104

PROCESE ELEMENTARE ALE RELAI EI CU

CELLALT: COMPETENELE SOCI ALE
Felicia Ceauu Iai
Competenele social e pot f i considerate pattern-uri de
comportament care dau indi vizi competeni di n punct de vedere
social . Competena sociala mai poat e f i def init a si ca f iind
capacit atea de a poseda si utiliza abilitai de a int egra gndirea,
simirea si comport ament ul n vederea ndepliniri i unei sarcini
social e. Abilitatea social a este o subcategorie a competenei
social e si are drept scop f aci li t area int eraciunilor sociale, f acndu-
le armonioase cu sine nsusi si pl acut e, accept abile cu alt e
persoane. Abil it ail e sociale implica achizi ionarea unor cunostine
specif ice, i nf luenata de at it udinea f aa de nvaare, personalit at e,
cult ura si grupuril e social e carora persoana le aparine. I nclud
exist ena comport ament elor verbal e, nonverbal e si par averbal e
(cum ar f i de exemplu, postura corporal a, expresia ochilor, tonul
vocii , expresii f acial e). Acest e competene social e au sanse mari
de a se dezvol t a pri n procesul de ntari re soci ala exerci t ata de al t e
persoane asupra subi ectului, de exemplu prin recompense care
det ermina implicit crest erea st imei de sine sau a aut ovalorizarii.
Sunt i nteracti ve si cer si ncroni zare t emporal a si o reci proci tat e de
comportamente specif i ce. Ref lecta f actorii de mediu cum ar f i
vrst a, genul, clasa sociala.
Componentele competenei sociale
Care ar f i principalel e procese psi hologi ce care creeaza un
comportament social corect? Este f oarte greu de raspuns. Totusi
pot f i decelate cteva componente: aser t i vi t at ea, gr at i fi cai a
(spriji nul), comuni car ea non-ver bal , comuni car ea ver bal , empat i a,
r ezol var ea pr obl emel or , pr ezent ar ea si nel ui .
1. Asertivitatea est e dupa A.A. Lazarus capacit at ea de a-i
inf l uena pe alii . Tehnica, preluata din psihoterapie, coni ne patru
element e: ref uzul de a comanda, avansarea cererii ca un f avor,
exprimarea sentimentelor pozi tive, amorsarea conversaii lor de
conveniena. Asertivitatea reprezinta o atitudi ne si o modali tate
de a aciona n acele sit uaii n care t rebuie sa ne exprimam
105
sentimentele, sa ne revendicam dreptul de a spune nu atunci
cnd consideram ca nu t rebuie sa f acem un anumit lucru. Acest
tip de comportament reprezi nta calea de mijloc ntre doua
ext reme: agresi vi t at ea si supunerea. Est e dif icil ca o persoana sa
devina asert iva daca nu-si da seama ce simt e, ce dorest e si ce nu
doreste. Comportamentul asertiv impli ca dezvoltarea mai multor
abilitai de comunicare, cum ar f i, de pilda, capacit at ea de a-l
ascult a pe cel alalt cu at enie si de a negocia o f ormul a de
compromis care poate satisf ace ambele pari.
Experi ena ne arata ca exi st a mai mul t e mot i ve pent ru care
ezit am sa f im asertivi n relaiile cu ceilal i. Uneori ineria sau
lenea est e un f act or: cel mai simplu raspuns est e acela de a nu
raspunde deloc. Alt adata, apat ia sau lipsa int eresului duce la
nonasert ivi t at e; pur si simplu nu ne pasa suf icient pentru a ne
implica n mod act iv. Cel mai adesea nsa, f rica poat e duce la
nonasertivitate. n mod particul ar, ne putem teme ca un
comportament asertiv ar duce la respi ngerea noastra din partea
celorlal i (devenim convinsi ca daca ne susinem parerea cineva se
va nf uria). Sau, pur si simplu, ne li psesc abilit aile interpersonal e
necesare asert ivi taii. O al t a cauza import anta a nonasert ivi t aii
este t i mi di tat ea. Fi ecare di ntre noi se si mt e mai ci udat din cnd n
cnd. Ne put em simi exploat ai, suf ocai sau f orai ntr-o sit uaie
anume. Aceste sentiment e se manif esta ntr-o varietat e de f eluri
ca depresie, slabiciune sau singuratat e dar, cel mai adesea,
conf orm psihologului Phillip G. Z imbardo, sub f orma timidi taii .
Conf orm lui Z imbardo si Shirlez L. Radl, coaut ori ai
M anual ul ui de ti mi di t at e, puini oameni t imizi considera ca acest
f apt est e o t r t ur pozi t i v; ei vad ti mi di t atea ca o dovada ca ceva
nu est e n regul a cu ei. Timidit at ea nu est e o t rasat ura
permanenta, ci mai degraba, un raspuns la alte persoane evocate
de anumite situaii. Sentimentele neplacute de timidi tate provi n
dint r-o ncredere n sine scazuta si din ngrijorarea n legat ura cu
ce vor spune ceilal i despre tine.
Polul opus persoanei timide, nonasertive este agr esor ul .
Faa de persoanele nonasertive, care adesea permit
vi ct imizarea din part ea celorlal i si sunt reticent e la exprimarea
emoii lor lor, persoanele agresive insista sa-si susina drept urile
pna l a punct ul n care ignora sau violeaza drepturil e celorlal i.
I ndivi zii agresivi si satisf ac mai mul te nevoi dect cei nonasertivi ;
dar, de obicei, reusesc acest lucru pe seama al t or persoane.
Agresorul t inde nt ot deauna sa domine si sa cst ige n relaii le
106
int erpersonal e; mparirea egal a nu est e suf icienta. Mesajul
persoanei agresive est e egoist: Ast a simt eu! Est i un prost daca
t u si mi alt f el! Ast a est e ceea ce vreau! Ceea ce vrei tu nu cont eaza
si nu ma int ereseaza! n cont rast cu individul nonasert iv care
este ezitant cnd vine vorba de a se aventura n comunicare, cel
agresiv ncepe prin at acuri, precipitnd ast f el conf lictul. De aceea,
nu est e nici o surpriza f apt ul ca o discuie cu o persoana agresiva
va escalada si va scapa de sub cont rol: int a agresorului va si mi
nevoia sa raspunda provocaril or. n ast f el de si t uaii nimeni nu
cst iga de f apt , rezul t at ul f iind o relaie n impas.
