421 Personal remuneratii

remuneratiile 28300

c). nregistrarea contributiei salariatilor la asigurarile sociale: 421 Personal la 2693 remuneratii 2693 = 431.02 datorate Contributia angajatilor

asigurarile sociale d). nregistrarea contributiei salariatilor la asigurarile de sanatate:

42 1 Personal la 1844 = remuneratii 1844 431.04 datorate Contributia angajatilor

asigurarile de sanatate e). nregistrarea contributiei salariatilor la fondul de somaj:

421 74 Personal remuneratii datorate

437.02 Contributia angajatilor la fondul de somaj

274

f). nregistrarea retinerii impozitului pe salarii:

421 54 Personal remuneratii datorate

444 Impozitul pe salarii

2654

26

g). nregistrarea decontarii avansului acordat salariatilor:

421 5

425

9235

923

Personal remuneratii datorate

Avansuri acordate personalului

h). nregistrarea contributiei angajatorului la asigurarile sociale:

645.01 Contributia la 5589

= la

431.01 Contributia asigurarile sociale unitatii

unitatii 5589

asigurarile sociale

j). nregistrarea contributiei angajatorului la asigurarile de sanatate:

645.03 81

431.03 Contributia unitatii la

1981

19

Contributia unitatii la asigurarile de sanatate

asigurarile de sanatate

k). nregistrarea contributiei angajatorului la fondul de somaj:

645.02 la Contributia 685 685 fondul de somaj

= unitatii la

437.01 Contributia fondul de somaj unitatii

l). nregistrarea contributiei angajatorului la fondul de accidente si boli profesionale:

645.01 la Contributia 559 559

= unitatii la

431.05 Contributia fondul de accidente si boli profesionale unitatii

fondul de accidente si boli profesionale

m). nregistrarea contributiei pentru concedii si indemnizatii:

212 212 645.04 = 431.06

n). nregistrarea comisionului ITM

635 212

447.02

212

o). nregistrare concediu maternitate

431.06

423

856

856

p). nregistrare CAS aferent concediului de maternitate

423 1

431.02

31

Capitolul 3

Controlul si auditul decontarilor cu salariatii

Controlul cu privire la decontarile cu personalul se refera la: daca in contabilitatea decontarilor cu personalul sunt cuprinse drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concedii de odihna precum si pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura datorate de unitate salariatilor pentru munca prestata si care se suporta, potrivit legii, din fondul de salarii, alte drepturi si avantaje care nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, antidot), repartizarea din profitul net realizat, conform aprobarii AGA, pentru participarea salariatilor la profit, precum si avansurile acordate potrivit legii; drepturile de personal neridicate in termen legal au fost stabilite distinct, pe persoane; retinerile din salarii personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii si alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor(popriri, pensii alimentare etc.) au fost efectuate in baza titlurilor executorii sau urmare a unor relatii contractuale; sumele datorate si neachitate personalului (concedii de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume incasate de la, acestia aferente exercitiului in curs, au fost inregistrate la "alte datorii si creante in legatura cu personalul"; impozitul pe venituri de natura salariala inregistrat in contabilitate a fost calculat asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat, precum si asupra drepturilor impozabile ale salariatilor zilieri, temporar isi colaboratorilor de orice fel. In verificarea modului de stabilire, calculare si inregistrare a chetuielilor cu personalul, a impozitului pe venit datorat' precum si plata contibutiilor la bugetul statului sunt utilizate urmatoarele metode: se verifica daca obligatiile privind contributiile la asigurarile sociale, impozitul pe salarii si alte

contirbutii similare corespund cu evidentele privind decontarile cu personalul, calculul deducerilor personale de baza si suplimentare; se testeaza corectitudinea operatiunilor privind impozitul pe salarii si a contributiilor obligatorii in cursul exercitiului financiar; referitor la imprumuturile acordate conducerii, se obtine confirmarea scrisa (daca s-au achitat ratele si dobanzile aferente, daca este cazul, conditiile de rambursare); se verifica daca au fost inregistrate in contabilitate toate obligatiile fiscale catre bugetul de stat. Urmarind toate aceste aspecte, cel care efectueaza controlul,trebuie sa obtina o asigurare rezonabila cu privire la inregistrarea corecta si in totalitate a cheltuielilor cu personalul, impozitul pe salarii si a contributiilor obligatorii, precum si daca acestea au fost inregistrate corect in balantele de verificare lunare, respectiv in situatiile financiare anuale. Astfel, la verificarea situatiilor financiare anuale intocmite, respectiv a contului de profit si pierdere, pentru cheltuielile cu personalul, se procedeaza astfel: se sintetizeaza intr-un tabel toate cheltuielile cu personalul si numarul angajatilor in exercitiul auditat, pe luni; se compara un esantion de inregistrari din Cartea mare cu sinteza cheltuielilor cu salariile si a platilor salariale; se compara un esantion de elemente din sinteza cheltuielilor cu salariile cu documentele privind existenta angajatilor (carte de munca,contracte de munca individuale,etc.) pentru a se asigura corectitudinea calculului drepturilor salariale,a deducerilor personale de baza si suplimentare, a salariului net, precum si a impozitului pe salarii datorat, retinut si varsat la bugetul statului; se efectueaza o examinare analitica a cheltuielilor totale cu salariile din exercitiul curent cu cel din

exercitiile anterioare, avand in vedere angajatilor, cresterile salariale, etc.

