Argument Destinatia sistemului de franare.

Sistemul de franare serveste la: Reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui. Mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi. Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului. In practica ,eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza. Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6 - 6,5 m/s pentru autoturisme si de 6 m/s pentru autocamioane si autobuze. Pentru a rezulta spatii de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane (franare integrala). Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare. Conditii impuse sistemului de franare. Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa asigure o franare sigura; Sa asigure imobilitatea automobilului in panta; Sa fie capabil de anumite deceleratii impuse; Franarea sa fie progresiva fara socuri; Sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare; Efortul aplicat la mecanismul de comanda al sistemului de franare sa fie proportional cu decelelatia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitaea dorita a franarii ; Forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului Franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului ; Sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii Sa se regleze usurel sau chiar in mod automat Sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut Clasificarea sistemului de franare . Sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu ,care se utilizeaza la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului .Datorita actionarii , de obicei prin apasarea unei pedale cu piciorul, se mai numeste si frana de picior Sistemul stationar de franare sau frana de stationare , care are rolul de a mentine automobilul imobilizat ,pe o panta in absenta conducatorului, un timp nelimitat , sau suplineste sistemul principal in cazul defectarii acestuia. Datorita actionarii manuale , se mai numeste si frana de mana . Frana de stationare este intanlita si sub denumirea de frana de parcare sau de ajutor. Frana de stationare trebuie sa aiba un mecanism de actionate propriu, independent de cel al franei principale. Deceleratia recomandata pentru frana de stationare trebuie sa fie egala cu cel putin 30% din deceleratia franei principale. In general , frana de stationare preia si rolul franei de siguranta. Sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire , care are rolul de a mentine constanta viteza automobilului , la coborarea unor pante lungi , fara utilizarea indelungata a franelor . Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special sa lucreze in regimuri de munte, contribuind la micsorarea uzurii franei principale si la sporirea securitatii circulatiei

 Sistemul de franare se compune din franele propriu-zise si mecanismul de actionare a franelor Dupa locul unde este creat momentul de franare (de dispunere a franei propriu-zise ) se deosebesc: frane pe roti si frane pe transmisie Dupa forma piesei care se roteste, franele propriu- zise pot fi: cu tambur (radiale), cu disc(axiale) si combinate Dupa forma pieselor care produc franarea (nerotirea), se deosebesc: frane cu saboti , frane cu banda si frane cu discuri. Dupa mecanismul de actionare, franele pot fi ; cu actionare directa, pentru franare folosindu-seefortul conducatorului ; cu servoactionare, efortul conducatorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care produce forta necesara franarii ; cu actionare mixta,pentru franare folosindu-se atat forta conducatorului cat si forta data de un servomecanism. Capitolul 1 Frane cu tambur si saboti interiori 1.1 Partile componente si principiul de functionare. Datorita simplitatii lor, franele cu tambur si saboti interiori sunt foarte raspandite la automobile. In figura 1.1 este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori a unei roti . Solidar cu roata 1, incarcata cu sarcina Gr , se afla tamburul 2 , care se roteste in sensul indicat de figura cu viteza unghiulara . Sabotii 3 sunt articulati in punctele 4 pe talerul franei care nu se roteste cu roata , fiind fix. La apasarea pedalei 7, cama 6 , prin intermediul parghiei 8 , se roteste si apasa sabotii asupra tamburului. In aceasta situatie , intre tamburi si sabotii apar forte de frecarece pot da nastere la un moment de franare Mf, care se opune miscarii automobilului. Sub actiunea momentului Mf, in zona de contact a rotii cu drumul ia nastere reactiunea Fr , indreptata in sens opus miscarii . Tot in zona de contact apare si reactiunea verticala a drumului Z. In timpul franarii , datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale sabotilor , energia cinetica a automobilului se transforma in caldura. In momentul opririi, apasarii asupra pedalei , arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala , iar franarea inceteaza .

ARGUMENT Tema aleas spre studiu este Dispozitivul pentru demontarea remontarea pistonului pe retrier. Cheie de reglaj a segmenilor de frnare din cadrul SISTEMULUI DE FRNARE. Lucrarea de fa urmrete s precizeze noiunile teoretice i practice privind prile componente, principiul de funcionare, modul de ntreinere i diagnosticarea sistemului de frnare, component de baz al prii mecanice al oricrui tip de automobil. Lucrarea a fost conceput pe baza unui studiu ndelungat al literaturii de specialitate n domeniul mecanic auto sub stricta supraveghere i sprijinit ndeaproape de ndrumtorul de proiect. Sper ca prin cele prezentate i susinute s se reflecte volumul de cunotine teoretice i practice acumulate pe parcursul anilor de studiu din cadrul Colegiului Tehnic Transilvania Deva.