Oamenii simt nevoia sa acioneze agresiv dint r-o serie de
mot ive. Pot rivit lui Art hur J. Lange si Pat rici a Jakubowski
1
, doi
consil ieri n asertivit at e , t indem sa izbucnim at unci cnd si mim
ca suntem vulnerabili; ncercam sa ne protejam de pericolul n
f aa carui a ne si mim neput inciosi. Apoi, experienele de viaa cu
emoii volatile care ramn nerezolvate ne pot determi na sa
reacionam prea dur atunci cnd suntem conf runtai cu o
dif i cul t at e nt r-o relaie. Put em crede cu t arie ca agresi unea est e
singura cale de a ne f ace cunoscut e ideil e si sent iment ele. D intr-
un mot i v oarecare, putem crede ca cei l al i nu ne vor ascul t a si nu
vor reaciona la ceea ce spunem daca adoptam o maniera de
abordare mai blnda. n al pat rulea rnd, poat e nu am nvaat
niciodata cum sa ne canalizam si sa ne stapnim impul suril e
agresive (cu alt e cuvi nte, poat e nu ne-am nsusit o serie de
deprinderi interpersonal e). D e asemenea, agresivi tatea poate f i i n
legatura cu un model de comportament nonasertiv din trecut;
durerea, dezamagirea si sent iment ul viol arii personal e care au
rezul t at n urma unui comportament nonagresiv s-au acumulat si
au st at gat a sa erupa. N emaiput nd f i inut e n int erior, acest e
sentimente sunt eli berate sub f orma agresivi taii.
N u este nevoi e sa subl i ni em f aptul ca relai i l e di st ruse sunt
deseori rezult at ul agresivit aii . D e f apt , nici persoana nonasertiva,
nici cea agresiva nu prea au relaii semnif icative, satisf acatoare.
D in acest motiv, este nevoie sa se gaseasca un t eren de mijl oc sau
o medie de aur nt re ext remele nonasert ivit aii si agresiunii .
I nt enia comportamentului nonasert iv este aceea de a evita
conf li ctele, de orice natura, iar intenia comportamentului agresiv
este dominarea. Prin contrast, intenia comportamentului asertiv
est e aceea de a comunica n mod sincer, clar si di rect si de a-i
1
Patricia Jakubowski, Ar thur J. Lange. 1978, A sser t i ve Opt i on, Muze I nc., SUA.
107
susine ideil e si credinele f ara a-i rani pe ceilal i sau a-i f ace rau
ie nsui. D aca presupunem ca at t nonasert ivi t at ea ct si
agresiunea se dat oreaza, cel puin n part e, unei nvaari gresit e a
cail or de a reaciona n int eraciunile cu oamenii, am putea sa ne
mbunataim relaii le interpersonale daca lucram la dezvolt area
unor cai noi si adecvate de a reaciona.
At unci cnd est i asert iv t e prot ejezi de pericolul de a
deveni o vi ct ima; i sat isf aci mai mult e nevoi int erpersonal e, iei
mai mul t e decizii legat e de propria vi aa, gndest i si spui ceea ce
crezi si st abilest i relaii int erpersonale mai st rnse, f ara a int erf era
cu drepturil e celorlal i. A f i asert iv nseamna sa recunost i ca t oi
oamenii au aceleasi drepturi f undamentale si ca nici titluril e sau
roluril e sociale nu le pot af ecta aceste drepturi. N oi avem dreptul
de a i nf luena modul n care ceilal i se raporteaza la noi; avem
dreptul de a ne proteja de abuz. Chiar mai mult, avem dreptul de
a f ace acest e lucruri f ara a ne simi vinovai.
Accent ul asert ivi taii se pune pe negoci er e. Persoanele
asert ive ncearca sa echilibreze put erea sociala ast f el nct sa
creeze egali t ate n rel ai i l e pe care l e ntrei n cu cei l ali . n t i mp ce
indi vizii agresivi i ranesc adesea pe ceilal i, iar cei nonasertivi
deseori se ranesc pe ei nsisi, persoanele asert ive se prot ejeaza pe
sine ct si pe cei cu care int eracioneaza. Acest lucru implica
at enie asupra sent imentelor si abili tailor verbale si nonverbale de
rezolvare a problemelor interpersonal e.
Succesul nseamna, printre altele, sa obii ceea ce i doresti.
Pent ru acest l ucru este nevoi e sa-i poi expri ma clar, f erm,
spontan, sincer si di rect sentimentel e, nevoil e si dorinele,
respect ndu-i n acelasi t imp pe ceilal i. Pe lnga a l e exprima, est e
nevoie sa le poi susine, f ara a f i agresiv sau abuziv, atunci cnd
ceil ali opun rezistenta.
Asert i vi t atea reprezi nta cal ea de mi j l oc i nt re doua extreme:
pasivit at ea si agresivit at ea. Sentimentele, nevoile si dorinele t ale
nu sunt nici mai mul t nici mai puin import ant e dect cel e ale
al tor oameni: sunt egal de importante.
n acest f el de interaciune sunt respectate att demnitatea
si drept urile celorlal i, cat si ale t ale.
La vrst e mici copii i exprima f oart e deschis ceea ce
gndesc si ce vor. n educaia primita de l a parini sau de la scoala
sunt adeseori expusi sant ajului de tipul f a asa cum i i spunem sau
pierzi iubirea si/ sau aprecierea noast ra .
108
Ca urmare a f ricii de abandon copiii ncep f ie sa se
comporte pasi v sau pasi v-agr esi v, f ie sa compenseze aceasta teama
printr-un compor t ament agr esi v. n comportamentul nonasertiv mai
sunt impli cat e si t eama de a f i judecat , crit icat sau evaluat n
t ermeni peiorat ivi si t eama de a deveni vulnerabil prin expunerea
sentimentelor.
Succesul i ocolest e pe cei pasi vi , deoarece ei se retrag si
accepta sa piarda conf runt area din t eama de a nu pierde relaia.
Acest or oameni l e est e greu sa-i ref uze pe ceilal i. O masura a
comport ament ului asert iv est e abilit at ea de a spune NU f ara a
t e simi obligat sa t e just if ici si f ara sa rami cu un sentiment
negat iv de vinovaie.
D in cauza f aptului ca au dif icult ai n a se exprima n f aa
celorlal i, oamenii pasivi pierd mul t e din oportunit ail e of erit e,
nt lnit e n viaa, si sunt adeseori t rat ai de ceilal i cu aceeasi
consideraie ca si presul pe care si st erg picioarele. Se simt
nef erici i si nvi nsi.
