Você está na página 1de 24

www.referat.

ro

Analiza geodemografica a statelor Austria si Camerun


Rezumat: In cele ce urmeaza vom analiza evolutia demografica a statelor Austria si

Camerun.Vom analiza atat date strict referitoare la populatie(evolutia numarului de locuitori,densitatea populatiei,dinamica ei precum,structura acesteia),cat si dezvoltarea umana pe care acaste doua state le-au avut de-a lungul ultimelor decenii.In prezenta lucrare vom face analiza geodemografica a statelor atat prin tabele cat si prin grafice.

Cuvinte-cheie: populatie,dinamica populatiei,structura populatiei,statele Austria,


Camerun.

Metodologie: Metodele aplicate in prezenta lucrare sunt variate, metoda graficului


fiind cea mai des folosita deoarece este cea mai relevanta, arata o prezentare care poate fi interceptata foarte usor de catre cititor, dar mai ales prezinta o imagine de ansamblu a ceea ce urmeaza sa fie analizat. Prin alcatuirea unor astfel de grafice permite o usurinta mai mare in analiza problemelor dezbatute. De asemenea ne putem da seama mai bine de amplitudinea fenomenelor, precum si de constanta sau variatia acestora.O alta metoda folosita in realizarea proiectului este tabelul,folosit pentru rapiditatea sa de realizare dar si din cauza lipselor de date care face imposibila realizarea unui grafic. Tabelele sunt in general formate din 2-3 randuri si din 7-8 coloane. Datele au fost preluate dintre anii 1970-2025 si anume: -numarul populatiei totale; -densitatea populatiei; -rata mortalitatii si a natalitatii; -fertilitatea; -speranta de viata la nastere; -somajul; -structura pe medii urban-rural. Toate acestea au fost realizate cu ajutorul graficelor,aprecierile de orice fel facandu-se pe respectivele grafice.La aceste comentarii se adauga concluziile care au dus la respectivele rezultate.

Piramida varstelor este o alta metoda folosita.Aceasta ne ajuta sa observam cu usurinta structura populatiei pe grupe de varsta si sexe.De asemenea nomograma ne ajuta sa vedem in ce masura populatia se afla intr-un anumit sector(primar,secundar sau tertial). Datele au fost preluate din World Population Prospects 2002,World Urbanization Prospect2003,Key Indicators on the Labour Market, Human Development Report 2005. Limitatiile lucrarii constau in faptul ca nu s-au gasit toate datele, in special pentru Camerun.Fiind o tara cu o economie bazata pe sectorul primar,nivelul de educatie este redus si probabil de aceea lipsesc sau sunt incomplete unele date. Introducere:

Fig 1 Harta pozitiei geografice a Austriei

Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km) Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Suprafata Austriei este de 83 859 km Populatia 8 140 000 locuitori Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander Sarbatoarea nationala: 26 octombrie(aniversarea adoptarii Legii Constitutionale-1955) Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori (1998), natalitatea 10,4%, mortalitatea 9,8%, astfel sporul natural fiind de 0,6%, speranta de viata la nastere: 74 ani la barbati si 81 ani la femei; populatia urbana este de 64%.

Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa a PNB in ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai in perioada 1987-1994). Industria prelucratoare (concentreaza cca 1/3 din populatia activa si contribuie cu pondere apropiata la PIB si peste la export) este foarte diversificata (siderurgia, constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.. Austria, cu economia sa de piata bine dezvoltata si cu standardul sau nalt de viata, este n legatura strnsa cu alte economii din Uniunea Europeana, n special cu cea germana. Statutul de membra a UE a adus un val de investitori straini atrasi de accesul Austriei la piata unita europeana si de apropierea de economiile aspirante la UE. Pe de alta parte, cresterea economica nceata a UE a influentat si economia austriaca: rata de crestere n 2001 a fost de 0,7%, n 2002 de 1,4%, n 2003 de 0,8% respectiv n 2004 de 1,9%. PIB n 2003: 5,1 Miliarde Euro. PIP pe cap de locuitor n 2003: 27.930 Euro. Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4 din PIB) si turismul (de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB)

Fig.2 Harta pozitiei geografice a Camerunului Situat in partea de vest a Africii,Camerun se invecineaza cu: Nigeria in nord-vest, Ciad in nord-est, Republica Centrafricana in est, Republica Congo in sud-est, Gabon si Guinea Ecuatoriala in sud iar Golful Guineei in sud-vest.Are o suprafata de 475,472 km patrati si o populatie de 18 467 692 de locuitori.