SISTEMUL DE FRNARE 1. Caracteristici tehnice Autoturismele DACIA sunt echipate cu un sistem de frnare hidraulic, simplu sau cu dublu circuit, cu sau fr amplificator de frnare, prevzut cu corector de presiune, n scopul evitrii roilor spate. Frnele fa sunt prevzute cu discuri, iar frnele spate cu tamburi, frna de parcare este mecanic i acioneaz pe roile din spate. Frne fa ( pentru toate tipurile de autoturisme ) Diametrul cilindruluide frn n etrier, n mm 48 Diametrul discului, n mm 228 Grosimea discului, n mm 10 Grosimea minim admis a discului, n mm 9 215, n mm Max 0,1Btaia axial a discului la Grosimea garniturii de frnare ( inclusiv suportul ), n mm 14 Grosimea minim a garniturii de frnare ( inclusiv suportul ), n mm 7 Frne spate Dacia berlin Dacia 1410 Sport Dacia breack Dacia 1300 Diametrul cilindruluireceptor, n mm 22 22 Diametrul tamburului, n mm 180 228,5 Diametrul maximal tamburului dup rectificare, n mm 181 229,5 Limea garniturii de frnare, n mm 40 40 Grosimea garniturii de frn, n mm 5 6 Pompa central Caracteristica Simplu circuit Dublu circuit tandem Tipul pompei centrale DBA IPA ( Roman ) Diametrul cilindrului, n mm 19 19 Cursa, n mm 30 28 Distana ntre piston i tija mpingtoare, n mm 0,5 0,5 Diametrul servofrnei, n mm 152 152 Cursa liber a pedalei de frn, n mm 5 5 Lichidul de frn, conform normelor: SAE 70 R3, SAE 1703 f. 2. Destinaia, condiiile impuse i clasificarea sistemelor de frnare Destinaia sistemului de frnare Sistemul de frnare servete la: - reducerea vitezei automobilului pn la o valoare dorit sau chiar pn la oprirea lui; - imobilizarea automobilului n staionare, pe un drum orizontal sau n pant; - meninerea constant a vitezei automobilului n cazul coborrii unor pante lungi. Eficacitatea sistemului de frnare asigur punerea n valoare a performanelor de vitez ale automobilului. n practic, eficiena frnelor se apreciaz dup distana pe care se oprete un automobil avnd o anumit vitez.

Sistemul de frnare permite realizarea unor deceleraii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme i de 6 m/s2 pentru autocamioane i autobuze. Pentru a rezulta distane de frnare ct mai reduse este necesar ca toate roile automobilului s fie prevzute cu frne ( frnare integral ). Efectul frnrii este maxim cnd roile sunt frnate pn la limita de blocare. Condiii impuse sistemului de frnare Un sistem de frnare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure o frnare sigur; - s asigure imobilizarea automobilului n pant; - s fie capabil de anumite deceleraii impuse; - frnarea s fie progresiv, fr ocuri; - s nu necesite din partea conductorului un efort prea mare; - efortul aplicat la mecanismul de acionare al sistemului de frnare s fie proporional cu deceleraia, pentru a permite conductorului s obin intensitatea dorit a frnrii; - fora de frnare s acioneze n ambele sensuri de micare ale automobilului; - frnarea s nu se fac dect la intervenia conductorului; - s asigure evacuarea cldurii care ia natere n timpul frnrii; - s se regleze uor sau chiar n mod automat; - s aib o construcie simpl i uor de ntreinut. 2.3 Clasificarea sistemelor de frnare Sistemele de frnare, dup rolul pe care-1 au, se clasific n: - sistemul principal de frnare, ntlnit i sub denumirea de frna principal sau de serviciu, care se utilizeaz la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorit acionrii, de obicei prin apsarea unei pedale cu piciorul, se mai numete i frna de picior; - sistemul staionar de frnare sau frna de staionare care are rolul de a menine automobilul imobilizat pe o pant, n absena conductorului, un timp nelimitat, sau suplinete sistemul principal n cazul defectrii acestuia. Datorit acionrii manuale, se mai numete i frna de mn. Frna de staionare este ntlnit i sub denumirea de frn de parcare" sau de ajutor". Frna de staionare trebuie s aib un mecanism de acionare propriu, independent de cel al frnei principale. Deceleraia recomandat pentru frna de staionare trebuie s fie egal cu cel puin 30% din deceleraia frnei principale, n general, frna de staionare preia i rolul frnei de siguran;