APARATUL DIGESTIV Cuprinde urmatoarele segmente: 1. Cavitatea bucala 2. Faringe 3. Esofag 4. Stomac 5. Instestin subtire 6.

Intestin gros Tot din structura aparatului digestiv fac parte o serie de glande anexe: 1. Glande salivare 2. ficat 3. pancreas 1. CAVITATEA BUCALA Prezinta urmatoarele limite: - Superior fosele nazale - Inferior regiunea superioara a gatului - Anterior orificiul bucal - Posterior faringele Cavitatea bucala cuprinde 2 componente: - Vestibulul bucal este cuprins pe de o parte intre buze si obraji iar pe de alta parte intre alveolele dentare - Cavitatea bucala propriu-zisa delimitata superior de bolta palatina, inferior de planseul bucal, anterolateral de arcadele dentare si posterior de istmul faringian care se continua cu faringele. y LIMBA indeplineste rol in masticatie, supt, deglutitie, gustativ, limbaj articular Dpdv structural limba este formata dintr-o portiune verticala (radacina limbii) si o portiune orizontala (corpul limbii). Radacina limbii are rolul de a ancora limba la mandibula si la osul hioid prin intermediul muschilor. Corpul limbii este ancorat la planseul bucal prin intermediul fraului limbii. Pe fata posterioara a limbii se gaseste o serie de structuri numite papile gustative. Pe varful limbii este papile pentru gustul dulce si acid, pe marginile limbii exista papile pentru gustul acid, dulce si sarat iar la baza limbii exista papile pentru gustul amar. Dpdv strucutral papilele gustative se clasif in: valate, foliate, fungiforme, filiforme. DINTII sunt organe dure de culoare alb-sidefie fixate in alveolele dentare. In functie de forma pe care o au dintii se clasif in: - Incisivi: taie alimentele - Canini: sfasie alimentele - Premolari/molari: strivesc alimentele Structura dintilor: un dinte este format din coroana de cloare alb sidefie, radacina care se gaseste fixata in alveola dentara si col care reprezinta portiunea dintre coroana si radacina. In interiorul dintelui se gaseste o cavitate plina cu tesut conjunctiv numit pulpa dintelui, aceasta y

este bogat vascularizata si inervata, spre exterior cavitatea dintelui este acoperita de dentina o substanta dura de culoare galbuie, peste dentina se aplica la nivelul radacinii dintelui cementul iar la nivelul coroanei dintelui smaltul. 2. ESOFAG Limita superioara este repr printr-un plan care trece pe la nivelul vertebrei cervicale 6, limita inferioara este reprezentata de cardia (orificiul care separa esofagul de stomac). Esofagului I se descriu 3 regiuni: - Cervicala se intinde pana la orificiul de acces in torace - Toracala se intinde pana la nivelul muschiului diafragm - Abdominala se intinde pana la nivelul cardiei. Esofagul strabate diafragmul prin hiatusul esofagian. 3. STOMACUL Este un organ situat in loja gastrica delimitata intre muschiul diafragm, ficat, colonul transvers si peretele abdominal. Stomacului I se descriu urm elemente: - 2 fete anterioara si posterioara - 2 margini dreapta sau mica curbura si stanga sau marea curbura - 2 extremitati superioara repr de cardia si inferioara repr de pilor. Stomacului I se descriu mai multe zone: - Fundul stomacului (fornix) repre portiunea situata deasupra unei linii imaginare care trece prin cardia, aceasta zona repr camera cu aer a stomacului ea neumplandu-se cu alimente - Corpul stomacului se intinde pana la o linie imaginara care trece prin incizura angulara - Antrul piloric - Canalul piloric In structura peretelui stomacului se intalnesc 4 tunici: - Seroasa - Musculara - Submucoasa - Mucoasa In structura peretelui stomacului se intalnesc glandele gastrice: - Glande fundice secreta acidul clorhidric si unele enzime din compozitia sucului gastric - Clande cardiale secreta mucus - Glande pilorice secreta mucus 4. INTESTINUL SUBTIRE: Se intinde de la sfincterul piloric pana la valvula ileo-cecala care separa intestinul subtire de intestinul gros Prezinta 2 portiuni: duodenul si jejuno-ileonul y DUODENUL (50-60 cm) are forma unei potcoave in care este cuprins capul pancreasului. Duodenul prezinta 4 portiuni:

Bulbul duodenal repr sediul de electie al ulcerului duodenal Portiunea descendenta la nivelul careia se deschid canalele care sosesc de la vezica biliara si de la pancreas Portiunea orizontala Portiunea ascendenta