Timp de un sfert de secol dup obinerea independenei, Camerunul a fost una dintre cele mai prospere ri din Africa. Scderea preului mrfurilor pentru principalele produse de export petrol, cacao, cafea i bumbac la mijlocul anilor '80 mpreun cu o moned supraevaluat i cu um management economic defectuos au dus la o recesiune de un deceniu. PIB pe cap de locuitor a sczut cu peste 60% ntre 1986 i 1994. Deficitele fiscale i de cont curent au crescut, la fel i datoria extern. Cu toate acestea, datorit resurselor sale de petrol i condiiilor agricole favorabile, Camerun are n continuare una dintre cele mai puternice economii din Africa subsaharian. n ciuda unei urbanizri accelerate, cea mai important activitate economic n Camerun rmne agricultura de subzisten, care antreneaz practic ntreaga populaie rural.

ANALIZA DEMOGRAFICA
1.EVOLUTIA NUMARULUI POPULATIEI
Analizand cu atentie graficul de mai jos putem observa diferenta demografica accentuata dintre cele doua state,in 1970 Austria avand aproape 7,5 de milioane de locuitori, in timp ce Camerun avea circa 6,7 milioane. O curba ascendenta mai pronuntata se poate observa insa in cazul statului african, astfel ca din graficul de mai jos se poate observa practic o explozie demografica a Camerunului , din 1970 si pana in prezent populatia Camerunului s-a inmultit de cca.3 ori ajungand la peste 17 mil de locuitori, in timp ce in Austria populatia a inregistrat o cerestere lenta a populatie astfel ca in in acelasi interval de timp populatia austriei s-a marit cu circa 1 milion ajungand la 8,4 milioane.Deasemenea pe viitor, din datele prezentate de catre O.N.U, statul Camerun va inregistra o crestere a populatiei ajugandu-se ca in anul 2025 sa aiba o populatie de 26 milioane de locuitori , in timp ce Austria se preconizeasa ca pentru acelasi an 2025 va inregistra o cresterede doar de 400.000 de mii de locuitorii ajungand la 8,6 milioane.

numarul populatiei (mii)

30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025

ani austria camerun

Fig.3 Dinamica populatie din statele Austria si Camerun (1970-2025)

2.Densitatea populatiei
In analiza graficului privind densitatea populatiei a celor doua state,ne putem da clar seama ca teritoriul Austriei este mult mai populat decat teritoriul statului vest-african mult mai putin populat,raportul populatie/teritoriu fiind mult mai mare.Evolutia densitatii populatiei este mai scazuta la Camerun decat la Austria, observand graficul de mai jos se poate concluziona faptul ca Austria prezinta o medie a densitati de 80-90 si chiar 100 loc/kmp pe cand Camerun 40-50 preconizandu-se ca pentru anu 2025 sa atinga pragul de 60 loc/kmp.
120 100 80 60 40 20 0
19 70 19 75 19 80 19 85 19 90 19 95 20 00 20 05 20 10 20 15 20 20 20 25

densitatea populatie (loc/km2)

ani austria camerun

Fig.4 Dinamica densitatii populatiei din statele Austria si Camerun (1970-2025)