Oameni i cu un comportament pasi v-agr esi v nu si exprima
deschis supararea din t eama ca vor deveni vulnerabili prin
expunerea adevaratelor lor sentimente. O ascund ntr-o varietate
de moduri (sunt mbuf nai, dar spun ca nu au nimic, promit f ara
sa se ina de cuvnt, caut a scuze si justif i cari pent ru a nu-si
ndepli ni obligaiile n relaie et c.), si se bazeaza mai mult pe
sant aj. Se f olosesc de emoii le negat ive al e celorlal i pentru a
obi ne ceea ce si doresc f acndu-i pe acest i a sa se si mta vi novai ,
ignorani sau sa se t eama ca pierd relaia.
Oamenii cu un comportament agresi v se lupta pentru ceea
ce vor sa obina neinnd cont de nevoil e, dorinele, valoril e,
sentimentele celor din jur, provocnd suparare si nencredere.
D esi mesajul lor este de obicei legitim, l transmit ntr-un mod
nepot rivit de teama ca nu vor f i luai n considerare, ca vor f i
judecai, crit icai sau evaluai n t ermeni peiorat ivi . Cei pe care ii
ranesc se ndeparteaza de ei si evita sa le acorde un numar
nelimit at de sanse, ast f el ca oamenii agresivi sf rsesc prin a se
simi izolai, nst rainai, f ara susinere n plan personal , social si
prof esi onal . Toat e acest ea le alimenteaza agresiunea conducndu-i
la comportamente si mai aberante.
1.1. Tipuri de comportamente non-asertive
a) persoanele nclinat e spre tul burari anxioase si f obii se
comporta non-asertiv, f ormndu-si o imagine de sine de persoane
109
amabile n orice sit uaie, gat a sa le f aca t ut uror pe plac si se t em
sa-si exprime n mod deschis solicitarile pentru a nu strica relaia
cu partenerul de care se simte extrem de dependeni.
b) persoanele pasiv-agresive nu-si manif est a n mod
deschis agresivit at ea, opunnd o rezist ena indirecta la solici tarile
celorlal i. O persoana care are sentimente de ostil itate f aa de sef
nt rzie de la serviciu sau ui ta sa-si ndepli neasca anumite sarcini.
Astf el de persoane obin rar ceea ce vor, deoarece
comportamentul l or este inef icient si genereaza ostilitate si
resentimente.
c) persoanel e mani pul at i ve care obi n ceea ce vor deoarece
i det ermina pe ceilal i sa simta vinovaie sau compasi une f aa de
ei , poznd n vi ct i me sau n marti ri . Aceasta met oda f unci oneaza
numai n si t uaiile n care persoana vizata nu realizeaza ce se
petrece.
1.2. Strategii de dezvoltare a comportamentului asertiv
A. Model de antrenament asertiv n patru trepte:
1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
Persoana aserti va t rebui e sa pri veasca i nterl ocutorul drept n ochi
at unci cnd i se adreseaza si t rebui e sa se plaseze drept n f aa
acestuia. Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si
t rat area cu cal m a int erlocut orul ui .
2. Recunoast erea proprii lor drepturi si ef ect uarea unor
exerciii de lupta pentru obinerea acestora. Se prezi nta
subiect ului o l ista cu drepturi pe care acesta l e-a ui t at din cauza
educaiei sau a experienelor de viaa t rait e ult erior. Se recomanda
sa se citeasca lista respectiva de mai multe ori.
3. Constientizarea proprii lor sentimente, dorine si
t rebuine. Est e dif icil ca o persoana sa devi na asert iva, daca nu-si
da seama ce simte, ce doreste si ce nu doreste. Comportamentul
asert iv presupune ca subiect ul sa spuna deschis ce simt e si ce nu
doreste sa se schimbe.
4. Exersarea raspunsurilor asert ive
- descrierea problemei - situaia care l supara pe subiect;
- declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului
asert iv (evaluarea drept urilor personal e, precizarea t impului cnd
va avea l oc discuia, prezent area problemei n termenii
consecinei, acesteia);
110
- exprimarea sentimentelor;
- exprimarea soli cit arii;
- prezentarea consecinelor cooperarii pacientului
Capacit at ea de a spune NU . Comport ament ul asertiv
presupune capacit at ea i ndividului de a ref uza o solicit are pe care
nu doreste sa o ndepli neasca deoarece contravi ne proprii lor lui
dorine si nevoi.
Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmat oarele
et ape: 1. repetarea soli citarii; 2. prezent area mot ivel or ref uzului; 3.
exprimarea ref uzului; 4. presupunerea unei alternat ive
convenabil e pentru ambele pari.
B. Restructurare cognitiv
D esi dezvoltarea comportamentul ui asertiv reprezinta
obiectivul prioritar n vederea mbunatairii perf ormanelor
individuale la persoanele non-aser t ive, rest ruct urarea cognit iva va
f i n at enia t erapeut ului, aceast a reprezent nd o part e int egranta a
asert ivit aii , pent ru ca at t pasivit at ea, ct si agresivit at ea
reprezinta rezul t at ul unui st il dist orsionat de gndire, precum si
moduri def i citare de comportament. Psi hoterapi a cogniti va
pornest e de l a i deea ca gnduri l e negat ive di st orsi onate conduc l a
tulburari emoionale patologice cum ar depresi a sau anxietatea.
C. Optimizarea comunicrii
Asertivi tatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si
recunoast e drept uril e si de a-si comunica t rebuinele, sentimentele
si opiniil e f ara a ncalca drepturi le celorlal i.
Componenta comportamental a a asertivit aii include:
Cont act ul vi zual . O persoana asertiva si privest e
int erlocut orul n ochi. Lipsa cont act ului vizual poate t ransmit e
mesaje nedorite.
T onul voci i . Mesajul si va pierde din semnif i caie daca va
f i exprimat cu o voce soptita care va da impresia de nesigurana
sau prea t are, f apt ce ar put ea act iva comportamentul def ensiv al
interlocutorul ui si o comunicare inef icienta.
Post ur a. Subiect ul t rebuie sa st ea drept , nici prea rigid
nici prea relaxat pentru ca ar putea f i i nterpretat a ca li psa de
respect.
111
M i mi ca. Pentru ca mesajul sa aiba caract er asertiv,
mimica t rebuie sa f ie adecvata si congruenta cu coninut ul
mesajului.
M oment ul admi ni st r ri i mesaj ului . Mesajul si pierde din
semnif i caie daca este admini strat ntr-un moment nepotri vit.
Coni nut ul . Trebui e sa f ie precis, descript iv si direct.
Antrenamentul asert iv are menirea de a-l nvaa pe subiect sa-si
exprime deschis si adecvat gnduril e si sent iment ele. Se acorda o
at enie deosebit a dezvolt arii unor deprinderi si abili tai de
relaionare interpersonal a.