JEJUNO-ILEONUL are o lungime de 6 pana la 8 m motiv pentru care el se pliaza formand ansele intestinale. Intestinul subtire prezinta 4 tunici: - Seroasa - Musculara - Submucoasa - Mucoasa Mucoasa intestinului subtire pentru a-si mari suprafata necesara absorbtiei s-a pliat formand valve conivente. Suplimentar pentru marirea suprafetei intestinului subtire, mucoasa a dat nastere unor pliuri asemanatoare unor degete de manusa numite vilozitati intestinale. Intre vilozitati se gasesc o serie de formatiuni limfoide numite placile PEYER. 5. INTESTINUL GROS Se intinde de la valcula ileo-cecala pana la orificiul anal. Se descriu mai multe regiuni: - Cecul cu apendicele cecal: apendicele este un diverticul rudimentar al cecului care contine numerosi foliculi limfatici reprezentand o adevarata amigdala abdominala - Colonul ascendent: merge aproape vertical pana sub fata inferioara a ficatului unde se curbeaza formand unghiul colic drept sau hepatic de unde se continua cu colonul transvers - Colonul transvers: este situat intre unghiul colic drept si unghiul colic stang sau splenic - Colonul descendent - Colonul sigmoid ocupa fosa iliaca stanga si o parte din bazin (litera sigma) - Colonul rectal (rectul): se deschide la exterior prin anus.  Configuratie externa: la suprafata intestinului gros se gasesc urm structuri: - Teniile repr 3 benzi musculare albicioase care se intind pe toata lungimea intestinului gros - Plicile semilunare repr cute transversale - Haustrele repr portiuni mai bombate dintre plicile semilunare - Ciucuri epiploici sunt diverticuli de grasime Peretele intestinului gros este format din peritoneu la exterior, musculara, submucoasa, mucoasa.  Glandele anexe ale tubului digestiv: a) Glandele salivare secreta saliva care are actiune mecanica de imbibare a bolului alimentar si actiune chimica prin intermediul amilazei salivare. Glandele salivare se clasif in 2 categorii: - glande salivare mici raspandite in peretii cavitatii bucale in mucoasa si pe limba. - Glande salivare mari:

Glanda parotida este situata posterior de mandibula si are un canal de excretie care se deschide in vestibulul bucal la nivelul celui de al 2-lea molar situat superior, secretia glandei este de tip seros (lichidiana) Glandele submandibulare ocupa loja glandelor submandibulare delimitata de muschi si de fata inferioara a mandibulei. Canalul excretor se deschide la baza fraului limbii iar glanda are o secretie de tip sero-mucos Glandele sublinguale se gasesc in planseul bucal de o parte si de alta a fraului limbii, prezinta secretie de tip sero-mucos.

b) PANCREASUL este dispus anterior de coloana lombara, posterior de stomac si este cuprins in potcoava duodenala. Pancreasului I se descriu urm portiuni: - Capul este cuprins in potcoava duodenala - Gatul realizeaza trecerea dintre cap si corp - Corpul este dispus transversal, anterior de coloana vertebrala lombara - Coada prelungeste pancreadul pana la nivelul splinei Dpdv structural si functional pancreasul este alc din 2 zone: - Pancreasul exocrin este reprezentat de majoritatea tesutului pancreatic si secreta enzimele care intra in compozitia sucului pancreatic. Sucul pancreatic este preluat de la nivelul pancreasului si condus in intestinul subtire (duoden) unde isi va exercita functiile. Sucul pancreatic este preluat de la nivelul pancreasului de 2 canale pancreatice: principal (WIRSUNG) si accesor (SANTORINI). Orificiul de deschidere al canalului Wirsung in duoden poarta denumirea de SFINCTERUL ODDI. - Pancreasul endocrin repr de celule care alc insulele LANGERHANS celule raspandite printre celulele tesutului pancreatic. Insulele Langerhans secreta 2 hormoni: insulina si glucagon implicati in metabolismul glucidelor. c) FICATUL este situat in loja hepatica delimitata superior de muschiul diafragm si inferior de colonul transvers si stomac. Prezinta 2 fete (superioara si inferioara), 2 margini (anterioara si posterioara) si lobii hepatici (2 pentru fata superioara si 4 pentru fata inferioara). In structura ficatului intra ca element structural si functional de baza lobulul hepatic, acesta cuprinde urmatoarele elemente structurale: - Celulele hepatice (hepatocite) produc bila si prezinta un pol indreptat spre capilarul sanguin si un pol indreptat spre canaliculul biliar. - Un sistem de colectare a bilei format din canaliculele biliare intralobulare, canaliculele perilobulare, canaliculele inter-lobulare care se unesc in structuri din ce in ce mai mari care in final formeaza cananlul hepatic drept si canalul hepatic stang, cele 2 canale hepatice formeaza canalul hepatic comun. - Un sistem vascular format din vena centro-lobulara (situata in portiunea centrala a lobulului) si din capilarele sinusoidale.  Vascularizatia ficatului: El prezinta o dubla vascularizatie: - Nutritiva este asigurata de artera hepatica si este responsabila de aprovizionarea cu sange oxigenat a ficatului

Functionala este asigurata de vena porta; aceasta prezinta o a 2-a capilarizare la nivelul ficatului, ea are ca rol preluarea elem de baza din instestinul subtire (aminoacizi, monozaharide, acizi grasi, gliceroli) si conducerea acestora spre ficat. Ficatul pe baza elementelor aduse de vena porta sintetizeaza proteinele, glucidele si lipidele de care are nevoie organismul.