3.Dinamica populatiei.
3.1Natalitatea
Nivelul generel de dezvoltare economica, conditiile de viata ale populatiei par sa aiba o influenta importanta asupra natalitatii,constatndu-se o relatie invers proportionala intre acestea: cu ct nivelul de trai este mai ridicat,cu att rata natalitatii este mai redusa.Astfel, in Camerun, o tara subdezvotata, rata natalitatii este mare,cel mai mare procentaj inregistrndu-se in 1975,de 45,2%,iar in Austria 13,6% in acelasi an. Insa, din 1975 pna in 2000 si expectativ 2025 natalitatea scade drastic, mai ales in perioada 19902000.
natalitatea(nr nou nascuti/1000 loc) 50 40 30 20 10 0
19 70 19 19 75 7 5 19 -19 80 8 0 19 -19 85 8 5 19 19 90 9 0 19 -19 95 9 5 20 -20 00 0 0 20 20 05 0 5 20 -20 10 1 0 20 -20 15 1 5 20 20 20 2 0 -2 02 5

ani austria camerun

Fig.5 Dinamica natalitati din statele Austria si Camerun (1970-2025)

3.2.MORTALITATE
Elementul esential pentru explicarea nivelului mortalitatii se refera la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregatire al personalului medical, la infrastructura si echipamentele sanitare. Rata mortalitatii este mai ridicata in Camerun, dar se remarca o scadere in cazul ambelor state din 1970 pna in 1990, datorita cresterii economice care urmeaza unei tendinte globale.In Camerun rata mortalitatii este mai mica dect a altor state subdezvoltate din cauza lipsei conflictelor armate.Dupa 1990 pna in prezent creste foarte mult mortalitatea,in special pentru statul Camerun, crestere datorata aparitiei unei maladii

incurabile-virusul HIV.O expertiza pna in 2025 releva doua situatii diferite:o usoara crestere in cazul Austriei, si o usoara scadere in ceea ce priveste Camerun.
mortalitatea (nr decese/populatia totala) 20 15 10 5 0
19 70 19 -19 75 7 5 19 -198 80 0 19 -19 85 8 5 19 -19 90 9 0 19 -199 95 5 20 -20 00 0 0 20 -20 05 0 5 20 -20 10 1 0 20 -201 15 5 20 -20 20 2 0 -2 02 5

ani austria camerun

Fig.6 Dinamica mortalitati din statele Austria si Camerun (1970-2025)

3.3.SPORUL NATURAL
Majoritatea statelor au cunoscut mari schimbari demografice in cursul perioadei contemporane, acestea producndu-se in secolul al 19-lea si in prima parte a secolului 20 in tarile industrializate, iar dupa1940 si in tarile mai putin dezvoltate. Aceste state au trecut de la un regim demografic traditonal, caracterizat prin mortalitate ridicata, fertilitate ridicata si, ca urmare, o crestere lenta, la un regim demografic modern, caracterizat printr-o mortalitate scazuta, o fertilitate scazuta si deci o crestere lenta, cum este cazul statului Austria, care, in functie de rata cresterii anuale se afla in stadiul de tranzitie demografica avansata cu niste valori de 0,5% si 0,7%, unde controlul fertilitatii este avansat-spontan. In cazul Camerunului sporul natural este foarte ridicat, avnd o evolutie clasica a unui stat in curs de dezvoltare, cu o natalitate ridicata, mortalitate scazuta sau care scade lent. In timpul acestei faze, cresterea populatiei este foarte puternica, datorita ecartului intre rata natalitatii si cea a mortalitatii care trece printr un maxim la un moment dat ,mai ales intre anii 80-90. In jurul anilor 2000, se atinge un spor natural 2,23, datorita cresterii subite a mortalitatii, dupa care Camerunul va inregistra o rata de crestere negativa.

3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 -0.5


19 70 19 -19 75 75 19 -19 80 80 19 -198 85 5 19 -19 90 90 19 -19 95 95 20 -20 0 0 00 20 -20 05 05 20 -201 10 0 20 -20 15 1 5 20 -20 20 20 -2 02 5

sporul natural

ani austria camerun

Fig.7 Dinamica sporului natural din statele Austria si Camerun (1970-2025)

