CUPRINS

I.

INTRODUCERE

II. STATISTICI III. RELIEF IV. CLIM V. RE EAUA HIDROGRAFICA

VI. SISTEMUL DE COMUNICA II VII. CONCLUZII VIII. BIBLIOGRAFIE

ANALIZA GEOGRAFICO MILITAR A JUDE ULUI PRAHOVA

I.INTRODUCERE
n noul context al revolu iei tehnologice, s-au putut terge limitele geografice ale luptei armate, s-au creat mijloace moderne de transport terestre, maritime i aeriene cu un grad sporit de mobilitate i protec ie, s-au produs sisteme de armament eficiente pentru conducerea ac iunilor militare de amploare n toate mediile de ac iune: terestru, aerian, naval i cosmic. Acest aspect a influen at n mod direct att structurile organizatorice ale organismului militar ct i concep iile doctrinare de preg tire i ducere a conflictelor militare.Mobilitatea este foarte important n cadrul ac iunilor militare moderne desf urate pe diferite teatre de opera ii, ea presupune, n esen , posibilitatea de execu ie rapid a manevrei pe cmpul de lupt . n urma studiilor efectuate, speciali tii militari occidentali apreciaz c mobilitatea superioar poate compensa inferioritatea numeric , natura i caracteristicile terenului, condi iile climaterice i principalele activit i ale inamicului sunt principalii factori care pot afecta (influen a) mobilitatea n cmpul de lupt . Speciali tii NATO acord o mare aten ie conceptului de mobilitate. Criteriul mobilit ii este un factor important n determinarea (stabilirea) tipurilor de vehicule (de toate categoriile) ce pot fi folosite n ac iunile militare de c tre for ele lupt toare. Astfel, teoreticienii militari din armatele modeme membre NATO i n special cei din armata SUA, afirm c o ac iune militar poate fi eficient i are succes numai dac for ele participante la execu ia acesteia au urm toarele atribute: mobilitate, contramobilitate i supravie uire. Aceste concepte se reg sesc n toate doctrinele i regulamentele de lupt ale NATO i ale armatei americane. n lupt for ele au nevoie de posibilitatea execut rii rapide a deplas rilor n vederea ocup rii unor raioane sau n vederea manevrelor impuse de situa ia de pe cmpul de lupt . Pentru a executa deplas ri sau manevre pe cmpul de lupt for ele trebuie s treac peste obstacole naturale sau artificiale, aceast capabilitate fiind conferit de mobilitate. Este evident faptul c n teatrele de opera ii diferite categorii de arme vor ntlni o serie de obstacole naturale sau create artificial pe care nu pot s le treac (dep easc ) cu mijloacele tehnice din dotare, fapt ce reclam interven ia trupelor de geniu care s sprijine traversarea (trecerea) acestor obstacole. Pe m sur ce mijloacele de transport au fost perfec ionate i au intrat n nzestrarea armatelor, mobilitatea for elor a crescut, iar opera iile militare la distan e mari au devenit tot mai frecvente. Acest fapt a atras dup sine, ns i cre terea efectivelor armatelor i a volumului mijloacelor necesare pentru existen i lupt . i influen a exercitat asupra mobilit ii for elor terestre de elementele factorului geografic (relieful, apele, clima, c ile de comunica ie i localit ile etc.) s-a manifestat n mod diferit de-a lungul istoriei, n raport de evolu ia dezvolt rii tehnicii militare, a tiin ei i artei militare.

Dac ntinderea fronturilor s-a m rit ca urmare a cre terii considerabile a volumului for elor mobilizate i puse n linie pentru ducerea ac iunilor de lupt , adncimea teritoriului nemijlocit afectat de r zboi a crescut datorit sporirii razei de ac iune a armamentului i a mobilit ii strategice a trupelor. n ceea ce prive te categoriile de for e ale armatei putem remarca men inerea celor trei mari categorii de for e armate n majoritatea armatelor moderne: for ele terestre, for ele aeriene i for ele navale, dar care att sub raport cantitativ i mai ales calitativ au evoluat foarte mult c p tnd tr s turi cu totul noi. Progresele tehnice n domeniul avia iei i rachetelor las s se ntrevad ns c n viitor ntregul teritoriu al unei ri ar putea fi lovit cu efecte nimicitoare. Chiar dac no iunea de invulnerabilitate geografic a unei zone a disp rut, o anumit protec ie mpotriva atacurilor aeriene este conferit de ns i mobilitatea trupelor, prin asigurarea unei dispers ri rapide a for elor. n acela i timp, analiza influen ei factorului geografic asupra mobilit ii for elor terestre poate duce la concluzii interesante cu privire la organizarea, nzestrarea i principiile de ac iune ale for elor n zone cu diferite particularit i geografice.