Pacienii t imizi sunt nvaai sa adreseze al t or persoane
remarci di recte si mai puin conf ortabil e, f ara ca n spatele lor sa
se af le sentimente de ostil itate sau agresivitate.
Tehnicil e de antrenament n sensul asert ivit aii , uneori
numita dest ul de impropriu af i rmare de sine, si propune sa ajut e
un subiect, care se plnge de inhibiie pe planul social sau de
dif i cul tai de comunicare, sa-si exprime si sa-si susina mai bine
punctul de vedere. Aut ost ima scazuta reprezinta poat e cauza cea
mai prof unda care sta la baza t ul buraril or anxioase. Subiectul
anxios a crescut probabil ntr-un context f amil ial disf uncional,
caract erizat prin diverse t ipuri de deprivari, abuzuri, neglij ari care
au condus l a un nivel scazut al aut ost imei. D rept rezult at , acest a
va dezvol ta l a vrsta adul t a un prof und senti ment de i nsecuri t ate,
jena si neadecvare care se poat e manif est a n plan
comportamental sub f orma unor atacuri de panica, teama de a se
conf runta cu lumea exterioara (agoraf obie), teama de a nu f i
umili t (f obie social a) sau anxietate generalizata. Adesea, nivelul
scazut al aut ostimei se coreleaza cu lipsa asert ivi taii, cu vorbirea
int erioara, cu coninut ul perf ecionist si cu dif i cul t atea de a
exprima propriil e sentimente.
Metode de ameli orare a sentimentului de autostima:
- reali zarea unei imagini corporale bune;
- atingerea unor obiective personale concrete;
- contracararea vorbiri i interioare cu coninut
demobili zator;
- comunicarea cu copilul int erior , i nst ana psi hica
creat iva si spontana, dar care nglobeaza si sent imentele de
insecuri tate, rusine si durere ce s-au f ormat n copilarie.
112
2. Comunicarea non-verbal
Comunicarea nonverbal a est e dif i cil de conceptuali zat .
Termenul a f ost apli cat unei palete de f enomene de la expresia
f aci ala si gest uri pna la moda si simboluri ale st at usului social , de
la dans si arta dramat ica pna la muzica, de la t erit orialit at ea
animalel or pna la protocolul i nf ormaii lor si de la percepii le
extrasenzoriale pna la retorica dansatoarelor topless.
2
D atorita
acest or variet ai de nelesuri, clasif icarea si organizarea acestui
mat erial est e dif icila. Conf orm aceleiasi surse, J. K . Burgoon a
caracterizat si stemele de comunicare non-verbal a, aratnd ca
acestea poseda cteva proprietai structural e. n primul rnd,
codurile non-verbal e t ind sa f ie mai degraba anal ogice dect
digit ale, n sensul evideniat de Scoala de l a Palo Alt o.
Comunicarea est e digit al a n masura n care se opereaza cu o
logica binara, si est e analogi ca daca se opereaza cu o inf init at e
cont inua de valori. D eci semnalel e non-verbale cum sunt expresia
f aci ala si i ntonaia vocii nu pot f i usor clasat e nt r-o cat egorie sau
al t a de semnif icaii.
Asa cum comunicam prin intermediul cuvintelor,
gesturilor, expresii lor f aciale, putem transmite mesaj e pri n modul
n care f olosim spaiul di n jurul nost ru, ca si dist ana la care ne
asezam f aa de interlocutor. Edward T. H all, reprezentant al Scolii
de la Palo Alt o a pus bazele proxemicii ca st udiu al util izarii
spaiului n comunicare [2; 120]. E.T. H all a ident if icat pat ru
zone ale comunicarii interpersonal e: zona intima (pna la 15 cm),
personal a (pna l a un met ru), soci al a (pna l a t rei metri) si publica
(peste t rei met ri). Cu t oat e ca aceste zone dif era ca amplitudine n
cadrul civilizaiilor europene si asiati ce, de pil da, succesiunea lor
se past reaza n cele mai mult e modele.
E. T. H al l identif i ca anumi i f act ori care se implica n
st abil irea dist anelor ntre interlocut ori: f act orii kinest ezici ce
include apropierea indivizilor n t ermeni de abili tai de atingere si
pozi ionare a paril or corpului; f act orii de post ura (pozi ia de baza
a participanil or); axa sociof ugal sociopetal , primul termen
ref erindu-se la descurajaril e interaciunii comunicative, iar
sociopetalul vizeaza contrariul; component e f actual e; codul vizual
(include modul n care ochii se ntl nesc); codul termal
(perceperea caldurii de l a interlocut or); codul olf act iv (gradul
2
Cf . Stephen Li ttlejohn, 1989. T heor i es of H uman Communi cati on, Wadsworth Publ.
Comp., Belmont, Cali f ornia, p. 61.
113
perceperii olf active n conversaie); int ensit atea vocii, direct legat a
de spaiul interpersonal .
Sunt em const ieni sau nu de ele, simbolurile nonverbal e
sunt extrem de importante n comuni care. Sunt experi care
consi dera ca peste 90 % di n mesaj ele pe care le transmitem si
receptam reprezi nta simboluri nonver bale. Burgoon a pr opus
chiar o clasi f icare a sist emelor de comunicare nonverbala n
f uncie de tipul de activitate utilizat n cod: paralimbajul sau
ut ilizarea vocii; kinesica sau act ivit at ea corporal a; proxemica sau
ut ilizarea spaiului; hapt ica sau ut ilizarea at ingerilor; cronemica
sau utilizarea timpului ; aspectul exterior, nf aisarea gl obal a;
artef actele sau utilizarea obiectelor.
Birdwhistell
3
est e f ondat orul kinesicii ca discipli na ce se
ocupa cu studiul li mbajului corporal, nsa criticii se ndoiesc de
validitatea anal ogi ei cu li mbajul verbal. n viziunea sa
comunicarea este un proces complex care se desf asoara si multan
pe o multi tudine de canale, f iind un proces continuu. Una di ntre
cele mai importante conexiuni pe care Birdwhistell le-a f acut este
legat ura di ntre mi scarile corpul ui si li mbajul verbal, numita
analogia lingvist i c-kinesica. Pasionat de li ngvist ica, Birdwhist ell a
ext ins li ngvist ica clasica n domeniul ki nesicii. Problemat ica
cercetarii n ki nesica est e similara celei din lingvistica:
abst ractizarea miscarilor musculare continue caract erist ice
sist emelor f izi ologice vii. Mai mult , chiar: de acele grupe de
miscari care au semnif icaie pent ru procesul de comunicare si
pentru sistemele interacionale al e grupuril or sociale particul are.