3.4.MORTALITATEA JUVENILA
Din analiza celor doua tabele si a graficelor reiese clar diferenta mortalitatii juvenile,diferenta reiesind din dezvoltarea celor doua state-Austria este o tara dezvoltata, Camerun fiind in randul tarilor subdezvoltate. Analizandu-le particular putem observa ca Austria si-a redus foarte mult numarul copiilor decedati pana la valori de 5-6/1000, la fel si Camerun, insa aici rata mortalitatii este mult mai ridicata dar se preconizeaza si aici reale progrese, de la valori de 149/1000 in anii'95 pana la valori aproape de 100/1000 in 20202025 ceea ce inseamna si o crestere vizibila a nivelului de trai. Mortalitatea infantila reflecta totalitatea deceselor infantile ce se produc in cadrul unei populatii.In statistica demografica internationala, pentru a arata frecventa sau intensitatea deceselor infantile, se utilizeaza rata mortalitatii infantile, indicator ce exprima numarul total de decese in primul an de viata la 1000 de nascuti vii,in acelasi an, redat in promile. In Camerun se observa o rata a mortalitatii infantile foarte mare din anul 1995, de 149, insa ea incepe sa descreasca pna in anii 2010, ajungnd pna la 136 , pentru ca apoi, in jurul anilor 2025 sa ajunga undeva la 100, ceea ce presupune o intrziere in ameliorarea serviciilor sanitare; pentru viitor se prevede o scadere lenta. Rata mortalitatii infantile este scazuta in Austria in prezent, de cca 5 , situatia fiind aceiasi inca de prin anii 1995 si

mentinandu-se pana in prezent, acest lucru se datoreaza serviciilor sanitare foarte bine puse la punct si a economiei dezvoltatea ce a dus la aceasta mentinere scazuta a mortalitatii juvenile. Tabelu.1
ani 1995-2000 1995-2000 1995-2000 2000-2005 2000-2005 2000-2005 2005-2010 2005-2010 2005-2010 2010-2015 2010-2015 2010-2015 2015-2020 2015-2020 2015-2020 2020-2025 2020-2025 2020-2025 Sursa: http://www.esa.un.org austria 6 6 6 5 6 5 5 6 5 5 5 5 5 5 4 5 5 4 camerun 149 156 142 149 156 143 144 151 136 132 139 124 119 127 111 109 117 100

mortalitatea juvenila(sub 5 ani)

200 150 100 50 0


-2 19 00 0 95 -2 00 20 00 0 -2 20 00 5 05 -2 20 01 0 05 -2 20 01 0 10 -2 20 01 5 15 -2 20 02 0 15 -2 20 02 0 20 -2 02 5

19 95

ani austria camerun

Fig.8 Dinamica mortalitati juvenile sub 5 ani din statele Austria si Camerun (1995-2025)

Nota:Nu au fost gasite datele pentru toti ani Valorile sunt exprimate in copii decedati/1000 de locuitori

3.5.FERTILITATEA
Studiul fertilitatii este o preocupare relativ recenta, reprezentand att un element al dinamismului geografic, ct si un bun indicator al mentalitatilor, exprimnd in fapt atitudinea populatilor fata de viata moderna. Rata totala a fertilitatii da posibilitatea unei aprecieri mai exacte a ratei generale a natalitatii. Fertilitatea se refera numai la acea parte a populatiei care participa direct la procesul de reproducere, respectiv la populatia feminina de vrsta fertila sau in vrsta de procreare, considerata intre 15 si 49 de ani. In prezent, rata fertilitatii in Austria este de cca.1,41 - valori reduse, specifice unei tari dezvoltate, care insa inregistra in trecut valori apropiate celor inregistrate astazi in Africa sau Asia. Situatia este alta in Camerun unde sunt semnalate valori ale ratei fertilitatii peste media mondiala de 4,92 in anul 2000. Procesul de scadere a fertilitatii s-a produs lent si a inceput la date diferite in cele doua tari. Din 1970 si Austria este antrenata in procesul de scadere al fertilitatii, scadere facilitata si de descoperirea si raspndirea tehnicilor si mijloacelor contraceptive, de legislatia referitoare la avort. Insa Africa ramne si in prezent continentul cel mai putin afectat de schimbarile demografice. Se constata, totusi, o scadere usoara a fertilitatii in Camerun si se preconizeaza in continuare o scadere moderata. Tabel.2
1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010 2010-2015 2015-2020 2020-2025 austria 2.04 1.65 1.59 1.44 1.47 1.37 1.39 1.38 1.41 1.46 1.51 camerun 6.3 6.4 6.4 6.1 5.7 5.1 4.92 4.67 4.2 3.73 3.34 Sursa: http://www.esa.un.org

fertilitatea (copii/femeie)