II.STATISTICI
Situat n partea central a Romniei i avnd o suprafa de 4.716 kmp, jude ul Prahova are o popula ie de 814.689 locuitori i o densitate de 172,8 locuitori/kmp. Gradul de urbanizare al jude ului este de 50,3%. Re edin a administrativ a jude ului este municipiul Ploie ti, cu o popula iei de 227.981 locuitori. Situat pe pantele sudice ale Carpa ilor,aproape de curbura acestora, Jude ul Prahova este caracterizat de propor ionalitatea formelor de relief - mun i 26,2% (Vf. Omu - 2505 m), dealuri 36,5% i cmpii 37,3%.Limita nordic desparte jude ul Prahova de jude ul Bra ov i traverseaz toate formele de relief, de la mun i la cmpie, iar la vest de jude ul Dmbovi a, pornind de la vrful Omu pe culmea de r s rit a Bucegilor cobornd spre cmpie pn la confluen a Cricovului Dulce cu Ialomi a.Limita sudic str bate cmpia pe direc ia vest-est i desparte jude ul Prahova de jude ele Ialomi a i Ilfov. Puncte de extreme i vecini Punctul extrem Comuna M neciu Comun Poenarii Burchii Comuna Bolde ti Ora Sinaia Vecini Bra ov Ilfov Buzau Dmbovi a

NORD SUD EST VST

III.RELIEFUL
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, jude ul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale mun ilor pana n cmpie, pe malurile Ialomi ei. Aceast situa ie confera jude ului o mare varietate a condi iilor fizico-geografice i, implicit, a celor economico-geografice. Relieful jude ului Prahova are drept principal caracteristic varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Mun ii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care dep sesc pe alocuri inal imea de 1800 m i chiar 2000 m ocup partea nordic alc tuind treapta cea mai inalt . Dealurile cu in l imi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaz treapta mijlocie i ocup partea median a jude ului. Cmpia , cu in l imi de 70-200 m, prelungit in lungul Prahovei pn la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezint ca un plan usor nclinat (NV-SE). Intre cel mai nalt punct varful Omu (2505 m)- i cel mai cobort- in zona de v rsare a Prahovei (70 m)- este o diferen de nivel de 2435 m. Aceste trepte de relief sunt asezate propor ional si anume : mun ii, 26,2%; dealurile,36,5%; cmpia,37,3% din suprafa a jude ului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivel ri de cel putin 200 m.

Relieful Muntos Terenul muntos, acoperit n mare parte de p duri de conifer si foioase, este puternic fr mntat.Pantele versan ilor cuprinse intre 5 i 25 de grade ,fac mun ii obstacole greu de trecut. Folosirea pe scar larg a tehnicii este mult ingreunat , iar tehnica grea este aproape imposibil de folosit.Multitudinea neregularit ilor suprafe ei terestre, combinat cu zonele impadurite,favorizeaz mascarea si ascunderea ac iunilor.Observarea terestr se poate realiza cu u urin a, dar pe sectoare nguste, in func ie de configura ia terenului.Protec ia impotriva armelor de nimicire in mas sau impotriva loviturilor mijloacelor de foc este relativ deoarece exist pericolul pr bu irii stncilor sau z pezii ca urmare a efectului suflului exploziilor. Desf urarea ac iunilor ofensive este complet defavorizat , realizarea scopurilor ei presupunnd eforturi deosebite.n schimb ap rarea se poate organiza i desf ura cu for e relative pu ine, in condi ii de maxim eficien . Din punct de vedere militar, propor ionalitatea, simetria i concentricitatea formelor de relief permit organizarea si desf urarea acelor ac iuni militare prin care se realizeaz ap rarea tritorului na ional. Mun i: Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor. Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare. Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m. Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni. Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal.

Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si Paltinetu (1317 m). Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) . Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru (1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m). Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei. Relieful Deluros Terenul deluros este de regula mediu accidentat i permite accesul tuturor categoriilor de tehnic , cu excep ia unor direc ii unde accesul tehnicii grele este u or ngreunat.nclinarea relitv mic a pantelor (2-5grade), pe lng faptul c favorizeaz accesul tehnicii, ofer i condi ii bune de observare a cmpului de lupt .Natura argiloas a solurilor permite executarea tuturor tipurilor de lucr ri genistice, in volum complet si n timp relative scurt.Mascarea si prote ia mpotriva armelor de nimicire in mas este par ial favorizat .Ap rarea este forma de lupt cea mai potrivit a se adopta, dar se pot desf ura cu success i ac iuni ofensive. Dealuri i depresiuni:

Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte. In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele
6

mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni. Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m). Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar DrajnaChiojd. Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud relieful scade in inaltime la 500-600 m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii sai, aici formandu-se Depresiunea Soimari. In regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai inalte , dintre care mentionam : Culmea Salciei (716 m), varfurile Chiojdeanca (539 m) si Bordea (580 m). Deasemenea trebuiesc mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are inaltimi cuprinse intre 500 si 600 m. Relieful de Cmpie Terenul es, fiind pu in accidentat, este u or accesibil de pe orice direc ie i permite realizarea cu u urin a oricarui tip de dispozitiv de lupt .De asemenea favorizeaz ofensiva, permite intrebuin area tuturor categoriilor de tehnic i realizarea in volum complet i n scurt timp a lucr rilor genistice.Nu asigur mascarea natural a tehnicii si a elementelor de dispozitiv si protec ia mpotriva A.N.M. Cercetarea din puncte de observare terestre, situate pe unele nal imi mai proeminente, poatae acoperi pn la 60% din suprafa a supus investiga iei. Cmpii: Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice. Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei. Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.
7

IV.CLIMA Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de 2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C.In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 12001300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est.Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omuunde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : : clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse.

: clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600-800mm anual. : clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

V.RE EAUA HIDROGRAFIC

Ap rarea pe un curs de ap , ct si ofensiva cu for area cursurilor de ap au demonstrat de-a lungul istoriei c reprezint , n multe situa ii, cheia succesului in opera ii de mare amploare, n care reu ita depindea de cele mai multe ori de deznodamntul luptei la cursul de ap .Cursurile de ap , associate cu caracteristicile malurilor si zonele apropiate(lunci, mla tini), r mn i n continuare obstacole importante care, de regul , faciliteaz ap rarea si ngreuneaz defensiva. Ape: Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

VI.SISTEMUL DE COMUNICA II
Sub aspect militar, el reprezint o parte inseparabil a sistemului de logistic,far de care nu putem concepe elaborarea si desf urarea ac iunilor militare. n cadrul echip rilor de infrastructur de transport, re eaua de c i de comunica ie i transport,ocup un loc important, fiind compus din: - re eaua de c i rutiere; - re eaua de c i feroviare. Re eaua de drumuri cuprinde: 6 trasee de drumuri na ionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri na ionale principale; - 70 trasee de drumuri jude ene; - 207 trasee de drumuri comunale. Lungimea drumurilor publice clasificate din jude ul Prahova este de 2.189 km, reprezentnd 2,8% din totalul drumurilor publice din Romnia. Densitatea drumurilor publice n jude ul Prahova de 46,4 km/100 km2teritoriu, situeaz jude ul pe locul doi din ar , densitatea fiind peste media pe ar care este de 33,5 km/100 km2teritoriu ipeste densitatea din Regiunea Sud Muntenia (34,8 km/100 km2 teritoriu). Drumurile publice clasificate:  293 km (13,4%) drumuri na ionale;  1.148,5 km (52,5%) drumuri jude ene;  747,6 km (34,1%) drumuri comunale. Lungimea total a drumurilor jude ene este de 1.148,5 km., din care: 109,8 km. drumuri de asfalt tip beton; 15,1 km. drumuri de beton de ciment; 4,1 km. drumuri cu pavaj; 864,8 km. drumuri cu mbr c min i asfaltice; 120,2 km. drumuri pietruite; 34,5 km. drumuri de p mnt. Drumurile publice, n cea mai mare parte, traverseaz localit i, viteza de circula ie fiind redus pe aceste sectoare. De asemenea, l imea platformei drumului nu este corespunz toare, datorit frontului ngust al limitei de proprietate. ntre localit ile jude ului transportul este realizat de operatori priva i i de regii locale de transport rutier. Exist leg turi rutiere func ionale cu ora ele: Bucure ti, Bra ov, Buz u, Trgovi te, Urziceni i Slobozia.
10

Re eaua de c i ferate Din punct de vedere al lungimii, re eaua de c i ferate din jude ul Prahova reprezint 1,47% din re eaua de c i ferate a Romniei (11.053 km). Densitatea c ilor ferate de 34,6 km/1000 km2teritoriu, situeaz jude ul sub densitatea pe ar (45,3 km/1000km2teritoriu), i cea din Regiunea Sud Muntenia (36,4 km/1000 km2 teritoriu). Starea tehnic a re elei de cale ferat din jude ul Prahova este n general bun . Nivelul dot rilor i starea tehnic a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Exist unele sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inunda iile, precum i erod ri i tas ri ale terasamentelor c ii ferate. Lucr rile de art ntlnite pe re eaua de c i ferate a jude ului sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m i pode e cu deschideri ntre 0,5 i 10 m. Re eaua feroviar ramificat spore te gradul de accesibilitate al localit ilor jude ului.

VII.CONCLUZIE
Situat pe pantele sudice ale Carpa ilor, in apropiere de curbura acestora, jude ul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale mun ilor pn in cmpie, pe malurile Ialomi ei. Aceast situa ie confer jude ului o mare varietate a condi iilor militare i, implicit, a celor geografice. Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi. Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau. Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km. Putem afirma, deci, c jude ul Prahova favorizeaza desf surarea ap r rii in zonele cu teren deluros si in zonele de munte dar si a ofensivei in zonele de es datorit propor ionalit ii formelor de relief pe care le cuprinde.

11

VIII. BIBLIOGRAFIE

1.Viorel Ostropel, Mihai Neag, Gheorghe Radu -Geografie Militar -curs, Editura AFT, Sibiu, 2008 2.Gheorghe P tru, Alexandru Babo , Laurentiu Grigore Geografie Militar -curs. Editura AFT, Sibiu ,1999 3.www.ins.ro 4.www.cjph.ro

12