D intre mii le de miscari corporale perceptibi le ntr-o scur ta
perioada de timp, unele, numite k i ne, sunt f uncionale n
comuni care: o mi scare perceptibil a a pleoapelor, o nt oarcere a
minii sau alt e mi scari elementare . K inele sunt mai departe
grupat e n k i neme, elemente care au dif erit e f uncii comunicat i ve.
Ca si f onemele din lingvi stica, kinemele sunt un grup de kine
relat iv int erschimbabil e. D e exemplu, di n cele 23 de pozi ii
dif erit e ale ochiului care se pot discerne se pot alcat ui pat ru grupe
de ki neme. Ca si f onemele, ki nemele trebui e apreciate n f uncie
de context. O combinaie complexa a kinemelor al catui este o
k i nemor fem.
Special ist ii contemporani Paul Ekman si Wallace Friesen s-
au ocupat de f unciile generale ale comunicarii nonverbal e si au
3
Larry Barber, Communi cati on, 1987. Prentice-Hall , I nc, New Gersey, p. 73.
114
ident if i cat cinci clase de expresii corporale specif i ce: emblemele,
ilustratorii , regulatorii , manif estaril e af ective, manipulatori
corporal i. ntre acestea, manif estaril e af ective sunt
comportamente ce exprima sentimente sau emoii . Faa este o
sursa de manif estari af ective, dar si alt e pari ale corpului pot arat a
intensitatea sentimentelor noastre.
L i ngvi st i c i par al i ngvi st i c n spai ul publ i c
D e alt f el, comunicarea t act il a est e un import ant li ant social ,
cu rol n relaii le interumane. S. Jones si E. Yarbrough
4
au
deli mit at cinci clase principale de at ingeri: at ingerile care t ransmit
emoii pozi t ive, sent iment e calde, af ect uoase; at ingeri n joaca,
care usureaza int eraciunea si au un mare potenial
metacomunicat iv; at ingeri de control vi znd dirijarea
comportamentelor, a atitudini lor persoanei atinse; acest tip de
at ingere impli ca o asimet rie a relaiei: persoana cu st atut social
mai nalt est e mai ndreptait a n t oat e cult uril e sa-si at inga
int erlocut orul ; n cazul relaiei barbat f emeie, barbat ul ui i est e
ngadui t sa at inga f emeile n cursul act ivit ail or zilnice, nsa
atingerea barbail or de catre f emei este pretuti ndeni interpretata
ca o invit aie sexuala; at ingerea ritual a , est e exprimata cel mai
f recvent de st rngerea minii n semn de salut , pozi ia minii celui
care iniiaza gest ul comunicnd at it udini f ie de dominare, f ie de
egalit at e sau supunere; at ingerea n al t scop dect comunicarea
propri u-zi sa mbraca o multit udi ne de f orme: at ingerea minii
pentru a lua pul sul , susinerea unei persoane care urca n aut obuz,
etc. Canal ul tactil de comunicare nu transmite doar inf ormaii
af ect ive, ci si de alt a natura. N evazat orii au acces la cunost ine din
toate domenii le ci tind prin atingere textele scrise n al f abetul
Braill e. Comunicarea cromat ica si comunicarea chimica , desi au
un repertoriu redus de semnif icaii , au o mare importana n
relaiile interpersonal e. Nu toate mijloacele nonverbale au
cunoscut o dezvol t are egal a, cu t oat e ca, n comunit ail e primit ive,
ele au cunoscut o mare nf lorire n dauna celor verbale. De regula,
n lumea animal a, canalul t act il est e mai act iv dect n societat ea
umana.
4
Mi hai D inu, 1997. Comuni car ea: Reper e fundament al e, Ed. Stiinif ica, Bucuresti, p.
211.
115
Psihologul german K arl Buhler
5
dist inge t rei f uncii ale
li mbajului care corespund celor t rei f act ori eseniali ai procesul ui
de comunicarea. Ast f el, n raport cu vorbit orul, li mba are f uncie
de exprimare, n raport cu ascult at orul are f uncie de apel, iar n
raport cu t ema comunicarii are o f uncie de reprezentare. D ansul
al bi nel or descoperi t de K arl von Fri sch pe l a anii '40 ai secol ul ui
abia t recut , acopera t oat e cele trei f uncii , n ciuda f apt ului ca
opereaza cu post ri ale t rupului albinei dansat oare si cu o
ki netica pe care le put em cu greu subsuma cat egoriei de semn
(cat alogndu-le mai degraba ca semnal e). K arl R. Popper si
exprima adezi unea imediata l a modelul lui K arl si al K arlott ei
Bhler
6
si, mergnd pe urmele acest ora, considera ca f uncii le de
semnali zare si expresiva corespund limbajului animal (si chiar
l imbajului plant elor !), cta vreme f uncia reprezent at iva poat e f i
descompusa n alte doua funcii : descriptiva si argumentativa,
ul timele doua atribuindu-l e doar fii nei umane
7
.
Funcia emotiva a comunicarii consta n evidenierea
starilor int erne ale emiat orul ui si se realizeaza print r-o suma
nt reaga de mijl oace st ilist ice, cta vreme f uncia persuasiva sau
retorica este destinata receptorului comunicarii n care
int enioneaza sa t rezeasca un anumit raspuns. Funcia poet ica est e
cent rata asupra mesajului, a coninut ului comunicarii. Funcia
ref erenial a a comunicarii vizeaza, pe lnga ref erina mesajului si
cadrul inst ituional n care are loc transmit erea acest uia. Funcia
metal ingvist ica apare ori de ct e ori n cadrul comunicarii se
at rage at enia asupra codului ut ilizat . D e exemplu t onul care
indica receptorului cheia n care t rebuie decodif icat mesaj ul
aparine sf erei metal ingvisticului. Funcia f atica are n vedere
caract erist ici le canalului de comunicare si controlul bunei
f uncionari a acest uia. Formul ele de salut ne ajut a sa st abili m
cont act ul, marcheaza deschiderea canalului de comunicare, iar
jocul priviril or reconf irma past rarea cont act ului.
Roman Jakobson consi dera ca f unci i l e de mai sus coexi sta
n orice comunicare, nsa unul din acest e f uncii va f i
5
Alexandru Graur si Lucia Wald, Scur t i st or i e a l i ngvi st i ci i , Editur a Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1977, p. 198.
6
Asupra reprezentanil or mai importani ai scoli i bhl eriene se pronuna si
Thomas A. Sebeok, op. cit, pp. 59-79.
7
K arl R. Popper, Pr obl ema mi nt e-t r up, n: Angela Botez (coord.), F i l osofi a
ment al ul ui . i nteni onal i tate i ex per i ment , Editura Stii nif i ca, Bucuresti, 1996, pp.
197-208.
116
predominant n mesaj , ceea ce va det ermina st ruct ura verbal a a
mesaj ului. Diversi ali comentatori completeaza f unciile
limbajului cu alt e ct eva valabile n spaiul social sau public: de
inf ormare, de interpretare, de divertisment si f uncia i nstructiv-
cul t uralizat oare. Comunicarea n masa are, de asemenea, f uncia
de l i ant ntre i ndi vi zii care poseda un bagaj de i nf ormai i si mi lare,
mpartasind valori morale si cult ural e comune, care se vor
soli dariza. D e altf el, aceasta teorie are radacini prestigi oase:
Aristotel
8
est e primul care a clasif icat f unciile comunicarii
publice. Aceast a put ea avea o f uncie deliberat iva, at unci cnd
discursul st abil est e oport unit at ea sau i noportunit at ea unei aciuni
cu caract er publi c; o f uncie judiciara ce consta n dovedirea
just eii sau imoralit aii unor f apt e deja petrecut e pe care le
ncrimineaza sau le aproba; si o f uncie demonst rat iva epidict ica
axat a pe elogi ere sau blamare a unor personali tai, pe exprimarea
sat isf aciei f aa de eveniment e f avorabile sau deplngerea
urmarilor unor calamit ai. Perspectiva moderna asupra
comunicarii este eliberata de scopul strict persuasiv al discursului.
3. Comunicarea verbal se af l a n centrul perf ormanei
si competenei social e. Printre competenele prof esional e al e
purtatoril or de cuvnt, psihoterapeuil or sau prof esoril or trebui e
sa f igureze si competenele verbale. O comunicare ef i cienta
prezi nta urmat oarele caract erist ici (Catalin N edelcea, Paula
D umitru):
- porneste de la datele concrete, ale contextul ui ;
- se creeaza o congruena nt re mesaj ele verbale,
paraverbal e si non-verbal e;
- ine cont de f eedback-uril e obinute de la partenerul de
discuie, care urmeaza dupa f iecare t ransmit ere si recept are a
mesajului;
- are ef ect de autoreglare asupra conduitei personal e,
contribuie la meninerea echili brului homeostatic;
- f acil i t eaza const i enti zarea de si ne si adaptarea creati va a
persoanei.
Comunicarea verbal a si cea nonverbal a au mul t e punct e n
comun, dar si mul t e dif erene. Comunicarea verbal a
9
este
8
Ari stotel, Or ganon, I I , Ed. I RI , Bucuresti, 1997, p. 89.
9
S. H ybel s si R. Weaver, Communi cati ng E ffecti vel y, Random H ouse, N ew York ,
1986 , p. 115.
117
discont inua, ncepe si sf rsest e prin cuvnt , comuni carea
nonverbal a est e continua. Comunicarea verbal a necesit a un singur
canal cuvi ntele, n t imp ce comunicarea nonverbal a ut ilizeaza
mai mult e canale n acelasi timp (audit ive, vizuale etc.). n timp ce
comunicarea verbal a este controlata constient, ne put em al ege
cuvintele, comunicarea nonverbal a este sub controlul nostru
numai o part e a t impului . I ndicii inconst ieni sau aut omat ismele
scapa controlul ui constient. Comunicarea verbala este structurat a
, urmeaza regulil e f ormal e ale gramaticii, n timp ce n cazul
comunicarii nonverbale ne exist a de cele mai mul t e ori o
planif i care secvenial a, deoarece acest e act e sunt adesea
neconstienti zate.
Aciunile nonverbale apar si n f uncie de modul n care se
desf asoara conversaia si de ceea ce se petrece n timpul
conversaiei. Si ngurele reguli ce guverneaza comunicarea
nonverbal a sunt cele ce determina daca un comportament este
adecvat sau permis. n ceea ce privest e achizi ia
comport ament elor verbale, regul il e comunicarii sunt nvaat e
organizat , nt r-un mediu inst it uional, f ormal, cum est e scoala, n
t imp ce comunicarea nonverbal a est e nsusit a n af ara cadrului
inst it uional, prin imit area celorlali.
I ndicii nonverbal i complet eaza mesajul verbal, se adauga
semnif i caiei acest uia. Acest i indici pot sa regleze comunicarea
verbal a (sa o opreasca de exemplu), uneori se pot substitui n
nt regi me mesajului verbal, sau pot accentua mesajul verbal ,
pentru a subli nia (printr-un gest de exemplu) ceea ce este
considerat important . nt r-o int eraciune interpersonal a partenerii
acorda o mare importana comportamentelor nonverbal e care
permit observarea anumit or aspect e al e sentimentelor resimit e de
celalalt , ale i ntenii lor sale, ale personalit aii sal e. n cadrul
comunicarii sociale, corpul se prezi nta ca o dimensiune esenial a.
I ndicii le pe care le f urnizeaza sunt codif icat e social .
D ittmann si Wynne identif i cau trei aspecte f ormal e, f ara
coni nut al e vorbi ri i . Pri mul aspect era de t i p l i ngvi st i c, ai ci f i i nd
inclusi junct orii (puncte de separare ntre propozi iile discursului
verbal, accentuarea (cresterea si descresterea nalimii sunetului n
rost irea propoziiil or) si nalimea (urcarea si coborrea f recvenei
f undamentale ntr-o propozi ie).Un alt aspect f ara coninut al
vorbirii est e f enomenul paral ingvistic ce include modif icat orii
verbali descrisi de Trager ca f iind o crest ere sau descrest ere
suplimentara n volum, nalime si tempo, dincolo de modelel e
118
conveni te de j unct ori , accente si nali me. Un ul t i m aspect f ormal
al expresiei verbale l const it uie pal et a de regist re sonore si gama
de int ensitai care sunt i ndependente de secvena di scursiva si pot
f i apreciat e independent de secvena de cuvi nte (desi deriva din
doua variabile ale vocii amplitudinea si secvena f undamental a).
Uti lizarea masuratoril or este importanta n studiul
variabilelor parali ngvi stice. Cnd sunt em int eresai de st udi erea
cali tailor vocii se pot realiza aprecieri directe al e acest or variabile,
si acest e rezult at e ne of era inf ormaii asupra caract eristici lor de
personalit at e, starilor emoionale sau at it udinal e codif icat e n
acest i i ndici.
Addington a studiat modif icaril e vocii a doua f emei si doi
barbai care simulau sapt e caracterist ici vocale, t rei t ipuri de vit eze
de vorbire (normal , repede, ncet ) si variaii ale int ensitaii .
Masurat orile au f ost f acut e asupra caract eristicil or de
personalit at e, caract erist i ci sel ect ate de pe o li sta de 40 de
adj ect ive bipolare, pe o scara de la 1 la 7. S-a const at at ca
schimbaril e de voce la barbai au af ectat dif erit perceperea
personalit aii , f aa de schimbarile di n vocea f emeil or.
Personali tatea masculi na a f ost perceputa n termeni de putere
f izica si emoional a, iar personali t at ea f eminina n t ermeni de
abilitai sociale. Analiza caract erist icilor vocii i ndividuale si
dimensiunea personali taii a condus la mul t e conexiuni
semnif icative ntre acestea. D e exemplu, o respiraie puternica la
barbai a f ost asoci at a cu t i nereea si capaci tai l e art i st i ce. Femei l e
care au o voce n care se resi mte sunet ul respi rai ei sunt apreci at e
ca f eminine, drague, mici de stat ura, ef ervescente, superf iciale.
Subirimea vocii unui barbat nu alt ereaza imaginea despre
vorbit or, dar n cazul unei f emei aceast a est e perceputa ca
imat urit at e social a, f izica, emoional a si mental a crescuta si sim
crescut al umorului si sensibilit at e. Vocea monotona a unui barbat
f ace ca acest a sa f ie perceput ca f ii nd masculi n, rece, reinut ,
apat ic, la f el si n cazul unei f emei. N azali t at ea vocii est e asociat a
unei prezene ample de caract erist ici social indezirabile, at t n
cazul unei f emei, ct si n cel al unui barbat . Vocea ncordata a
unui barbat este asociata cu rezistena, nesupunerea, batrneea,
iar a unei f emei va f i corelata cu f eminitat ea emot ivi tat ea, mai
puin cu inteligena. Guturali tatea vocii unui barbat este perceput a
stereotipic ca indiciu al maturi taii, realismului, personal it aii
sof ist icat e, iar n cazul unei f emei aceasta va f i considerata
(avndu-se n vedere numai acest indiciu paralingvi st ic ) urta,
119
masculina, lenesa, necioplit a, neemot iva, nepasat oare, f ara sim
art ist ic, naiva, nevrot ica, neint eresanta, apatica.
Comportamentul verbal este consi derat un canal de nalta
constientizare, noi suntem constieni de ceea ce spunem, nsa
comport amentul paralingvist ic est e vazut ca un canal slab
constientizat. Avem tendina de a controla si modif i ca
manif estarile noast re paralingvist ice nt r-o masura mult mai mica
dect comportamentul verbal . I potezel e au f ost conf i rmate de
experiment e. Bugenthol si Love (1975) [6; 30] au arat at ca parinii
cu copii dif icil de controlat aveau tendina sa dimi nueze valoarea
seciunilor verbale prin voci slabe chiar si cnd voiau sa-si
exercit e cont rolul , si est e mai probabil ca acest i parini sa f ie
i gnorai de cat re copi i . I nt onai a voci i , care este greu de control at
permanent ogl indest e convi ngerea personal a a indivizilor n
legat ura cu ef iciena l or ca sursa de inf luena, n timp ce
coninut ul verbal ref lecta convi ngerea n legat ura cu ct de mult
trebui e spus pentru a f i ef i cient.
Mohl a f ost primul cercet at or care a st udiat indicii
anxi etai i di n vorbi re n i ntervi uri l e psi hot erapeut i ce. Mohl a emi s
ipoteza ca cele mai valide masuri lingvist ice ale anxietaii vor f i
acele bazate pe aspecte expresive sau comportamental e ale
vorbirii mai degraba dect cele bazat e pe analiza coninut ului
verbal. El a propus o unit at e de analiza: f racie de deranjament
verbal def ini ta ca numar de deranjamente n vorbire raportat la
numarul t ot al de cuvinte rost it e. Cat egoriil e de deranjament
include sunete de tip ah , corectari de propozi ii , propozi ii
incomplete, repeti ii , blbieli, sunete incoerente, omisiuni. Mohl
a analizat vorbirea a doi pacieni pentru a det ermina expresiil e
conf li ct uale si def ensive n i nterviurile psi hot erapeut ice, si a gasit
dif erene corespunzatoare n raportul de deranjamente verbal e.
Mohl a creat ul t erior doua cat egorii de deranjament e: cel e de tip
ah si cel e de ti p non-ah (n care se i ncl ud bl bi eli , omi si uni ,
sunete incoerente, etc.).
St udiile n aceasta direcie au evideniat l egatura di ntre
anxietate si deranjamentele de vorbire de tip non-ah . Este
int eresant de observat ca n st udiil e n care subiecii lor le-a f ost
evocat a n mod intenionat anxietatea, s-a constat o crestere
asociata a erorilor de vorbire.
Cantit at ea part iciparii verbale n grup a f ost pusa n relaie
directa cu percepia celorlal i membri despre competena,
ncrederea, inf luena si abilit ail e socio-emoionale si de leader pe
120
care le are vorbit orul. Ct eva st udii coreleaza productivit at ea
verbal a cu personali t at ea. Pacienii depresivi au arat at o mai
scazuta rata a vorbirii.
4. Empatia
Empat ia est e capacit at ea de a t e pune n locul celuilalt
(Eisenberg si St rayer
10
, 1987) si constit uie una di ntre dimensiunile
semnif i cat ive al e int eligenei emoionale. S. Marcus (1997) o
def ineste ca f iind un f enomen psihic de retraire a staril or,
gndurilor si aciunil or celuilalt , dobndit prin t ranspunerea
psihologi ca a eului ntr-un model obiectiv de comportament
uman, permi nd nelegerea modul ui n care celalalt int erpreteaza
lumea . Empat ia se construiest e pe deschiderea spre sentiment ele
celorlal i, pe abili t at ea de a cit i i nf ormaiile primit e pe cale
nonverbal a. S. Marcus apreciaza ca punctul nodal al conceptul ui
empat ic l reprezinta conduit a ret rairii starilor, gnduril or,
aciunilor celuilalt de cat re propria persoana prin int ermedi ul unui
proces de transpunere subst it ut iva n psihologia partenerul ui .
Empat ia est e real izata prin transpunerea imagi nat iv-ideat iva n
sist emul de ref erina al alt uia - respect iv preluarea modului de a
gndi si de a realiza rolul social - si transpunerea emoional a,
aciunea de act ivare a unei experiene, de subst it uire n t rairil e lui
menionate prin identif icarea af ectiva a partenerului, preluarea
starii lui de spirit .
S. Marcus a sist ematizat ipostazel e sub care se prezinta
empat ia :
- f enomen psihi c;
- proces psi hic;
- produs psihic - concretizat n retrairea gndurilor,
emoii lor, aciunilor celorlali;
- nsusire psihica - trasat ura de personalit at e, apt it udine a
individului;
- construct multidimensional de personali tate.
Empatia ca di mensiune a inteligenei emoionale se
manif esta n special sub f orma unei t rasat uri de personal it at e.
Trasat urile def i nit orii ale st ilului empat ic de personalit at e const au
10
N . Eisenberg, J. St rayer. 1987, Crit ical issues in t he st udy of empat hy , n N .
Eisenberg, J. Strayer (eds.), E mpat hy and i t s devel opment , Cambri dge:
Cambridge University Press, p. 3.
121
n capacit at ea de transpunere n psihologia modelului ext ern (al
al t ei persoane) sau de proiecie at it udi nal-af ect iva mbinata cu
perceperea reali taii din perspectiva acestui model extern, ca si
cum ar f i cealal ta persoana. Persoanele cu un nalt nivel al
empat iei mbina experiena af ectiva cu f lexibilitat ea n planul
cognit iv.
Persoanele nalt empatice sunt al truiste, generoase, tind sa
acorde ajutor persoanelor care le nconjoara, au un
comportament prosocial bine conturat, sunt bine adaptate social
si n general puin anxioase.
5. Cunoaterea i rezolvarea problemelor
Fact orii cognit ivi sunt import ani n anumit e domenii al e
compet enelor social e. Ponderea int eraciunilor sociale si rolul
cunost inelor sociale de care dispune un subiect , cont ri buie n
mod esenial l a derularea mecanismelor pe care se bazeaza
const rucii le si producii le cognit ive chiar si de t ipul schemelor
elaborat e n vederea rezolvarii problemelor. Abordarea proceselor
de cunoast ere din punct de vedere psihosocial implica a considera
universul cognit iv ca f iind guvernat de un principiu t ernar
(subiect-obiect-modele social e). Condui tele necesare, prescrise,
sunt impuse de st ruct ura social a a subiectului n raport cu
obiect ul . D eci, cadrul social de ref erina reprezinta o variabila
constituti va a elaborarilor cognitive, a comportamentel or si a
perf ormanelor subiectului.
6. Prezentarea sinelui este vorba despre un obiectiv
special al competenelor social e, important nu numai pentru
respectul de sine al interlocutoril or, dar si pentru a-i nvaa pe
ceil ali cum sa se comporte. Lipsa de competena n acest
domeniu est e adesea dat orata unor sl abiciuni di n sf era eului, dnd
nastere unei constiine exagerate de si ne sau unei oarecare
anxietai sociale. I maginea de sine (S. Moscovi ci) est e ansamblul
ideilor pe care o persoana le are despre ea nsasi, inclusiv despre
rolul sau social, despre t rasat urile sale de caract er, despre corpul
sau. Prezentarea de sine este un comportament ce vizeaza
inf l uenarea manierei n care al ii ne vad.
Prezentarea de si ne non-verbal a este f oarte important a.
Aparena vestimentara a avut ntotdeauna semnif icaii psihologice
pentru observator atragnd atenia prin mbinarea culoril or,
croial a, curaenie, concordana sau neconcordana cu sit uaia sau
122
moda n materie de mbracaminte, atitudinea mai mult sau mai
puin f ormal a. Prin analiza empirica a acest ora, observat orul
at ribuie t rasat uri de personalit ate, i ntenii, dispozi ii care de mult e
ori conduc la erori de judecata.
Comunicarea si percepia int erpersonal a au la baza
elemente lingvistice, manif estari emoionale (mimate sau
autentice), postura corporal a, costumaia, dif eri te accesorii, care
t oat e mpreuna const ruiesc un cod al persoanei. Relaiile social e
necesit a competene distincte pentru prieteni, soi, subordonai
etc. si pentru f iecare tip de relaie exista reguli de joc distincte.
n viaa de t oat e zi lel e, n relaiile i nterpersonal e, f iecare
dint re noi aspira la cunoast erea de sine si de al t ul. Esal onat ,
f iecare individ ajunge sa-si f ormeze o imagi ne de sine
cont urndu-si n acelasi t imp si impresii si aprecieri despre ceilal i.
Se elaboreaza, ncet si sigur o adevarata busol a a vieii care ne
permite sa ne orientam mai mul t sau mai puin ef icient n
paienjenisul vi eii cu urcusuri si coborsuri ca ntr-un adevarat
spaiu miorit ic.
Acest proces cupri nde si nt eza a doua l aturi : ori ce persoana
abordeaza pe un al t ul porni nd de l a si ne, dupa cum reprezent area
despre altul f ace parte din procesul percepiei de si ne. Se pare ca
inf ormaii le noast re privind f ormarea imaginii de sine si a
modul ui de percepie a cel orlal i, a semenil or - ceea ce s-a numit
percepie sociala - sunt dest ul de lacunare, nct si mul comun
prin adevarat ele sale cli see a dominat adevarul obiect iv. n
psihologia sociala prin cliseu se nelege o judecat a simplif icata
care corespunde unei opinii modal e (cu f recvena mare) ntr-un
grup, care def ormeaza modul de gndi re personal . n f el ul acesta,
acest cli seu-prejudecata provine dint r-o const iina colect iva si est e
preluata de individ de la grupul caruia i aparine si se exprima sub
f orma de reprezentari si aprecieri personal e (I oan Radu
11
).
Aceste opi ni i pot coni ne o part e de adevar, dar pot f i si n
nt regime o eroare sau o i luzi e. Concluzia ar f i ca n cadrul
si mului comun adevarul si eroarea sunt indistincte.
Omul e dotat cu un adevarat mecanism prin care simte
nevoia de a i ntroduce ordine n mediul nat ural si n ambiana
sociala. n f elul acest a el lipest e adevarat e et ichete pest e f apte,
11
I oan Radu, Petru I lut, Liviu Matei. 1994, Cur s de Psi hol ogi e Soci al , Editura Exe,
S. R. L, p. 36.
123
evenimente si comportamente riscnd si mplif icari grosolane
pent ru a se orient a n ambiana. n f elul acest a, f iecare om
plaseaza pe ceilal i oameni n cat egorii mai mult sau mai puin
sumare pent ru a-si f ace ct de ct o idee despre ceilal i. Ast f el,
mintea noastra controleaza reali tatea printr-o reducie a
complexit aii si a di f erenelor care o compun. Avantajul est e acela
ca n acest chip se obin posibile previzi uni pentru anumi t e reacii
si chiar un posi bil control asupra lor.