7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 anii austria camerun 7 8 9 10 11

Fig.9 Dinamica fertilitati din statele Austria si Camerun (1970-2025)

3.6 Speranta de viata la nastere

Fig.10.Speranta de viata la nastere in Austria si Camerun (1970-2025)

Prin figura 10 putem analiza speranta de viata la nastere. In primul rand se poate observa diferenta generala dintre cele doua state,in ceea ce priveste speranta de viata, diferenta fiind de 20-30 de ani. In al II-lea rand putem observa panta ascendenta continua si deci, o crestere continua a sperantei de viata. Nu in ultimul rand putem vedea diferenta sensibila in favoarea sperantei de viata feminine. Diferenta de valori intre cele doua state se poate traduce si prin diferenta de dezvoltare dintre state. 3.7 Migratiile Tab.3
19701975 2.2 19751980 0.1 1985 0.5

Rata migratiei in Austria


198019851990 2.9 19901995 6 19952000 1.6 200020052010201520202025 2.3 2005 2010 2015 2020 5.4 3.9 2.4 2.4 Sursa: http://www.esa.un.org

Tab.4
19701975 0.3 19751980 1.4 1985 -1

Rata migratiei in Camerun


198019851990 0.4 19901995 -0.1 19952000 -0.2 20002005 -0.1 20052010 -0.1 20102015 0.1 20152020 0 20202025 -0.1

Analizand tabele privind rata migratiei putem observa ca in Austria rata migratiei a suferit din 1970 si pana in prezent diferite modificari, astfel cea mai mare rata a migratiei s-a produs intre anii 1990-1995 cand a inregistrat o valoare de 6, urmand ca intre anii 19952000 sa inregistrege o cadere brusca ajungand la valoarea de 1.6, pe viitor se preconizeaza din datele din table ca rata migratiiei va inregistra valorii constate, mentinandu-se undeva in jurul valorii de 2.3, 2.4. In schimb in cazul Camerunului valorile sunt cotate intre -1 si 0.4, ceea ce ne arata ca rata migratiei din aceasta tara este scazuta.

4.STRUCTURA POPULATIEI 4.1.STRUCTURA PE GRUPE DE VRSTA SI SEXE

Fig.11 Piramida varstelor in Austria 1970

Fig.12 Piramida varstelor in Austria 2000

In figurile 11 si 12 avem doua piramide ale varstelor pentru Austria in care am ales cei 2 ani reprezentativi si anume 1970 si 2000. In cazul primului an se observa o structura uniforma a categoriilor de varsta dintre 0 si 30 de ani. In grupa de varsta 30-34 se observa o micsorare a numarului de locuitori,dupa care populatia scade uniform pe categorii de varsta, ajungand pana in varful piramidei, cu valoarea cea mai mica. Pentru anul 2000 se poate observa ca baza piramidei este mai redusa, mai exact populatia cu varste intre 0 si 25/30 ani este mai putin numeroasa decat cea dintre grupele de varsta 30-50 ani.De aici ne putem da seama ca la ora actuala avem de-a face cu o populatie oarecum imbatranita. Daca ar fi sa facem o paralela intre cei 2 ani putem evidential faptul ca media de varsta in Italia a crescut simtitor,dar piramida varstelor in 2000 nu mai are o baza solida, existand tendinta unei micsorari a numarului de locuitori pentru viitor.