numarul

De asemenea, se efectueaza verificari cu privire la plata salariilor nete si a contributiilor aferente catre bugetul statului, astfel: se solicita un tabel cu ordinele de plata cu privire la obligatiile fiscale, virate la bugetul statului; se verifica extrasele de cont; registrul de casa. Cu privire la aceste documente, se verifica daca inregistrarile din registrul de casa sunt efectuate pe baza documentelor justificative (state de plata), precum si concordanta varsamintelor cu extrasele de cont, iar la soldurile conturilor la banci si a viramentelor obligatiilor fiscale se solicita o confirmare scrisa de la fiecare banca la care exista deschise conturi. Scopul acestor teste consta in asigurarea ca inregistrarile cheltuielilor cu personalul sunt reale si corecte si nu exista salariati fictivi. De asemenea trebuie sa existe siguranta ca s-a efectuat calculul corect al contibutiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si la alte bugete similare si a modului de efectuare a varsamintelor catre aceste bugete.In cazul platilor cu intarziere se verifica daca s-au calculat corect majorarile de intarziere, penalitatile de intarziere si daca penalitatile au fost contabilizate. Se urmareste obtinerea unei analize sintetice a contributiilor privind salariile datorate/platite printr-o analiza completa a soldurilor conturilor din balantele de verificare lunare, precum si examinarea situatiei datoriilor privind contributiile din exercitiul financiar precedent. Se verifica daca datoriile privind salariile au fost achitate la timp, iar in cazul in care au existat datorii restante, trebuie sa se determine cauzele pentru care acestea nu au fost achitate la termenele legale. Prin verificarea notelor contabile, dispozitiilor de plata, statelor de plata si declaratiilor fiscale se asigura prezentare corecta a obligatiilor si creantelor in situatiile financiare anuale si in evidenta contabila. Cu privire la creantele in legatura cu salariatii: -425 - Avansuri acordate personalului;

-4282 - Alte creante in legatura cu personalul; -4382 - Alte creante sociale Contabilul sef are responsabilitatea semnarii fiecarii situatii/raport, astfel: completarii corecte si

se intocmeste o lista a tuturor avansurilor acordate catre salariati.Se confirma in scris existenta acestor avansuri la sfarsitul anului.Totalul trebuie sa corespunda cu inregistrarile contabile. se intocmeste o situatie de control a creantelor si cheltuielilor, care se refera la: -obligatii in legatura cu salariatii si alte instituii 421 - Personal-remuneratii acordate 423-Personal-ajutoare materiale acordate 424 - Participarea salariatilor la profit 426 - Drepturi de personal neridicate 427 - Retineri din remuneratii datorate tertilor 4281 - Alte datorii in legatura cu personalul 431 - Asigurari sociale 437 - Ajutoare de somaj 4381 - Alte datorii sociale -impozitul pe salarii si dividendele si alte contributii obligatorii: 444 - Impozitul pe salarii 446 - Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (impozitul pe dividende, impozitul pe venit aferent dobanzilor acordate beneficiarilor) 447 - Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate

4481 - Alte datorii fata de bugetul de stat 4483 - Datorii fata de stat se va confirma soldurile conturilor privind decontarile cu bugetul statului si cu salariatii, incluse in balanta de verificare si se va prezenta dovada achitarii acestor obligatii catre bugetul statului si respectiv catre salariati; pentru salariile pe luna decembrie care se platesc in ianuarie, valoarea acestor obligatii trebuiesc cuprinse in balanta de verificare; se solicita confirmarea inregistrarii soldurilor in cheltuieli, a sumelor datorate pentru concedii de odihna, prime si alte drepturi salariale aferente exercitiului financiar din 2006 ce vor fi platite in 2007; se anexeaza centralizatorul statelor de plata pe luna decembrie si cel pentru al 13-lea salariu daca este cazul; se va confirma faptul ca s-au inclus in balanta de verificare valoarea estimata a obligatiilor cuvenite pentru concediile de odihna neefectuate si a altor drepturi salariale la 31.12.2006; se verifica includerea in balanta de verificare a valorilor estimate aferente primelor cuvenite personalului din 2006, ce vor fi platite in 2007.

[1] Codul Muncii din 24/01/2003 [2] Conform Codului Fiscal [3] Conform art.161 din Codul Muncii [4] Conform art. 162 din Codul Muncii
[5] Conform art.163 din Codul Munci i(Legea 53/2003, cu completarile si modificarile ulterioare; Monitorul Oficial partea I, nr.72 din05/02/2003) [6] Viorel Lefter, Aurel Manolescu - "Managementul resurselor umane", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995 Aurel Manolescu - "Managementul resurselor umane", Editura Economica, Bucuresti 2001

[7]

Conform Legii nr. 487/2006 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 (Monitorul

Oficial, Partea I nr. 1047 din 29/12/2006) [8] Conform art.18 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca [9] Legea nr.76 / 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca [10] Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale [11] Ordonanta de urgenta nr.158 din 17/11/2005 [12] Cf. Ordinului 221/2005 [13] Conform Ordonantei de urgenta nr.158/17 nov.2005

[14] Lege nr. 346 din 05/06/2002, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 27/06/2002 [15] Norma metodologica din 09/12/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 5 din 04/01/2005
[16] Conform art.9 din Legea nr. 130 din 20/07/1999, modificata de Legea nr.403/2005 [17] Conform art.12 din Legea nr. 130 din 20/07/1999, modificata de Legea nr.403/2005

[18] Capitolul I, art.41 din Codul Fiscal din 22/12/2003

[19]Cap III, art. 5 Codul Fiscal din 22/12/2003 [20] Ordin nr. 1016 din 18/07/2005 publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 668 din 27/07/2005 [21] Conform art.59 din Codul fiscal

[22] Conform Capitolului III, art. 59 din Codul Fiscal