Fig.13 Piramida varstelor in Camerun 1970

Fig.14 Piramida varstelor in Camerun 2000

Piramida varstelor privind Camerun pentru cei 2 ani sunt foarte uniforme si omogene in sensu ca se pleaca de la baza, aceasta fiind cea mai solida si descreste in mod uniform,pana la varf.Ca si in cazul Austriei populatia Camerunului a crescut foarte mult in ultimele decenii, dovada ca pentru grupele de varsta de la baza piramidei se poate vorbi de milioane de locuitori. Ca de altfel in majoritatea tarilor, populatia feminina este mai numeroasa decat populatia masculina, fapt ce se respecta si in cazul celor doua state analizate. 4.2 Structura socio-economica a populatiei(populatia ocupata pe

sectoare)

Fig.15Structura socio-economica in Camerun 1986

Fig.16 Structura socio-economica in Camerun 2005

Fig.17 Structura socio-economica in Austria 1980

Fig.18 Structura socio-economica in Austria 2005

Din punct de vedere socio-economic, situatia economica in Austria, in anul 2005 era predominata de sectorul tertiar (60% din populatia activa ocupata) datorita puterii mari de cumparare a populatiei, indiciu al unei economii dezvoltate. Spre deosebire de cazul enuntat mai sus in Camerun situatia economica este cu totul alta, cel mai bine reprezentat sector fiind cel primar, situatie tipica pentru o economie in curs de dezvoltare si pentru o

tara Africana care principala activitate de baza a populatiei este agricultura bazata pe cresterea animalelor si cultura cerealelor. NOTA: Se poate observa din nomogramele de mai sus ca in cazul ambelor tarii, pe parcursul intervalelor de anii prezentii mai sus nici una din tarii nu a suferit modificarii majore in cele doua sectoare. 4.2.1 Rata somajului Tabelul 5 Anii 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata somajului in Austria si Camerun Austria 3.34 4.1 3.79 3.59 3.11 3.79 3.55 3.14 3.24 3.42 3.58 4.24 3.53 3.65 4.11 4.2 4.21 3.71 3.5 3.56 3.98 4.27 4.92 5.15 4.74 4.4 7.42 Camerun 8.5 7.45 Sursa: http://www.esa.un.org

In tabelul de mai sus se poate observa rata somajului din cele doua tari, astfel in Austria rata somajului este variabila inregistrand valori cuprinse intre 3 si 4 pentru ambele sexe, o crestere se poate observa in anul 2007, cand rata somajului a atins valori de 7.42%.

Nota: Pentru statul Camerun nu sau gasit valori pentru totii anii, astefel ne putem da
seama din cei doi ani pentru care sau gasit valori 1996 si 2001, acestia indicand o rata a somajului de 8.45 respectiv 7.45.

4.3 Structura pe medii-urban-rural

Fig.19 Structura pe medii urban/rural Austria

Fig.20 Structura pe medii urban/rural Camerun

Analizand figurile 19 si 20, respectiv structura pe medii-urban/rural putem identifica cateva particularitati in randul celor doua state. La o prima vedere ne putem da seama de o crestere semnificativa a populatiei. Gaficul privind populatia urbana si rurala in Camerun este oarecum omogen in sensul ca evolutia numarului de locuitori din cele doua sectoare a crescut constant si uniform de-a lungul anilor, populatia rurala fiind mult mai numeroasa decat populatia urbana,dearece sectorul primar este de baza, dar se observa ca pe viitor populatia urbana din Camerun are o tendinta foarte mare de crestere, putand trage concluzia ca pe viitor populatia va devein mai interesata de sectorul tertiar si cel secundar decat de cel primar. In cazul Austriei coordonatele se schimba,populatia mai numeroasa locuind in mediul urban,acest mediu avand mai dezvoltate sectoarele secundar si tertial,ceea ce atrage populatia, dovada stand in acest sens panta ascendenta de pe grafic dupa 1970 si,deci o crestere a populatiei in acest sector.Dupa 1980 se observa o usoara stagnare din acest punct de vedere.Desi populatia rurala din Austria nu era cu mult inferioara populatiei urbane in anii '70, aceasta diferenta a luat proportii nu atat scaderii populatiei din mediul rural cat mai ales cresterii accentuate din sectorul urban.

4.4 Structura socio-culturala


4.4.1 Structura etnica a Austriei este alcatuita in proportie de 90% din austrieci, restul fiind un amalgam de, croati, sloveni, si alte natii. Populatia Camerunului este alcatuita de Cameruni 31%, Bantu 27%, Kiridi 11%, Fulani 10%, Nigeri 7%, Africani 13%, altii mai putin de 1%

cam n eru i b tu an au strieci croati sloven i alte n atii kirid i fu i lan n eri ig african i alti

Fig.21

Fig.22

sursa: www.descopera.ro

4.4.2 Structura religioasa a Austriei este formata aproape in totalite din Romano Catolici 73,6%, Protestanta 4,7%, Musulmana 4,2% si altelei, iar in Camerun principalele religii sunt: indigene 40%, Crestina 40%, Musulmana 20%

rom oan catolici p rotestan ta m su an u lm a altele

in ig e d en crestin a m su an u lm a altele

Fig.23

Fig.24

sursa: www.descopera.ro

4.4.3 Structura lingvistica a Austriei este Germana, Turca, Sarba, Croata, in Camerun principal limba vorbita este africana, iar urmatoarele limbii vorbite sunt engleza si franceza.

5.Dezvoltarea umana.
Tab.6 Anii Austria Camerun 1975 0,842 0,400 Indicele de dezvoltare umana 1980 0,858 0,437 1985 0,866 0,436 1990 0,889 0,446 1995 2000 2003 0,907 0,921 0,934 0,458 -------0,499 Sursa: http://www.esa.un.org

Nota:Date disponibile dupa 1975. In prezentul tabel avem indicii de dezvoltare umana,cu ajutorul carora ne putem da seama de dezvoltarea in decursul anilor a fiecarei tari in parte.Variatiile nu au fost foarte mari dar se observa o crestere semnificativa a acestui indice in ultimii 30 de ani.Bineinteles se vede clar diferenta dintre cele doua tari,fiind o diferenta de economie si nu numai.

Concluzii
In lucrarea de fata s-a analizat situatia statelor Austria si Camerun din perspectiva evolutiva, principalul element de demarcatie fiind indicele de dezvoltare umana. Cele doua state luate in calcul fac parte din categorii demografice diferite, Camerunul avnd o populatie mult mai numeroasa dect Austria. In ceea ce priveste dinamica populatiei se inregistreza valori foarte diferite: in Austria natalitetea si mortalitate au valori scazute, situatie prezenta, in general, intr-un stat dezvoltat,spre deosebire de Camerun unde rata natalitatii este mare, iar mortalitate are valori ridicate datorita aparitiei unei maladii incurabile-hiv. Tarile se evidentiaza si in ceea ce priveste fertilitatea, aceasta avnd un indice mult mai mare in Camerun, mortalitatea infantila, ce are valori destul de mari in Camerun, speranta de viata,avnd un indice foarte mic fata de Austria. In cazul analizei structurii populatiei, att in Austria ,ct si in Camerun, predomina populatia adulta,insa in Austris exista o tendinta de imbatrnire demografica. In Camerun pe primul loc se afla sectorul primar, cu o agricultura intensiva, iar in cazul Austriei locul inti este ocupat de sectorul tertiar. Desi sunt situate pe doua continente diferite, cu o cultura si traditie ce nu par a se fi intersectat vreodata, Austria si Camerun au unele asemanari in ceea ce priveste religia, exemplu, insa nu au aceeasi limba sau grupuri etnice. Dezvoltarea, in sens comparativ-in cazul celor doua state,evidentiaza modul in care resursele au fost aduse in stadiul productiv si genereaza bunastare. Aceasta poate sa implice

crestere economica, modernizare, imbunatatirea nivelului productiei materiale si consumului, schimbarilor in traditiile culturale,sociale,schimbari ale structurilor politice.

BIBLIORGAFIE ERDELI, G. , DUMITRACHE, L. (2001), GEOGRAFIA POPULATIEI, EDITURA CORINT ; http://www.natiomaster.com/ http://www.CIA . http://www.undp.org http://www.worldpopulationprospects.com http://www.esa.un.org http://www.stat.go http://www.descopera.ro

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate