CUPRINS Analiza Socio-Economica Regionala

1. 2. 2.1 Prezentarea Principalelor Caracteristici ale Regiunii..3 Cadrul Socio Economic6 Dezvoltarea Generala Socio-Economica 6 2.1.1 Contextul Economic Regional6 2.1.2 Comparatii privind PIB pe locuitor.8 2.1.3 Structura sectoriala a PIB regional si productivitatea muncii11 2.2 2.3 Prezentare Generala a Firmelor din Regiune11 Structura Economica si Sectoriala. .15 2.3.1 Agricultura si Silvicultura15 2.3.2 Industria . 19 2.3.3 Servicii. 22 2.4 Situatia Infrastructurii Fizice..24 2.4.1 Infrastructura de Transport 24 2.4.2 Infrastructura de Utilitati .28 2.5 Infrastructura Educationala si de Sanatate.37 2.5.1 Infrastructura Educationala.37 2.5.2 Infrastructura de Sanatate..40 2.6 2.7 3 Servicii Sociale42 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea informationala..44 Populatia, Resursele Umane si Piata Muncii 3.1 3.2 4 Evolutia Populatiei si a Resurselor Umane 49 Analiza Structurala a Pietei Muncii si a Posibilitatilor de Angajare 52

Mediul Inconjurator 4.1 4.2 4.3 Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator56 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora, fauna.56 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, scurgeri, contaminari69
1

4.4 5.

Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei mediului. .70

Zone Rurale si Activitatile Acestora72 5.1 Descrierea Generala a Zonelor Rurale...72 5.2 Sectoare Cheie73 5.2.1 Agricultura..73 5.2.2 Silvicultura..77 5.2.3 Turismul rural.78 5.3 Populatia si Forta de Munca.78 5.4 Infrastructura si Serviciile Publice79 5.4.1 Infrastructura79 5.4.2 Servicii publice81 5.5 Patrimoniul Cultural si Arhitectural...83 5.6 Egalitatea Sanselor in Zonele Rurale..83

6. 7. 8.

Turism .85 Disparitati Intraregionale 90 Egalitatea Oportunitatilor ...95

ANALIZA SOCIO ECONOMICO REGIONALA

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii
Regiunea acoper partea de Nord-Est al rii i, conform tradiiei, este o parte din vechea regiune istoric a Moldovei. Geografic, regiunea se nvecineaz la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeele Galai i Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeele Maramure i Bistria-Nsud (Regiunea Nord-Vest) i judeele Mure, Harghita i Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogat tradiie istoric, cultural i spiritual, regiunea imbina in mod armonios traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane. Zone geografice - caracteristici principale : relief, clim, hidrologie Regiunea este caracterizat printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief, 30% reprezentnd-o munii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podiului. Aceast ultim form de relief ocup peste 70% din suprafa n judeele Botoani, Vaslui i Iai. O seciune longitudinal asupra regiunii, se prezint sub forma unei pante care coboar dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaii. La Vest, Munii Carpai stau ca un zid cu nlimi apropiate de 2000 m n Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Raru, Vf. Giumalu, Vf. Ocolau Mare, Vf. Hamau Mare) i cu o scdere de nlime spre Sud (Munii Ciuc, Munii Trotuului i, n mic msur, Munii Vrancei). Subcarpaii, cu nlimi cuprinse ntre 7-800 m, care nconjoar munii ca un bru strns. n continuare, jumtatea estic este mprit n dou mari zone: Cmpia colinara a Moldovei, n partea nordic i Podiul Brladului, n partea de Sud. Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscut i sub numele de Podiul Sucevei cu o nlime medie de 500 metri i este faimoas pentru obcinele sale (uoare ondulaii ale reliefului, ca un lan de unde pietrificate). Clima Diferitele tipuri de relief creeaz zone climatice cu diferene semnificative intre cele muntoase i cele de deal i de cmpie. n zona muntoas a regiunii (zona vestic a judeelor Suceava, Neam i Bacu), climatul este continental moderat, cu veri rcoroase i ierni bogate n precipitaii sub form de ninsoare. n zona subcarpatic de dealuri i cmpie (prile estice ale judeelor Suceava, Neam, Bacu precum i ntreg teritoriul judeelor Botoani, Iai, Vaslui), climatul este continental, cu veri clduroase i secetoase i ierni reci i de cele mai multe ori fr zpad. Temperatura medie anual a aerului este de 2 C n zona de munte i de 9 C n zona subcarpatic de dealuri i cmpie. Reteaua hidrografica Regiunea este strbtut de un numr de opt cursuri importante de ap, care se repartizeaz pe direcia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) i Prutului (10.990 kmp). Acesta din urm, se constituie n grani natural cu Republica Moldova, pe o distan de cca. 680 km.
3

Multe din cursurile de ap ale regiunii au beneficiat de ample lucrri de amenajri i regularizare. Pe rul Bistria s-a amenajat nc din anii '70 o salb de apte microhidrocentrale i cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvoru Muntelui), cu un volum la nivel normal de retenie de 1.130 mil.mc. Resurse naturale ale regiunii Regiunea dispune de urmtoarele resurse exploatabile ale subsolului: 1) Manganul: Dadu, Ciocneti-Oara, Vatra Dornei, Iacobeni, aru Dornei, Broteni; 2) Sulfuri polimetalice: Crlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leul Ursului; 3) Ape minerale carbogazoase: Neagra arului, aru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cndreni, Poiana Stampei, Cona, , Oglinzi, Bltaeti; 4) Ape minerale sulfuroase i feruginoase: Strunga, Nicolina Iai-judeul Iai, Brnceni, Murgeti, Pungeti, Gura Morii - judeul Vaslui, Bile Slnic, Moineti, Trgu Ocna, Poiana Srat, SrataBacu - judeul Bacu; 5) Materiale de construcii: - Calcare: Pojorta, Cmpulung Moldovenesc, Botu-judeul Suceava, Bicaz Chei judeul Neam, Brbteti, Costeti, Ipatele, Pun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeul Iai, Darabani, tefneti, Lipceni - judeul Botoani, n Vaslui se gsindu-se, cu precdere, pe malurile rurilor; - Argile: Bistria, Timieti, Taca, Girov, Ozana-judeul Neam, Vldiceni - judeul Iai, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihileni, Botoani - judeul Botoani, Doftana, Mgura, Clugra judeul Bacu; - Gresii: Tarcu - judeul Neam, Coula, Tudora, Hudeti - judeul Botoani , n Vaslui se gsesc gresii i nisip pe malurile rurilor, Ghime Fget i la Est de zona Slnic Moldova judeul Bacu, Solca Pltinoasa - judeul Suceava, Doabra-com. Frasin; - Gipsuri: Miorcani, Darabani - judeul Botoani, Perchiu Oneti - judeul Bacu; - Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti; - Nisipuri pentru constructii: Hudeti - judeul Botoani, Lespezi - judeul Iai, Cornel, Urecheti Grleni, Orbeni - judeul Bacu; 6) Turba: Poiana Stampei - judeul Suceava, Dersca - judeul Botoani; 7) Sare: Cacica - judeul Suceava, Moineti, Srata, Trgu Ocna - judeul Bacu. 8) Zcmnt de sulf n Masivul Climan; 9) Zcminte de isturi bituminoase la Tazlu-Neam; 10) Gaze naturale la Tazlu-Oituz - judeul Bacu, Tazlu, Roman - judeul Neam, Todiresti si Frasin. Uniti administrative, componente ale regiunii (judee, municipii, orase si comune) Regiunea Nord-Est este alctuit din ase judee (Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui), care nsumeaz o suprafa de 36.850 kmp i o populaie de 3.836.835 locuitori, situndu-se, din acest punct de vedere, pe primul loc ntre cele opt regiuni ale rii. Ca ntindere, regiunea acoper 15,46% din suprafaa total rii, cele mai ntinse judee fiind Suceava, cu o suprafa de 8.553 kmp i Bacu, cu 6.621kmp. Unitati administrativ teritoriale
JUDEUL BACU BOTOANI IAI NEAM SUCEAVA VASLUI TOTAL REGIUNE Suprafaa (kmp) 6.621 4.986 5.476 5.896 8.553 5.318 36.850 total

(Sursa : I.N.S. Anuarul Statistic al Romniei, 2002) Numrul locuitorilor Numarul Numrul Numrul (la 1 iulie 2001) municipiilor oraelor comunelor 754.788 3 5 79 465.438 2 2 68 842.126 2 2 85 587.448 2 2 70 719.134 5 3 90 467.901 3 1 71 3.836.835 17 15 463
4

Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distane)

Principalele centre urbane ale regiunii

Judetul Bacau este situat in jumatatea estica a tarii in bazinul mijlociu al Siretului si Trotusului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orase precum Targu Ocna si Trotus s-au dezvoltat datorita resurselor naturale(muntii de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima internationala datorita apelor curative bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobandit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. n Bacu, se concentreaz o gam diversificat de ntreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum i institute de nvmnt de stat si particulare. Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord est a Romaniei, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judetul Iasi este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, detinand ca suprafata al II lea in loc in Romania dupa judetul Prahova, cu 5476 kmp. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune(321.580 locuitori) fiind un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Cu ocazia marii sarbatori a celor 2000 de ani de crestinism, orasul Iasi a fost desemnat unul dintre cele cinci orase europene destinate pelerinajului international. Judetul Neamt este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova. Oraul de resedinta Piatra-Neam, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crciun, situat n apropierea masivului Ceahlu, acest adevrat Olimp al Moldovei, nu este numai o rscruce de drumuri turistice ci i un important obiectiv industrial i turistic, el deinnd monumente istorice si de arhitectura. Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au foast incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alaturi de Putna si Probota. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii ce detinea rolul de depozit. Pin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si Ungaria. Judetul Vaslui este situat in partea de est a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui, atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat nu au rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.

Accesul rutier si feroviar la principalele centre ale regiunii. Pe direcia Nord-Sud, se desfoar importante artere rutiere i de cale ferat care susin cea mai mare parte din traficul de marf i cltori: o o o o o Bucureti-Suceava-Siret (punct de control i trecere a frontierei) drumul internaional E85; Oradea-Cluj Napoca-Bistrita-Suceava-Botosani-Stefanesti-Rep. Moldova Bacu Braov Piteti drumul internaional E577(care face legtura cu drumul internaional E70 Craiova Vidin - Scopje); Bucureti-Brlad Albia - Chiinu - drumul internaional E581 care strbate judeul Vaslui. Magistralele de cale ferata cu rutele: Bucureti Bacu Suceava Siret Ucraina- magistrala 500; Bucureti - Iai Ungheni - Republica Moldova magistrala 600.

Accesul aerian n regiune este asigurat de aeroporturile: o o o Bacu - intern i internaional; Iai - intern i internaional; Suceava intern (zboruri utilitare).

Distante rutiere intre principalele municipii din regiune si capitala (in kilometri) Bacu Botoani Iai Piatra-Neam Suceava 193 130 58 151 Bacu 193 125 145 42 Botoani 130 187 139 145 Iai 58 145 139 103 Piatra-Neam 151 42 145 103 Suceava 83 258 71 129 216 Vaslui
Sursa : I.N.S. Anuarul Statistic al Romniei, 2002

Vaslui 83 258 71 129 216 -

Bucuresti 294 499 430 354 457 359

Cu o suprafa total de 36.850 kmp i o populatie de 3.836.835 locuitori, regiunea NordEst este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie care se preteaz unei game largi de culturi agricole iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltrii turismului. Regiunea are puncte de frontier cu Republica Moldova i Ucraina (rutier i feroviar) i trei aeroporturi civile (Bacu, Iai i Suceava).

2. Cadrul socio-economic
2.1 Dezvoltarea generala socio-economica
2.1.1 Contextul economic regional Condiiile geografice i istorice au determinat o serioas rmnere n urm din punct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est. Caracteristica economic a anilor '60 era preponderena agrar si nivelul de trai foarte sczut. n perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forat n regiune, n scopul redresrii situaiei economice, prin achiziionarea de capaciti de producie de concepie modern, la nivelul rilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forei de munc i formarea unui numr mare de specialiti. Totusi, dezvoltarea industrial a fost mult prea diversificata i fr s in cont de condiiile specifice i de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.
Evolutia PIB regional si al Romaniei exprimat in miliarde lei preturi curente Conform metodologiei SEC 1995 1998 PIB Regiunea Nord-Est PIB Regiunea Nord-Est(mil USD) Rata de crestere PIB NE(%) PIB Nivel National PIB Nivel National(mil USD) Rata de crestere PIB Nivel National(%) 1999 2000

50385.4 68522.3 96348.4 5677 4469 -21.30 4442 -0.6

373798.2 545730.2 803773.1 42118 35594 -15.50 37054 4.1

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002 Observatie: rata de crestere a PIB-ului a fost calculata pe baza PIB exprimat in USD folosindu-se cursul de referinta mediu anual USD-ROL comunicat de BNR

Se constata ca perioada 1998-1999 este marcata de recesiune atat la nivel regional cat si national, in care s-au facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar cat si a programelor de restructurare in intreprinderile cu pierderi incepute pe parcursul anului 1997. In Regiunea Nord Est, in anul 1999 descresterea economica este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national. Managementul defectuos, datorat reticenei la implementarea sistemului de asigurare a calitii produciei i produselor, a strategiei de dezvoltare a ntreprinderilor, a aplicrii principiilor de marketing n promovarea produselor, mpreun cu pierderea pieelor de desfacere i reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de meninere a investiiilor au determinat o scdere industrial accentuat incepand cu 1997, cu implicaii grave asupra dezvoltrii regiunii n toate celelalte domenii. Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 0.6%, in conditiile in care la nivel de tara a avut loc o crestere economica de 4.1%.

2.1.2 Comparatii privind PIB/locuitor Unul din indicatorii care furnizeaza informaii relevante cu privire la situaia economic a regiunii este produsului intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) intrucat nu este influentat de diferentele existente intre populatia diferitelor regiuni. Tabelul de mai jos prezinta produsul intern brut al regiunii Nord-Est in anul 2000 comparat cu produsul intern brut al celorlalte regiuni si cu cel national. Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor in regiunea Nord-Est are cel mai scazut nivel comparativ cu celelalte regiuni din Romania, reprezentand 70% din valoarea inregistrata la nivel national a PIB/loc, plasind regiunea pe ultimul loc.
Produsul intern brut regional in anul 2000 exprimat in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC 1995 Anul National
NordEst SudEst Sud SudVest Vest NordVest Centru Bucuresti

803773 96348 92868 98070 74888 75267 95009 101775 168791 PIB PIB / locuitor(mii 2000 35826 25067 31852 29207 30009 36767 33313 38386 74082 lei) 100 70.00 88.90 81.50 83.80 102.60 93.00 107.10 206.80 PIB/locuitor (%) Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

Decalajul maxim este in raport cu regiunea Bucuresti-Ilfov, PIBR/locuitor fiind aproape o treime din al acesteia. Regiunea Nord-Est se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare regionala din care mai fac parte: Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest si Nord Vest, acestea integistrand valori sub media la nivel national ale indicatorului prezentat.
Situatia comparativa a produsului intern brut si a valorii adaugate sectoriale din regiune cu valorile inregistrate la nivel national(miliarde lei) conform metodologiei SEC 1995 (Rata de crestere a fost calculata folosind exprimarea in USD pe baza cursului de referinta anual USD-ROL comunicat de BNR) 1999/1998 2000/1999 1998 1999 2000 (%) (%) Total Nord Est Industrie Agricultura Constructii Transport Comert Altele Total Romania Industrie Agricultura Constructii Transport Comert Altele 50385 13576 9381 2192 2822 5770 16644 373798 98213 52212 19029 23862 50403 130079 68522 15956 12570 2512 4021 8416 25047 545730 135344 70456 27377 33983 74599 203971 96348 25577 15404 4370 6000 10124 34873 803773 219480 85101 39287 50048 101407 308450 -21.3 -32.0 -22.4 -33.7 -17.5 -15.6 -12.9 -15.5 -20.2 -21.9 -16.7 -17.6 -14.3 -9.2 -0.6 13.3 -13.4 23.0 5.5 -15.0 -1.6 4.1 14.6 -14.6 1.4 4.1 -3.9 6.9

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

La nivelul valorii adaugate brute sectoriale se constata ca in anul 1999 fata de 1998 au loc scaderi pe toate domeniile atat la nivel regional cat si national. S-au inregistrat scaderi mai mari in regiune in special in industrie -32% (fata de 20.2% la nivel national), constructii 33.7%(fata de 16.7% la nivel national).
8

In anul 2000 fata de 1999 are loc o scadere la nivelul agriculturii atat la nivel regional cat si national datorita factorilor climatici din 2000. Surprinde cresterea constructiilor in regiune 23% fata de 1.4% la nivel national, scaderea abrupta inregistrata in comert 15% fata de 3.9% la nivel national si scaderea din alte servicii cu 1.6% fata de cresterea de la nivel national de 6.9%. In domeniul constructiilor este explicata prin avantul cunoscut de constructiile civile in 2000 in timp ce in domeniul comertului se inregistreaza o scadere a produselor achizitionate. 2.1.3 Structura sectoriala a PIB regional si productivitatea muncii Unul din indicatorii care poate furniza informaii relevante cu privire la situaia economic a regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului intern brut (PIB).
Situatia comparativa intre regiuni privind contributia la PIBR conform metodologiei SEC 1995
2000 Total Nord-Est 15404 1073 25577 4370 10124 6000 2871 1049 9474 3881 4012 2409 -1028 85216 10550 1084 -502 Sud-Est 12832 267 25548 5648 11084 6319 2889 1039 9278 3637 2536 1963 -990 82051 10158 1044 -385 Sud 13192 422 30733 4484 10697 6409 2526 1027 9359 4267 2734 1898 -1046 86701 10734 1103 -468 98071 29207409 Sud-Vest 10089 306 24698 4131 7269 4280 1727 722 6885 3435 2412 1623 -806 66769 8266 850 -996 74889 30009565 Vest 8488 578 20738 3961 8473 5901 2356 834 9503 3079 2164 1532 -806 66801 8270 850 -654 75268 36767039 Nord-Vest 12656 454 23728 3928 10769 6627 2865 1179 14138 3570 3380 2087 -1018 84363 10444 1074 -870 95010 33313431 Centru 11252 789 33535 4168 12581 6032 2846 1294 10354 3388 2985 1943 -1087 90081 11152 1146 -604 101775 38386449 Bucuresti 1187 24 34500 8598 30409 8480 12227 5219 35389 9096 3037 2310 -1794 148681 18407 1892 -189 168792 74082426

85101 Agricultura Silvicultura, exploatarea forestiera si economia 3914 vnatului, pescuitul si piscicultura Industrie Constructii Comert Transport si depozitare 219480 39287 101407 50048 30306

Posta si telecomunicatii Activitati financiare, 12364 bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare si 104379 alte servicii Administratie publica nvatamnt Sanatate si sociala asistenta 34600 23260 15765

-8584 Bancare (PISB) Valoare adaugata bruta 711325 regionala (VABR) Impozite pe produs Taxe vamale 88063 9052 -4667

Subventii pe produs Produs intern brut 803773 96348 92868 regional (PIBR) - total Produs intern brut regional si national pe 2318871 25067937 31852822 locuitor (lei) Sursa:INS Anuarul Statistic al Romniei 2002

Situatie comparativa a productivitatii intre nivelul Regiunii NE si cel national in perioada 1998-2000 conform metodologiei SEC 1995 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

1998 Populatia Nivel regional Industrie Agricultura* Constructii Transport Nivel national Industrie Agricultura* Constructii Transport VAB 13575 9380.7 2192 2822.1 VAB 98213 52212 19029 23862 ocupata 307900 655700 48800 39000 Populatia ocupata 2316900 3295600 391000 361200 Productivitate mil lei / pers.ocupata 4.41% 1.43% 4.49% 7.24% Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.58% 4.87% 6.61% VAB 70456 27377 33983 4.24% 135344 VAB 15956 12570 2511 4021 Populatia ocupata

1999 Productivitate mil lei / pers.ocupata 5.60% 1.83% 5.87% 12.72% Productivitate mil lei / pers.ocupata 6.59% 2.06% 8.09% 10.97%

284700 686200 42800 31600 Populatia ocupata 2054000 3418900 338400 309800

2000 Populatia Nivel regional Industrie Agricultura* Constructii Transport Nivel national Industrie Agricultura* Constructii Transport VAB 25577 15404 4370 6000 VAB ocupata Productivitate mil lei / pers.ocupata 9.48 269700 2.17 710300 47000 33900 Populatia ocupata 9.30 17.70 Productivitate

mil lei / pers.ocupata 10.95 219480 2004100 2.42 85101 3522500 11.12 39287 353300 50048 325900 15.36

10

Se constata din tabele prezentate cat si cel din sectiunea anteriora ca la nivelul anului 2000 serviciile si-au adus cel mai mare aport la constituirea valorii adaugate brute regionale (45.50%), urmata de industrie (30.00%) si agricultura(18.10%). Dupa ultimul an (1998) al perioadei de recesiune urmeaza o perioada de relansare 2000-2001 cu cresteri la nivelul tuturor sectoarelor cu valori usor inferioare mediei nationale. Se observa ca pentru intervalul prezentat 1998-2000, in toate sectoarele productivitatea pe persoana ocupata este mai mica decat cea la nivel national, cu exceptia sectorului de transport. Imburatoare este cresterea anuala continua a productivitatii muncii in regiune pe toate sectoarele de activitate.

Probleme cheie in dezvoltarea socio-economica generala: Produsul intern brut regional pe locuitor(PIBR/loc) are cea mai mica valoare dintre toate regiunile, reprezentand 70% din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel national; In anul 2000, PIBR inregistreaza o descrestere in termeni reali de 0.6% in conditiile in care la nivel national cresterea(reala) a fost de 4.1%; Productivitatea muncii este inferioara pe toate sectoarele de activitate(exceptie transporturi) productivitatii muncii la nivel national.

2.2 Mediul de afaceri

Intreprinderile mici i mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind la nivelul anului 2001 o mare parte din numrul total al salariailor care activeaza in firme (37.70%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi se obtine o pondere totala de 52.20%. n general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pieii, mai inovative I abile n a rspunde cerinelor consumatorilor, mbuntind mediul competiional, amplificnd cultura organizatoric i crend condiiile stabilitii sociale.
Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000-2001
Marime Numar salariati Numar unitati Cifra de afaceri Cifra de afaceri Personal Investitii brute Investitii brute % nr. Unitati in total regiune % cifra afaceri in total regiune % salariati in total regiune Numar unitati 0-9 2000 31666 2001 32007 31354 1078 71493 2044 8.65 86.00 17.50 14.50 10 - 49 2000 3721 29200 1346 76450 2321 83.59 10.10 24.70 15.70 16.16 2001 3845 35519 1222 74802 2947 54.98 10.30 19.80 15.20 13.82 50 - 249 2000 994 21887 1008 2001 1045 36906 1269 Peste 249 2000 307 48300 2226 2001 302 75686 2604 235421 12521

Total
2000 36688 118376 5457 487429 14365 2001 37199 179465 6175 492339 21324 1471.49 100 100 100 100.00

Mlrd. Lei preturi 18989 curente 875 Mil. USD Numar persoane Mlrd. Lei preturi curente Mil. EURO % % % 64575 1152 50.95 86.30 16.00 13.20

105209 110623 241195 2647 119.73 2.70 18.50 21.60 18.43 3812 8245

107.71 1196.41 1300.15 1450.68 2.80 20.60 22.50 17.88 0.80 40.80 49.50 57.40 0.80 42.20 47.80 58.72 100 100 100 100.00

% investitii brutei in 8.02 9.59 total regiune % Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2001/2002

11

In intervalul 1998-2000, numarul IMM-urilor in regiune a continuat sa scada, ca urmare a recesiunii economice existente in Romania in perioada 1997-1999, ajungand de la 38674(1998) la 36688(2000). In anul 2001 odata cu relansarea economica are loc o crestere a acestora ajungand la 37199 de unitati. Se constata la nivelul anului 2001 ca cea mai mare pondere ca numar o detin microintreprinderile cu 86.00%, urmate de IMM-uri cu 13.10%. Desi au pondere de 0,8% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu 42.20% din cifra de afaceri si detin 47.80% din salariatii din intreprinderi. Privind investiile brute cea mai mare pondere 58.72% este realizata de intreprinderile largi. Comparand perioada 2000-2001 se constata ca cifra de afaceri si salariatii inregistreaza cresteri la nivelul microintreprinderilor, intreprinderilor medii si mari si descresteri la nivelul intreprinderilor mici.Chiar n condiiile unui declin industrial n regiune in perioada 1996-1999, cifrele de afaceri i numrul de salariai au o pondere ridicat n cadrul ntreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariai.
Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2001 si ponderi unitati pe total sector(Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002)
pondere unitati pe clasa de marime in total sector(%)

numar unitati Total Activitati (sectiuni CAEN) Total Regiunea Nord-Est Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri, servicii nvatamnt Sanatate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale Total Romania Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri, servicii nvatamnt Sanatate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale 37199 61 6068 51 1450 23770 1250 1311 150 1957 71 395 665

clase de marime, dupa numarul de salariati

0-9 32007 25 4057 3 896 21960 1077 1133 99 1736 60 382 579

10-49 50-249 >250 3845 14 1281 8 352 1656 139 112 32 168 11 13 59 1045 12 543 16 175 145 34 42 6 47 0 0 25

0-9

10-249 >250 13.15 30.06 0.81 3.08

302 86.04 10 40.98 187 66.86 24 5.88

42.62 16.39

47.06 47.06 36.34 7.58 13.84 11.75 25.33 10.99 15.49 3.29 12.63 12.51 29.68 1.86 0.04 0.00 1.83 8.67 0.31 0.00 0.00 0.30 0.76 2.94

27 61.79 9 92.39 0 86.16 24 86.42 13 66.00 6 88.71 0 84.51 0 96.71 2 87.07

317555 275410 31573 550 43839 465 14796 10568 14733 1442 24347 643 4069 6463 192 29536 72 10087 9080 12748 1049 21609 575 3920 5650 148 9230 81 3189 1327 1340 244 2036 62 135 556

8166 2406 86.73 82 128 34.91 3782 1291 67.37 143 1286 1329 226 431 56 588 6 13 224 169 15.48 234 68.17 104 92.46 25 85.92 214 86.53 93 72.75 114 88.75 0 89.42 1 96.34 33 87.42

41.82 23.27

48.17 36.34 30.24 7.49 14.70 12.02 20.80 10.78 10.58 3.64 12.07 1.58 0.05 0.24 1.45 6.45 0.47 0.00 0.02 0.51

195640 180892 13315

12

La nivelul anului 2001 in regiunea Nord Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este majoritara cu 86.04% (apropriata de valoarea nationala), urmata de IMM-uri cu 13.15% (fata de valoarea nationala 12.51%). Pe fiecare sector de activitate microintreprinderile ca numar de unitati active detin majoritatea, exceptand domeniul energetic si al industriei extractive. In comert se regasesc 92.39% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante (86.16%) iar in transport(86.42%). Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si termice, gaze si apa(47.06%), industria extractiva(42.62%).
Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2001 si repartizarea pe tip de clasa de marime
pondere unitati dintr-un sector pe total clasa de clase de marime, dupa numarul marimel(%) de salariati

numar unitati

Reg.

Activitati (sectiuni CAEN) Total Regiunea Nord-Est Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri, servicii nvatamnt Sanatate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale Total Romania Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri, servicii nvatamnt Sanatate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale Sursa: Anuar Statistic al Romaniei 2002

Total 37199 61 6068 51 1450 23770 1250 1311 150 1957 71 395 665

0-9 32007 25 4057 3 896 21960 1077 1133 99 1736 60 382 579

10-49 50-249 3845 14 1281 8 352 1656 139 112 32 168 11 13 59 1045 12 543 16 175 145 34 42 6 47 0 0 25 8166 82 3782 143 1286 1329 226 431 56 588 6 13 224

>250 302 10 187 24 27 9 0 24 13 6 0 0 2 2406 128 1291 169 234 104 25 214 93 114 0 1 33

0-9 100.00 0.08 12.68 0.01 2.80 68.61 3.36 3.54 0.31 5.42 0.19 1.19 1.81 100.00 0.07 10.72 0.03 3.66 65.68 3.30 4.63 0.38 7.85 0.21 1.42 2.05

10-249

>250

100.00 100.00 0.53 37.30 0.49 10.78 36.83 3.54 3.15 0.78 4.40 0.22 0.27 1.72 3.31 61.92 7.95 8.94 2.98 0.00 7.95 4.30 1.99 0.00 0.00 0.66

317555 275410 31573 550 43839 465 14796 10568 14733 1442 24347 643 4069 6463 192 29536 72 10087 9080 12748 1049 21609 575 3920 5650 148 9230 81 3189 1327 1340 244 2036 62 135 556

100.00 100.00 0.58 32.74 0.56 11.26 36.85 3.91 4.46 0.75 6.60 0.17 0.37 1.96 5.32 53.66 7.02 9.73 4.32 1.04 8.89 3.87 4.74 0.00 0.04 1.37

195640 180892 13315

La nivelul anului 2001 se constata ca majoritatea microintreprinderilor active din regiune sunt prezente in comert, reparatii auto si bunuri cu 68.61% (fata de 65.68% la nivel national),
13

urmata de industria prelucratoare cu 12.68%. La polul opus se constata ca in sectorul hoteluri si restaurante activeaza 3.36% din numarul total al acestora, in transport 3.54% iar in industria prelucratoare 12.68%. La nivelul IMM-urilor cea mai mare pondere a acestora activeaza in domeniul industriei prelucratoare cu 37.30% (fata de 32.74% la nivel national), urmate de comert cu 32.74% (36.85% la nivel national) si constructii cu 10.78%. In sectorul hoteluri-restaurante sunt prezente 3.54% din totalul acestora iar in transporturi 3.15%. Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul industriei prelucratoare cu 61.92%.
Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime

din care: pe clase de marime si sector de activitate

Total
miliarde lei preturi curente 0-9 10-49 20.94 3.17 11.66 0.37 18.30 33.87 22.43 16.37 4.16 37.06 13.07 50-249 20.75 6.02 21.63 6.27 39.51 19.82 27.99 22.91 9.06 29.37 42.54

>250
40.36 89.32 62.44 93.29 34.67 9.88 32.37 52.74 83.70 10.96 32.41

valori exprimate procentual

Total nivel national Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri si prestari servicii Alte activitati de servicii colective, sociale si personale Total nivel Regiunea Nord-Est Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicatii Tranzactii imobiliare, nchirieri si prestari servicii Alte activitati de servicii colective, sociale si personale Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

2023021 46274 632026 141873 122300 811058 21505 104937 60240 64369 18439 179465 3483 70372 12841 11088 64932 1943 8039 4333 1644 790

17.95 1.50 4.27 0.07 7.52 36.43 17.21 7.98 3.09 22.61 11.97

17.47 0.80 4.63 0.02 9.79 37.79 26.25 4.96 22.29 30.90 7.59

19.79 3.62 11.47 0.22 17.06 35.03 39.42 8.78 6.85 39.60 29.62

20.56 11.11 20.41 3.31 43.30 18.38 34.33 39.56 5.29 27.74 57.97

42.17 84.47 63.49 96.46 29.84 8.79 0.00 46.70 65.57 1.76 4.81

14

Informatii mai relevante pot fi obtinute analizand care este contribitia la cifra de afaceri a regiunii si pe sectoare de activitate a unitatilor active repartizate pe clase de marime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri regionala si-o aduc intreprinderile mari cu 42.17% din totalul cifrei de afaceri regionale, urmate de IMM-uri cu 40.35% si intr-o mai mica masura de microintreprinderi cu 17.47%. Microintreprinderile isi aduc cel mai mare aport in sectorul comertului cu 37.79%(apropriat de valoarea nationala), tranzactii imobiliare(30.90%) si hoteluri si restaurante cu 26.25%. IMM-urile aduc cel mai mare aport in sectorul hotelurilor si restaurantelor cu 73.75%(valoare superioara celei nationale de 50.42%), tranzactii imobiliare 67.34%, constructii cu 60.36%, comert cu 53.41%. Intreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu exceptia domeniului hotelier) iar in unele dintre ele majoritar: industria extractiva, prelucratoare, sectorul energetic. Probleme cheie in mediul de afaceri: contributia la cifra de afaceri din regiune realizata de IMM-uri in domeniul industriei prelucratoare este insuficienta, de 31.88%, inferioara valorii la nivel national-33.29%; insuficientul aport al IMM-urilor la cifra de afaceri din sectorul postei si telecomunicatiilor 12.14%;

2.3 Structura economica sectoriala

2.3.1 Agricultura si Silvicultura

Se constata din tabelul urmator ca agricultura contribuie la nivelul anului 2001 cu 19.87% din totalul PIB-ului regional, valoare superioara contributiei sectorului in nivel national(13.96%). Contributia regiunii pentru total productie agricola la nivel national este de 18.10%. Analizand contributia la Valoarea Adaugata Bruta Regionala(VABR), agricultura contribuie la nivelul regiunii cu 18.08%, valoare superioara contributiei la nivel national de 11.96%. In sivicultura, exploatare forestiera si economia vanatului, pescuitului si piscicultura aportul la VABR este de 1.26% mult superioara valorii la nivel national (0.55%). Sectorul cunoaste o evolutie similara cu cea la nivel national in perioada 1998-2000, inregistrand o perioada de declin in 2000 datorita conditiilor climatice nefavorabile existente in acel an. Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2001, in regiune, este foarte ridicata 49.80%, superioara celei nationale cu 40.4%. Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20.2% provine din regiunea nord est. Ponderea populatiei ocupate in silvicultura, la nivelul anului 2001 in regiune este de 0.7% superior valorii nationale de 0.5%. Cu toate acestea numarul mediu al salariatilor in anul 2001 este de numai 2.6% in acest sector din total salariati.

15

Contributia agriculturii la PIB exprimata in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC1995
Rata crestere anuala Contributia agriculturii la PIB Nord Est Nord Est (in mil. USD) Romania Romania (in mil. USD) 1998 1999 2000 1999/1998 9380 1057 52212 5883 12569 820 70456 4595 15403 710 85100 3923 -22.42 -21.89 2000/1999 -13.41 -14.62 16.00 10.60 % sector/ PIB 2000

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

La nivelul anului 2000 contributia agriculturii la PIB-ul regional este de 16% valoare superioara celei la nivel national(10.60%). Totusi contributia sectorului a fost in descrestere continua in perioada 1998-2000 in datorita conditiilor meteorologice nefavorabile cat si a productivitatii scazute din domeniu.
Situatia comparativa intre regiunea Nord Est si celelalte regiuni la nivelul anului 2000 privind valoarea productiei agricole Conform metodologiei SEC 1995 Agricultura Total Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti 85100 15403 12832 13192 10089 8488 12655 11252 1187 Miliarde lei Pondere regiune in 100 18.10 15.08 15.50 11.86 9.97 14.87 13.22 1.39 total national Sursa:CNS Anuarul Statistic al Romniei 2002

Se observa ca la nivelul anului 2000, regiunea Nord Est contribuie la nivelul productiei agricole nationale in cea mai mare pondere (18.10%) exprimand caracterul inca agricol al economiei regionale. La celalalt pol se afla asa cum era de asteptat Regiunea Bucuresti Ilfov cu numai 1.39%.
Repartitia suprafetelor agricole si padurilor in anul 2001 in ha Unitate teritoriala Suprafaa total Suprafaa agricol 14852341 2130720 323478 392860 380810 283803 349131 400538 Paduri 6605690 1232070 279048 57194 99022 261330 456579 78897

Romania 23839071 Regiunea Nord Est 3684983 Bacu 6.621 Botoani 4.986 Iai 5.476 Neam 5.896 Suceava 8.553 Vaslui 5.318 Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, 2002.

Regiunea Nord Est detine 14.30% din suprafata agricola totala a tarii si 18.70% din sufrafata acoperita de paduri. Privind judetele din regiune cu cele mai intinse suprafate de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si Iasi iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt. Lucrrile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaz pe suprafee reduse n comparaie cu cele degradate, datorit costurilor mari i a utilajelor insuficiente.
16

Agricultura Dei regiunea Nord-Est deine o mare suprafa de teren agricol 14.30% din suprafata agricola totala a tarii, aceast resurs nu poate fi eficient valorificat, productivitatea fiind sczut la toate tipurile de culturi, datorit influenei urmtorilor factori: relieful regiunii, varietatea acestuia; calitatea terenului, cu o diversificaie pronunat, alternana categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n comparaie cu alte uniti de suprafasimilare din tara; exploatarea suprafeelor agricole se realizeaz pe loturi mici (1-3ha), datorit frmirii fondului funciar, ca urmare a punerii n proprietate privat a suprafeelor prin Legea Nr. 18/1991 si nivelul sczut de mecanizare, tiindu-se c o exploataie rentabil se realizeaz pe loturi de cel puin 50ha/1tractor; for de munc mbtrnit (mai mult de 28% din populaia rural are peste 60 ani), iar tineretul migreaz ctre centrele urbane; gradul mare de srcie a proprietarilor, care ntmpin mari dificulti n realizarea culturilor i creterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea i modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren Ca urmare a distrugerii instalaiilor de aduciune i pompare din cadrul sistemelor de irigaii, suprafeele dotate cu instalaii de irigaii nsumeaz 135.441 ha pe total regiune (Bacu 20.920 ha, Botoani 20.234 ha, Iai 50.433 ha, Neam 10.414 ha, Suceava 3.778 ha, Vaslui 29.662 ha), suprafeele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici. Fondul funciar dup modul de folosin la 31 decembrie 2000-mii hectare
Judeul Bacu Botoani Supr.total 662,0 498,5 Supr.agric. 323,5 392,7 Din care: sector privat 320,1 388,1 Arabil 184,6 297,8 Puni 87,6 75,6 Fnee 40,2 14,2 Vii 7,6 2,0 Livezi 3,4 2,9 Pduri 226,5 57,2 Ape 14,6 13,8 Alte suprafee 57,2 34,8 Irigat total 20,9 20,3 Agricol-irigat 20,9 20,2 Arabil-irigat 19,7 19,7 Sursa:AnuarulStatistic al Romniei, 2001 Iai 547,5 380,6 371,5 351,6 88,1 20,3 12,1 8,4 96,8 12,7 57,1 51,7 50,4 42,1 Neam 589,6 283,7 277,5 170,3 69,2 40,1 1,0 2,9 260,4 10,3 35,0 10,5 10,4 10,4 Suceava 855,3 349,5 340,3 178,4 93,7 74,0 3,2 434,8 13,6 57,3 3,7 3,7 3,5 Vaslui 531,8 402,2 397,3 283,9 90,3 7,3 16,4 3,9 70,4 8,2 50,9 29,9 29,6 29,1 Reg. NE 3684,9 2132,4 2095,2 1366,9 504,7 196,3 39,3 25,0 1186,4 73,4 292,5 137,3 135,4 124,8

Agricultura privat se caracterizeaz printr-o excesiv frmiare a terenurilor datorit punerii n posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecrui proprietar revenindu-i suprafee cuprinse ntre 1-3 ha. Din totalul suprafeei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pmnt reprezint cca. 3-5% n judeul Bacu, 10,8% n judeul Botoani, 7,5% n judeul Neam i 9% n judeul Suceava.

17

Sectorul Zootehnic In ceea ce priveste evolutia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul urmator se observa o stationare a numarului capetelor de bovine o crestere a numarului de familii de albine si o scadere insemnata a numarului de porcine. Referitor la efectivele de ovine, cabaline si pasari putem spune ca nu s-au inregistrat variatii semnificative in perioada 1998-2001.
Evolutia numarului de animalelin Regiunea Nord-Est in perioada 1998 - 2001 (mii capete) 2001 636 394 609 41 1406 1154 206 11630 7143 129 2000 653 395 660 39 1453 1144 203 11124 7007 106 1999 664 384 726 41 1543 1212 196 10869 6609 106 1998 664 382 780 51 1577 1233 187 11306 6425 104

Total Din care: matca Total Porcine Din care: matca Total Ovine si caprine Din care: matca Total Cabaline Total Pasari Din care: ouatoare adulte Total (mii famillii) Albine Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei 1999/2002 Bovine

Datele raportate evideniind c peste 90% din numrul de animale se afl n posesia productorilor privai, iar sectorul de stat, care deinea un sistem zootehnic industrial, este astzi practic distrus datorit desfiinrii majoritii complexelor avicole, crescatorilor de animale i fermelor. La numrul de animale judeele care se situeaz cel mai bine sunt : -la bovine : judeul Suceava cu 114.000 capete -la porcine judeul Bacu cu 154.000 capete -la ovine judeul Iai cu 336.000 capete. Silvicultura Exploatrile forestiere au o contribuie nsemnat prin volumul de mas lemnoas extras din regiunea Nord-Est i prin marile suprafee mpdurite existente (Suceava 456.579 ha, Bacu 279.048 ha, Neam 261.330 ha), furniznd in anul 2001, 26.30% din cantitatea total de mas lemnoas a Romniei. Datorit lipsei unor programe de investiii i a slabei retehnologizri a industriei de prelucrare a lemnului i mobilei, n loc s se desfac la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea i revitalizarea acestui sector economic, se nregistreaz n ultimul timp mari cantiti de materie prim brut la export (cherestea i profile), fapt ce va conduce n viitorul apropiat la o exploatare neraional a fondului forestier i la o degradare a mediului nconjurtor.

18

Masa lemnoas pus n circuitul economic 2001 (mii mc): Unitate teritoriala Romania Total 13410 Rinoase 4915 Fag 4260 909 328 21 32 274 229 22 Stejar 1287 114 24 23 25 17 19 15 Diverse Diverse specii tari specii moi 1673 1273 349 60 47 89 50 47 56 296 44 36 101 33 16 69

1. Nord Est 3521 1852 Bacu 694 237 Botoani 128 1 Iai 251 3.4 Neam 854 480 Suceava 1433 1130 Vaslui 160 0 Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, 2002.

Aa cum se observ, judeul Suceava a contribuit cu cea mai mare cot din masa lemnoas pus n circuitul economic n anul 2001, respectiv 1433 mii mc la polul opus aflanduse judetul Botosani cu 128 mii mc. Regiunea Nord-Est deine peste 1.500 ha de rezervaii forestiere, faunistice i florale precum i monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind: judeul Bacu - rezervaiile forestiere Pdurea Slnic Moldova i Trgu Ocna (pinul oriental). judeul Iai - Valea lui David (rezervaie floristic, la 5km de Iai), Pdurea Uricani (rezervaie forestier cu o frumoas pdure de gorun i stejar situat la 8km de Iai,) i Pdurea Dealul Mare, lng Deleni, cu un codru secular de fag. judeul Neam - Codrii de aram(rezervaie forestier de goruni seculari situat la 30km de Piatra-Neam), Pdurea de Argint(rezervaie de mesteceni seculari), Pdurea Gomanu(rezervaie forestier de molizi, brazi i fagi seculari de dimensiuni impresionante) i Parcul Naional Ceahlu . judeul Suceava - Codrul secular Sltioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag i brad); Probleme cheie in agricultura si siviculturii: 2.3.2 Ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura este foarte ridicata, reprezentand 49.80% din total populatie ocupata. Din totalul populatiei ocupate in agricultura din Romania 20.2% provine din regiunea nord est; Exploatarea agricola se face pe loturi reduse, de 1-3 ha; Gradul redus de asociere a proprietarilor 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie;

Industria

Valoarea productiei industriale in perioada 1998-2001 exprimat in miliarde lei preturi curente Conform metodologiei SEC 1995(Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002)
Contributia industriei la PIB Rata crestere anuala 1998 Nord Est Nord Est (in mil. USD) Romania Romania (in mil. USD) 13575 1530 98212 11066 1999 15955 1041 135343 8827 2000 25577 1179 219479 10118 1999/1998 -31.96 -20.23 2000/1999 13.26 14.63 26.50 27.30 % sector/ PIB 2000

19

Situatia comparativa intre regiunea Nord Est si celelal te regiuni la nivelul anului 2000
Industrie Miliarde lei Pondere Total 219479 100 Nord-Est 25577 11.65 Sud-Est 25547 11.64 Sud 30733 14.00 Sud-Vest 24697 11.25 Vest 20738 9.45 Nord-Vest 23728 10.81 Centru 33535 15.28 Bucuresti 34499 15.72

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002

Se observa ca la nivelul anului 2000, regiunea Nord Est contribuie la nivelul productiei industriale nationale cu 11.65%. Ponderea contributiei industriei in PIB-ul regional este de 26.50%, valoare apropriata de contributia sectorului in valoarea nationala (27.30%). Ponderea populatiei ocupate in acest sector, in anul 2001, la nivel regional este de 20.00%, usor inferioara valorii nationale de 23.60%. Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national a avut loc o relansare a sectorului in 2000. Producia industrial a sczut in decada 1990-1999 datorita urmatorilor factori: -capacitatea sczut de adaptare la modificrile intervenite n structurile pieelor de desfacere interne i externe; -decapitalizarea intens datorat creterii inflaiei, devalorizrii accentuate a monedei naionale, volumului redus al investiiilor; -ritmul lent al privatizrii i restructurrii; -cadrul legislativ instabil i incoerent, care nu a stimulat investiiile strine i autohtone de capital. Sectorul construciilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. antierele de construciimontaj industriale au fcut dovada experienei lor n cadrul unor proiecte extinse cum ar fi platformele industriale Iai, Piatra-Neam-Svineti sau Oneti-Borzeti, amenajri hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neam sau construcii de locuine, centre comerciale, spitale, instituii de nvmnt, etc. Sectorul bancar in regiunea nord est La nivelul regiunii activeaza in majoritatea oraselor din regiune urmatoarele banci comerciale cu activitati destinate persoanelor juridice si fizice: Banca Comerciala Romana Banca Romana pentru Dezvoltare Banc Post Banca Transilvania Banca Comerciala Ion Tiriac Raifeissen Bank Casa de Economii si Consemnatiuni

Programele de credit destinate IMM-urilor din regiune cu cofinantare comunitara sunt: Programul PHARE ESC 2000 linie de credit pentru IMM-uri in valoare totala de 8.1 milioane de euro destinat pentru 4 regiuni printre care si nord est, cu o contributie PHARE de maxim 20% din valoarea proiectului derulat prin Banca Comerciala Romana; Programul BERD SME Finance Facility in valoare de 75 milioane euro si lansat in 1999; Programul BERD Trade Facilities ce ofera sprijin importatorilor si exportatorilor ce desfasoara tranzactii in zona operationala BERD;
20

Surse PHARE pentru investitii productive de pana la 5000.000 euro reprezentand maxim 85% din valoarea investitiei si pe o perioada de 1-6 ani derulat prin Banca Comerciala Ion Tiriac; Garantarea F.G.C.R.(Fond de Garantare a credit Rural) garanteaza pana la 70% din creditul acordat de banca pentru industria alimentara si agricultura derulat prin Banca Comerciala Ion Tiriac; Credite pentru microintreprinderi si IMM-uri din surse PHARE cu cel putin 20% capital romanesc, in valoare de maxim 500.000 euro pe o perioada de 6 ani si reprezentand maxim 85% din valoarea investitiei; Credite de capital cu finantare BERD pentru IMM-uri cu o cifra de afaceri de pana la 2 milioane euro pentru finantare nevoi de capital circulantpentru scopuri productive, comerciale sau prestari servicii in valoare maxima de 125.000 euro pe maxim 1 an. Descrierea intreprinderilor- cheie din regiune

Chiar n condiiile unui declin industrial n regiune, cifrele de afaceri i numrul de salariai au o pondere ridicat n cadrul ntreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariai(vezi 2.2). Acestea i desfoar activitatea aproape exclusiv n municipiile mari(Iai, Bacu, Piatra Neam, Suceava, Botoani). In Regiunea Nord Est, intreprinderile de succes mentionate in Topul Firmelor ce se intocmeste la nivel judetean de catre Camerele de Comert si Industrie activeaza in urmatoarele sectoare: industria de construcii de maini, utilaje i echipamente; industria alimentar; industria de prelucrare a lemnului, celulozei i hrtiei si productia de mobilier; industria uoar (filaturi, tricotaje, confecii, nclminte); industria farmaceutica; turism; transporturi;

Condiiile legislaiei romneti care nu a favorizat potenialii investitori strategici, a promovat o fiscalitate ridicat, concomitent cu dobnzile neperformante la creditele acordate, au condus la instalarea fenomenului de blocaj financiar. Privatizarea fr programe coerente a societilor cu capital de stat i birocraia excesiv n desfurarea acestor activiti, cumulat cu managementul defectuos al principalilor acionari au condus treptat la pierderea pieelor de desfacere, scderea competitivitii produselor oferite pe pia i plafonarea tehnologic, genernd nchiderea multor uniti productive i apariia unui numr impresionant de omeri. O parte din societile menionate au beneficiat n ultima perioad(1996-2000) de programe coerente i infuzii de capital strin, cunoscnd o important relansare economic: AEROSTAR Bacu societate mixt mixt romno-israelian domeniul aeronauticii; ANTIBIOTICE Iai companie mixt realizat cu un consoriu internaional domeniul medicamentelor AGRICOLA INTERNAIONAL Bacu societate mixt romno-german, tip holding, nfiinat n 1992 domeniul alimente i buturi WORLD MACHINERY WORKS Bacu - societate mixt romno-american domeniul construciilor de maini DORNA APEMIN Suceava societate cu capital privat italian domeniul mbutelierii apelor minerale RIFIL Neam societate romno-italian domeniul tricotajelor si fire sintetice.
21

Participarea de capital strin la societile din regiune 1999

Jude Nr. societi cu participare strin la capital Valoare total a capitalului subscris (mil. lei) Valoarea capitalului subscris n valut (mii USD) % capital strin din total regiune

442 Bacu 119 Botoani 879 Iai 309 Neam 486 Suceava 115 Vaslui 2350 Total regiune Directiile judeene de statistic 31.12.1999

190541,2 30057,4 254500,6 102799,6 302714,5 27509,4 908122,7

25195,4 13017,0 54133,3 14956,4 21529,4 4830,8 13362,7

19,0 5,0 37,0 13,0 21,0 5,0 100,0

La sfritul anului 1999, valoarea total a investiiilor de capital strin era de 133662,7 mil. USD, cu o distribuie neuniform n cadrul regiunii, ponderea maxim aparinnd judeului Iai (37%), n timp ce judeele Vaslui i Botoani dein mpreun 10% .

Capitalul strain subscris in valuta(%)

Vaslui Suceava Neamt Iasi Botosani Bacau 0

5 21 13 37 5 19 10 20 30 40

Probleme cheie industrie: - ponderea scazuta a investitiilor straine din judetele Botosani si Vaslui, fiecare cu cate 5% din total investitii straine realizate in regiunea nord est.

22

2.3.3

Servicii

In tabelele urmatoare sunt prezentate evolutia sectorului serviciilor in perioada 19982000 in regiune comparativ cu nivelul national si o situatie comparativa intre regiuni la nivelul anului 2000. Se constata trendul descrescator atat la nivel de regiune cat si de tara in perioada analizata, cu mentiunea ca in regiune rata de descrestere s-a micsorat de la un an la altul.
Contributia serviciilor la PIB exprimata in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC1995
Rata crestere anuala Contributia serviciilor la PIB Nord Est Nord Est (in mil. USD) Romania Romania (in mil. USD) 1998 1999 2000 1999/1998 27062 3049 221814 24993 39433 2572 337582 22018 54295 2503 495281 17043 -15.60 -11.90 2000/1999 -2.7 -22.60 56.40 61.60 % sector/ PIB 2000

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002 Situatia comparativa intre regiunea Nord Est si celelalte regiuni la nivelul anului 2000 in domeniul serviciilor conform metoidologiei SEC 1995

Unitati

Total

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest Constructii

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti

Miliarde lei Pondere(%)

39287 100

4369 11.12

5648 14.38

4483 11.41

4130 10.51

3960 10.08

3927 10.00

4168 10.61

8598 21.89

Comert(inclusiv hoteluri si restaurante) Miliarde lei Pondere 101406 100 10124 9.98 11084 10.93 10696 7269 10.55 7.17 Transporturi 8473 8.36 10769 10.62 12580 12.41 30409 29.99

Miliarde lei Pondere

50047 100

6000 11.99

6318 12.62

6409 4279 5901 12.81 8.55 11.79 Posta si telecomunicatii

6627 13.24

6032 12.05

8479 16.94

Miliarde lei Pondere

30305 100

2871 9.47

2888 2525 1726 2355 2864 9.53 8.33 5.70 7.77 9.45 Activitati financiare, bancare si de asigurari 1039 1026 721 834 8.40 8.30 5.83 6.75 Tranzactii imobiliare si alte servicii 9278 8.89 9359 8.97 6884 6.60 9502 9.10 1179 9.54

2846 9.39

12226 40.34

Miliarde lei Pondere

12363 100

1049 8.48

1294 10.47

5219 42.21

Miliarde lei Pondere

104378 100

9473 9.08

14137 13.54

10354 9.92

35388 33.90

Administratie publica

23

Miliarde lei Pondere

34599 100

3880 11.21

3637 10.51

4266 12.33

3434 9.93 nvatamnt

3078 8.90

3570 10.32

3388 9.79

9095 26.29

Miliarde lei Pondere

23260 100

4011 17.24

2536 10.90

2734 2412 2164 11.75 10.37 9.30 Sanatate si asistenta sociala 1898 12.04 1623 10.30 1532 9.72

3379 14.53

2985 12.83

3036 13.05

Miliarde lei Pondere

15764 100

2409 15.28

1963 12.45

2087 13.24

1942 12.32

2309 14.65

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

In constructii si transporturi regiunea contribuie la totalul national in apropiere de media nationala, in timp ce in comert, posta si telecomunicatii si activitati financiar-bancare au valori inferioare. In serviciile publicele din invatamant si sanatate contributia la valoarea nationala pe fiecare subsector mentionat este superioara mediei nationale si asigura cel mai semnificativ aport(17.24%, 15.28%). Ponderea populatiei ocupate in servicii fata de total regiune este de 29.60%, valoare foarte redusa in raport cu ponderea pe care o detine acet sector in regiunile UE. Sectorul este caracterizat prin: Existenta unei puternice concentrari n centrele dezvoltate ale regiunii, Iai i Bacu, n restul teritoriului avnd o pondere foarte mic; este concentrat pe activiti de comer i alimentaie public, serviciile directe ctre populaie fiind insuficiente i de slab calitate; serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenialului existent; serviciile de consultan nu ofera calitatea asteptata de consumatori ; serviciile de sntate i asisten social sunt sub standardele de calitate necesare.

Activitile de transport marf i cltori s-au orientat pe dou direcii: transportul feroviar a rmas n sectorul de stat i a suferit o restructurare la nivelul regionalelor n vederea modernizrii infrastructurii existente. transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebit, cu precdere n sectorul privat, aprnd companii de transport marf i cltori organizate modern i eficient.

Turismul reprezint un important sector economic cu potenial insuficient dezvoltat, n comparaie cu importana acestuia i contribuia sa la crearea PIB-ului precum n ri ca Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate i susinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obinerea unor venituri economice importante din acest sector al activitii industriale. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari i Hui dau culoare local pentru atragerea turitilor. Informatii detaliate privind turismul se gasesc in cap. 6. Probleme cheie servicii: gradul scazut al populatiei ocupate in servicii din total populatie ocupata: 29.60%; ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul comertului(incluzand hoteluri si restaurante) din total valoare nationala: 9.98%; ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul postei si telecomunicatiilor din total valoare nationala: 9.47%;
24

2.4 Situatia infrastructurii fizice

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul creia ntre comunitile componente se desfoar toate fluxurile i transferurile de resurse materiale, umane, servicii i informaii n timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmtoarele componente : transportul pe drumuri i ci ferate i alte categorii(aeriene, navale etc.); servicii de telecomunicaii, televiziune radio, etc.; utilitile si structura locativ; infrastructura social.

2.4.1 Infrastructura de transport Infrastructura feroviara Reeaua de ci ferate se prezint la un nivel comparabil cu media pe ar n ceea ce privete dotarea tehnic i lungimea tronsoanelor dar condiiile geografice i de amplasament impun unele restricii de circulaie. Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea cale ferata la nivel national este de 13.70% la sfarsitul anului 2001, valoare apropriata de cea din 1999 (13.72%). In ceea ce priveste densitatea retelei de cai ferate in Regiunea Nord Est aceasta este prezentata in tabelul de mai jos impreuna cu datele la nivel national si cu date similare din toate celelalte regiuni. Se observa ca densitatea de cai ferate pe 1000 kmp in regiune este de 40,9 situandu-se sub media nationala de 46,2.
Evolutia liniilor de cale ferata in exploatare pe regiuni Suprafata Lungimea totala a retelei de cai ferate Densitatea liniilor ferate pe totala a (km) Regiunea 1000 km2 teritoriu la 31 regiunii decembrie 2001 1998 1999 2000 2001 (km2) 36850 1505 1507 1506 1506 40,9 Nord Est 35762 1326 1327 1329 1329 37,2 Sud Est 34453 1671 1699 1699 1699 49,3 Sud 29212 983 1001 1001 1001 34,3 Sud Vest 32034 2010 2010 2011 2011 62,8 Vest 34159 1659 1645 1645 1645 48,2 Nord Vest 34100 1534 1470 1470 1470 43,1 Centru 1821 322 322 354 354 194,4 Bucuresti 238391 11010 10981 11015 11015 46,2 Romania Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 1999, 2000, 2001,2002

Regiunea este traversata de doua din cele opt magistrale feroviare: Bucureti Bacu Suceava Siret spre Ucraina- magistrala 500; Bucureti - Iai Ungheni spre Republica Moldova magistrala 600.

Infrastructura rutiera Regiunea Nord Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene dupa cum urmeaza:
25

Bucureti-Suceava-Siret (punct de control i trecere a frontierei) drumul internaional E85, cu ramificaie din Suceava spre Budapesta, pe drumul internaional E576, care este parte a culoarului IX pan european; Bacu Braov Piteti drumul internaional E577(care face legtura cu drumul internaional E70 Craiova Vidin - Scopje); Bucureti-Brlad Albia - Chiinu - drumul internaional E581 care strbate judeul Vaslui.

Tabelul urmator prezint situaia drumurilor nationale, judetene si comunale din toate regiunile tarii la 31.12.2001 din care reiese ca att densitatea de drumuri publice, judetene si comunale la 100 kmp teritoriu ct i ponderea acestora n totalul lungimii infrastructurii rutiere se situaz pentru Regiunea Nord Est la niveluri superioare mediei pe ar.
Situatia comparativa a drumurilor publice intre regiuni in 2001 Drumuri nationale (km) Drumuri judetene Densitatea si comunale drumurilor (km) nationale pe Pondere in Pondere in 100 km2 de teritoriu total total Total drumuri drumuri publice % publice % 19,53 7,07 10753 80,47 16,30 4,82 8847 83,70 21,17 7,26 9321 78,83 19,13 6,65 8218 80,87 18,48 5,87 8330 81,52 16,79 5,69 9476 83,21 20,25 5,94 8078 79,75 23,91 18,89 10,82 6,22 647 63670 76,09 81,11 Densitatea drumurilor judetene si comunale pe 100 km2 de teritoriu 29,14 24,75 27,04 28,13 25,90 28,17 23,42 34,43 26,70

Densitatea Drumuri drumurilor publice Regiunea publice pe total 100 km2 de (km) teritoriu

Total 2605 1721 2506 1944 1881 1942 2027 196

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord - Vest Centru Bucuresti

13358 10568 11827 10162 10211 11418 10105 843

36.2 29,6 34,3 34,8 31,9 33,4 29,6 46.3

78492 32,9 14822 Romania Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 2002

26

Situaia infrastructurii rutiere din regiunea Nord Est intre anii 1998-2001 pe categorii de drumuri Lungimea totala km Situatia drumurilor in RNE
1998 Variaie % fa de anul precedent 1999 Variaie % fa de anul precedent Variaie % 2000 fa de anul 2001 precedent Variaie % fa de anul precedent

total, din care: - modernizate Drumuri publice din care: - cu imbracaminti usoare -densitate la 100 km2 teritoriu total, din care: - modernizate

12793 2716 2823 34,7 2476 2252

-0,03 1,42 -0,74 0,02 0,00 0,09 -1,09 -0,04 8,41

12833 2719 2827 34,8 2475 2248 185 10358 471

0,31 0,11 0,14 0,01 -0,04 -0,18 1,65 0,40 1,51

13346 3023 2588 36,2 2607 2323 242 10739 700 2346 22,65 19,39

4,00 11,18 -8,45 1,40 5,33 3,34 30,81 3,68 48,62 -11,20 1,46 -2,64

13358 3084 2522 36.2 2605 2301 262 10753 783 2260 23,09 18,88

0,09 2,02 -2,55 0.00 -0,08 -0,95 8,26 0,13 11,86 -3,67 0,44 -0,51

Drumuri naionale

Drumuri judeene comunale

- cu imbracaminti 182 usoare total, 10317 din care: i - modernizate 464

- cu imbracaminti 2641 -073 2642 0,04 usoare Ponderea drumurilor modernizate 21,23 0,30 21,19 -0,04 in total drumuri publice % Ponderea drumurilor cu imbrcmini uoare n total 22,07 -0,17 22,03 -0,04 drumuri publice % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 1999, 2000, 2001, 2002

Se observa ca in perioada 1998-2001 nu sunt schimbari mari in infrastructura rutiera a Regiunii Nord Est, variaiile de la an la an nefiind spectaculoase exceptnd cteva situaii izolate. Cel mai important aspect l constituie ponderea drumurilor modernizate in totalul drumurilor publice din regiune care la 31 decembrie 2001 este de numai 23,09%. Dac la acest procent se adaug nca 18,88% reprezentnd ponderea drumurilor cu imbrcmini uoare asfaltice la 31 decembrie 2001, rezult c aproximativ 58% din infrastructura rutier a Regiunii Nord Est este sub standardul minim acceptabil. Dac mai inem cont c, din totalul drumurilor modernizate sau cu mbrcmini uoare, aproximativ jumtate sunt cu un pronunat grad de uzur, cauzat de exploatarea intensiv a cilor rutiere ntre reedinele de jude i polii de dezvoltare din regiune cu ramificaii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a oraelor regiunii i cu regiunile nvecinate, avem o imagine nefavorabila a infrastructurii rutiere regionale. Infrastructura aeriana

Transporturile aeriene de care beneficiaz regiunea, sunt susinute de o infrastructura specific format din trei aeroporturi care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe, cursele regulate asigurnd legatura cu capiatala arii, Bucureti. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iai i Suceava. Aeroportul Bacu situat la 6,5 km sud de municipiul Bacu, asigur infrastructura necesar efecturii n condiii de securitate a zborurilor aeronavelor de pn la 400 tone, organiznd zboruri interne i externe i asigurnd servicii pentru operaiunile aeriene n program de 12 ore sau 24 ore, in prezent deservind 7 rute externe, pe destinatia Italia si Germania.
27

Aeroportul Iai este cel mai vechi din Romnia, fiind nfiinat n anul 1932. El se afl situat la 8 km Nord de Iai, la o altitudine de 120m i este destinat traficului aerian intern i partial extern de pasageri, cu avioane scurt curier. Aeroportul dispune de: aerogar de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare i control trafic, reea electric, termic, gospodrie de ap, utiliti, drumuri de acces. n anul 1998 s-au efectuat 6.000 zboruri: 1.600 comerciale, din care 60 strine i au fost transportai 70.000 pasageri. Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 km Est de Suceava i 40 km de Botoani, accesul fiind asigurat prin drumul naional DN29, este destinat traficului intern de pasageri cu avioane scurt curier. Din pcate infrastructura existent n momentul de fa nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe astfel c s-ar impune modernizarea i dezvoltarea infrastructurii a cel puin unui aeroport i dotarea acestora astfel nct s corespund din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne care sa poat deservi att curse interne i externe de pasageri i de marf. De asemenea judeul Suceava dispune de 5 eliporturi iar n judeul Iai exist aerobaz utilitar cu o experien de 30 ani n domeniu i care are ca obiect de activitate zboruri utilitare i zboruri sanitare. Probleme cheie infratructura fizica: inexistenta unui coridor european rutier pe directia est-vest; gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 41.97% din lungimea totala a acestora; inposibilitatea celor doua aeroporturi internationale din regiune de a efectua curse externe curente.

2.4.2 Infrastructura de utilitati Infrastructura de utiliti include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare si epurarare a apelor uzate, reelele de distribuie a gazului metan, sistemele de termoficare / nclzire i reeaua de furnizare a energiei electrice. Servicii de furnizare a apei
Reeaua i volumul de ap potabil distribuit n Regiunea Nord Est in 2001
Ap potabil distribuit
3 (mii m )

Localiti conectate Judet Total Din care municipii si orase

Lungime reea simpl (km)

Consum uz casnic

(mii m3)

60 8 Bacu 66 4 Botoani 28 4 Iai 84 4 Neam 46 8 Suceava 73 4 Vaslui 357 Regiune NE 32 Romania Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002.

754 695 957 679 660 707 4452

44645 15245 61175 21635 24852 14488 182040 1530241

24.52 8.37 33.61 11.88 13.65 7.96 100.00

30977 8277 36290 16494 11872 11755 115665 988359

26.78 7.16 31.38 14.26 10.26 10.16 100.00

In regiunea Nord Est volumul apei potabile distribuite reprezinta 11.90% din total la nivel national valoare sub media nationala insa daca se tine cont ca este regiunea cu cea mai mare populatie
28

valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 11.70% din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Tabelul de mai jos prezint numrul de localiti pe regiuni care dispun de reele de ap potabil i pentru a putea face o comparaie ntre regiuni am inclus deasemenea i ponderea numrului de localiti ce dispun de reele de alimentare cu ap n numarul total de localiti din regiunea respectiv.
Evolutia comparativa intre regiuni a numarului de localitati conectate la apa potabila
Numr localiti conectate la ap potabila Pondere Pondere in total in total localitati localitati 1999 2000 din din regiune regiune % % Pondere in total localitati din regiune %

Regiunea

1998

310 12,52 324 Nord - Est 520 34,95 536 Sud - Est 448 21,61 454 Sud 293 13,87 299 Sud - Vest 260 18,96 281 Vest 736 39,61 729 Nord - Vest 313 16,71 343 Centru 31 29,52 31 Bucuresti Romania 2911 21,79 2997 Sursa: Anuare Statistic al Romniei 1999-2002

13,08 36,02 21,90 14,16 20,50 39,24 18,31 29,52 22,44

344 568 454 299 269 731 342 22 3029

13,89 38,17 21,90 14,16 19,62 39,34 18,26 20,95 22,68

Din datele prezentate mai sus se observ c la sfritul anului 2000 ponderea numrului de localiti care dispun de reele de alimentare cu ap potabil Regiunea Nord Est se situeaz pe ultimul loc cu o pondere de numai 13,89% fa de ponderea de 22,68% pe ar, dar si fata de celelalte regiuni. In plus numrul de noi localiti ce s-au conectat la reele de ap potabil n intervalul 1998-2001 n Regiunea Nord Est a fost n cretere dar o cretere foarte lent astfel ca diferena dintre ponderea localitilor conectate la sfritul anului 1998 fa de sfritul anului 2000 a fost de numai 1,37%. n tabelul de mai jos prezentm evoluia reelei de ap potabil n perioada 1998-2001, in comparativ pe regiuni si la nivel national.
Evolutia comparativa intre regiuni a retelei de distributie a apei potabile Lungime total simpl a reelei de distribuie a apei potabile (km) Variaie % 2001 Variaie Variaie Variaie % fa de fa de % fa de % fa de 2000 1999 1998 anul anul anul anul precedent precedent precedent precedent 4000 3,84 4154 3,85 4346 4,62 4452 2.44 Nord Est 6378 4,95 6660 4,42 6902 3,63 6945 0.62 Sud Est 6034 1,57 6208 2,88 6299 1,47 6473 2.76 Sud 3,06 2993 1,11 3053 2,00 3043 -0.33 Sud Vest 2960 4314 3,73 4436 2,83 4575 3,13 4865 6.34 Vest 4,58 6292 -4,36 6311 0,30 6362 0.81 Nord - Vest 6481 4335 4,74 4515 4,15 4573 1,28 4770 4.31 Centru 2106 2,73 2159 2,52 2179 0,93 2194 0.69 Bucuresti 2.26 Romania 36608 3,74 37417 2,21 38238 2,19 39104 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999- 2002

Lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile a inregistrat o cretere lent n majoritatea regiunilor ara datorit faptului c nu au existat prea multe localiti care s beneficieze n perioada 1998-2001 de darea n exploatare a noi reele de alimentare cu ap
29

potabil. Regiunea Nord Est a inregistrat cresteri de la an la an cu rate superioare fata de rata de crestere inregistrata la nivel national. n tabelul urmtor prezentm o comparaie a volumului de ap distribuit tuturor consumatorilor dar i volumul de ap distribuit consumatorilor casnici precum i ponderea pe care consumul casnic l are in total volum de ap potabil distribuit.
Evolutia comparativa intre regiuni privind volumul de apa potabila distribuita Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor (mii m3) Variaie Variaie Variaie Variaie Regiunea % fa de % fa de % fa de % fa de 2001 2000 1999 1998 anul anul anul anul precedent precedent precedent precedent 236303 -2,56 217065 -8,14 214964 -0,97 182040 -15,32 Nord Est 288803 -4,46 262164 -9,22 236605 -9,75 Sud Est 229905 -1,86 219264 -4,63 205691 -6,19 Sud 155306 1,79 146413 -5,73 136940 -6,47 Sud Vest 207627 1,38 183472 -11,63 176156 -3,99 Vest -6,09 223821 -11,91 195561 -12,63 Nord Vest 254085 266847 0,40 242474 -9,13 214063 -11,72 Centru 360672 2,22 354160 -1,81 320369 -9,54 Bucuresti Romania 1999548 -1,29 1848833 -7,54 1700349 -8,03 din care pentru uz casnic (mii m3) 161609 -0,06 137185 -15,11 130802 -4,65 115665 -11,57 Nord Est 200052 -5,13 189580 -5,23 181142 -4,45 Sud Est 182735 5,67 173184 -5,23 165824 -4,25 Sud 103110 1,17 106034 2,84 97981 -7,59 Sud Vest 136554 -1,34 111409 -18,41 102024 -8,42 Vest -0,57 166237 -4,06 140612 -15,41 Nord Vest 173280 157620 3,57 145204 -7,88 127587 -12,13 Centru 182221 2,24 179133 -1,69 159817 -10,78 Bucuresti Romania 1297181 0,46 1207966 -6,88 1105789 -8,46 ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita % 68,39 63.20 60.85 63,54 Nord Est 69,27 72.31 76.56 Sud Est 79,48 78.98 80.62 Sud 66,39 72.42 71.55 Sud Vest 65,77 60.72 57.92 Vest 68,20 74.27 71.90 Nord Vest 59,07 59.88 59.60 Centru 50,52 50.58 49.89 Bucuresti Romania 64,87 65.34 65.03 Sursa: Anuar Statistice ale Romniei 1999-2002

Din tabel se observa ca att consumul total de ap potabil ct i consumul casnic de ap potabil este n scdere n toat ara inclusiv n regiune. Pe de alt parte ponderea consumului de ap potabil pentru consum casnic in totalul volumului de ap distribuit este in Regiunea Nord Est la un nivel destul de sczut aproximativ 63% aproape de valoarea medie pe ar. Se constata ca reducerea in 2001 in regiune este drastica, de 11.57%. Acest lucru este explicabil atat prin actiunile de contorizare realizate de populatie in ultimii ani pentru consumul casnic de apa potabila cat si prin consumuri efectuate in raport cu nivelul de viata existent.

30

Situatia comparativa a densitatilor retelelor de distributie si a apei potabile in regiunile tarii la data de 31 decembrie 2000. Cosum apa potabila Lungimea Km retea Suprafata Km de retea pe cap de locuitor totala a retelei apa (m3/locuitor) totala Populatia de distributie potabila / / 100km2 (km2) suprafata apa potabila 1000 total uz casnic (km) locuitori 4346 6902 6299 3053 4575 6311 4573 2179 38238 1,14 2,35 1,82 1,27 2,24 2,22 1,73 0,95 1,70 11,79 19,30 18,28 10,45 14,28 18,48 13,41 119,66 15,98 56,22 80,63 59,35 57,06 86,30 68,76 81,02 140,22 75,79 61,73 47,85 40,83 49,98 49,44 48,29 69,95 49,29

Regiunea

36850 3823492 Nord - Est 35762 2934319 Sud - Est 34453 3465468 Sud 29212 2399831 Sud - Vest 32034 2041129 Vest 34159 2844042 Nord - Vest 34100 2642242 Centru 1821 2284682 Bucuresti 238391 22435205 Romania Sursa: Anuar Statistic a Romniei, 2001.

Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de apa potabila la nivel national este de 15,98 km retea/100 km2 si ca densitatea din regiune Nord-Est inregisteaza una dintre cele mai mici valori - 11.79 km retea/100 km2. De asemenea se observa ca in regiunea Nord-Est la 1000 locuitori revin doar 1.14 km retea apa potabila fata de 1.70 km retea, valoarea medie pe tara. Deasemenea consumul de ap potabil pe cap de locuitor n Regiunea Nord Est nregistreaz cele mai sczute valori att la volum distribuit 56,22 mc/cap de locuitor ct i la consum casnic cu numai 34,21 mc/cap de locuitor pentru un an de zile. Aceste valori sunt cu mult sub standardele internaionale i demonstreaz nivelul slab de dezvoltare a acestor utilitati cat si nivelul de trai redus existent in regiune. Menionm c singura surs de alimentare cu ap potabil din pnz freatic este cea de la Timieti, care deservete o parte a locuitorilor din municipiul Iai. Celelalte orae ale regiunii Nord-Est sunt alimentate cu ap potabil din ape de suprafa prin intermediul unor staii de tratare a apei. Din pcate, la ora actual sistemele de alimentare cu ap din oraele regiunii Nord-Est sunt subdimensionate, neputnd s deserveasc ntr-un regim de 24 ore din 24 toi consumatorii casnici i industriali din regiunea Nord-Est. n ceea ce privete sistemul de conducte pentru alimentrile cu ap potabil, acesta este uzat i nici nu satisface necesarul de consum al populaiei din regiunea Nord-Est. Pe de alt parte, staiile de tratare a apei potabile sunt i ele uzate fizic i moral i nu pot procesa cantitatea de ap necesar tuturor consumatorilor din regiune. Sistemul de canalizare Reeaua de canalizare public a Regiunii Nord Est este reflectat prin numrul de localiti ce dispun de canalizare i prin lungimea total a reelei de canalizare din Regiunea Nord Est comparativ cu celelate regiuni.

31

Evolutia comparativa intre regiuni privind canalizarea publica Numr localiti cu instalaii de canalizare Regiunea Pondere in total localitati din regiune % Pondere in total localitati din regiune % 4,44 5,31 4,58 2,65 5,40 5,71 5,87 22,85 4,90 2001, 2002 Pondere in total localitati din regiune % 5,17 5,58 4,49 2,65 5,84 5,71 5,77 19,05 5,05 Pondere in total localitati din regiune % 5,29

1998

1999

2000

2001

104 4,20 110 Nord Est 75 5,04 79 Sud Est 95 4,58 95 Sud 54 2,56 56 Sud Vest 73 5,32 74 Vest 108 5,81 106 Nord - Vest 104 5,55 110 Centru 23 21,90 24 Bucuresti Romania 636 4,76 654 Sursa:. Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000,

128 83 93 56 80 106 108 20 674

131 86 94 53 80 108 111 19 682

Se observ de la an la an o cretere a numrului de localiti care dispun de canalizare dar dac comparm numarul de localiti care dispun de reele de alimentare cu ap(357) i cele care au canalizare(131) vom constata o mare discrepan n sensul c mai mult de jumtate dintre acestea nu au reele de canalizare ceea ce conduce la poluarea mediului.
Lungimea reelei de canalizare Variaie % Variaie % fa de 1999 fa de anul 1998 anul precedent precedent 2527 9,16 2382 -5,74 Nord Est 2319 0,56 2337 0,78 Sud Est 1913 2,57 1923 0,52 Sud 1399 8,79 1327 -5,15 Sud Vest 1899 1,61 1978 4,16 Vest 2052 1,03 2074 1,07 Nord - Vest 2134 1,96 2206 3,37 Centru 1769 1,84 1853 4,75 Bucuresti Romania 16012 3,29 16080 0,43 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000, 2001 Variaie % fa de anul precedent 2,69 0,86 2,96 1,13 1,42 5,01 -1,81 1,08 1,67

2000 2446 2357 1980 1342 2006 2178 2166 1873 16348

Din datele prezentate n tabelul de mai sus reiese c lungimea reelei de canalizare din regiunea Nord Est nu a nregistrat o cretere impus de necesitatea construirii unor reele de canalizare pentru localitile care dispun deja de reele de alimentri cu ap, ci surprinztor chiar o scdere n 2001 fa de 1998 cu 66,4 km reea prin ieirea din uz a unor conducte mult prea vechi i uzate. Trebuie s specificm c n ceea ce privete staiile de epurare a apelor uzate acestea activeaz numai la nivelul oraelor i municipiilor din RNE dar sunt subdimensionate i nu pot procesa eficient ntreaga cantitate de ape reziduale.

32

Situatia densitatilor retelelor de canalizare in Regiunea Nord Est comparativ cu celelalte regiuni ale tarii Reteaua de canalizare la 31 decembrie 2000 Lungimea Suprafata totala a Km retea Km de retea Regiunea totala canalizare / / 100 km2 Populatia retelei de (km2) canalizare 1000 locuitori suprafata (km) 36850 3823492 2446 0,63 6,64 Nord Est 35762 2934319 2357 0,80 6,59 Sud Est 34453 3465468 1980 0,57 5,75 Sud 29212 2399831 1342 0,55 4,59 Sud Vest 32034 2041129 2006 0,98 6,26 Vest 34159 2844042 2178 0,76 6,38 Nord - Vest 34100 2642242 2166 0,81 6,35 Centru 1821 2284682 1873 0,81 102,86 Bucuresti 238391 22435205 Romania Sursa: AnuarulStatistic al Romniei, 2001 16348 0,73 6.86

Din datele prezentate reiese c densitatea retelei de canalizare n regiunea Nord Est este cu puin mai scazut - 6.64 km retea/100 km2 dect valoarea densitatii la nivel national 6.86 km retea/100 km2. De asemenea se observa ca in regiunea Nord Est la 1000 locuitori revin doar 0.63 km retea de canalizare fata de 0.73 km retea, valoarea medie pe tara. La sfarsitul anului 2001 regiunea Nord Est avea o lungima totala a conductelor de canalizare publica de 2461 km, reprezentand 14.80% din lungimea totala la nivel national. Densitatea este de 0.64 km retea canalizare la 1000 de locuitori si o densitate de 6.67 km de retea la 100 kmp. In regiune se gasesc 2363 ha de spatii verzi, situate in zona municipiilor si oraselor ce reprezinta 11.70% din total existent la nivel national. Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite in RNE Sistemul de distribuie a gazelor naturale n regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmtorilor indicatori:
Numr localiti conectate la reeaua de gaze naturale Pondere in total Pondere in 1998 1999 2000 localitati din total localitati regiune % din regiune % 55 2,22 56 2,26 57 Nord - Est 28 1,88 35 2,35 38 Sud - Est 116 5,60 128 6,17 128 Sud 41 1,94 42 1,99 38 Sud - Vest 65 4,74 67 4,89 75 Vest 153 8,23 168 9,04 173 Nord - Vest 453 24,19 489 26,11 504 Centru 4 3,81 8 7,62 8 Bucuresti Romania 915 6,85 993 7,43 1021 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000, 2001

Pondere in total localitati din regiune % 2,30 2,55 6,17 1,80 5,47 9,31 26,91 7,62 7,64

Se constata o crestere usoara in perioada 1998-2000 a numarului de localitati conectate la reteaua de gaz metan.
33

In anul 2001 numarul de localitati din regiune conectate la reteaua de gaz metan este de 60 din care 22 in municipii si orase. Lungimea reelei de distribuie a gazului metan si evolutia ei n perioada 1998-2001 este prezentat n tabelul demai jos pentru Regiunea Nord Est comparativ cu celelalte regiuni:
Situatia comparativa intre regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan(km) Variaie Variaie % Variaie % Variaie % % fa de fa de fa de 2000 fa de anul 2001 1999 1998 anul anul anul precedent precedent precedent precedent 1548 9,43 1651 6,65 1774 7,45 1928 8.68 Nord - Est 947 23,94 1017 7,39 1093 7,47 1165 6.59 Sud Est 2642 7,53 2843 7,61 2894 1,79 3054 5.53 Sud 1184 9,50 1305 10,22 1368 4,83 1523 11.33 Sud - Vest 1786 3,52 1898 6,27 2165 14,07 3531 63.09 Vest 3412 Nord 2831 8,25 3013 6,43 3205 6,37 Vest 6.46 6264 7,86 6259 -0,08 6546 4,59 6627 1.24 Centru 2242 4,17 2345 4,59 2553 8,87 2711 6.19 Bucuresti 10.89 Romania 19444 7,92 20331 4,56 21598 6,23 23951 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000, 2001, 2002

Se constata ca in perioada 1998-2001 a avut loc o crestere anuala a lungimii totale de gaz metan.
Densitatea reelei de gaz metan, volumul gazelor naturale distribuite i consumul casnic de gaz metan pe cap de locuitor Regiunea Nord Est comparativ cu celelalte regiuni la 31 decembrie 2000
Reteaua de gaz metan la 31 decembrie 2000 Regiunea Suprafata totala (kmp) Lungimea totala a retelei de gaz metan (km) Km retea Km de de gaz retea de metan la gaz metan 1000 la 100 kmp locuitori suprafata Consum gaze naturale (mii m3) total consum casnic pe cap locuitor din care (mc) uz casnic

Populatia

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti

36850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821

3823492 2934319 3465468 2399831 2041129 2844042 2642242 2284682

1774 1093 2894 1368 2165 3205 6546 2553

0,46 0,37 0,84 0,57 1,06 1,13 2,48 1,12 0,96

4,81 3,06 8,40 4,68 6,76 9,38 19,20 140,20 9,06

949145 594849 1188959 660935 524103 1185363 2627451 1462876

362662 260837 391249 248464 252090 690482 1083700 452574

94,85 88,89 112,90 103,53 123,51 242,78 410,14 198,09 166,79

238391 22435205 21598 Romania Sursa: Anuare Statistice ale Romniei, 2001

9193681 3742058

Dac comparm Regiunea Nord Est cu celelalte regiuni observm c lungimea reelei de gaz metan este printre cele mai slab dezvoltate din ar fiind de numai 0,46km la 1000 locuitori fa de 0,96 km la 1000 locuitori media pe ar, iar dac raporatm la suprafaa regiunii lucrurile sunt la fel adic 4,81 km reea de conduct la 100 kmp in RNE fa de 9,06 km reea la 100 kmp media pe ar. n ceea ce privete volumul de gaz metan distribuit, regiunea noastr st mai bine fa de alte regiuni dar ponderea volumului de gaz metan distribuit n totalul pe ar este de numai
34

10,32% n regiune n condiiile n care ponderea populaiei regiunii n totalul locuitorilor din Romnia este de aproximativ 17%. Deasemenea n Regiunea Nord Est se remarc unul din cele mai sczute consumuri de gaz metan pentru uz casnic pe cap de locuitor comparativ cu celelalte regiuni adic numai 94,85 mc pe an fa de 166,79 mc pe an media pe ar datorat atat infrastructurii insuficiente in acest domeniu cat si nivelului scazut al puterii de cumparare al locuitorilor. Servicii de furnizare a energiei termice n ceea ce privete furnizarea energiei termice trebuie s facem precizarea c n toat ara centralele termice au fost gndite s deserveasc un ora ntreg fie el mic sau mare (cu excepia oraelor foarte mari ca de exemplu Bucureti) astfel nct datorit pierderilor mari din reea un asemenea sistem nu este nici foarte rentabil nici foarte eficient ceea ce creeaz mari nemulumiri n rndul beneficiarilor mai ales n sezonul de iarn. Astfel a aprut o soluie alternativ la acest serviciu pentru o mic parte a populaiei care dispune de banii necesari pentru a-i instala o central de apartament. Dar pentru marea majoritate a populaiei soluia ar fi cumprarea i instalarea unor centrale de cartier sau chiar de bloc i nlocuirea instalaiilor de furnizare a nclzirii cu altele noi mai performante din punct de vedere tehnic care s reduc ct mai mult posibil costurile de furnizare a agentului termic ctre beneficiari. ns pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare surse de finanare care pn n acest moment nu au fost nc identificate. Pe de alt parte trebuie s remarcm c n mediul rural cu excepia ctorva localiti nu este necesar un serviciu de furnizare a energiei termice.
Evolutia numrul de localiti care beneficiaz de energie termic (ap cald i nclzire) n Regiunea Nord Est comparativ cu celellate regiuni 1998 1999 2000 din care din care din care total municipii total municipii total municipii si orase si orase si orase 41 31 38 31 36 31 Nord - Est 31 27 29 26 28 25 Sud Est 50 38 49 38 44 37 Sud 40 27 34 26 32 24 Sud - Vest 42 33 35 33 31 30 Vest 42 30 37 26 31 24 Nord - Vest 58 46 56 45 53 43 Centru 2 2 2 2 4 3 Bucuresti Romania 306 234 280 227 259 217 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000, 2001, 2002 2001 din care total municipii si orase 32 28 28 25 43 10 28 22 32 28 24 19 49 42 3 3 239 202

Se constata o scadere continua a numarului de localitati conectate la retelele de distributie a energiei termice atat la nivel de regiune cat si in toate regiunile tarii. Cauza o constituie proasta administrare a acestor a in intervalul de dupa 1990 ce a condus ca unica solutie realizarea centralelor de bloc sau de apartament, tendinta ce va continua si in perioada viitoare. n ceea ce privete numrul de localiti din regiune care dispun de energie termic centralizat aceast situaie este prezentat in urmatorul tabel:

Bacu Botoani

Localiti care beneficiaz de energie termic Total localiti Municipii i orae 9 8 5 4 35

4 Iai 7 Neam 8 Suceava 3 Vaslui 36 Regiune N-E 259 Romnia 13,90 % RNE/tara Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2001

4 4 8 3 31 217 14,28

Se observ c n ceea ce privete numrul localitilor din RNE care dispun de un sistem de nclzire centralizat stm bine adic peste media pe ar numai c aa cum artam mai sus centralele termice care produc i distribuie agentul termic i care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan s produc i s distribuie agentul termic ntr-un raport calitate pre convenabil pentru toi beneficiarii acestui tip de serviciu. Astfel n curnd aceast problem s-ar putea transforma ntr-o grav problem social dac nu se vor gsi resurse pentru reabilitarea i modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice n localitile RNE care dispun momentan de acest serviciu, localiti n care triesc aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populat regiune a rii. Probleme cheie a infrastructurii de utilitati: - Retea de apa potabila insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii nivelul lui 2001: km retea/100 kmp suprafata: 11.79 fata de 15.98 la nivel national; km retea potabila/1000 loc: 1.14 fata de 1.70; - Retea de canalizare insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii nivelul lui 2001: km retea canalizare/1000 loc: 0.64 fata de 0.73 la nivel national; Din 357 localitati conectate la reteaua de apa potabila numai 131 sunt conectate reteaua de canalizare; - Retea de gaz metan insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii nivelul lui 2000: km retea gaz metan/1000 loc: 0.46 fata de 0.96 la nivel national; km retea gaz metan/100 kmp suprafata: 4.81 fata de 9.06 la nivel national; la

la la la

36

2.5 Infrastructura educaional i de sntate 2.5.1 Infrastructura educaional Factorul esenial n dezvoltarea unei economii naionale, ca i a unei regiuni este reprezentat intr-o msur foarte mare de capitalul uman. Dei este dificil de cuantificat i reprezint n sine un concept controversat, capitalul uman ar putea s includ resursele umane cu un anumit nivel de educaie.
Numrului de uniti colare pe nivele de instruire din regiune Valori absolute n Rata de crestere n Rata de crestere Rata de n Numr uniti de anul colar anul colar n anul colar anul colar Educaie 1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 Categorii uniti de Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est educaie Grdinie 12760 2512 0,56 0,80 -21,44 -43,92 0,63 coli elementare 13795 2777 -4,65 -2,52 -3,38 -5,02 -1,40 (primar si gimnazial) 1315 173 1,90 1,16 2,01 6,86 1,07 Licee coli profesionale i de 800 115 -87,88 -76,52 -4,12 3,70 0,00 ucenici 461 78 -81,13 -79,49 19,54 -6,25 13,33 coli post-liceale 167 14 coli de maitri 29298 5669 Total Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999, 2000, 2001, 2002

Numarul unitatile de educatie din regiune detine 19.35% din numarul total al unitatilor de invatamant la nivel national. Acest aspect este in acord cu faptul ca regiunea detine cea mai mare suprafata si populatie din cele opt regiuni de dezvoltare. La nivel de gradinite, scoli elementare si licee in regiune exista acelasi trend cu cel national si aproximativ cu aceeasi rata (exceptie anul scolar 2000-2001 pentru gradinite unde descresterea a fost dubla fata de national iar pentru licee o crestere tripla regionala). Trenduri opuse ale regiunii fata de nivelul national se inregistreaza in anul scolar 2000-2001 pentru scoli profesionale si scoli postliceale.
Populatia scolara din invatamantul de toate gradele in regiune comparativ cu nivelul national
Rata de Valori absolute n anul Rata de crestere n Rata de crestere n crestere n Numr de elevi nscrii la colar 1998/1999 anul colar 1999/2000 anul colar 2000/2001 anul colar coal pe categorii uniti de 2001/2002 educaie Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est

Grdinie coli elementare (primar si gimnazial) Licee coli profesionale i de ucenici coli post-liceale coli de maitri Total

624778 2556930 718017 227585 82802 13332 4223444

118760 480040 105718 45985 14268 1602 766373

-1,35 -2,30 -3,29 -2,35 1,76 -21,66

0,68 -1,31 -1,70 -2,47 2,89 -28,96

-0,86 -3,47 -0,93 7,79 -13,21 -13,94

-1,96 -2,26 -0,69 6,17 -21,17 -41,65

2,50 -4,50 3,93 -33,84 -15,73 -28,31

Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 1999, 2000, 2001, 2002

Regiunea Nord Est detine 18.14% din total elevi la nivel national, situaie explicat prin faptul c regiunea este cea mai mare din ar ca suprafa, ca numr de locuitori, ca populaie colar i n plus are cea mai mare rat de fertilitate adic 51,6 fa de 41,1 urmtoarea clasat
37

i fa de 40,3 media pe ar. Evolutia numarului de elevi in regiune pe categorii de unitati de ducatie are acelasi trend ca si la nivel national. O situaie comparativ a numrului de uniti de educaie (grdinie, coli elementare, licee, coli profesionale i de ucenici, coli post-liceale, coli de maitri) la nivel naional i regional se poate observa din tabelul urmator:
Numr uniti de educaie pentru anul colar 2000/2001 Unitate teritoriala Grdinie coli elementare Licee 187 180 176 149 150 199 208 118 1367 coli profesionale i de ucenici 28 10 10 6 7 17 10 5 93 coli postliceale 15 20 9 13 8 16 14 9 104 coli de maitri 1 1 2

1420 2571 Nord - Est 1375 1450 Sud - Est 1780 1965 Sud 1361 1610 Sud - Vest 944 1239 Vest 1278 1943 Nord - Vest 1627 1629 Centru 295 302 Bucuresti Romania 10080 12709 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

Comparativ cu celelate regiuni, in anul scolar 2000/2001 Regiunea Nord Est are cel mai mare numar de scoli elementare si scoli profesionale si de ucenici in timp pentru celelate tipuri de unitati de educatie regiunea se situaza la un nivel mediu. Regiunea Nord Est are cu exceptia scolilor de maistri cel mai mare numar de elevi inscrisi in unitati de educatie in anul scolar 2000/2001.
Numr elevi nscrii n unitile de educaie pentru anul colar 2000/2001 Regiune Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti Romania Jude/regiune Grdinie 117226 76197 85403 67392 54286 90210 83107 37215 611036 Grdinie coli elementare 463045 321973 367548 255777 213309 310353 278961 200539 2411505 Licee 103206 87884 93887 77649 61699 90501 83487 89606 687919 coli profesionale i de ucenici 47615 31330 33271 23312 20442 31629 29706 22245 239550 Licee 32 27 44 30 37 17 187 1367 13,68 coli postliceale 11573 8088 9327 7586 7185 11065 10759 7546 73129 coli postliceale 2 2 6 3 1 1 15 104 14,42 coli de maitri 664 1166 1868 1451 733 854 1383 869 8988 coli de maitri 1 1 3 33,33

coli elementare Primar si Gimnazial Bacu 89 538 Botoani 357 373 Iai 456 479 Neam 81 374 Suceava 65 383 Vaslui 372 424 1420 2571 Nord-Est 10080 12709 ROMNIA % 14,08 20,23 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

coli profesionale i de ucenici 8 1 5 7 3 4 28 93 30,10

38

La nivel judeean, primele trei judee care dein aproximativ 60% din numrul total al colilor din toat regiunea, sunt de asemenea cele trei centre universitare, i anume: Bacu, Suceava i Iai, cu 21%, 18% i respectiv 18%, situaie explicat n primul rnd datorit concentrrii studenilor n aceste centre universitare iar pe de alt parte aceste judee au cea mai mare populaie colar comparativ cu celelalte 3 judee din regiune. Regiunea Nord-Est cuprinde toate formele de nvmnt, numrul elevilor nscrii n nvmntul preuniversitar n anul colar 2000-2001 n Regiunea Nord-Est este de 808.275 elevi, aproximativ 20% din populaia total a regiunii, iar nvmntul superior n cele trei centre universitare nva 64496 studeni. Dac ne referim ns la forma de proprietate a infrastructurii educaionale la nivelul RNE putem spune c nvmntul privat este foarte puin dezvoltat mai ales la nivel preuniversitar. Pentru a avea o imagine mai bun privind populaia colar din RNE prezentm n tabelul de mai jos numrul de elevi/studeni nregistrai n regiunea Nord-Est n anul colar 19992000, conform Anuarului Statistic 2001:
Populaia colar din nvmntul de toate gradele, n anul colar 2000/2001 n RNE Jude /Regiune Precolar Elementar Primar Gimnazial Special 778 979 1605 777 1721 838 6698 34805 19,24 Liceal 20242 12180 23903 15891 18540 12450 103206 687919 15,00 Profesional si ucenici 8711 4873 11097 8218 8386 6330 47615 239550 19,87 Postliceal i maitri 2775 1254 3779 1648 2425 356 12237 82117 15,00 Superior 6595 375 50376 316 7184 100 64946 533152 12,18 Total 151554 90263 214250 109417 149692 93099 808275 4565279 17,70

Bacu 23546 41628 47279 Botoani 14727 25309 30566 Iai 23428 44621 55441 Neam 15820 30790 35957 Suceava 24722 41113 45601 Vaslui 14983 26027 32015 117226 209488 246859 Nord-Est ROMNIA 611036 1077251 1299449 % 19,18 19,44 19,00 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

Aceste date demonstreaz existena unei tradiii pedagogice n regiune i a unei preocupri continue pentru instruirea generaiei viitoare chiar dac n prezent infrastructura educaional se confrunt cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spaii adecvate procesului de instruire lipsa unor dotri care s in pasul cu nevoile mereu n schimbare ale pieei forei de munc, lipsa de coperare cu mediul industrial i ceea ce este foarte important necorelarea procesului de instruire cu cerinele pieei forei de munc adic lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune. Astfel dup 1989 s-a nregistrat o cretere a cererii pentru profilele: economic, medicofarmaceutic i juridic n timp ce nvmntul tehnic i profesional a cunoscut o scdere la fel ca toat industria romneasc nefiind capabil s se reorganizeze corespunztor i s in pasul cu cerinele pieei forei de munc dei au fost introduse noi meserii sau forme de specializare n domenii ca tehnologia informaiilor, inginerie biochimic, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing i management, inginerie civil etc. cu posibilitatea ca unele profile s fie studiate ntr-o limb internaional de larg circulaie: englez sau francez. Dei regiunea dispune de un personal cu o bun experien n formarea i instruirea resurselor umane i pe de alt parte de un bun potenial n ceea ce privete numrul de persoane nscrise n diverse forme de nvmnt o alt problem cu care se confrunt RNE este migraia tinerilor absolveni n regiuni mai dezvoltate sau chiar n alte ri, deoarece oferta locurilor de munc n regiune este extrem de sczut n anumite domenii comparativ cu alte regiuni unde exist o ofert mai bun pentru aceleai domenii i mai bine pltit. Din pcate nu avem date statistice cu privire la numrul de sli de clas din colile pentru a putea face o comparaie ntre regiunea noastr i celelalte regiuni n ceea privete numrul elevilor ce beneficiaz de o sal de curs.
39

Situatia comparativa pe regiuni a bibliotecilor Numr de biblioteci 1999 2000 Regiunea variaie fa variaie fa 1998 total de anul total de anul precedent precedent 2700 2688 -0,44 2661 -1,00 Nord - Est 1616 1623 0,43 1578 -2,77 Sud Est 2269 2266 -0,13 2219 -2,07 Sud 1539 1493 -2,99 1460 -2,21 Sud - Vest 1303 1296 -0,54 1225 -5,48 Vest 2064 2033 -1,50 2021 -0,59 Nord Vest 1890 1900 0,53 1806 -4,95 Centru 440 486 10,45 452 -7,00 Bucuresti Romania 13821 13785 -0,26 13422 -2,63 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

total 2590

2001 variaie fa de anul precedent -2,67

n anul 2001, numrul acestora, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2590 biblioteci, in scadere fata de anul precedent cu 2.67%. Se observa ca trendul 2000/1999 a fost descrescator la nivel national cat si pe fiecare regiune in parte, rata de descrestere in Nord Est fiind totusi inferioara celorlate regiuni. Cele mai multe biblioteci la nivelul RNE sunt localizate tot n cele trei centre universitare dar acest lucru este absolut normal dac inem cont i de populaia acestor judee dar mai ales de concentrarea studenilor din regiune sau a unor studeni din afara regiunii n aceste centre universitare cu tradiie pentru instruire i educaie. Se poate spune c n ceea ce privete numrul bibliotecilor din regiunea Nord Est exist un numr satisfctor de astfel de uniti ns adevratele probleme n acest sector sunt ca i n nvmnt starea proast a unor cldiri ct i dotarea precar cu sisteme informatizate care s uureze munca din acest domeniu. 2.5.2 Infrastructura de sntate Sistemul de ocrotire a sntii n regiune este caracterizat de trecerea dificil de la centralism, egalitarism i limitarea libertii de opinii la autonomie local, privatizare i competiie. Astfel, reforma ultimilor ani a ncercat s schimbe fundamental sistemul de sntate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ i organizatoric, de a introduce Asigurrile Sociale de Sntate i de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare n acelai timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistena ambulatorie. S-a urmrit stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei ntre furnizori, dar i descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale, al asociaiilor profesionale, al instituiilor finanatoare, al comunitilor, etc. Finanarea spitalelor se face ntr-o proporie de peste 90% prin contracte de servicii ncheiate ntre conducerile spitalelor i Casele Judeene de Asigurri de Sntate. n baza OG 124/1999, s-a realizat pn n prezent privatizarea aproape 100% a asistenei medicale primare, att n mediul urban, ct i n mediul rural, precum i ntr-o proporie de peste 70% a asistenei de specialitate ambulatorii. n ceea ce privete infrastructura propriu-zis de sntate, aceasta este prezentat n tabelele urmtoare. La nivel naional regiunea Nord - Est se situeaz pe primul loc ca numr de uniti sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC, farmacii), depind media pe ar (319 uniti sanitare/regiune) cu aproximativ 28%. De menionat faptul c aceast statistic se refer doar la unitile sanitare n proprietate public. n prezent, att n regiunea Nord - Est, ct i n toat ara, exist i uniti medicale private, ns numrul acestora este relativ redus (cu excepia farmaciilor i cabinetelor medicale).
40

Dac din acest punct de vedere lucrurile par bune pentru RNE n schimb toat aceast infrastructur la fel ca i cea din nvmnt se gsete ntr-o stare precar existnd riscul ca unele spitale s nu mai primeasc autorizaie de funcionare. n plus la fel ca i n nvmnt dotrile tehnice de care dispun spitalele din regiune sunt uzate att fizic ct i moral i nu mai corespund cerinelor actuale. Aceste observaii sunt valabile pentru infrastructura de servicii sanitare publice mai ales pentru toate tipurile de spitale din regiune care supravieuiesc din ce n ce mai greu fr un sprijin pentru a fi reabilitate, modernizate i dotate cu echipamente la standarde europene. Se observ c la nivelul RNE cel mai bine st judeul Iai, numrul relativ mare de uniti sanitare, diversificate pe specializri (neuro-chirurgie, boli infecioase, urgene, psihiatrie, etc.), fiind datorat n primul rnd populaiei numeroase din acest jude, dar i faptului c Iai-ul este centru universitar, funcionnd aici un spital universitar i diverse centre de cercetare n acest domeniu.
Numrul unitilor sanitare n proprietate majoritar de stat n anul 2000 Jude/ regiune Spitale Policlinici Dispensare medicale Centre de sntate 1 3 3 2 4 1 14 91 15,38 Sanatorii TBC 0 1 0 1 0 0 2 91 2,20 Sanatorii balneare 1 0 0 0 0 0 1 14 7,14 Preventorii 0 1 2 0 1 0 4 11 36,36 Cree 13 1 13 14 3 4 48 358 13,40

8 3 23 Bacu 10 0 21 Botoani 22 4 2 Iai 5 2 16 Neam 9 2 35 Suceava 9 1 30 Vaslui 63 12 127 Nord-Est 439 90 908 TOTAL 14,35 13,33 13,98 % Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2001

Ca pondere, regiunea Nord-Est deine 14.35% din numrul total al unitilor sanitare n proprietate public. La nivel judeean, cele mai multe uniti sanitare se gsesc n Iai, Bacu i Vaslui. Evolutia numrul unitilor sanitare n proprietate majoritar de stat
Rata de Valori absolute n anul Rata de crestere n Rata de crestere n crestere n 1998 anul 1999 anul 2000 anul 2001 Uniti sanitare Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est 414 61 2,66 3,28 3,29 0,00 0,00 Spitale 478 63 -36,61 -31,75 -70,29 -72,09 -25,00 Policlinici 4945 774 -75,05 -72,22 -26,42 -40,93 -59,84 Dispensare medicale 94 14 -5,32 0,00 2,25 0,00 0,00 Centre de sntate 13 2 7,69 0,00 0,00 0,00 0,00 Sanatorii TBC 14 4 -7,14 0,00 -15,38 0,00 0,00 Preventorii 425 52 -8,71 -5,77 -7,73 -2,04 0,00 Cree Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2001

In regiune se constata descresterea accentuata a numarului de policlinici in intervalul de timp 1998-2001 cu un ritm aproape identic cu cel national. O situatie alarmanta o constituie scaderea cu o rata crescatoare de la an la an pentru dispensarele medicale. Pentru celelalte tipuri de unitati nu s-a inregistrat o variatie a acestora. Ca numr de paturi n spitale i medici, la sfritul anului 2000, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din ar. O evolutie intr-o directie opusa fata de cea nationala se constata in perioada 1998-2000. Se inregistreaza la nivel
41

de regiune o scadere continua a numarului de paturi in spitale, in timp ce numarul de medici, farmacisti si personal sanitar mediu inregistreaza o crestere.
Valori absolute n anul Rata de crestere n Rata de crestere n 1998 anul 1999 anul 2000 Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est 164526 26535 -0,22 -0,35 1,62 -1,83 Numr paturi n spitale 41310 5750 4,03 2,56 -1,41 4,99 Numr medici 5367 861 -1,98 -2,09 -5,28 -3,91 Stomatologi 1642 245 -2,68 -1,63 -0,63 8,71 Farmaciti 117719 18858 -3,14 -17,73 -3,37 14,18 Personal sanitar mediu Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001 Romania Numrul paturilor din spitale i al medicilor, la 31.12.2000 Paturi n spitale 3790 Bacu 3614 Botoani 8137 Iai 3150 Neam 4112 Suceava 3148 Vaslui 25951 Nord-Est 166817 Romnia 15,55 % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001 Jude/regiune Medici 875 557 2779 716 811 453 6191 42371 14,61

La nivel judeean, judetul Iai depete cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind duble, uneori chiar triple fa de celelalte judee din regiune (Vaslui, Botoani). 2.6 Servicii sociale Serviciile sociale n regiunea de dezvoltare Nord Est sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziie prin care trece toat ara si de faptul ca ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu celeate regiuni dar si cel mai redus PIBR/locuitor. Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce n ce mai mult n ultima perioad datorit disponibilizrilor masive din economie, dar i datorit incapacitii agenilor economici de a absorbi fora de munc tnr. n plus, cererea mare este determinat i de nivelul general de srcie a populaiei, n special n cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: btrnii, cei cu afeciuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecin a acestui nivel de srcie este creterea numrului de cazuri n care prinii i ncredineaz voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Aceti copii, la rndul lor, necesit asisten social complex i foarte costisitoare. Pe de alt parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitar la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, datorit srciei generale a bugetelor locale care, de civa ani contribuie la finanarea unei pri din aceste servicii sociale. Pe lng alocarea unor resurse bugetare pentru finanarea serviciilor sociale, exist, de asemenea, numeroase organizaii non-guvernamentale implicate n activiti sociale, mai ales n domeniul proteciei drepturilor copiilor i btrnilor. n acest sens, exist, totodat, i orfelinate i cmine pentru btrni care sunt finanate de ctre uniti de cult religios.
42

Judeele cu situaia cea mai precar sunt Botoani i Vaslui, judee care ocup primele locuri n ceea ce privete rata omajului i nivelul de srcie a populaiei.
Rata de Valori absolute n anul Rata de crestere n Rata de crestere n crestere n 1998 anul 1999 anul 2000 anul 2001 Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est Cheltuielile cu protecia 921373 social a omerilor 5332475 (milioane lei) Numrul cantinelor de 154 29 ajutor social Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2002 55,47 -8,41 42,38 0,00 12,58 25,53 -8,28 6,90 9,00

In anul 2001 numarul cantinelor de ajutor social este in regiune de 31 de unitati reprezentand 16.20% din numarul total de unitati existent la nivel national. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 10696 locuri, reprezentand 22.80% din capacitatea totala existenta la nivel national. Cheltuielile cu protectia sociala in Regiunea Nord est au inregistrat o evolutie contradictorie in raport cu nivelul national. Astfel, daca in 1999 si 2001 au inregistrat o crestere, iar in anul 2000 cunosc o scadere. Imbucuratoare este evolutia crescatoare numarului de cantine sociale din regiune. Distributia pe judete a cheltuielilor cu protectia sociala se prezinta astfel:
Cheltuielile cu protecia social a omerilor in 2001(milioane lei) Ponderea cheltuielilor cu Total cheltuieli cu protecia social Jude/regiune protectia sociala pe judete in a omerilor (milioane lei) total regiune(%) Bacu 305235 23.30 Botoani 144216 11.00 Iai 216681 16.50 Neam 237893 18.10 Suceava 195644 14.90 Vaslui 211875 16.20 Nord-Est 1311544 100.00 Romnia 9404370 % 13.90 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002

Desi judeul Botosani are un nivel de saracie ridicat, cheltuielile sociale in 2001 au cea mai mica pondere. In schimb desi judetul Bacau este cel mai dezvoltat, cu cea mai redusa rata a somajului a avut cel ridicat nivel al cheltuielilor sociale. O alt latur a serviciilor sociale o reprezint cantinele sociale care funcioneaz n toate judeele regiunii. Aici, persoanele srace i cei care nu au nici un mijloc de existen, inclusiv cei fr locuin, beneficiaz de mese zilnice gratuite.

43

La nivelul regiunii Nord-Est, situaia acestora se prezint astfel:

Numrul cantinelor de ajutor social din anul 2001 Jude/regiune Numr Capacitate Nr. beneficiari de (locuri) cantine Bacau 3 1226 920 Botoani 4 275 1070 Iai 7 2938 1620 Neam 5 697 624 Suceava 8 3260 2423 Vaslui 4 2300 1221 Nord-Est 31 10696 7878 Romnia 191 46860 37083 % 16.20 22.80 21.20 Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2002

La nivel judeean, ponderea cea mai mare a beneficiilor s-a inregistrat in judeul Suceava (34.80%).

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 bacau botosani iasi neamt suceava vaslui capacitate beneficiari

Capacitatea i numrul beneficiarilor la nivel judeean 2.7 Infrastructura n domeniul cercetrii, transferului tehnologic i societatea informaional tiina, tehnologia i inovarea reprezint domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari. n regiunea Nord-Est nivelul performanelor sistemului de cercetare dezvoltare-inovare este dependent de caracteristicile tranziiei de la economia centralizat la economia de pia. O prima analiza a sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare conduce la urmtoarele caracteristici generale: - finanarea sectorului de cercetare-inovare n proporie de 80% de la bugetul de stat cu fonduri la limita supravieuirii acestui domeniu; - o migrare continu a specialitilor din acest domeniu spre alte domenii sau chiar spre alte ri; - activitile de cercetare se desfaoar adesea fr o buna conlucrare ntre mediul academic, institutele specializate de cercetare i agenii economici; 87% din activitile de cercetare-inovare desfurndu-se n institute de cercetri i numai 13% n ntreprinderi;
44

- eficiena activitilor de cercetare-inovare este redus n sensul c numai 12% din rezultattele cercetrii sunt aplicate efectiv n industrie - transferul tehnologic i de inovare ctre economie este intr-un stadiu incipient de dezvoltarere deoarece lipsete infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii-inovrii; - alocarea de la an la an a tot mai puine fonduri pentru dezvoltarea domeniului cercetriidezvoltrii-inovrii; - receptivitate sczut a agenilor economici pentru realizrile cercetrii-dezvoltrii-inovrii datorit insuficienei resurselor financiare; - lipsa unei comunicri ntre pri i deci a unor parteneriate care s permit dezvoltarea acestui sector. - slaba dezvoltare a infrastructurii de transport i de utiliti determin o atractivitate sczut pentru investitorii din afara regiunii sau a unor posibili investitori strini. Dei are un mare potenial de resurse umane, regiunea Nord-Est este pe ultimul loc fa de celelalte regiuni ale rii datorit lipsei de interes manifestat de agenii economici din regiune pentru CDI, TT I IT, datorit lipsei resurselor financiare alocate pentru aceste domenii i poate datorit dinamismului i complexitii acestor activiti. Dar tocmai dinamismul i complexitatea noului domeniu care se bazeaz pe utilizarea la scar larg a rezultatelor inovrii, a transferului tehnologic, a comunicrii rapide i moderne, a diversitii metodelor de prelucrare a informaiilor au condus la un nou tip de societate i anume conceptul de societate informaional . Suportul tehnologic al noului concept de societate informaional se bazeaz aadar pe trei componente: tehnologia comunicaiilor, tehnologia informaiei i multimedia sector de producie pentru coninutul informaional. Interferena acestor componente a condus la apariia unor noi servicii i aplicaii (telefonie mobil, reele de calculatoare de tip Intranet i Internet, etc.). Aadar CDI, TT i IT reprezint ala ora actual sectoare economice de sine stttoare care la rndul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschide noi orizonturi pentru creterea competitivitii agenilor economici i nu n ultimul rnd conduc la crearea de noi locuri de munc. Avand n vedere c n regiunea Nord-Est exist un potenial de resurse umane care nc nu a fost exploatat i, pe de alt parte, cteva orae mari reedin de jude au o baz de pornire (aeroporturi, universiti, utiliti, spaii disponibile), putem estima c prin intervenia cu msuri specifice, sectoarele CDI, TT i IT n regiune vor nregistra o relansare i o dezvoltare prin investiii specifice care s aib un impact deosebit n dezvoltarea n ansamblul economiei RNE. Directiile principale in care dorim sa actionam n vederea dezvoltrii domeniului CDI sunt urmatoarele: - Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea programelor nationale de cercetare-dezvoltare si inovare - Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, in concordanta cu principiile, criteriile si procedurile utilizate in UE - Integrarea in UE si in circuitul international privind activitatea de cercetaredezvoltare. La nivel naional se afl n derulare n prezent mai multe programe de cercetaredezvoltare i inovare, dintre care amintim: - Planul National Pentru Cercetare-Dezvoltare Si Inovare al crui obiectiv principal: este crearea de noi surse de dezvoltare i inovare pentru economie i societate, rspunznd unor comenzi concrete sau cerinelor integrrii internaionale a sistemului tiin-tehnologie din Romnia i care s conduc spre generarea de efecte economice directe pe termen scurt sau mediu. - Programul national de cercetare-dezvoltare "Orizont 2000" al crui obiectiv const n susinerea i dezvoltarea potenialului de cercetare-dezvoltare existent, n vederea dezvoltrii de
45

cercetri n domenii i direcii de interes general i/sau de importan strategic pentru economie i societate. - Programul De Granturi Pentru Cercetare Stiintifica al crui obiectiv const n largirea patrimoniului stiintific existent, prin stimularea cercetarii de excelen, precum si dezvoltarea potentialului uman pentru si prin cercetare La nivel naional i regional s-au luat o serie de msuri pentru crearea i dezvoltarea de noi structuri instituionale n domeniul cercetrii dezvoltrii i inovrii. Principalele actiuni initiate si aflate in plina desfasurare legate de acest aspect sunt:

Infiintarea de institute nationale de cercetare-dezvoltare in ramuri strategice ale economiei nationale , precum si in domenii de interes public in urma rezultatelor evaluarii efectuate pe baza metodologiei aprobate prin Hotarrea Guvernului nr.135/1996 n instituiile de nvmnt superior se organizeaz activiti de cercetare-dezvoltare, proiectare, consultan sau expertiz, care se desfoar n cadrul departamentelor, catedrelor sau n uniti proprii de cercetare tiinific, inclusiv prin colaborare cu instituii de nvmnt i de cercetare din ar sau din strintate. Sprijinirea dezvoltarii de "centre de excelenta" - nuclee, centre si retele de cercetare a caror activitate sa atinga un nivel calitativ recunoscut pe plan european/international (in conformitate cu standardele internationale in domeniu), prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National pentru cercetare-dezvoltare si inovare. Actiunea a fost declansata pe baza de competitie la sfrsitul anului 2000. Dezvoltarea infrastructurii de inovare prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National, care urmareste crearea i/sau dezvoltarea de parcuri tehnologice / tiinifice, centre de inovare i afaceri (BIC/TIC), centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologic, centre de dezvoltare a resurselor umane din cercetare-dezvoltareinovare, oficii de legtur cu industria, altele (centre pentru servicii de utilitate public in domeniul mediului, sanatatii etc.)

Exist n prezent, la nivelul regiunii Nord-Est o serie de Institute de Cercetare Dezvoltare, precum i cteva societi comerciale care desfoar o activitate de Cercetare Dezvoltare.
Infrastructura cercetrii tiinifice, dezvoltrii tehnologice i inovrii in regiune Unitate teritoriala Numr uniti (%) Uniti C-D Uniti de nvmnt superior 13 52 Uniti medicale 10 Staiuni agricole 17 87 Ageni economici 24 180

Nord-Est 70 11,0 16 601 100,0 272 Romania Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

In regiune sunt 70 de unitati de cercetare dezvoltare care detin 11% din numarul toatal la nivel national. Se constata ca cele create in cadrul unitatilor de invatamant superior detin un sfert din cele create la nivel national. Dintre cele 70 uniti de cercetare dezvoltare din RNE enumerm: Institute: Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Tehnic IFT Iai; Institutul naional de Inventic Iai. Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice, Cmpulung Moldovenesc, Suceava Banca de Resurse Genetice Vegetale, Suceava Staiunea de Cercetare i Producie Pomicol, Flticeni, Suceava
46

Societi comerciale care se ocup i de cercetare: S.C. Aerostar S.A., Bacu; S.C. Caom S.A., Pacani; S.C. Impex Romcatel S.A., Iai; Tehno Util, Suceava; Tehnoton, Iai; Ceproplast Centrul de cercetare, proiectare, producie prelucrate mase plastice, Iai. De asemenea, exist numeroase centre de cercetare ce funcioneaz n cadrul universitilor. Astfel, n cadrul universitii din Bacu funcioneaz 4 astfel de centre pe urmtoarele domenii: inginerie managerial i tehnologic, chimia i ingineria produselor naturale i de sintez i a proteciei mediului, protecia i valorificarea resurselor biologice, inginerie mecanic. n ceea ce privete transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, n regiunea Nord-Est prin privatizarea ntreprinderilor i cumprarea acestora de ctre firme private strine care au retehnologizat procesele de producie, obinndu-se astfel produse de o calitate superioar, la preuri avantajoase i cu o productivitate crescut. Totui, aceast modalitate nu a putut fi ns practicat dect n cazul a puine ntreprinderi, datorit lipsei de atractivitate a multora din ele. Deficienele n domeniul dezvoltrii tehnologice constituie un obstacol major pentru ntreprinderi, n special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare. Un lucru pozitiv pentru regiune n domeniul cercetarii-dezvoltarii inovare l constituie derularea programului PARTNER Thematic Network care are ca scop sprijinirea regiunilor care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala. Prin acest proiect n care Agenia pentru Dezvoltare Regional este partener si se urmrete obinerea urmtoarelor rezultate pentru regiunea noastr: -sprijin metodologic pentru regiunile din tarile candidate care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala -schimb de informatii, experienta si bune practici -cresterea nivelului de constientizare asupra strategiilor de inovare regionala -legaturi de cooperare intre Statele membre ale Uniunii Europene, Tarile Candidate, Noile State Independente si Regiuni din Tarile Mediteraniene Acest proiect este localizat n Regiuni din Statele Membre ale Uniunii Europene si din rile candidate pentru aderarea la Uniunea European. ADR Nord Est este membru al acestei Reele i va participa conform ciclului de activiti i proiecte incluse in Strategia de Inovare Regionala a fiecareia dintre Noile Tari Asociate, fiecare proiect fiind dezvoltat in spiritul problemelor specifice din fiecare tara. Tot n domeniul dezvoltrii inovative dar i al cooperrii academice cu mediul industrial Agenia de Dezvoltare Nord Est este partener intr-un alt program aflat n derulare. Acest program numit SAIL (Strengthening Academic and Industrial Links) NETWORK are ca scop faclitarea schimbului de cunostinte si experienta la nivel transnational privind cooperarea academica si industriala intre regiuni i este localizat n Regiuni de Dezvoltare din urmtoarele ri: Germania, Creta, Islanda, Spania, Marea Britanie, Suedia, Romania, Irlanda de Nord, Cipru, Polonia i Israel. Prin acest program la nivelul Regiunii Nord Est se vor obine urmtoarele rezultate: -promovarea dezvoltarii inovative si furnizarea de informatii asupra oportunitatilor pentru imbunatatirea parteneriatului transnational prin oferirea unor activitati de schimb de experienta incluzand schimbul de functionari si vizite destudiu -includerea cooperarii academice si industriale pe agenda politica a regiunilor reprezentate in retea -diseminarea informatiilor prin intermediul unui web-site, a unui newsletter si a doua conferinte
47

Dezvoltarea laturii informaionale, n societatea romneasc de tranziie, reprezint un element de baz pentru modernizarea i eficientizarea fiecrui domeniu de activitate. n regiunea de dezvoltare Nord-Est, ultimii ani au adus o dezvoltare fr precedent a societii informaionale, prin mbuntirea reelei de comunicaii i creterea numrului agenilor economici care ofer servicii informaionale. Aceast dezvoltare este detaat superioar dezvoltrii din celelalte ramuri de activitate nregistrat n ultimul interval de timp. A crescut, astfel, numrul firmelor furnizoare de echipamente de hardware i software i firme care proceseaz date i baze de date. n judeul Iai astfel de firme sunt: - furnizori de hardware i consultan: Quartz Matrix, RTD, Radix, Flamingo, Computer House, Infoservice, Autotehnic, Sercom, Q-net, Omega; - furnizori de software i consultan: Matrix, RTD, Radix, Quartz, Avicena, TH Invest; firme care proceseaz date i baze de date: Matrix, TGH Investment. n judeul Botoani, firmele care distribuie echipamente hardware i software sunt: S.C. Petar Computers, Sierra Computers, Elsaco, Quattro, Complay. Exist de asemenea i o societate care proceseaz date i baze de date denumit Societatea de Servicii Informatice. n judeul Suceava: exist urmtoarele firme furnizoare de echipamente de calcul: Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet Iiruc i Centrul de Calcul proceseaz date i baze de date. n general, aceste firme ofer i servicii de acces la Internet i pot electronic. Pe lng aceti furnizori de Internet i e-mail, un progres remarcabil a fost nregistrat de CONNEX prin serviciul X-net, care ofer abonailor accesul gratuit la Internet i pot electronic direct prin reeaua de satelit. Aceasta asigur o calitate i o vitez de transfer a informaiilor net superioar celor oferite de reeaua de telefonie prin cablu. n ceea ce privete televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltare deosebit n ultimii ani prin apariia a numeroase firme care distribuie acest serviciu. In acest sens mentionam: Somax TV Botoani, TVS Sveni n judeul Botoani; Telemach i Tele M Sat n judeul Neam; M-Bit, RCS, Telecablu n judeul Iai; Agapia i Mega Construct n judeul Suceava.

48

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII

3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane
La 1 ianuarie 1998, populaia total a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentnd 16,7% din populaia total a rii, ajungnd la 1 iulie 2001 la 3.836.835 locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocup locul nti pe ar. Populaia regiunii se concentreaz n 32 centre urbane i 463 comune. Ponderea populaiei urbane n populaia total este de 43,5%, valoare inferioara mediei nationale, n timp ce populaia rural reprezint 56,5%. Mai jos redam situatia comparativa pe regiuni:
Situatia comparativa pe regiuni intre ponderea populatiei urbane si rurale 78Regiunea Romania 1 NE 2 - SE 3-S 4 - SV 5-V 6 - NV Centru Bucuresti Urban(%) 54,6 43,5 56,8 41,6 45,3 62,2 52,6 60,3 88,8 Rural (%) 45,4 56,5 43,2 58,4 54,7 37,8 47,4 39,7 11,2 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002 Evolutia populatiei pe sexe si medii Populatia pe sexe si medii (persoane) Indicator Romania Urban, din care: Femei Rural, din care: Femei 1998 1999 2000 22435205 12244598 6336750 10190607 5129601 3823492 2001 22408393 12243748 6340211 10164645 5118692 3836835 1664997 856543 2171838 1081530 Rata de crestere populatiei(%) 1999/1998 -0,19 -0,36 -0,27 0,003 0,01 0,29 -0,31 -0,28 0,78 0,75 2000/1999 -0,10 -0,47 -0,35 0,34 0,29 0,27 -0,52 -0,43 0,89 0,81 2001/2000 -0.12 -0.01 0.05 -0.25 -0.21 0.35 0.08 0.10 0.56 0.59

22502803 22458022 12347886 12302729 6376752 6359021

10154917 10155293 5113941 5114472 3813123

Regiunea 3801874 NE

Urban, din 1677767 1672419 1663685 care: Femei 861893 859395 855697 Rural, din 2124107 2140704 2159807 care: Femei 1058510 1066479 1075191 Sursa: Anuarul Romaniei, 1998-2002

Din tabelul prezentat se observa ca la nivel national in perioada 1998-2001 are loc o scadere a populatiei pe total in paralel cu scaderea populatiei urbane. Principalele cauze sunt atat scaderea populatiei cat si a migratiei dinspre mediul urban catre cel rural. La nivel regional spre deosebire de national are loc o crestere a populatiei totale in intervalul 1998-2001.Surprinzatoare este evolutia la nivel urban-rural. Astfel, daca in perioada 1998-2000 se inregistreaza o scadere a populatiei urbane, anul 2001 marcheaza o usoara crestere a acesteia. Privind evolutia populatiei feminine trendul acesteia este in aceeasi directie cu trendul populatiei la nivel rural. Populatia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest fenomen de migratie a populatiei dinspre oras spre sat a aparut ca o necesitate a unei parti a populatiei de a-si asigura conditii de subzistenta, in conditiile disponibilizarilor masive din sectorul industrial (situat preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.
49

In anul 2001, regiunea are o densitate medie a populaiei de 756,4 locuitori/kmp n mediul urban i 61,8 locuitori/kmp n mediul rural, cu o densitate medie de 104,1 locuitori/kmp, situndu-se astfel la un nivel superior mediei pe ar (94,0 locuitori/kmp). Densitatea populatiei comparativ pe regiuni (locuitori/km2) in 2001
Densitatea populatiei comparativ pe regiuni
1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1 Nord Est 1 Nord Est 6 Nord Vest 3 Sud 104.1 82 100.4 82 63.5 5 Vest 83.2 77.4 7 Centru 1248.4

2 Sud Est 7 Centru

3 Sud 8 Bucuresti

4 Sud Vest

5 Vest

In anul 2001, sporul natural n regiunea Nord-Est este 1,7 la mia de locuitori, fiind singura regiune din Romania care nregistreaz o valoare pozitiva.
Sporul natural pe regiuni
-3.4 -2 -3.4 -3.2 -3.3 -1.4 1.7 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 -0.8 Bucuresti Centru Nord-Vest Vest Sud-Vest Sud Sud-Est Nord-Est

nou nascuti/1000 locuitori

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002

In schimb, rata mortalitatii infantile in anul 2001 este cea mai ridicata in regiunea noastra, atingand 22.8 decese (la varsta sub un an) la 1000 de locuitori, fata de media nationala de 18,4. Acest fapt ar purtea fi explicat prin nivelul ridicat de saracie, mai ales in mediul rural, si insuficienta educatie privind sanatatea, conditii minime de igiena. Structura pe sexe a populaiei la nivel global, pe regiune, evideniaz o repartizare echilibrat a populaiei n regiunea Nord-Est, 48.6% din populatia totala a regiunii fiind barbati, iar 51.4% femei.
50

Din total, ponderea populaiei tinere cuprins ntre 15-34 ani este reprezentativ (33.56%), dar se observ i un procent mai ridicat al populaiei mbtrnite, cu vrst de 65 ani i peste, 13.04% din total situndu-se la acest nivel.
Structura populaiei pe grupe de vrst(n procente) populaie la 1 Iul. 2001 Grupe de vrst Unitate Total 65 ani i teritoriala populaie 0-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani peste Total 100,0 20.56 33.50 18.00 14.90 13.04 regiune 100,0 18,27 32,37 19,93 16,12 12,50 Romania Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002

Din datele existente in Raportul National al Dezvoltarii Umane, in 1999, Regiunea de Nord-Est se situeaza la nivelul mediei pe tara in ceea ce priveste speranta de viata si gradul de alfabetizare (ponderea persoanelor de 15 ani si peste care au frecventat sau absolvit o scoala sau care stiu sa scrie si sa citeasca fara a avea scoala absolvita, in totalul populatiei de 15 ani si peste), si cu 3,4 procente sub medie in ceea ce priveste rata bruta de cuprindere in invatamant (numarul de elevi inscrisi intr-un nivel de invatamant, indiferent daca apartin sau nu grupei de varsta corespunzatoare nivelului, ca procent din total populatie din grupa de varsta respectiva). Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, regiunea de Nord-Est se situeaza in jurul mediei.
Sperana Gradul de de via la alfabetizare a Unitate teritoriala natere populaiei (ani) adulte % 1999 1997-1999 69,7 97,1 ROMNIA 70,1 REGIUNEA 1- NORD-EST 97,0 69,6 REGIUNEA 2- SUD-EST 97,0 69,6 95,2 REGIUNEA 3-SUD 69,6 95,7 REGIUNEA 4-SUD VEST 97,8 REGIUNEA 5-VEST 69,2 68,7 97,3 REGIUNEA 6-NORD-VEST 70,1 98,5 REGIUNEA 7-CENTRU 71,5 98,9 REGIUNEA 8-BUCURETI Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 1999 Rata brut de cuprindere n toate nivelele de nvmnt 1999/2000 64,9 61,5 60,8 59,8 63,6 68,8 65,7 62,9 84,7 Indicele dezvoltarii umane (IDU) 1999 0,759 0,738 0,752 0,740 0,748 0,763 0,747 0,762 0,831

Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populatiei si resurselor umane, am analizat indicatorul ratei de substitutie calculata ca raport intre populatia cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populatia cu varsta intre 55 si 65 ani, evidentiat in urmatorul tabel:
Rata de substitutie in 2000 Populatia cu varsta cuprinsa intre Unitate teritoriala 15 24 ani 55 65 ani 655645 367581 Total regiune 3680716 2355066 Romania Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Rata de substitutie (%) 178,4 156.3

Nivelul ratei de substitutie arata ca populatia regiunii este tanara dar si ca in lipsa unor politici adecvate de ocupare, rata somajului poate creste semnificativ. Din punct de vedere etnic, populaia regiunii Nord-Est prezint un grad nalt de omogenitate. Dup datele recensmntului din 1992, din totalul populaiei, 98,4% reprezint romnii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii. Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaiei regiunii de Nord-Est este de religie ortodox (91,04%), aspect care se afl ntr-o strns corelaie cu structura etnic.
51

Celelalte religii dein ponderi mai mici, dup cum urmeaz: romano-catolic 5,93%, penticostala 1,12%, adventista 0,31% si alte religii 1,58%.
Evolutia ratei de substitutie Unitate de masura % Romania % Regiunea NE Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2001 Rata de substitutie 1998 156,14 171,78 1999 156,29 173,4 2000 156,3 178,4

Se observa ca presiunea ca presiunea demografica pe piata muncii in regiune este inferioara fata de nivelul national unde se inregistreaza un trend constant. Durata medie de viata este de 67.77 ani pentru barbati si 74.81 ani pentru femei valori apropriate de valorile medii nationale. 3.2 Analiza structurala a pietii muncii si a posibilitatilor de angajare Structura forei de munc La sfarsitul anului 2001, populaia activ ocupat a regiunii Nord-Est era de 1.401.800 persoane, reprezentnd 36,50% din totalul populaiei regiuni i 16,40% n totalul populaiei active a rii. In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendin de scdere continu a ponderii populaiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a accentuat, multe din ntreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare numr de salariai, efectund restructurri, ceea ce a nsemnat, odat cu renunarea la o serie de activiti i disponibilizarea unui mare numr de personal. Rata de crestere a populatiei ocupate in perioada 1998-2001 pe sectoare de activitate
Rata de crestere a 1998 (mii 1999/ 1998 populatiei ocupate persoane) (%) 8812,6 -4,46 Romania 1406,1 -1,62 Regiune 307,9 -7,53 Total Industrie RNE 667,3 4,44 Total Agricultura RNE 48,8 -12,29 Total Constructii RNE 382,1 -6,05 Total Servicii RNE Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1999-2002 2000/1999 (%) 2,49 1,86 -5,27 1,92 9,81 -20,45 2001/ 2000 (%) -0.80 -0,52 3,89 -3,39 -6,38 -0.76

La nivel regional cu exceptia anului 2000 are loc o scadere a populatiei ocupate. Daca reducerea din agricultura poate fi considerat un fapt pozitiv in conditiile in care este necesara orientarea populatiei ocupate spre alte sectoare de activitate, scaderea continua in domeniul serviciilor este ingrijoratoare tanand cont ca treptat acest sector ar trebui sa concentreze majoritatea populatiei ocupate. Se observa revenimentul sectorului industrial care dupa o perioda de decrestere inregistreaza in anul 2001 o crestere a populatiei ocupate in acest domeniu. In fapt este singur sector ce are din acest punct de vedere o crestere in 2001. In graficul urmator este evidentiata structura populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei nationale precum si procentul de femei in populatia activa si ocupata la 31.12.2001.

52

0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0

%femei ocupate %populatie ocupata in agricultura si silvicultura %populatie ocupata in industrie %populatie ocupata in servicii 47.10%

50.40%

29.60% 19.99%

Din totalul populatiei active si ocupate 46,8% sunt femei, Regiunea Nord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate este in agricultura si silvicultura cu 50.40% din total populatie ocupata urmata de servicii cu 29.60%.
Regiunea Femei in populatia activa si ocupata (%)

Nord-Est 47.10% Sud-Est 45,30% Sud 45.30% Sud-Vest 47.91% Vest 46,40% Nord-Vest 47,20% Centru 44.80% Bucuresti 47.00% Sursa: Anuarul statistic Romania 2001

Se constat fenomenul de mobilitate intersectorial, prin redistribuirea populaiei ocupate din sectorul secundar i reorientarea acesteia spre sectorul primar i teriar. Acelai fenomen se observ i la nivel naional, dar cu o mai mica intensitte mai redusa.
Unitate teritoriala Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Regiunea NE Romania

Populatia activa ocupata (% urban/rural)

Urban Rural

49,3 50,7

38,9 61,1

51,7 48,3

42,3 57,7

37,3 62,7

40,7 59,3

44,08 55,92

56,4 43,6

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

In regiune ponderea populatiei ocupate este superioara in mediul rural (55.92%) situatie in contractie cu cea nivel national(43.6% pondere in mediu rural). Cu exceptia judetului Iasi, celelalte judete au o pondere superioara a populatiei ocupate in mediul rural.
53

In 2001 numarul total al salariatilor este de 636.000 reprezentand 13.80% din numarul total la nivel national. Cei mai multi sunt in judetul Iasi cu 167.738 salariati, urmat de Bacau cu 140800 si Suceava cu 105019 la polul opus situndu-se judeul Vaslui cu 65592 si Botosani cu 58381 de salariati. Din punctul de vedere al structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, cea mai mare pondere o detine grupa de mijloc, 35-49 de ani, adica 28,10% (in scadere fata de anul trecut, cand atingea 28,8%), urmata de grupa 25-34 ani cu o pondere de 24,90% (de asemenea, in scadere). Surprinde ponderea ridicata a populatiei ocupate peste 65 de ani (ce provine in special din mediul rural) de 14.20% si cea sub 24 de ani de 13%. Structura omajului Regiunea Nord-Est se confrunt cu probleme deosebite n ceea ce privete omajul. Evoluia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o cretere continu a numrului de omeri, concomitent cu accentuarea incapacitii de adaptare a societilor cu capital majoritar de stat la cerinele economiei bazate pe cerere i ofert. Aceasta situatie s-a agravat, rata somajului crescand si in ultimul an. n condiiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizare i investiii, muli manageri au optat pentru creterea productivitii muncii prin disponibilizare de personal. Acest fapt a condus la situaia existent n regiune, care prezint accente grave n special n zonele cu structur monoindustrial (judeele Botoani i Vaslui, zonele miniere ale judeelor Bacu i Suceava). Astfel, la 31.12.2001, dac media pe ar a omajului este de 8.8%, n Regiunea NordEst rata somajului este de 10.6%, cu o valoare minima de 8.2% (Bacau) si maxima de 14.1% (Neamt). Mai mult, acest fenomen este nsoit de o cretere a numrului de omeri neindemnizai, datorit intrarii in vigoare a Legii 416 privind venitul minim garantat, aspect ntlnit n judeele unde disponibilizrile masive s-au efectuat n anii 1993-1995, confirmnd cronicizarea tendinei de descretere economic. Un fapt pozitiv este ca rata somajului la femei este inferioara atat pe regiune cat si pe toate judetele fata de nivelul general.

Evolutia ratei somajului in regiune

30 25 Bacau 20 15 10 5 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Analizand evolutia ratei somajului in regiune in perioada 1991- 2001 se observa existenta a doua cicluri de crestere-descrestere cu un punct de inflexiune la nivelul anului 1996. De asemenea, rata somajului din regiunea NE este peste media nationala si are cea mai ridicata valoare din tara, dupa cum se poate observa din tabelul urmator. Totodata un aspect pozitiv este rata somajului la femei este inferioara ratei globale a somajului
54

Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2000 (total si pe femei)

1998 1999 2000 10,4 11,8 10,5 Romania, din care 10,4 11,6 10,1 femei 13,9 14,9 13,2 Regiunea NE, din care 12,9 14,2 12,3 femei 11,7 13,2 11,4Regiunea SE, din care 12,0 13,1 11,3 femei 10,1 11,8 10,4 Regiunea S, din care 9,8 10,9 9,7 femei 10,9 11,7 11,6Regiunea SV, din care 10,8 11,3 10,8 femei 10,6 12,6 10,4 Regiunea V, din care 11,2 12,5 10,4 femei 8,8 10,0 8,5 Regiunea NV, din care 8,9 9,5 7,9 femei 10,2 11,0 10,3 Regiunea Centru, din care 10,5 11,3 10,7 femei 4,9 6,9 5,8 Regiunea Bucuresti, din care 6,1 7,9 6,7 femei Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei 1998-2001

La nivelul anului 2001, pe sexe, 54,51% din omeri sunt brbai, iar 45,49% femei, mai afectat de fenomenul omajului fiind grupa de vrst 15-34 ani. Pe categorii de personal i nivel de pregtire, 74,7% din totalul omerilor beneficiari de ajutor de somaj sunt muncitori, 22% persoane cu studii medii i 3.3% persoane cu studii superioare. Dintre somerii neindemnizati 81.10% sunt muncitori, 17.90% sunt cu studii medii iar 1% sunt cu studii superioare. Dintre cei 166303 someri inregistrati la 31.12.2001, 70% beneficiaza de forme de spriijin sub diferite forme(ajutoare de somaj, ajutoare de integrare profesionala, alocatie de sprijin si plati compensatorii) iar 30% sunt neindemnizati. Probleme cheie: - Grad ridicat al populatiei ocupate in agricultura -49.80% din total populatie ocupata anul 2001; - Grad scazut al populatiei ocupate in servicii 29.60% din total populatie ocupata anul 2001; - Rata ridicata a somajului in raport cu media nationala 10.6%, iar in judetul Neamt ajungand la un nivel de 14.1% - in anul 2001; - Cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile dintre toate regiunile: 22.8 decese la 1000 nascuti vii;

55

Nivelul veniturilor pe ramuri Analiznd datele statistice privind situaia ctigului mediu lunar pe activiti ale economiei naionale la 31 decembrie 2000, se remarc faptul c n unele ramuri n care predomin regiile autonome (energie, industria extractiva i telecomunicaii), precum i n instituiile financiar bancare, nivelul mediu al salariilor este mult mai nalt dect media pe economie, n timp ce n instituiile bugetare este mult sub medie (in industria extractiva si energetica, salariul este in jur de 3,2-3,3 milioane lei, telecomunicatii 3 milioane; institutii financiar-bancare 4,5 milioane; invatamant sanatate circa 1,7-2 milioane). Totodat, veniturile din agricultur au rmas la niveluri foarte mici (1,4 milioane lei), rezultat al condiiilor n care se practic agricultura n regiunea Nord-Est, iar castigul mediu lunar din activitati comerciale si de turism este in jur de 1,1 milioane lei. Datele statistice plaseaza regiunea NE pe ultimul loc in tara un ceea ce priveste nivelul veniturilor, fapt ilustrat in graficul de mai jos: Castigul salarial mediu net pe total economie
Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)
3000 2500 2000 1500 1000 500 0

NE

SE

Sud

SV

Vest

NV

Centru

Bucuresti

agricultura

industrie

comert

Unitate teritoriala 1998 1999/1998 1042274 46,11 Romania 942822 40,23 NE 1083628 39,32 SE 1036189 42,19 S 1093336 40,63 SV 970956 52,02 V 950956 46,37 NV 988380 43,91 CENTRU 1252420 64,18 BUCURESTI Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2001

2000/1999 40,46 39,96 43,65 40,95 47,24 38,34 37,32 38,68 33,82

Nivelul salariului mediu net in Regiunea Nord-Est se mentine la cel mai scazut nivel. Se constata insa o crestere procentuala mai mare a acestuia in ultimul an apropiata de cea nationala.

56

4. Mediul nconjurtor
4.1 Descrierea general a problemelor de mediu nconjurtor Dezvoltarea durabil implic asigurarea unui echilibru optim ntre creterea economic i conservarea i reconstrucia cadrului natural, menit s asigure o dezvoltare armonioas, capabil s satisfac att cerinele actuale ct i cele de perspectiv. Acest deziderat nu poate fi realizat n cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existenei unor capaciti de producie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral i fizic, a insuficienei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protecie a mediului precum i datorit unui management orientat n general spre obinerea unui profit imediat. Contextul legislativ actual ofer in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderrii problematicii de mediu din perspectiva dezvoltrii durabile. 4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, ap, sol, flor, faun. Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului i ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor. Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul numarului sectiunilor si si-a mbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizai. Unele judete din cadrul regiunii cum sunt judetele Bacau si Neamt au beneficiat de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda i Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern derulate la nivelul agentiilor de mediu uteritoriale s-au concretizat prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului la nivel judetean. Un alt factor pozitiv care va aduce avantaje pe termen lung este derularea unor programe complexe care vizeaz mediul cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru oraele Iai (modernizarea retelei de canalizare contribuie ISPA 38.553.000 euro, buget total 51.378.000, care va fi finalizat la sfritul anului 2006), Piatra Neam (program de pentru administrarea deeurilor contribuie ISPA 10.384.500 euro, buget total 13.846.000 euro) si aprovizionarea cu apa, tratarea apelor reziduale si a sistemelor de canalizare cu contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro), Pascani (modernizarea retelei de canalizare contributie ISPA 12.196.500 euro si valoare totala 16.262.000 euro). Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentraiilor diversilor poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurata de unii agenti economici, si in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor n domeniu. AERUL Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei , sunt: pulberile sedimentabile, pulberile n suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitaiile acide. Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul polurii aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici importani. n tabelul urmtor se regsesc valorile depirii concentraiilor maxime ale principalelor substane poluante n aer, in anul 2000 :
Localiti n care s-au nregistrat depiri ale concentraiei maxime admisibile ale substanelor poluante n aer (2000) 57

Denumirea judeului, localitii i a substanei poluante

U.M.

Concentraiei maxime efective Min.

Variaia Concentraiei medii anuale Min. Max.

Max.

Frecvena depirii concentraiei maxime admisibile

Jud. BACU Municipul Bacu mg /m3 0,09 0,19 0,03 0,04 0,33 Amoniac Municipiul Oneti Hidrogen sulfurat 7,80 10,50 1,49 1,51 0,31 gr /m3 Nu s-au inregistrat depiri ale concentraiei max. a substanelor poluante. Jud. Botoani Jud. Iai Municipul Iai Pulberi sedimentabile g/m2 6,28 125,98 2,65 48,43 42,86 Jud. Neam Municipul Piatra Neam Pulberi sedimentabile g/m2 30,93 15,57 50,00 Municipul Roman Pulberi in suspensie mg /m3 0,68 0,19 67,00 Pulberi sedimentabile g/m2 32,69 15,42 33,33 Svineti Sulfai n suspensie 40,60 6,00 10,92 gr /m3 Taca Pulberi in suspensie mg /m3 0,25 0,26 0,11 0,12 12,26 Jud. Suceava Municipul Suceava Metil mercaptan 6,80 17,83 0,25 5,50 29,53 gr /m3 Vereti Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Vaslui Municipul Vaslui Pulberi sedimentabile g/m2 24,60 29,40 21,10 24,50 100,00 Municipiul Brlad Pulberi sedimentabile g/m2 25,70 28,30 22,50 24,30 100,00 Municipiul Hui Pulberi sedimentabile g/m2 24,50 25,80 21,70 22,00 100,00 Negreti Pulberi sedimentabile g/m2 25,00 25,60 21,70 22,00 100,00 Sursa : Anuarul statistic al Romniei 2001 datele sunt la nivelul anului 2000.

Pentru o imagine mai clar asupra gradului de poluare atmosferic in continuare sunt prezentate datele cu zonele critice sub aspectul polurii atmosferei in anul 2001, in concordanta cu rapoartele de mediu judetene la sfirsitul anului. Zone critice sub aspectul polurii atmosferei -municipiul Suceava mercaptani -municipiul Iai pulberi sedimentabile -municipiul Bacu - SO2 i NH3 Judeele Vaslui, Neam i Botoani nu au prezentat zone critice sub aspectul polurii atmosferei n anul 2001. CONCLUZII indicator AER:

58

-principalele zone afectate de poluarea atmosferic sunt ariile aflate n apropierea zonelor industriale, n mediul urban; astfel judeele care se confrunt cu cele mai mari depiri ale concentraiei poluanilor atmosferici sunt Bacu, Suceava i Iai. -concentraiile maxime ale principalilor poluani atmosferici depind de ciclul productiv al marilor ntreprinderi ct i de neglijena sau incompetena factorului uman (poluari accidentale). -ca aspect general pe fondul dotrii cu echipament de control performant al inspectoratelor de mediu i cit si a aplicrii tot mai drastice a legii la nivelul fiecrui jude, ct i ca urmare a achiziionrii de ctre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se poate observa o tendin de scdere a polurii atmosferice in ultimii ani.
Localiti n care s-au nregistrat depiri ale concentraiei maxime admisibile ale substanelor poluante n aer (1997) Variaia Concentraiei Concentraiei maxime efective medii anuale min. Jud. BACU Municipul Bacu mg /m3 Amoniac Municipiul Oneti Acid clorhidric mg /m3 Clor gr. /m3 Hidrogen sulfurat gr. /m3 Jud. Botoani Municipul Botoani Pulberi sedimentabile mg /m2 Jud. Iai Municipul Iai Amoniac mg /m3 Pulberi sedimentabile mg /m2 Jud. Neam Municipul Piatra Neam Sulfai n suspensie mg /m3 Pulberi sedimentabile mg /m2 Svineti Sulfai n suspensie mg /m3 Amoniac mg /m3 Pulberi sedimentabile g /m2 Bicaz Pulberi sedimentabile g /m2 Taca Pulberi in suspensie mg /m3 Pulberi sedimentabile g /m2 Jud. Suceava Municipul Suceava Metil mercaptan mg /m3 Pulberi sedimentabile g /m2 Jud. Vaslui Municipul Brlad Pulberi sedimentabile g /m2 Municipul Vaslui Pulberi sedimentabile g /m2 Sursa : Anuarul statistic al Romniei 1998. max. min. max. Frecvena depirii concentraiei maxime admisibile 0,50 2,00 1,80 2,60

Denumirea judeului, localitii i a substanei poluante

U.M.

91,00 113,00 20,00 7,50

106,00 322,00 57,00 14,00

35,00 22,00 6,50 4,20

40,00 30,00 12,50 5,10

14,46 0,08 5,50 13,23 17,20 0,12 13,41 0,25 46,79 4,60 9,65 17,80 16,80

18,67 0,41 98,29 0,06 57,00 78,90 0,33 28,53 53,24 0,32 160,50 13,60 33,33 25,00 26,40

5,86 0,02 3,15 5,64 2,90 0,03 8,25 0,11 21,29 0,20 6,46 14,80 16,10

9,79 0,05 49,70 0,01 28,33 9,80 0,07 10,12 27,83 0,12 70,73 0,50 18,00 21,50 25,70

2,70 6,56 31,03 20,80 12,30 16,80 8,40 9,10 41,70 11,60 74,70 18,15 8,77 68,00 87,00

59

Localiti n care s-au nregistrat depiri ale concentraiei maxime admisibile ale substanelor poluante n aer (1998) U.M. Variaia Concentraiei Concentraiei maxime efective medii anuale min. Jud. BACU Municipul Bacu mg /m3 Amoniac Municipiul Oneti Acid clorhidric mg /m3 Clor gr. /m3 Hidrogen sulfurat gr. /m3 Jud. Botoani Municipul Dorohoi Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Iai Municipul Iai Amoniac gr /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Neam Municipul Piatra Neam Sulfai n suspensie gr /m3 Amoniac gr /m3 Dioxid de Azot mg / m3 Pulberi sedimentabile g/m2 Svineti Sulfai n suspensie Amoniac Pulberi sedimentabile Bicaz Pulberi sedimentabile g/m2 Taca Pulberi in suspensie mg /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Suceava Municipul Suceava Sulfati in suspensie gr /m3 Metil mercaptan gr /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 Frasin Pulberi sedimentabile g/m2 Ostra Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Vaslui Municipul Brlad Pulberi sedimentabile g/m2 Municipul Vaslui Pulberi sedimentabile g/m2 Negreti Pulberi sedimentabile g/m2 Hui Pulberi sedimentabile g/m2 Sursa : Anuarul statistic al Romniei 1999. max. min. max. Frecvena depirii concentraiei maxime admisibile 0,90 0,21 0,31 1,96

Denumirea judeului, localitii i a substanei poluante

0,10 0,03 26,00 10,00

0,13 0,12 64,00 12,00

0,06 0,01 2,60 3,70

0,07 0,02 8,10 5,00

17,71

7,02

8,33

41,00 18,30

174,00 75,59

23,10 3,09

51,80 55,47

0,68 35,19

34,90 99,00 0,07 7,68

97,00 245,00 0,24 52,11

4,80 18,30 0,02 5,32

7,80 50,40 0,03 29,29

8,60 3,40 1,70 19,30

14,31 0,17 15,27

21,76 0,22 46,00

5,24 0,10 7,50

10,89 0,12 17,98

8,33 3,71 17,07

27,78 3,81 7,64 18,50 17,50 17,20 18,10

76,40 6,51 33,63 18,94 24,12 28,70 30,70 19,60 21,10

5,14 0,07 5,02 16,76 16,49 16,53 16,88

8,58 0,15 15,55 4,06 4,70 24,33 26,07 18,11 19,02

16,00 10,70 12,50 8,33 8,33 78,0 89,00 60,00 79,00

60

Localiti n care s-au nregistrat depiri ale concentraiei maxime admisibile ale substanelor poluante n aer (1999) Variaia Frecvena depirii Concentraiei Concentraiei Denumirea judeului, localitii i a U.M. maxime efective medii anuale concentraiei substanei poluante maxime min. max. min. max. admisibile Jud. BACU Municipul Bacu mg /m3 0,09 0,13 0,03 0,03 0,35 Amoniac Municipiul Oneti Fenoli 34,00 36,00 10,50 13,90 1,66 gr. /m3 Acid clorhidric mg /m3 93,00 100,00 11,46 40,00 0,10 Buhui Amoniac mg /m3 0,16 0,37 0,09 0,20 10,64 Comneti Amoniac mg /m3 0,12 0,63 0,07 0,21 20,45 Moineti Amoniac mg /m3 0,12 0,52 0,11 0,21 10,53 Fenoli 34,00 36,00 10,50 13,90 1,66 gr. /m3 Trgu Ocna Amoniac mg /m3 0,17 0,51 0,10 0,20 15,79 Pulberi sedimentabile g/m2 18,21 3,29 7,69 Jud. Botoani Municipul Botoani Pulberi sedimentabile mg /m3 0,10 0,02 0,29 Jud. Iai Municipul Iai Amoniac 0,10 0,20 0,03 0,05 1,04 gr. /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 7,62 87,17 4,73 39,27 50,00 Jud. Neam Municipul Piatra Neam Pulberi sedimentabile g/m2 9,75 31,64 4,98 17,15 10,50 Svineti Sulfai n suspensie 43,70 5,20 7,80 gr. /m3 3 Amoniac mg /m 0,13 0,19 0,02 0,04 2,00 Dioxid de azot mg /m3 0,05 0,24 0,01 0,03 0,50 Taca Pulberi in suspensie mg. /m3 0,15 0,18 0,10 0,11 2,80 Pulberi sedimentabile g/m2 9,15 27,65 4,45 10,65 3,95 Jud. Suceava Municipul Suceava Amoniac mg /m3 0,09 0,12 0,02 0,03 0,32 Sulfati in suspensie 23,80 6,95 9,77 gr. /m3 Metil mercaptan 2,13 4,23 0,04 0,11 5,62 gr. /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 10,50 23,90 4,59 11,69 6,06 Vereti Pulberi sedimentabile g/m2 17,57 6,38 8,23 Jud. Vaslui Municipul Brlad Pulberi sedimentabile g/m2 21,80 34,00 19,23 27,36 90,91 Municipul Vaslui Pulberi sedimentabile g/m2 19,90 32,30 17,78 24,69 95,83 Negreti Pulberi sedimentabile g/m2 19,80 24,30 18,23 21,21 93,75 Hui Pulberi sedimentabile g/m2 22,20 22,70 18,93 20,82 91,67 61

APA Ca i n cazul polurii atmosferice, n ceea ce privete poluarea apelor de suprafa i subterane principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. ns la acetia se adaug i o serie de ali factori cum ar fi : factorul uman, care n cazul polurii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare dect n cazul polurii atmosferice (aici putem meniona neglijena uman, necunoaterea i reaua voina factorului uman deversarea n cunotin de cauz a unor substane chimice deosebit de periculoase cum ar fi : otrvuri, pesticide, substane organice sau chiar simple deeuri). Conform Anuarului Statistic al Romniei, evaluarea calitatii apelor de suprafa const n msurarea parametrilor fizico-chimici, biologici i bacteriologici stabilindu-se pn la ce nivel sunt respectate normele standard. n fiecare punct de msurare apa este analizat dup coninutul n materii organice, toxice i n diveri germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate : I, II, III i apa care depete limitele categoriei III, avnd la baz domeniul de utilizare, astfel : Categoria de calitate I reprezint apa utilizat la alimentarea centralizat cu ap potabil, alimentarea centralizat a unitilor de cretere a animalelor, alimentarea centralizat a unitilor de industria alimentar, precum i alte activiti ce necesit ape de calitatea celei potabile; Categoria de calitate II reprezint apa utilizat pentru reproducerea i dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de es, precum i alimentarea cu ap a amenajrilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum i a altor activiti care necesit ap de categoria de calitate II; Categoria de calitate III reprezint apa utilizat pentru alimentarea sistemelor de irigaii, a hidrocentralelor, a instalaiilor pentru rcirea agregatelor, alimentarea staiilor de splare, precum i a unitilor cu alte activiti care necesit ap de categoria de calitate III; Apa care depete limitele categoriei III este inapt pentru o mare parte din folosine i constituie o ameninare pentru sntatea public i mediul natural.
Calitatea apelor de suprafa n regiunea Nord-Est (km).

An 1997 1998 1999 2000

Cat.I 214 431 550 356 Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, ediiile 1998,1999,2000, 2001.

Total 4135 4135 4135 4135

SIRET Cat.I Cat.II 2587 995 2540 1119 2377 1320 2369 1235

Cat.III 169 77 70 199

>Cat.III 384 399 368 332

Total 1586 1588 1588 1588

PRUT Cat.II Cat.III 736 302 490 111 371 313 615 216

>Cat.III 334 556 354 401

Din analiza perioadei 1998-2001 se constata ca in cei patru ani nu s-au nregistrat modificri substaniale cu privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret i Prut. Astfel, bazinul rului Prut a nregistrat o cretere cu 142 km cat.I i cu 20 km de riu cat I + Cat II intre anii 19972000, iar rul Siret a nregistrat o scdere cu 218 km la cat I + cat II. ngrijortoare este ns creterea cu 67 km riu de cal III n bazinul rului Prut. n ceea ce privete poluarea apelor subterane ele pot fi afectate att prin activitile umane ct i din cauze naturale (datorit straturilor subterane ale solului pe care le strbat i unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substane nocive). ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE. Judeul Suceava: -Rul Suceava (tronson 3 km ) poluare cu substane organice, sulfuri fenoli, coloraia i fenomenul de spumare conferite de lignina i compuii organici specifici;
62

-Paraul Neagra Sarului poluare cu metale si avand un ph acid, ca urmare a activitatii desfasurate de EM Calimani; -municipiul Suceava - pnza freatic din zona industrial a municipiului Suceava poluani specifici tehnologiei de obtinere a celulozei i hrtiei. Judeul Vaslui: -Raul Vasluiet din aval statie de epurare Vaslui si pana la confluenta cu raul Barlad se incadreaza in categoria degradat, prezentand depasiri frecvente la oxigenul dizolvat si la CCOMn. -Rul Brlad - depiri la CCO-Mn, CBO5, NH4+, NO3-, P, in seciunile aval Negreti i aval Brlad. Judeul Iai: -Rul Bahlui situaie critic pe tronsonul degradat Hrlu Jija, datorita evacuarii apelor insuficient epurate de la statia de epurare a municipiului Iasi; riul prezinta cote ridicate de oxigen dizolvat, CCOMn, amoniu, CBO5. -Rul Jijia la intrarea n jude (com. Andrieeni) prezint categoria degradat, conform indicatorilor ce definesc regimul de oxigen (CCOMn, CBO5) i de categoria a-II-a dup reziduu fix, situaie datorat surselor de poluare din judeul Botoani. Dup confluena cu rul Bahlui crete concentraia n ioni amoniu, substanele organice corespunznd tot categoriei degradat. Judeul Bacu: -Rul Siret (poluator platforma industrial Bacu Sud) deversri de : poluani specifici procedeelor de fabricare a hrtiei i celulozei i fabricrii ngrmintelor chimice, ape uzate. -Rul Trotu (Platforma industrial Borzeti Oneti) poluani specifici procedeelor de fabricare a cauciucului, pesticidelor; deversare de derivai ai industriei petroliere, ape menajere. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a SC Rafo Oneti poluare cu produs petrolier sub form dizolvat i sub form pelicular. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Carom S.A. Onesti (intra i extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staia de epurare Jevreni) -Poluare cu fenoli i substane organice -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Rafinria S.A. Drmneti afectare cu produs petrolier; pericol de afectare a alimentrii cu ap a populaiei. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Sofert S.A. Bacau afectare cu sulfai, amoniac i fosfor; pericol de afectare a rului Bistria. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineti i S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineti risc de afectare al calitii pnzei freatice cu iei, gazolin. Judeul Neam: -Pnza freatic situat aval de platforma chimic Svineti respectiv localitile Roznov,Zneti,Podoleni,Costia - impurificare a subteranului cu ioni amoniu, amoniac, azotai i substane organice n concentraii ce modific concentraia apei, fcnd-o nepotabil. Judeul Botoani: Zonele critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane sunt rurile n seciunile aval de punctele de deversare a apelor uzate provenite din centrele populate. CONCLUZII indicator APA: -Calitatea apelor de suprafa s-a meninut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistrindu-se fluctuaii mici pe cele 3 grupe calitative. Totui trebuie menionat creterea cu 67 km lungime a grupei de calitate III in bazinul riului Prut. -Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si starea proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. -De asemenea calitatea apelor de suprafa si a celor subterane este influenat n mod negativ de multitudinea de accidente care s-au petrecut n ultimii ani la mai multe din ntreprinderile mari din regiune aflate nc n activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea echilibrului natural i a biodiversitii. -Apele de suprafa in regiunea NE prezint :
63

a) ncrcare organic b) coninut de amoniu, amoniac,nitrii, nitrai, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor etc. c) unele ruri prezinta coninut bogat n metale grele i uraniu natural datorat condiiilor naturale din zon. SOLUL ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII SOLURILOR. Judeul Suceava: -Zona Climani poluare datorat noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf pe o suprafa de peste 240 ha i prezenei haldelor de steril i a iazului de decantare (108 ha). -Municipiul Flticeni n zona depozitului de acetocianhidrin degradat concentraii mari de cianuri. Principalele restricii ale calitii solurilor pe teritoriul judetului Suceava: exces de umiditate 21264 ha exces de umiditate 6373 ha terenuri puternic acide 12815 ha eroziune de suprafa - 13714 ha eroziune de adncime - 1080 ha alunecri de teren active - 5006 ha soluri puternic i moderat acide 107.792 ha asigurarea slab i foarte slab cu fosfor mobil 67.733 ha asigurarea slab cu potasiu mobil 81.117 ha asigurarea slab cu azot 58.393 ha asigurarea extrem de mic i foarte mic cu humus - 28.598 ha

*Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: pe raza localitilor: -Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus -Vadu Moldovei, Forti, Drgueni, Boroaia -Vulturesti, Todiresti, Graniceri. Zone afectate de ali factori distructivi : acidifieri aru Dornei Judeul VASLUI -Judeul Vaslui prezint cea mai mare suprafa arabil afectat de eroziune 232.630 ha. -Zone care necesit reconstrucie ecologic in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Birlad, Salubritatea Negresti; platforma de deeuri industriale de la SC RULMENTI SA Birlad; batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui. Principalele restricii ale calitii solurilor : solurile degradate cu exces de umiditate sint in suprafata de 16.641 ha solurile acide in judetul Vaslui sint in suprafata de 2.127 ha (in nordul judetului) solurile saraturate (halomorfe) insumeaza suprafata de 2723 ha solurile nisipoase totalizeaza suprafete de 11.930 ha
64

solurile erodate sint cu suprafata de 232.630 ha din care afectata de: - eroziunea de suprafata = 203.987 ha (reprezentind prin siroiri si rigole); - eroziunea de adincime = 28.643 ha (reprezentind prin ogase si ravene). solurile cu fenomene de alunecare sint in suprafata de 21.062 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri.

Judeul IAI -Triunghiul uora-Holboca-Tometi poluare din surse majore cum ar fi CET II Iai, depozitul de deeuri menajere Tometi, Staia de epurare a municipiului Iai, proximitatea zonei industriale a oraului, cariera de argil a SC CERAMICA SA i SC COMTOM SA Tometi. Principalele restricii ale calitii solurilor : Eroziune de suprafa foarte puternic i excesiv - 7855,5 ha Eroziune de adncime (ravene, toreni, ogae) - 1927 ha Alunecri active i semiactive - 26015 ha Terenuri cu exces de umiditate - 7038 ha Terenuri afectate de salinizare - 7231 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Principalele zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: raza comunelor Prcovaci si Strunga. Judeul BACU Zone critice sub aspectul polurii solurilor. -Parcul Mgura din oraul Tg.Ocna - dizolvri necontrolabile ale zcmntului de sare de ctre izvoarele din zon, de unde a rezultat producerea de surpri de teren. -Zona schelei de exploatare iei Zeme poluare cu iei (fenomenul de aflorimente) -Zona S.N.P. Petrom - Filiala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinesti apariia de puncte critice (poluare cu iei) datorit unor spargeri i avarii de-a lungul conductelor de transport. Principalele restricii ale calitii solurilor : terenuri cu eroziune de suprafa - 200413 ha terenuri cu eroziune de adncime - 10078 ha terenuri cu alunecri i prbuiri - 32728 ha terenuri afectate de acidifiere - 80419 ha din care cu acidifiere puternic ce necesit amendare - 31522 ha. terenuri afectate de tasare - 102815 ha terenuri afectate de bltiri - 40998 ha terenuri afectate de inundaii - 13201 ha terenuri cu rezerv foarte mic i mic de humus - 141300 ha terenuri foarte slab i slab aprovizionate cu azot - 233853 ha terenuri cu aprovizionare n fosfor mobil slab i foarte slab - 152321 ha terenuri afectate de srturare - 4537 ha terenuri afectate de poluare puternic - 324 ha

*Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri.
65

Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: au fost identificate 13 zone expuse alunecrilor de teren, situate n partea central si de nord; Zone afectate de inundaii: n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret, Tazlu, Bistria, Zeletin; Zone afectate de ali factori distructivi : degradare fizic : Zeme, Lucceti, Buhui, Podu Turcului, Livezi, Corbasca; Judeul NEAM Pe teritoriul judeului Neam nu exist zone critice sub aspectul polurii solurilor. Zone afectate de alunecrile de teren i eroziune : -in nordul judeului, n apropierea comunei Pipirig -pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz -in nordul municipiului Piatra Neam, pe raza com. Grcina -pe raza comunei Furei Zone afectate de ali factori distructivi : -alcalinizri(Taca-Bicaz, judeul Neam); -acidifieri -Svineti; Judeul BOTOANI Zonele critice sub aspectul polurii solurilor sunt reprezentate de depozitele de deeuri menajere, din mediul urban (13 ha) i rural, i industriale. Principalele restricii ale calitii solurilor : eroziunea solulului afecteaz - 159.447 ha soluri excesiv erodate (ravene ogae, cornie de desprindere) - 8640 ha alunecri de teren - 58909,2 ha alunecari de teren active - 35738 ha excesul de umiditate de natur freatic - 49483,7 ha solurile puternic-moderat acide -23170,9 ha soluri foarte sarace in azot in suprafa total de - 98182 ha asigurarea foarte slab i slab cu fosfor mobil pe o suprafa de - 172800 ha asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bun - 27490 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: aceste zone sunt situate n zona central si de sud sud-est, n perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trueti, Flmnzi, Lunca, Albeti si Stefneti; Sub aspectul calitii solurilor din punct de vedere al utilizrii lor n procesele agricole situaia este prezentat n tabelul urmtor :

66

Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate

clasa V clasa IV clasa III clasa II clasa I

Vaslui

Suceava

Neam

Iai

Botoani

Bacu

20000 40000 60000

80000 100000 120000 140000 160000 180000 200000

Sursa : Anuarul statistic al Romniei 1998 - 2001.

Din analiza graficului se constata c ponderea o dein terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate 3,4 i 5. O situaie special o reprezint judeul Vaslui unde suprafaa toatal afectat de fenomene naturale de degradare reprezint aproximativ 70,5 din suprafaa agricol a judeului. Situaia concentraiei n sol a ngrmintelor chimice i a pesticidelor n cadrul regiunii Nord-Est, a judeelor componente i comparaia cu nivelul naional este prezentat n graficul din figura urmtoare.

Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)

35 30 25 20 15 10 5 0
ingrasaminte chimice pe terenuri agricole pesticide pe terenuri agricole

av a

N ea m t

B ac au

N E un ea

si

ot os an

Su

R eg i

om an ia

Ia

Va s

ce

lu

67

Se observ c regiunea Nord-Est se situeaz sub media pe ar la coninutul de ngrminte chimice i la cca. 50% din media naional la coninutul de pesticide n sol. CONCLUZII indicator SOL: -in regiunea NE solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clim din aceast zon , cu diferene mari de temperatur zi-noapte ct i de la anotimp la anotimp. Astfel suprafee foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene,ogae, cornie de desprindere), alunecri de teren, exces de umiditate de natur freatic, acidifieri, etc. -de asemenea pe suprafee mari de teren se poate constata o lips acut a unor elemente eseniale, componente caracteristice ale solului cum ar fi : azotul, fosforul mobil, potasiul etc. -aceste dou aspecte coroborate cu accidentele i polurile accidentale i voite datorate factorului uman, fac ca solul regiunii NE s fie mai greu exploatabil n regim agricol dect al altor regiuni. -n ceea ce privete poluarea industrial ea are aproximativ aceleai cauze, factori i actori principali ca i n cazul polurii atmosferice i apelor, respectiv pe fondul mbtrnirii echipamentelor (uzur fizic i moral, subdimensionare a acestora) de prelucrare i filtrare a reziduurilor industriale rezult de cele mai multe ori deeuri cu grad inalt de nocivitate care n lipsa unor mijloace adecvate de distrugere i reciclare/depozitare ajung de cele mai multe ori s fie deversate in albiile riurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Flticeni). -totodat trebuie menionat faptul c n ultimii cinci ani s-au ntreprins unele lucrri de anvergur pentru regenerarea unor suprafee mari de sol, aceste lucrri viznd mai ales judeul Vaslui care prezint degradare natural pe aproximativ 71% din suprafaa agricol total a judeului. Ca semn benefic pentru anii urmtori putem considera i dotarea Direciilor agricole judeene cu aparatur de msurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la depistarea mai rapid i la rezolvarea mai facil a problemelor ce vor aprea n viitor. -cu privire la coninutul de ngrminte chimice, se poate spune c regiunea Nord-Est se situeaz sub media pe ar la coninutul de ngrminte chimice i la cca. 50% din media naional la coninutul de pesticide n sol. Flor i faun La nivelul regiunii NE nu nregistreaz o afectare grav a vegetaiei i faunei. Cu toate acestea nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de ap Vasluie i Brlad, judeul Vaslui) i asociaii floristice acvatice (valea Brladului-Delea, judeul Vaslui), specii pe cale de dispariie din faun (rndunica, lstunul, cocoul de mesteacn judeul Bacu, rsul, capra neagr, vulturul negru, cocoul de munte, acvila de munte, lostria, zimbrul judeul Neam) i din flor (Papucul Doamnei, Laleaua Pestri - judeul Bacu, Floarea de Col, Ghinura Galben, Sngele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Rucua de Primvar, Dedielul, Angelica judeul Neam). Pentru a respecta realitatea trebuie sesizat faptul c reducerea faunei regiunii se datoreaz n mare msur i braconajului. n Regiunea Nord-Est exist patru parcuri naionale: Ceahlu (17.391 ha), Bicaz-Chei Hma (6.026 ha) , Rodna i Calimani i numeroase rezervaii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice i monumente ale naturii. Arealele ocupate de pduri afectate de fenomenul de uscare se regsesc cuantificate n tabelul urmtor: Gradul de afectare al pdurilor(%):
Unitate teritoriala Bacu Botoani Iai Neam Suceava Neafectat 68,78 76,37 32,88 53,47 69,50 Uor 23,61 19,24 43,52 24,78 21,20 Mediu 5,74 4,18 22,47 19,42 8,90 Sever 0,77 0,05 0,79 1,88 0,31 Uscat 1,10 0,16 0,34 0,45 0,09 68

Vaslui Total regiune Romnia

73,62 63,68 65,6

15,88 23,96 21,7

7,32 11,20 11,4

1,28 0,83 0,8

1,90 0,53 0,5

Sursa:Raportul Naional al Dezvoltrii Umane, 1998 (datele se refer la anul 1996).

n judeul Suceava n munii Climani, prezena poluanilor acizi n atmosfer a determinat ofilirea plantelor tinere (cloroze i necroze la arbori i arbuti) afectnd fondul silvic pe o suprafa de cca. 1.500 ha, cu o rat anual a uscrilor de 0,5-3%, la distan de 1-2 km de surs i pierderi de cretere a arborilor de la 20% la 50% n ultimii 20 ani. 4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminri. Aer Exploatarea minier Climani afecteaz un areal nsemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric i de sulfai, cu impact negativ direct ct i prin precipitaii acide n arealul Vatra Dornei Climani. Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzeti (emisii de acid clorhidric i clor), SC Sofert SA Bacu (amoniac i acid sulfuric), SC Rafo SA Oneti (hidrogen sulfurat i bioxid de sulf), SC LETEA SA Bacu, CET I-Iai, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iai, CET Botoani, SC Ambro SA Suceava, centralele termice oreneti sau industriale ce funcioneaz utiliznd combustibil lichid sau solid. Apa Apele reziduale oreneti i comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate n ape de suprafa sau prin infiltrare n pnza freatic, constituie o surs important de afectare a calitii acestui factor de mediu, regsit la nivelul ntregii regiuni. Referitor la sursele industriale, menionm SC Chimcomplex SA Bacu (cloruri), SC Rafo SA Oneti (produse petroliere), SC LETEA SA Bacu, SC SOFERT SA Bacu, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iai, SC Antibiotice SA Iai, Tometi-fermele Rzboieni ncrcare organic), SC AMBRO SA Suceava, SC FAMOS SA Suceava, platforma chimic Svineti-Roznov (ion amoniu), exploatrile miniere din judeul Suceava (Crucea, Ostra, Climani, Leu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele i pH acid). Sol Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatrile petroliere (ZemeBacu), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Broteni-steril de cupru, exploatarea minier Climani-sulf, toate din judeul Suceava, CET II Holboca (cenu, zguri), SC Fortus SA Iai (nisipuri turntorie), SC Antibiotice SA Iai, SC Terom SA Iai (halde nmoluri), fermele zootehnice Rzboieni (dejecii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turntorie, under uleios). O problem deosebit o constituie deeurile menajere i industriale ce rezult n cantiti mereu sporite i care sunt preluate n vechile halde oreneti i comunale, dar care afecteaz i alte suprafee de teren prin depozitri necontrolate. Un caz particular l constituie numeroasele depozite de rumegu, caracteristice zonelor forestiere. Unele sunt deja folosite cum este cazul centralei termice de la Tasca care furnizeaza agent termic si apa calda menajera prin folsirea a aprox. 18% din rumegul produs in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000 mc de rumegus produs in judetul Neamt, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie prima pentru instalatii de brichetare iar 20% este comercializat catre agenti economici.

69

Staii de tratare a apei i platforme de gunoi Ca o caracteristic regional, se evideniaz faptul c att capacitile staiilor de epurare ape reziduale ct i capacitile haldelor de depozitare deeuri sunt insuficiente fa de cerine. Referitor la dotrile existente i modul de exploatare a acestora, numai localitile urbane i principalele localiti rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu ap i canalizare, iar numrul staiilor de epurare este i mai redus, multe dintre acestea funcionnd necorespunztor ca urmare a: - capacitilor insuficiente; - dotrilor nesatisfctoare; - exploatrii necorespunztoare. n consecin, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate n cursuri de ap de suprafa sau infiltrate n subteran, afectnd calitatea acestora. n acest sens pot fi evideniate judeele Vaslui, Botoani, Iai i Neam. Platformele de gunoi existente sunt n numr insuficient i n marea majoritate, nu sunt amplasate i amenajate corespunztor, fapt ce determin un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu i o stare de disconfort pentru oameni. In anul 2000 a fost data in folosinta halda ecologica pentru Piatra Neamt, proiect co-finantat de Agentia Daneza pentru Protectia Mediului. 4.4 Evaluarea comparativ fa de tendinele la nivel naional n domeniul proteciei mediului. Concluzii. Regiunea Nord-Est nu se confrunt cu fenomene de poluare deosebit de grave, fiind nc o regiune curat. n pofida acestui fapt pot fi enumerai o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaza degradarea rapid a mediului. Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: - proasta gestionare a deeurilor industriale i menajere (colectare neselectiv, gradul redus de revalorificare i/sau tratare a deeurilor, depozitare inadecvat sub aspectul amplasrii i amenajrii haldelor, existena depozitelor de rumegu pe malurile cursurilor de ap, de-a lungul cilor rutiere); - dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit de nocivi combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experiena sczut a personalului implicat au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de toxice. (cianuri incidentul Flticeni). - despduriri, cu implicaii n accentuarea alunecrilor de teren; - fenomenele de eroziune a solului, ce afecteaz n principal, partea de est a regiunii; - poluarea local sau zonal determinat de : - activiti industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; - exploatri miniere(crbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetaiei; - trafic(insuficiena sau inexistena unor ci rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului i nivelului de zgomot; - aglomerri urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid), apelor (staii de epurare de capacitate insuficient) i solului (deeuri); - fermele zootehnice, cu impact asupra apei i solului. Exist i unele semnale pozitive legate de mediu care se nregistreaz cum ar fi: -reducerea/restrngerea activitii marilor poluatori industriali i nlocuirea lor treptat cu ntreprinderi mici i mijlocii mult mai flexibile i cu posibiliti mai mari de abordare a dezvoltrii lor durabile n conformitate cu prevederile legislaiei actuale, ndeosebi a celei de mediu.
70

-accederea la programe de finanare i colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu. -susinerea n grdinie i coli a unor ore de instruire specific. Partea negativ o reprezint faptul c grupul vizat pentru instruire este unul restrns iar temele abordate nu acoper ntreaga problematic de mediu. Unele judee din cadrul regiunii au beneficiat de programe i proiecte cu cofinanare extern n domeniul proteciei mediului. Astfel, se deruleaz (n diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizri ale sistemelor de alimentare cu ap (judeul Iai), modernizri, retehnologizri i dezvoltri ale unor staii de epurare oreneti (Iai, Suceava, Piatra Neam, Roman), de colectare selectiv a deeurilor i amenajare a unei halde ecologice (Piatra Neam), de reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona Bacu-Oneti i platforma chimic Svineti S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz F-ca Taca), de conservare a biodiversitii i reconstrucie ecologic a Parcului Naional Ceahlu, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumeguului generat de instalaii de debitare a lemnului (pe vile rurilor Bicaz i Dmuc-finalizat), centru de brichetare a rumegusului din zona Hangu, aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA, managementul conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de colaborare transfrontalier pentru monitorizarea rurilor Prut i Siret (judeul Botoani). Probleme cheie mediu: Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a deseurilor haldelor de depozitare a deseurilor (60% din necesar); Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de mediu;

71

5. ZONELE RURALE I ACTIVITILE ACESTORA

5.1. Descrierea general a zonelor rurale. Spaiul rural din regiunea Nord-Est prezint, n contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularitilor teritoriilor celor 463 comune i 2.445 de sate din judeele: Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui. Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala. Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. n zona rural a regiunii la nivelul anului 2001 se gsesc 463 comune, care cuprind un numr de 2.445 sate n care convieuiesc i i desfoar activitatea un numr de 2.171.838 locuitori, reprezentnd 56,6% din populaia regiunii. Populaia este distribuit pe sexe n rapoarte aproximativ egale. La nivelul judeelor, ponderea cea mai mare a locuitorilor din zona rural se regsete la nivelul judeelor Suceava i Botoani (peste 60%).
Componena administrativ a zonelor rurale in 2001 Unitati teritoriale Nr. comune Nr.sate Regiunea NE 463 2445 Bacu 79 490 Botoani 68 336 Iai 85 420 Neam 70 347 Suceava 90 396 Vaslui 71 456 Sursa Anuarul statistic al Romniei 2002

Printre cauzele rurarismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitilor umane n zone greu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pstrarea tradiiilor i credinelor populare), sau cele de ordin economic, legate de nivelul sczut de trai al unor categorii sociale (migraia rural). Abordnd o clasificare dup formaiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de aezri rurale i activitile specifice astfel: zona de es caracterizat prin sate de tip adunat, cu funciuni economice prezentnd caracter agricol cerealier i pomi viticol; zona agricol de dealuri i coline caracterizat prin sate rsfirate, de-o parte i de alta a drumurilor, cu grdini i livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funciune economic, se pune accent pe pomi-viticultur i creterea animalelor. Totodat se remarc prezena unor activiti economice mai complexe cum ar fi cele legate de prelucrarea primar pn la cea superioar a lemnului, industria prelucrtoare, i pe alocuri chair de minerit. zona montan caracterizat prin sate de tip risipit n muni, cu gospodrii izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilitile publice: gaz metan, ap potabil, curent electric.

72

Activitile economice de baz n mediul rural sunt : agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului i a sfeclei de zahr fiind practicate aproape n toate judeele, viticulturajudeele Vaslui, Bacu i Iai, pomicultura-judeele Iai, Suceava i Neam) i exploatarea i prelucrarea lemnului-judeele Suceava, Neam i Bacu si turismul rural in judeele Suceava si Neam. 5.2 Sectoare cheie. 5.2.1. Agricultura Suprafaa total a regiunii este la nivelul anului 2001 de 3684.9 mii hectare, din care 2130,7 mii hectare reprezint suprafaa agricol mprit pe categorii de utilizare. In proprietate privata se gaseste 2092 mii hectare(98.40 % din suprafata agricola). Sectorul privat n agricultur a luat natere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul n care aceast aplicare a Legii fondului funciar a fost gndit i pus n aplicare, i mai ales ntrzierea cu care s-a realizat au generat o serie de factori perturbatori, respectiv : - farmitarea exploatatiilor agricole; - necorelarea aplicarii Legii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta aprnd cu intarziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor); - neasigurarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor si a mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrarilor agricole.
Fondul funciar, dup modul de folosin la 31 decembrie 2000 - mii ha-

Judeul Supr.total Supr.agric. Din care: sector privat Arabil Puni Fnee Vii Livezi Pduri Ape Alte suprafee

Bacu 662,1 323,6 320,0 184,7 87,6 40,2 7,6 3,5 266,6 14,6 57,2

Botoani 498,6 392,7 388,2 297,8 75,7 14,3 2,0 2,9 57,2 13,8 34,8

Iai 547,6 380,7 371,6 251,6 88,2 20,4 12,2 8,4 96,9 12,8 57,2

Neam 589,6 283,7 277,6 170,4 69,2 40,1 1,1 2,9 260,5 10,3 35,1

Suceava 855,4 349,5 340,4 178,5 93,7 74,0 3,3 434,8 13,7 57,4

Vaslui 531,8 402,2 397,4 284,0 90,4 7,4 16,5 3,9 70,5 8,2 50,9

Reg.NE 3685,1 2132,4 2095,2 1367 504,8 196,4 39,4 24,9 1186,5 73,4 292,6

Sursa Anuarul statistic al Romniei 2001

Se observa ca in raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica, potentialul agricol al regiunii este destul de mare. La nivelul anului 2001 valoarea productiei agricole de bunuri si servicii agricole reprezinta 17.20% din valoarea totala inregistrata la nivel national.. Situaia de lider nregistrat la producia agricol vegetal este ns una de conjunctur, fiind pregnant mai ales n acei ani n care factorii climatici cum ar fi seceta,ngheul i greutile ntmpinate la strngerea recoltei (insuficiena parcului auto mecanizat, lipsa fondurilor) afecteaz unele regiuni ale rii n care producia agricol vegetal se bazeaz pe culturile de cereale. Tabelele urmatoare prezinta situatia suprafetelor cultivate in regiune, productia agricola vegetala si productia media la hectar a principalelor culturi.
73

Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2001 regional/national Productie 1998(tone) Categorie Romania 1999/1998(%) 2000/1999(%) 2001/2000(%) Regiunea Nord-Est 67,64 135,96 67,44 38,14 49,90 89,45 33,40 101,71 56,92 32,14 10,20 -3,19 5,65 4,27 15,18 9,88 31,26 16,27 20,51 -1,43 -5,84 7,91

Cereale boabe Gru si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb boabe Leguminoase 72497 21788 5,87 boabe 24382 3528 10,78 Mazare boabe 46856 18213 1,79 Fasole boabe 735 230 -6,12 In pentru fibra Cnepa pentru 11137 363 -34,06 fibra Floarea 1073316 83894 21,20 soarelui 20082 9652 -8,67 Soia boabe -40,07 Sfecla de zahar 2361359 694161 3319150 827032 19,22 Cartofi Cartofi de 2952839 785313 19,14 toamna 2819134 438976 8,16 Legume 677517 72091 4,59 Tomate 365162 72367 9,82 Ceapa uscata 837824 136513 5,67 Varza Pepeni verzi si 68962 45049 23,72 galbeni Perene vechi si 12331426 2937102 9,55 noi Anuale pentru 14,86 fin si masa 3773666 609122 verde Plante pentru 1145649 176902 -10,26 insilozare Radacinoase 1119479 385634 4,92 pentru nutret Sursa: Anuare Statistice Romania 1999/2001

Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est 15452719 2295326 10,25 -0,01 -38,50 -37,66 5207911 512618 -10,08 -31,60 -4,83 -17,69 1238001 94678 -17,72 -9,81 -14,88 -27,45 362137 71291 7,57 8,28 -37,41 -36,34 8623370 1613866 26,80 10,40 -55,21 -42,15 5,46 -12,78 8,97 -65,22 -80,72 29,92 -0,90 -42,51 20,06 19,21 12,80 19,71 12,48 3,49 34,13 9,17 33,95 -6,90 15,76 -51,89 -47,58 -54,29 27,68 -80,96 -44,59 -62,12 -52,87 -12,31 -10,98 -17,10 -11,28 -26,12 -17,34 -37,75 -31,81 -34,47 -53,62 -31,84 -52,09 -33,83 -54,83 68,75 -7,14 -36,33 -34,22 -19,86 -5,22 -3,65 -12,63 -8,96 -20,66 -10,41 -34,59 -21,27 -20,00 -48,56 -28,11

Asa cum s-a precizat si in subcapitolul de agricultura se inristreaza o evolitie negativa a productiei agricole pe majoritatea culturilor la nivelul anului 2000 datorita factorilor climatici din acea perioada.
Evolutia productiei medie la hectar a principalelor culturi (kg/ha) Productie 1998(tone) Categorie Gru si secara Orz si orzoaica Ovaz Romania 2.561 2.394 1.588 1999/1998(%) 2000/1999(%) 2001/2000(%) Regiunea Nord-Est 63,33 78,85 48,62 74

Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est 2.578 8,40 -3,65 -17,87 -29,19 1.919 2,38 4,01 -14,12 -27,76 1.691 -1,13 -2,01 -33,12 -34,22

Porumb boabe Mazare boabe Fasole boabe Canepa pentru fibra Floarea soarelui Soia boabe

2.756 1.737 1.046 3.600 1.115 1.364

2.839 1.751 1.160 4.714 1.115 1.062

31,60 -0,40 1,72 62,14 11,48 34,75

11,03 -19,02 0,69 -42,89 22,51 36,63 10,95 12,90 12,88 12,05 8,41 -3,27 22,83 3,67 4,55

-55,80 -37,46 -45,49 -55,41 -33,95 -67,68 -36,19 -15,14 -13,97 -12,19 -25,74 -15,87 -32,57 -31,23 -28,24

-43,34 -17,56 -39,81 60,96 -31,70 -37,08 -21,52 -6,84 -6,25 -9,40 -23,29 -6,38 -34,86 -21,04 -21,34

55,71 45,85 61,59

32,80 57,28 23,95 1,14 0,81 4,40 28,17 5,54 12,70 -1,03

20.045 16.736 7,80 Sfecla de zahar 12.642 13.145 14,17 Cartofi Cartofi de 12.837 13.371 14,86 toamna 13.801 12.120 5,75 Tomate 9.485 7,20 Ceapa uscata 10.036 18.905 21.097 4,12 Varza Pepeni verzi si 15.510 16.821 9,84 galbeni 20.900 23.284 10,08 Lucerna 18.551 21.203 10,11 Trifoi Sursa Anuarul Statistic al Romniei 1999-2001

Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi (%) Productie 1998(tone) Categorie Romania 1999/1998(%) 2000/1999(%) Romania 5,30 15,85 -0,88 -6,40 1,19 -10,34 -16,21 -6,74 -42,96 -14,22 -15,94 17,20 -21,28 -26,13 3,27 3,37 0,41 0,19 -0,52 Regiunea Nord-Est 4,11 16,26 0,45 -3,21 1,99 -2,44 -19,72 3,29 66,67 -7,66 -5,04 4,55 1,80 2,12 1,82 2,67 0,37 0,51 3,42 2001/2000(%) Regiunea Nord-Est 7,71 44,15 -3,99 -64,02 -0,43 -0,44 -16,76 3,65 -65,88 7,57 11,55 -26,81 -22,11 -22,11 -1,47 -2,20 0,99 3,38 -0,04 75

Regiunea Regiunea Romania Nord-Est Nord-Est -9,29 -7,58 Cereale boabe 5.920.583 860.302 -17,04 -29,04 Gru si secara 2.033.401 198.869 49.329 -19,66 -13,29 Orz si orzoaica 517.213 228.068 42.162 8,82 10,47 Ovaz -3,69 -0,73 Porumb boabe 3.128.915 568.525 Leguminoase 44.739 9.527 3,07 3,33 boabe 2.015 11,29 7,69 Mazare boabe 14.033 29.159 7.465 -3,62 0,99 Fasole boabe 3.408 137 -53,35 -62,77 In pentru fibra Cnepa pentru 1.156.097 87.971 7,63 5,24 fibra Floarea 962.150 75.231 8,40 4,07 soarelui Soia boabe 147.267 9.088 -32,23 -27,49 Sfecla de 136.345 42.723 -39,51 -46,74 zahar Cartofi 117.800 41.478 -44,41 -48,18 Cartofi de 261.344 62.916 4,74 6,10 toamna Legume 229.026 58.732 4,12 5,60 Tomate 223.185 36.987 4,42 10,60 Ceapa uscata 47.687 5.772 -0,31 8,77 Varza 36.387 7.630 2,45 3,75

Pepeni verzi si 37.402 6.214 3,74 galbeni Perene vechi 44.425 2.677 11,31 si noi Anuale pentru fin si masa 1.128.687 209.093 2,59 verde Plante pentru 693.622 142.841 2,06 insilozare Radacinoase pentru nutret 302.601 42.408 15,15 Sursa Anuarul statistic al Romniei 1999-2001

6,15 9,04 11,04 6,40 37,23

1,93 -6,59 -6,45 -3,64 -10,88

-1,70 0,27 -2,43 -1,05 -0,34

7,79 -10,35 -4,52 1,98 -18,29

Din analiza datelor prezentate mai sus reiese ca contributia regiunii la productia agricola este proportionala cu suprafata pe care o ocupa si cu populatia acesteia iar productia la hectar obtinuta este mai mare dacat media pe tara. La nivelul regiunii principalele culturi agricole practicate n regim de exploatare sunt cultura cerealelor pentru boabe (porumb, gru i secar), cultura cartofului, cultura sfeclei de zahr si cultuta plantelor perene (lucerna si trifoi) Valorile nregistrate la culturile vegetale ar putea atinge cote mult mai mari, dac nu ar fi grefate de o serie de factori cum ar fi: -calitatea terenului, cu o diversificaie pronunat, alternana categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n comparaie cu alte uniti de suprafa: Cmpia Romn, Cmpia de Vest sau Podiul Transilvaniei; -fragmentarea n parcele mici de teren pe proprietari individuali, lucru care ii duce de multe ori pe acestia n imposibilitatea achitrii plilor pentru lucrrile agricole. -condiiile climatice nefavorabile -folosirea redusa a ngrmintelor -nivelul sczut de mecanizare al lucrarilor agricole deoarece proprietarii de terenuri gasesc mai convenabil sa efectueze lucrarile agricole manual sau cu ajutorul animalelor din gospodarie. Pentru prelucrarea mecanizata a unui hectar se cheltuie in medie 4 Euro. Sectorul Zootehnic Zootehnia deine un loc important, valoarea productiei animale la nivelul anului 2001 avnd o pondere de 18.70% n sectorul zootehnic naional. n aceste condiii, la recensmntul animalier (anul 2001) regiunea dispunea de: -445 mii bovine matca -39 mii porcine matca -1151 mii ovine matca -7141 mii psri ouatoare si adulte Trebuie mentionat ca in regiune sunt putine ferme zootehnice specializate iar majoritatea animalelor sunt crescute in gospodariile personale si utilizate pentru asigurarea unui nivel minim de trai. Dup anul 1989 efectivul de animale a sczut mult, aceast tendin manifestndu-se ns global la nivelul ntregii ri. Dac n ceea ce privete efectivele de bovine, ovine i caprine tendina descresctoare s-a datorat n primul rnd tierilor masive generate de distrugerea CAP-urilor pe fondul lipsei unitilor de cazare, n gospodriile particulare i n foarte multe cazuri datorit strii de sntate precare a acestora (infestarea cu tuberculoz i leucoz), reducerea efectivului de porcine s-a datorat n special dispariiei sau restrngerii activitii marilor complexe de ngrare a porcilor, care nesusinute financiar s-au decapitalizat ducnd la faliment. Un alt aspect care trebuie luat n considerare este cel cu privire la productiile medii obtinute in zootehnie, care sunt departe de progresul genetic si tehnologic inregistrat pe plan
76

vest-european. Comparativ cu tarile membre ale UE, aproape la toate speciile si categoriile de animale randamentele medii sunt inferioare. O alt problem este capacitatea insuficienta a regiunii de a procesa materiile prime din agricultur, de a le promova i vinde utiliznd tehnicile specifice de marketing n scopul ctigrii unor segmente stabile de pia i a lrgirii pieei de desfacere n ansamblu. Dac ne referim la capacitile de procesare ale produciei vegetale, pomicole, viticole i ale produciei zootehnice, regiunea dispune aproape de un potenial suficient la ora actual (potenial ce va putea fi mrit prin accesarea Programului SAPARD), n ceea ce privete promovarea produselor i aplicarea strategiilor de marketing n vnzarea produselor putem spune c aceasta este deficitar, mai ales innd cont de importul masiv de produse alimentare din strintate ct i din celelalte regiuni ale rii. 5.2.2. Silvicultura Silvicultura reprezint pentru regiune att o activitate cu tradiie ct i o surs major de venituri, n cea mai mare parte produsele obinute din prelucrarea masei lemnoase lund drumul exportului. Confruntat cu un export necontrolat de buteni i cherestea n primii ani dup 1989, silvicutura a nregistrat n ultimii doi ani o tendin de aliniere la cadrul legal (fapt datorat n mare parte i intensificrii controalelor) i de trecere de la expoatarea primar a lemnului la exploatarea secundar i chiar la cea superioar. Astfel n regiunea NE i desfoar activitatea sute de firme a cror obiect de activitate l reprezint exploatarea i prelucrarea lemnului, majoritatea fiind axate pe producia de mobil, jucrii, parchet stratificat i mbinri din lemn. Acestea au dobndit n ultimii ani o imagine pozitiv pe plan extern. Exportul de lemn i produse din lemn este dirijat n special ctre ri vest-europene (pentru care preul sczut datorat minii de lucru ieftine reprezint un punct de atractivitate) cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda, Suedia. Regiunea NE reprezint cel mai mare furnizor de mas lemnoas pus n circuitul economic, aa cum reiese i din statistica la nivel de ar (26.30% din masa lemnoas total la nivelul anului 2001). Judeele care cunosc dezvoltarea cea mai puternic a sectorului silvic sunt Suceava, Neam i Bacu. Acestea dein att cel mai mare volum de mas lemnoas pus n circulaie la nivelull regiunii ct i cuantumul cel mai ridicat al populaiei ocupate n acest sector de activitate fa de totalul populaiei ocupate.
Cantitatea de mas lemnoas pus n circuitul economic la nivelul regiunilor(mii mc volum brut) in 2001

Regiunea NORD-EST SUD-EST SUD SUD VEST VEST NORD-VEST CENTRU BUCURETI

TOTAL 3521.9 990 1488.6 1164.0 1656.5 1523.6 2985.4 80.3

Sursa Anuarul statistic al Romniei 2002

Se constata ca regiunea asigura cea mai mare masa de volum lemnos. In volumul de mas lemnoas pus n circuitul economic ponderea cea mai mare o ocup rinoasele cu 1852.9 mii mc reprezentnd 52,60%, urmate de fag cu 909,3 mii mc reprezentnd 25,80% din totalul masei lemnoase. Cu ponderi mai mici regsim esenele lemnoase de stejar(3.2%) i alte specii tari i moi.

77

5.2.3. Turismul rural Pornind de la cele dou deziderate care definesc turismul rural, respectiv: 1. producia i valorificarea produciei proprii prin intermediul gospodariei agroturistice. 2. promovarea valorilor tradiionale, Putem afirma c la ora actual acest gen de turism se gsete nc ntr-o faz incipient, de consituire a sa. Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezint potenialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorit calitii aerului i apei i a peisajelor de o frumusee rar. innd cont de faptul c datorit condiiilor climatice i prin natura factorilor de relief zonele deluroase si montane se confrunta deseori cu probleme n exploatarea agricol vegetal iar dezvoltarea turismului rural n aceste zone ar reprezenta alturi de zootehnie un pas important pe calea dezvoltrii economice a acestora. Problema major cu care se confrunt acest sector de activitate nu o reprezint facilitile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice fr de care potenialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel multe localiti din zonele deluroase si montane nu se confrunt doar cu probleme de infrastructur mare (accesul dificil n unele zone, drumuri greu practicabile), ci i cu probleme ale infrastructurii de utiliti cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizrii etc. Exist totui i o serie de factori favorizani care dau o und de optimism n dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi : densitatea sporit a populaiei i a numrului de case fa de alte zone deluroase si montane frumuseea zonelor deluroase si montane, i calitatea aerului deosebit de curat existena unei faunei i flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariie; existena celor dou parcuri naturale. monumentele istorice cu valoare naional i internaional. calitatea deosebit a produselor ecologice obinute n aceste zone. 5.3. Populaia i fora de munc. n mediul rural triete i si desfoar activitatea, la nivelul anului 2001 un numr de 2171838 locuitori, dintre care 1.090.308 brbai i 1.081.530 femei iar structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident. Structura populaiei pe sexe i medii, la 31.12.2001 (persoane) Rural Unitate teritoriala Nord-Est Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Ambele sexe Absolut 2171838 380359 282808 421889 351499 466736 268547 %
100.00 17.51 13.02 19.43 16.18 21.49 12.36

Masculin 1090308 192463 139536 214436 175726 232634 135513

Feminin 1081530 187896 143272 207453 175773 234102 133034

Sursa Anuarul Statistic al Romniei 2002

La nivel de regiune, n mediul rural este comasat peste 55% din fora de munc ocupat a regiunii din care 51% se regsete n agricultur i silvicultur. Aceast rat mare de
78

activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare. Cu toate c raportat la activitile economice desfurate in zona rural este suficient cantitativ, fora de munc este necalificat. Acest fapt se datoreaz n primul rnd sistemului de pregtire profesional i educaional deficitar, ct i faptului c o mare parte a populaiei rurale nu urmeaz o asemenea coal. Studiind structura populaiei ocupate pe grupe de vrst i pe activitile preponderente i care pot fi asimilate n totalitate economiei zonelor rurale populatia care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor masive din ultimele 3 decenii, si s-a acentuat in ultimii 8-9 ani prin restrangerea numarului de nasteri. Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii sa ramana in rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, mai mult de o jumatate din persoanele ocupate in agricultura au varsta peste 50 ani - aproape 3/4 dintre locuitorii de 50-64 ani din rural sunt activi, iar dupa varsta de 65 de ani, jumatate din locuitori raman inca in activitate. Aceasta face ca pe piata muncii sa fie prezente efective numeroase de persoane vrstnice.
Structura populaiei ocupate pe grupe de vrst i activiti ale economiei naionale, in 2001 procente

Regiunea Agricultur(%) Silvicultur(%)

Total populatie ocupat 100 100

15-24 ani 13.0 6.4

25-34 ani 17.8 43.0

35-49 ani 16.8 36.3

50-64 ani 19.4 14.3

65 ani i peste 14.2 -

Sursa Anuarul statistic al Romniei 2002

Daca pentru silvicultura in grupa de varsta 25-49 de ani se activeaza 79.30% din populatia ocupata din acest sector in agricultura activeaza in acelasi segment numai 34.60%. 5.4 Infrastructura i servicii publice Principala problem care duce la stagnarea dezvoltrii economice a zonelor rurale din regiune nu constituie ns aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci starea proast i n unele locuri chiar lipsa infrastructurii. Acest fapt are cteva consecine imediate cu un rol hotrtor n dezvoltarea socio economic a zonelor rurale, respectiv: - imposibilitatea de a atrage investitorii - imposibilitatea de a pune n valoare bogiile naturale i aezmintele cultural-istorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural - scderea calitii vieii. Toate acestea conduc n final la stagnarea dezvoltrii economice a zonelor rurale, i apariia n cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite. 5.4.1. Infrastructura. Starea infrastructurii fizice de transport si de utilitati n mediul rural este precar fiind mbtrnit att fizic ct i moral. n plus exist foarte multe localiti rurale la care cu greu se poate vorbi de existena infrastructurii. innd cont de faptul c infrastructura reprezint temelia pe care se cldesc activitile economice putem trage concluzia c investitiile in infrastructura sunt prioritare in vederea remedierii dezechilibrelor i pentru a stimula dezvoltarea durabil a regiunii. n acest sens foarte util se va dovedi accesul zonelor rurale la Programul SAPARD care vizeaz att reabilitarea infrastructurii n zona rural ct i creterea i diversificarea capacitilor de colectare i procesare a produciei agricole vegetale i animale existente.
79

Infrastructura de transport (reeaua de drumuri). Infrastructura de transport din mediul rural este necorespunztoare fiind ncadrat n clasa III i IV de exploatare. La nivelul ntregii regiuni lungimea drumurilor judeene i comunale modernizate este extrem de mic situndu-se undeva n jurul procentului de 6,5% din lungimea total a drumurilor. Judeele care dein cea mai mare parte din reeaua de drumuri judeene i comunale modernizate sunt judeele Vaslui i Suceava cu cte 223 km i respectiv 174 km de drumuri. La polul opus se situeaz Judeele Botoani i Neam cu 55 km i respectiv 58 km de drumuri modernizate. Situaia drumurilor este grevat att de lipsa fondurilor, a lucrrilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislaiei transporturilor cat i a condiiilor climatice cu ierni bogate n precipitaii i temperaturi sczute care duc la distrugerea rapid a drumurilor.
Drumurile publice la 31 decembrie 2000 Din care drum Drum Drum judeean i judeean i Judeul Total comunal naional comunale modernizat 13346 2607 10739 700 Regiunea NE 2454 431 2023 94 Bacu 2108 418 1690 55 Botoani 2368 343 2025 96 Iai 1810 407 1403 58 Neam 2465 629 1836 174 Suceava 2141 379 1762 223 Vaslui Sursa Anuarul Statistic al Romniei 2001 (situaie la nivelul anului 2000)

Din care cu mbrcmini uoare rutiere 2346 550 309 398 441 493 155

Infrastructura de utiliti. Infrastructura de utiliti este i ea deficitar. Cele mai multe dintre aezrile din zona montana nu sunt racordate la reeaua electric, la cea de ap potabil sau la reeaua de distribuie a energiei termice in special datorit greutii de execuie a acestor lucrri, a costurilor mari pe care le implic i a gospodriilor rsfirate. De asemenea n multe din aceste ctune de munte infrastructura de telecomunicaii este inexistent. Datele statistice existente referitoare la infrastuctura de utilitati (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu gaz) in mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor administrative ale localitatilor mentionate in statistici. In ceea ce priveste racordarea la reteaua electrica a localitatilor din zonele rurale, conform datelor statistice la nivelul anului 1993 ponderea populaiei din zona rural a regiunii care nu era racordat la reeaua electric (4%) era dubl fa de valoarea medie pe ar (2%), datorandu-se n principal localitatilor din zona montan. Reeaua de ap potabil. Din datele tabelului prezentat mai jos reiese ca aproximativ 60% din populatia regiunii nu are acces la retele de apa curenta, iar in conformitate cu datele nationale 90% din persoanele care nu beneficiaza de apa curenta traiesc in zonele rurale.

80

Populatia fara acces la apa curenta Regiuni Populatia fara acces la apa curenta (%)

NORD-EST 59,2 SUD-EST 45,8 SUD 61,2 SUD VEST 61,0 VEST 29,3 NORD-VEST 44,9 CENTRU 31,9 BUCURETI 14,6 Romania 45,6 Sursa Raportul pentru Dezvoltarea Nationala Umana 2001-2002

De asemenea putem mentiona ca reteaua publica de distribuire a apei potabile este departe de a putea asigura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari, cat si ca proportie de localitati rurale dotate. Sub acest aspect, populatia rurala este depedendenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare afectand starea de sanatate a populatiei si contribuind la un nivel crescut al morbiditatii populatiei prin boli infectioase si parazitare. Reeaua de canalizare public. Reteaua de canalizare public prezinta o stare de degradare destul de ridicat, constituind deseori alturi de starea proast a reelei de distribuie a apei potabile, unul din factorii favorizani pentru declanare focarelor de infecie. La nivelul regiunii judeele Bacu, Suceava i Botoani prezint cele mai multe localiti racordate la reeaua de canalizare public. O situaie deficitar se gsete n judeele Vaslui i Iai. Reeaua de distribuie energie termic. In ceea ce priveste reteaua de distributie a energiei termince in mediul rural putem mentiona ca aceasta este foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii. Reeaua de gaze naturale. n cadrul regiunii cele mai multe localiti conectate la reeaua de gaze naturale sunt municipiile si orasele dar si localitatile rurale dispuse de-a lungul magistralelor de gas. In judetele Vaslui si Suceava se executa lucrari de aductiune a magistralelor si de alimentare cu gaz metan a localitatilor. 5.4.2. Servicii publice. Sistemul educaional. Factorul esenial n dezvoltarea unei economii naionale, ca i a unei regiuni l reprezint capitalul uman. Dei este dificil de cuantificat i reprezint n sine un concept controversat, capitalul uman ar putea s includ resursele umane cu un anumit nivel de educaie.

81

Analiza datelor statistice ne ofer o imagine a decalajului existent n sistemul educaional ntre zonele rurale ale regiunii i cele urbane. Astfel: a. aproape 7% din populaia rural nu are coal. b. doar 37% din populaia rural a absolvit doar coala primar. c. doar 35% din populaie a urmat gimnaziul. d. doar 8% din populaie a urmat liceul. e. 0.7% din populaia rural a absolvit o coal de maitri. Situaia actual care poate fi considerat critic se datoreaz unor factori interni i externi mediului rural cum ar fi : mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole n detrimentul colii, fapt ce poate fi evideniat uor prin prezena pe segmentul de vrst 15-24 ani n cadrul populaiei ocupate pe agricultur i silvicultur a unor procent ede 14,3% i respectiv 12,1% din totalul populaiei ocupate pe cele dou ramuri). lipsa instituiilor de nivel liceal in zona rural suplinirea lipsei de cadre didactice prin nlocuirea acestora cu pseudo-profesori lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit ntreinerea n coal a copiilor. nealocarea de ctre guvern a unor fonduri suficente pentru educaie i a subveniilor pentru familiile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi menionat aici i alocaia bugetar pentru copii minori, care reprezint contravaloarea a aproximativ 4 euro/lunar, bani suficeini pentru achiziionarea a 6-7 caiete) starea infrastructurii educaionale i lipsa dotrii corespunztoare. Acest ultim factor, se confrunt cu o insuficien n primul rnd cantitativ. Astfel, scolile sunt insuficiente la nivelul ntregii regiuni, situaiile mai critice fiind ntlnite n judeele Botoani, Vaslui i Suceava. n aceeai ordine de idei poate fi menionat lipsa bibliotecilor din mediul rural, un factor determinant al procesului de nvmnt. Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educaionale prezint un grad ridicat de uzur fizic i moral avand repercursiuni asupra procesului de nvmnt i calitii vieii prin privarea celor angrenai n acest proces de condiiile elementare de siguran i confort. Astfel : imposibilitatea utilizrii apei potabile din cauza gradului mare de impuriti (factor determinant n declanarea focarelor de infecii) lipsa agentului termic n slile de curs gradul redus de siguran pe care l prezint cldirile Insalubritatea grupurilor sanitare sunt doar civa dintre factorii care aduc prejudicii grave procesului de nvmnt. Un alt factor negativ nregistrat l reprezint ponderea redus pe care o ocup nvatamantul agricol la nivelul regiunii. Absolventii profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezinta o proportie foarte redusa in totalul absolventilor, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii in economia regiunii . Sistemul de sntate. n ce privete serviciile sanitare n zonele rurale ele pot fi catalogate ca fiind precare, situndu-se cu mult sub nivelul serviciilor medicale practicate n zona urban. In majoritatea comunelor, se asigura numai serviciile sanitare primare. Gradul de asigurare cu servicii medicale de catre personalul calificat este in general scazut, numarul medicilor fiind relativ mic in raport cu numarul de locuitori. Astfel, revin in medie 2.021 locuitori la 1 medic, fata de o medie de aproximativ 5-6 ori mai mic n zona urban. Dotarea cu servicii pentru populaie servicii sanitare n 1997 (mediu rural)

82

Judeul

Nr. de locuitori/medic

2021 Total regiune 1754 Bacu 2253 Botoani 1284 Iai 1926 Neam 2561 Suceava 2350 Vaslui Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 1998. (situaie la nivelul anului 1997)

Numrul dispensarelor medicale comunale este i el foarte mic, acestea putnd fi ntlnite doar n centrele de comun. Un caz deosebit l prezint judeul Suceava care dispune de un numr de doar 7 dispensare medicale comunale. Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitatile medicale din orase si municipii, distanele pn la primul ora fiind n unele cazuri mari (1025km i chiar 32km, n Vaslui i Botoani, sau, n zona muntoas a Sucevei, peste 35km), fiind imposibil astfel intervenia de urgen cu ajutorul salvrilor n cazurile grave. Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scazuta, in principal din cauza slabei dotari cu cladiri si cu aparatura medicala, de regula invechita sau chiar inexistenta. Ca urmare a slabei calitati a asistentei medicale, un locuitor din zona rural are speranta de viata mai scazuta cu 2 ani decat un locuitor din urban. Rata mortalitatii infantile atinge nivele foarte ridicate in mediul rural, depasind cu aproape 30% nivelul din mediul urban. Aproape intreaga zona rurala din regiunea Nord-Est prezint o mortalitate infantil extrem de ridicat de peste 27. 5.5. Patrimoniul cultural i arhitectural. n zona rural a regiunii Nord Est exist numeroase biserici, mnstiri (Vratec, Putna, Vorone, Agapia, Moldovia, Sucevia, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri i curi domneti. Multe dintre aceste aezminte de cult sunt unice n lume prin frumuseea lor. Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde talentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opere de arta ceramica, covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti. Judetele regiunii pstreaz un bogat tezaur al tradiiilor culturale i folclorice, constnd n case memoriale, biserici, mnstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de tradiii ce se manifest i astzi n unele locuri prin intermediul trgurilor i iarmaroacelor, hramurilor, etc. Manifestrile artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului aduc n atenia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cntece i dansuri, obiceiuri strvechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri. 5.6. Egalitatea anselor n zonele rurale. Egalitatea anselor n zonele rurale ale regiunii nu pare a fi un concept foarte cunoscut i respectat. Acest lucru se datoreaz n primul rnd concepiilor napoiate care mai persist n zonele rurale, ct i ateniei reduse pe care au acordat-o guvernele post decembriste acestui subiect. Astfel n zonele rurale, femeia continu s fie privit doar ca purttoare a motenitorilor familiei , cea care d natere i se ocup de creterea acestora, neacordndu-i-se o ans real n via de a urma o carier, de a se constitui ntr-un factor activ cu rol hotrtor n dezvoltarea satului. Deoarece datele statistice la nivel regional nu abordeaz acest subiect, vom lua ca exemplu pentru demonstrarea afirmaiilor fcute, reprezentarea femeilor la nivelul administraiilor locale. Astfel n regiunea NE la nivelul administraiilor locale ale zonelor rurale, femeile sunt
83

reprezentate ntr-un procent de sub 2%. Acest lucru reprezint un fapt ngrijortor care n esen scoate n eviden dou aspecte pregnante, si anume: 1. excluderea femeilor din punctele de decizie. 2. acceptarea de ctre femei al acestui fapt, i renunarea acestora la dreptul internaional al egalitii ntre sexe. Acest fapt este produsul a dou cauze : -ntrzierea alinierii la legislaia internaional cu privire la respectarea egalitii anselor, i sancionarea drastic a abaterilor (la nivel local) unde se constat nclcarea legislaiei. -slaba promovare a conceptului de egalitate a anselor. Probleme cheie in dezvoltarea rurala: Ponderea ridicata a populatiei din mediul rural 56.60% la nivelul anului 2001; Ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura reprezentand 49.80% din total populatie ocupata - anul 2001; Exploatarea agricola se face pe loturi reduse 1-3 ha; Grad redus de asociere(8% pentru terenuri si 3% in zootehnie); Infrastructura de transport, de utiliti i comunicaii deficitar att cantitativ ct i calitativ.

84

6. Turismul
Datorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, zonelor montane din judeele Bacu, Neam i Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, regiunea Nord-Est deine un potenial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari i Hui dau culoare local pentru atragerea turitilor. In cele ce urmeaza este prezentata situatia indicatorilor economici ce caracterizeaza acest sector.
Situatia asupra capacitatii i activitatii de cazare turistic in 2000/2001 Indici Capacitatea de de Cazare Durata Turisti utilizare Sosiri Innoptari medie de a cazati capacit sedere(no n funciune (mii) (mii) Existent (mii) (mii locuripti/turist) atii in (locuri) functiu zile)
ne(%)

Regiunea

Situatia in anul 2000 Total Romania 280005 1. Nord Est 17745 2. Sud Est 134061 3. Sud 22433 4. Sud Vest 15295 5. Vest 21740 6.Nord Vest 25547 7. Centru 35325 8. Bucuresti 7929 Situatia in anul 2001 Total Romania 277047 1. Nord Est 16971 2. Sud Est 132053 3. Sud 21321 4. Sud Vest 15326 5. Vest 22298 6.Nord Vest 25197 7. Centru 34648 8. Bucuresti 9233

50197 4624 12182 6025 3736 5176 6564 9149 2741 51882 4651 13230 6027 3885 5235 6647 9201 3006

4920 543 981 552 327 569 560 868 520 4875 535 994 546 338 541 596 837 488

17647 1468 5452 1741 1591 1878 1961 2560 996 18122 1406 5602 1759 1745 1933 2118 2591 968

4920 543 981 552 327 569 560 868 520

35,2 31,7 44,8 28,9 42,6 36,3 29,9 28,0 36,3 34.90 30.20 42.30 29.20 44.90 36.90 31.90 28.20 32.20

3.59 2.70 5.56 3.15 4.87 3.30 3.50 2.95 1.92

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 2001/2002

Se observ c n Regiunea Nord-Est indicele de utilizare a capacitii n funciune a scazut de la 31.7% in anul 2000 la 30.20% in anul 2001. Acest fapt se datoreaz unei scaderii a numrului de innoptari (de la 1468 mii in 2000 la 1406 mii in 2001cat si cresterii capacitatii de cazare in functiune de la 4624 mii locuri libere/2000 la 4651 mii locuri libere/2001. Situatia la nivel national cunoaste aceeasi evolutie cu regionala. Durata medie de sedere pe turist la nivelul anului 2000 este de 2.70 nopti/turist insa valorile sunt inferioare atat valorii nationale cat si din celelalte regiuni cu exceptia regiunii Bucuresti Ilfov ce inregistreaza cea mai mica valoare a indicatorului de numai 1.83 nopti/turist. Lider, cum este de asteptat este regiunea Sud Est cu 5.30 nopti/turist datorita zonei litoralului. Desi modernizarea capacitilor de cazare, trecute n proprietate privat s-a realizat ntrun procent mai mare de 85%, punerea n valoare a zonelor cu potenial turistic i a bazelor de tratament printr-o activitate promoional adecvat cat si serviciile oferite turistilor au fost la un
85

nivel scazut fapt ce a determinat existenta atat a unei durata medii de sedere inferioara celorlate regiuni cat si a unui indice de utilizare a capacitatii de cazare foarte redus. In graficul prezentat mai jos este reprezentata situatia capacitatii de cazare in functiune (mii locuri) in regiunea nord-est, structurata pe judete la nivelul anului 2001.
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1421 1179 699 384 734 234 capacitate de cazare(mii locuri)

Ba ca u

Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca avem in vedere conditiile de relief deosebit de favorabile pentru turism precum si spiritul antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet, la polul opus fiind judetele Botosani si Vaslui.
Structura de primire turistica cu funciuni de cazare pentru anii 2000 si 2001
Regiune Total Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti Total Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti Total Hoteluri Hanuri Cabane Camping Vile Tabere de elevi Pensiun i turistice Pensiuni agroturistice

3121 943 23 161 250 81 2 13 2 1028 346 3 5 0 321 95 4 26 0 0 162 67 3 6 259 88 7 27 292 99 2 25 742 128 2 59 67 39 3266 968 18 158 262 81 2 13 1047 350 3 5 2 336 101 4 25 0 164 63 7 0 305 93 6 26 1 322 105 1 25 744 136 2 57 86 39 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 2001/2002

t Su ce av a

Bo to sa ni

N ea m

Va sl ui

Ia si

140 17 59 5 12 12 15 18 2 132 16 57 5 10 11 15 16 2

1066 38 527 105 48 65 66 212 5 1016 38 530 89 51 67 68 168 5

172 21 27 25 13 26 27 33 168 21 27 23 12 26 22 32 5

361 46 51 38 1 27 24 143 20 437 52 53 56 19 37 29 160 31

240 28 8 19 4 34 146 1 343 32 19 29 1 33 57 171 1

86

Se poate observa ca regiunea Nord-Est se situeaza cu putin sub media pe tara la aproape toate tipurile de unitati turistice, insa la o analiza mai atenta a datelor din tabele si daca luam in consideratie si faptul ca regiunea Sud-Est se constituie intr-un caz particular fata de celelate regiuni (datorita litoralului romanesc care detine cea mai mare capacitate turistica) se poate constata faptul ca regiunea Nord-Est se situeaza in jurul mediei pe tara si putin peste. Se remarc in intervalul 2000-2001 o crestere a numarului de pensiuni turistice si agroturistice in timp ce celelate tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare. Activitatea de turism poate fi structurat astfel : Tipurile de turism ce pot fi practicate in regiune Turismul cultural, de cunoastere si de informare sustinut de valorile istorice si de arhitectura. In cadrul acestuia pot fi incluse: turismul muzeistic sustinut de un numar insemnat de muzee (arta, istorie, etnografie si folclor, tehnica etc.), case memoriale ce au apartinut unor oameni de cultura, arta, stiinta insemnati; cetati de scaun, curti domnesti etc. Mentionam: Casa Rossti-Tescanu(jud. Bacau) inaltata in 1898 de familia Tescanu este cea in care a locuit marele muzician George Enescu(in aceast asezamant a fost creata opera Oedip). Casa memoriala MihaiEminescu de la Ipotesti transformata in muzeu din 1950 detine obiecte de mobilier si alte obiecte vechi care au apartinut familiei. Muzeul memorial George Enescudin Dorohoiin care sunt expuse obiectele personale ale marelui artist. Palatul Culturii din Iasi inaltat in perioada 1906-1925 este asezat pe ruinele curtii domnesti medievale. Palatul adaposteste patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul stiintei si Tehnicii. Palatul Roznovanu construit in stil neoclasic vienez unde este astazi sediul Primariei Iasi.Teatrul National Vasile Alecsandri construit in perioada 1894-1896 este bogat ornamentat in stil baroc avand una dintre cele mai frumoase sali de spectacole din tara cu o capacitate de peste 1000 locuri. Universitatea veche din Iasi este un fost palat care a servit drept curte domneasca si a functionat prima pinoteca din tara. Universitatea din Copou este renumita prin monumentalul hol de marmura cunoscut sub numele de Sala pasilor pierduti decorat cu picturi in fresca realizate de Sabin Balasa. Biblioteca Centrala Universitara din Iasi este un edificiu cu coloane dorice si cupola ce srajuieste poalele Copoului. Hanul Domnesc una dintre cele mai vechi cladiri civile ale orasului Suceava care adaposteste sectia de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean Suceava. Cetatea de Scaun a Sucevei construita in timpul domniei lui Petru I Musatinul are in apropriere muzeul Satului Bucovinean amenajat in aer liber contine o valoroasa colectie de constructii traditionale din sec XVII-XX. Casa memoriala Ion Creanga din satul Humulesti(Neamt) contine o serie de obiecte personale ale marelui povestitor. Cetatea Neamtului a fost construita de Petru I Musatinul intre 1674-1391 a rezistat de-a lungul timpurilor asediilor armatelor austro-ungare si a poloneza. Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca(Suceava) format din trei obiective: mormantul marelui muzician, Casa Memoriala si Muzeul Ciprian Porumbescu. Muzeul memorial Emil Racovita din Suranesti(Vaslui) este format din casa in care sa nascut marele explorator si contine documentele acestuia din anii de scoala si corespondenta tinuta cu diferite personalitati.
87

Muzeul de Istorie Dimitrie Cantemir unde se gaseste colectia de arheologie cu piese din paleolitic pana in perioada medievala, colectii etnografice, colectia de arta plastica: Gheorghe Tatarescu, Dan Htamanu, Octavian Angheluta. turismul etnografic legat de manifestari cu caracter popular (precum Festivalul National "Trandafir de la Moldova" de la Strunga, Iasi, festivalul "Datini si obiceiuri de iarna" din Iasi, targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalul internaional de folclor Ceahlul(Neam); Festivalul internaional de folclor Arcanul(Suceava); Festivalul internaional Hora din btrani(Vaslui); turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Festivalul internaional de art plastic Tescani(Bacu), Festivalul anual de umor de la Vaslui.

Turism ecleziastic - Numarul mare de biserici si manastiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin creearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Dintre acestea amintim : - judetul Bacau: Biserica si Curtea Domneasca(1491) din mun. Bacau, Manastirea Rachitoasa, biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri si pandantive specifice stilului moldovenesc construita in timpul domniei lui stefan cel Mare, biserica manastirii Casin, manastirea Tazlau(Nasterea Maicii Domnului) construita in timpul lui Stefan cel Marein 1496; - judetul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497(cu imbinari de elemente gotice cu bizantine), biserica Sfantul Gheorghe si Uspenia, complexul manastiresc de la Vorona format din trei biserici alcatuiesc o importanta zona folclorica, manastirea cosula renumita pentru picturile in ulei din interior si cele din exterior. - municipiul Iasi si imprejurimile (Manastirea Galata, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, Manastirea Piatra Sfanta, Manastirea Hlincea, Manastirea Dobrovat, Manastirea Hadambu). - judetul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscuta sub numele Inaltarea Domnului ridicat in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestit lacas de cultura, Manastirea Agapia a fost picatata in 1858 de Nicolae Grigorescu cuprinde un muzeu cu piese de arta religioasa din sec. XVI-XIX , Manastirea Varatec construita in 1785 de maica Olimpiada are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas, manastirea Secu ce adaposteste mormintul lui Nestor Ureche, manastirea Sihastria ce este o veche vatra de calugari isihasti, Schitul Sihla, biserica manastirii Horaita cu o forma mai putin obisnuita are un acoperis ce contine opt turle, manastirea Bistrita unde se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun ; - judetul Suceava (Manastirea Voronet ctitorita de Stefan cel Mare in 1488 are pictura interioara ce dateaza din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturii exterioare realizata pe un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume albastru de Voronet, Biserica Umor cunoscuta si sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciata pentru pictura sa exterioara ce infatiseaza Judecata de Apoi, Manastirea Moldovita ridicata de Petru Rares dupa 1532 este incojurata de ziduri puternice inalte de 6 m de asemenea renumita pentru pictura exterioara, Manastirea Sucevita ce dispune de cel mai remarcabil sisten de fortificatii dintre manastirele moldovenesti este cunoscut ca testamentul picturii exterioare moldovenesti avand o pictura exterioara cu programul cel mai complex, fiind realizata pe sapte registre suprapuse, Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin proportiile sale cu o inaltime exagerat de mare fata de latimea sa existand propriu zis doua biserici suprapuse delimitate de braul torsada. La manastirea Putna unde se afla mormantul lui Stefan cel Mare zidita intre 1466 si 1470 cu intentia de a deveni necropola a dinastiei. Biserica a fost inclusa pe lista monumentelor UNESCO.
88

judetul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este un edificiu cu paln triconc, cu fatadele din piatra aparenta, biserica episcopala Sfantii Petru si Pavel ce contine picturi interioare realizate de Gheorghe Tatarescu.

Turismul stiintific prin participari la sesiuni de comunicari stiintifice, colocvii, cursuri internationale, (indeosebi in municipiul Iasi, Bacau, Suceava) stimulat si de existenta, pe de o parte, a rezervatiilor naturale si arheologice: rezervatiile floristice Stanca-Stefanesti, Ripiceni, rezervatia de tisa Tudora; Turismul balneo-terapeutic izvoarele minerale de Slanic Moldova(ce dateaza din 1800) si Targu Ocna (Bacau), statiunile balneo-climaterice din municipiile Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei (Suceava), salina de la Targu Ocna-Bacau, statiunile balneoclimaterice strunga si Nicolina(judetul Iasi); Turismul de agrement acest tip de turism este sustinut de frumuseti peisagistice: judetul Bacau: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine depresionare, valea si defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei cu salba de lacuri de acumulare. Totodata se remarca urmatoarele rezervatii naturale: codrul secular de la Runc-Racova,rezervatia forestiera situata pe Paraul Alb. Judetul Botosani: rezervatia de la Stanca Costesti caracterizata printr-o complexitate geologica si floristica si rezervatia naturala de tisa de pe Dealu Mare-Tudora. Judetul Iasi: rezervatia paleontologica de pe Dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea Lungaunde este protejat salcamul galben, rezervatia floristica si faunistica Fanatele de la Valea lui David. Judetul Neamt: cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia forestiera Codrii de Arama, Padurea de Argint, parcul dendrologic de la Gruzamesti, rezervatia de zimbri de la Vanatorii Neamtului, cascada Duruitoarea, rezervatiile paleontologice din imprejurimile orasului Piatra Neamt. Judetul Suceava: relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic aferent, stancile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, parcul national de 15300 ha, relieful carstic si rezidual al masivului Rarau, padurea seculara de la Giumalau, defileul Bistritei Aurii, valea superioara a Moldovei, rezervatia naturala de la Radauti constituita de mlastina de la Radauti, rezervatia paleontologica si codrul secular de molidis de la Pojorata. Judetul Vaslui: rezervatiile forestierede la: Balteni, Badeana, Seaca Movileni; rezervatia paleontologica Manzati, rezervatia geologica cineritele de la NutascaRuseni.

Turismul de tranzit (in interes de serviciu, de afaceri sau personal), stimulat intr-o oarecare masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica Moldova; Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului are mari posibilitati de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric. Probleme cheie turism: Indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (30.20%) in comparatie cu alte regiuni si nivelul national (34.90%) anul 2001; Cea mai redusa durata medie de sedere dintre toate regiunile(2.7 nopti per turist), inferioara valorii la nivel national(3.59 nopti per turist).
89

7. Disparitati intraregionale
Regiunea Nord - Est ocup ultimul loc n ar n ce privete PIB / locuitor (79,5% din media naional n anul 1998, fiind astfel regiunea cea mai puin dezvoltat din Romnia. Aria de mare srcie cuprinde sudul judeului Iai, sud-estul judeului Neam, estul judeului Bacu i judeul Vaslui n ntregime. Estimarea aproximativa a PIB-ului la nivel judetean (miliarde lei preturi 1998)
Bacau Agricultura 1,398 Industrie 3,430 Constructii 729 Transport 224 Altele 4,271 PIB judetean 10,053 PIB jud/loc (lei 1998) 13,318,590 Botosani 1,645 1,272 141 144 1,787 4,989 10,719,534 Iasi 1,980 3,115 702 844 5,703 12,345 14,658,876 Neamt 1,747 2,196 359 413 2,888 7,603 12,941,695 Suceava 2,266 2,080 327 602 3,712 8,986 12,494,966 Vaslui 1,278 1,461 136 180 2,653 5,707 12,197,220

Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul de mai sus, se poate observa ca valoarea cea mai mare a PIB/loc se inregistreaza in judetul Iasi cu 14,658,876 lei/loc la nivelul anului 1998, fiind urmat de judetul Bacau cu 13,318,590 lei/loc. La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Neamt, Suceava si Vaslui, pe ultimul loc situandu-se judetul Botosani cu valoarea PIB cea mai mica (30 % din valoarea inregistrata in jud.Bacau).
PRINCIPALII INDICATORI DE CARACTERIZARE ECONOMIC A JUDEELOR REGIUNEA 1 NORD-EST INDICATORI Anul Judeele Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui 19.6 19.7 20 50.2 49.8 49.6 22 28.3 21.9 12.1 12.1 12.1 39.7 39.3 39.2 20.3 26.8 27.4 69.97 37.8 37.8 36.9 378 378 369 21.8 21.9 22 50.3 49.9 50.1 21.6 22.5 25.5 15.3 15.3 15.3 40.6 40.3 40.2 21.5 23.9 23.3 18.7 18.8 19 35.6 35.3 35.1 15.7 16.7 17.4 71.55 38.2 38.1 37.7 382 381 377 12.1 12.2 12.2 43.2 42.7 42.6 25.3 21.2 21.8 70.96 35.8 35.9 35.4 358 359 354 90

I. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE GENERALE 1999 I.1. Ponderea populaiei totale judeene n 2000 populaia total regional la 1 iulie (%) 2001 I.2. Ponderea populaiei urbane n total populaie la 1 iulie (%) I.3. Rata mortalitii infantile (la 1000 nou-nascuti vii) 1999 2000 2001 1999 2000 2001

I.4. Durata medie a vieii n perioada 1998-2001 1999 70.39 (ani) II. RESURSELE DE MUNC I OCUPAREA FORTEI DE MUNCA 1999 32 II.1. Ponderea populaiei active civile din populaia 2000 33.2 total la sfritul anului (%) 2001 33.5 II.2. Numar persoane ocupate la 1000 locuitori 1999 320 2000 332 2001 335

70.93 70.64 37.1 38 37.6 371 380 376 37.3 38.3 38 373 383 380

II.3. Ponderea populaiei ocupate n agricultur i 1999 silvicultur din total populatie ocupat n economie 2000 (%) 2001 II.4. Ponderea populaiei ocupate n industrie din 1999 total populatie ocupat n economie (%) 2000 2001 II.5. Ponderea populaiei ocupate n construcii din 1999 total populaie ocupat n economie (%) 2000 2001 II.6. Ponderea populaiei ocupate n sectorul 1999 serviciilor din total populaie ocupat n economie 2000 (%) 2001 III. OMAJUL III.1. Rata omajului la 31 decembrie (%) 1999 2000 2001 1999 2000 2001 1999 2000 2001

39.4 39 37.6 27.9 26.4 28 5 4.8 5.3 27.7 29.8 29.1 13.2 9.5 8.2 12.7 8.4 7.9 7.3 12.7 20.1 34.8 37.1 21.5 21.3 23.1 62.1 29.9 52.9 55.2

60.1 62.2 61.8 15.8 14.1 15.2 1.5 2.2 1.5 22.6 21.5 21.5 17.7 16.7 11.8 15.3 14.1 8.9 34.6 42.1 29.1 39.2 42.3 17.9 18.1 17.9 59.7 26.4 26.4 26.4

42.9 43 42.6 20.7 20.7 20.3 3.9 4.1 4 32.5 32.2 33.1 12.3 10.9 9.4 11.7 10.1 9.2 31.4 32.5 39.7 42.7 43.2 17.7 17.3 17.5 29.2 13.5 13.5 13.5

53.3 53.8 53.1 20.1 18.3 20.3 2.6 3.2 2.9 24 24.7 23.7 17.8 16.6 14.1 17.4 16.9 13.5 40 50.2 42.1 30.6 30.7 24.9 25 25 54.1 17.6 17.6 17.6

55.2 57.7 56.7 17.2 15.4 15.8 2.5 3 2.2 25.1 23.9 25.3 13.5 12.2 8.6 14.3 12.4 8.4 36.6 36.1 28.2 27.2 28.8 28.9 28.3 29 35.7 28.6 28.6 28.6

57.7 59.5 52.4 20.5 17.8 18.2 1.9 1.8 1.5 19.9 20.9 27.9 17.5 15.4 13.3 14.9 12.8 10 16.2 12.2 11 39.5 40.3 16.1 25.8 25.8 50.7 16 15 15

III.2. Rata omajului feminin la 31 decembrie (%)

III.3. Ponderea omerilor neindemnizai din total omeri nregistrai la 31 decembrie (%)

IV. INFRASTRUCTURA IV.1. Densitatea drumurilor publice la 100 kmp de 1999 teritoriu la 31 decembrie (%) 2000 IV.2. Ponderea drumurilor publice modernizate n 1999 total drumuri publice la 31 decembrie (%) 2000 2001 IV.3. Ponderea localitilor care au reea de ap 1999 potabil (%) 2000 IV.4. Ponderea localitilor care au reea de 1999 canalizare la 31 decembrie 2000 (%) 2000 2001 V. INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII

VI.1 Numarul IMM la 1000 locuitori, in anul 2000 13.1 8.7 14.8 12.7 11.4 8.4 VI.2. Ponderea IMM care au depus bilant contabil n total IMM pe ramuri ale economiei n anul 2000, din care: VI.2.1. Industrie (%) 10.5 11.5 9.3 21.8 14.7 10.5 VI.2.2. Agricultur (%) 1.4 4.4 1 1.4 1.5 3.3 VI.2.3. Construcii (%) 2.3 2.8 2.2 2.8 2.1 2.6 VI.2.4. Comer (%) 71.1 68.9 70.8 61.2 67.9 71.4 VI.2.5. Servicii (%) 14.7 12.4 16.7 12.7 13.7 12.2 VI.3. Ponderea IMM care au depus bilant contabil n total IMM pe clase de mrime n anul 2000, din care: VI.3.1. Micro ntreprinderi (0-9 salariai) (%) 92.6 90.9 92.4 90.2 92.2 90.2 VI.3.2. ntreprinderi mici (10-49 salariai) (%) 5.9 7.5 6.4 8.2 6.5 8.1 VI.3.3. ntreprinderi mijlocii (50-249 salariai) (%) 1.5 1.6 1.2 1.7 1.2 1.7 VI.4. Ponderea IMM cu capital privat, care au realizat 2.3 0.9 3 1.6 2.1 0.8 profit brut n total IMM n anul 2000 (%) 91

VI.5. Repartiia veniturilor totale realizate de IMM cu capital privat n anul 2000 (%) VI.6. Repartiia veniturilor din export realizate de IMM cu capital privat n anul 2000 (%) Sursa datelor: INS, CCIRB, ARD,APAPS.

2.6 2.1

1 0.4

2.6 2

1.6 1

1.8 1.4

0.8 0.3

Caracteristici demografice

Se constata ca cel mai populat judet este Iasi in timp ce cel mai putin populate sunt judetele Botosani si Vaslui, cauza principala fiind migratia dinspre zonele slab dezvoltate catre cele dezvoltate. Ca evolutie judetele Bacau, Iasi si Suceava au inregistrat o crestere a populatiei in timp ce celelalte au avut un nivel constant. Regiune are o ponderea ridicata a populatiei rurale (56.5%) fata de cea nationala (45.4%). Cu atat mai mult in judetul Suceava populatia rurala ajunge la o pondere de 64.90%, in timp ce la polul opus se afla judetele Bacau(50.4%) si Iasi(49.9%). Daca in judetelul Bacau populatia urbana se concentreaza in municipiul Bacau si celelalte 7 orase, in judetul Iasi aceasta este concentrata in principal in resedinta de judet Iasi (42% din totalul populatiei). Ca evolutie este ingrijoratoare cresterea populatiei in intervalul 1999-2001 in mediul rural in toate cele sase judete in detrimentul celei urbane, fapt ce evidentiaza migratia urban rural ce are loc in ultima perioada. Surprinde in ciuda dezvoltarii economice rata ridicata a mortalitatii infantile din judetul Bacau(28.3/1000 in anul 2000) superioara atat valorii la nivel regiune cat si celei nationale. Ca evolutie se constata ce exista judete unde acest indicator este in crestere Botosani, Iasi si Suceava. Durata medie de viata este de 70.78 ani la nivel regional apropiata de media nationala (70.53ani). La nivel judetean durata medie de viata este apropiata valorii inregistrate la nivel national. Resursele de munca si ocuparea fortei de munca

Evolutiv are loc o scadere a ponderii populatiei ocupate in populatia totala in judetele Botosani, Suceava, o crestere in judetul Bacau, in timp ce celelalte judete inregistreaza evolutii contradictorii. Predomina ponderea populatiei ocupate in agricultura si silvicultura la nivel regional (51.2%), superioara celei nationale. La nivel judetean cel mai mare nivel al indicatorului respectiv il detin judetele Botosani (sub aspect agricol) si Suceava (sub aspect silvic). Daca pentru Suceava poate constitui un fapt pozitiv, pentru Botosani este un fapt negativ fiind si o cauza a gradului scazut de dezvoltare economica. La polul opus, cea mai mica pondere a populatiei ocupate in agricultura si silvicultura este judetul Bacau (37.6%). Evolutiv doar in judetul Bacau se constata in perioada de analiza o scadere a populatiei ocupate in agricultura, in timp ce in celelalte judete are loc o evolutie oscilanta. In industrie cea mai mare pondere a populatiei ocupate se inregistreza in judetul Bacau (28%), valoare aproape dubla fata de cele inregistrate in celellate judete ale regiuni. De remarcat ca in toate judetele evolutia a fost oscilanta in perioada de analiza. In sfera constructiilor se remarca doar judetele Bacau (5.3%) si Iasi (4%). In servicii doar judetul Bacau(29.1%) se aproprie de de valoarea nationala, celelalte inregistrand valori inferioare acesteia. Doar judetul Vaslui se constata ca a avut o evolutie crescatoare a populatiei ocupate in servicii in perioada 1999-2001, celelate inregistrand oscilatii. Somajul

Somajul inregistreaza in general valori superioare ratei la nivel national. Doar judetul Bacau are o valoare inferioara acesteia(8.2%) in timp ce judetele Neamt(14.1%) si Vaslui (13.3%) au valori alarmant de ridicate. Imbucuratoare este reducerea ratei somajului in perioada de analiza in toate cele sase judete ale regiunii in acord cu evolutia ce a avut loc la nivel national. Totodata se
92

observa ca rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului in toate judetele regiunii iar in perioada analizata inregistreaza o scadere continua. Infrastructura

Sub acest aspect disparitatile se adancesc atat intre judetele regiunii cat si intre unele din judete si media nationala. In timp ce judetul Bacau are cea mai ridicata pondere a localitatilor cu retea de apa potabila si de canalizare, superioara celorlalte judete dar si fata de nivelul national, judetele Iasi, Neamt si Vaslui au cea mai slaba retea de canalizare, iar judetele Iasi si Suceava cea mai putin extinsa retea de apa potabila. Cu exceptia judetului Bacau unde a avut loc o crestere a localitatilor care au retea de canalizare in perioada 1999-2001, in celelalte judete numarul acestora s-a mentinut constant. Privind ponderea drumurilor publice modernizate judetele Neamt si Suceava au valori apropriate de ponderea la nivel national, judetele Botosani si Iasi se afla la polul opus. Sectorul IMM-urilor

Privind numarul de IMM-uri la mia de locuitori, toate judetele regiunii inregistreaza la 31.12.2000 valori inferioare celei corespondentului national (17.5/1000). Judetele Botosani si Vaslui au cele mai scazute valori de 8.7/1000 respectiv 8.4/1000. Privind structura sectoriala a acestora in toate judetele regiunii predomina cele ce activeaza in comert, unde cu exceptia judetului Neamt celelate au valori superioare valorii nationale (65.7%). La polul opus se afla zona serviciilor cu valori inferioare nationalului (18.4%) si in general apropriate intre judete.In agricultura valori apropiate intre judete si intre acestea si national (1.7%), cu doua exceptii, judetele Botosani si Vaslui prodominant rurale si in consecinta cu valori superioare. In constructii nu exista disparitati intraregionale si nici judetean-national. Privind IMM-urile cu capital privat, contributia la veniturile totale cat si din export este asigurata cu preferinta de judetele Bacau si Iasi si in mica masura de Botosani si Vaslui. In regiunea Nord Est exista comuniti int care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparitilor economico-sociale interegionale, pn la nivel de comuna. arii aflate n declin industrial i cu omaj ridicat, ce includ localitile Roman, Suceava, Flticeni, Rdui, Vaslui, Negreti, Hui, Buhui, Drmneti, Moineti, Comneti, Pacani, Hrlu, Trgu Frumos, Trgu Neam, Botoani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;

a) aria de zone rurale izolate, cu infrastructur slab dezvoltata, regsite n cadrul judeelor, dup cum urmeaz: zona rural care acoper regiunea de confluen dintre judeele Bacu, Vaslui, Iai i Neam, care se continu cu zona de vest a judeului Vaslui; fia adiacent graniei dintre judeele Botoani si Iai; poriunea situat n extremitatea sud-estic a judeului Iai i care continu n nord-estul judeului Vaslui, pe malul drept al rului Prut. Zone cuprinznd grupuri izolate de localiti din judeul Suceava: o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma o arul Dornei, Panaci, Poiana Stampei o Dolhasca, Dolheti, Manolea, Forsti o Grameti, Samotea, Zvoritea b) aria zonelor afectate de alunecri de teren i fenomene de eroziune: in judeul Botoani aceste zone sunt situate n zona central i de sud sud-est, n perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trueti, Flmnzi, Lunca, Albeti i tefneti;
93

in judeul Neam: o in nordul judeului, n apropierea comunei Pipirig o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz o n nordul municipiului Piatra Neam, pe raza com. Grcina o pe raza comunei Furei n judeul Iai, pe raza comunelor Prcovaci si Strunga n judeul Vaslui, n bazinul afluenilor rului Brlad i bazinul rului Elan, zona de sud-est a judeului; n judeul Bacu au fost identificate 13 zone expuse alunecrilor de teren, situate n partea central si de nord; in judeul Suceava n raza localitilor: o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus o Vadu Moldovei, Forti, Drgueni, Boroaia c) aria zonelor afectate de inundaii, n bazinul rului Bistria n dreptul localitilor Borca, Costia, Podoleni, n lunca Jijiei, lunca rului Prut n aval de acumularea Stnca-Costeti, precum i n judeul Bacu, n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret, Tazlu, Bistria, Zeletin; d) aria zonelor deficitare n domeniul alimentrilor cu ap (sub aspectul infrastructurii specifice i al surselor de alimentare cantitatea i calitatea apei), ce include municipiile Bacu i Iai. Din acest punct de vedere, se poate afirma c majoritatea localitilor rurale nu au alimentri centralizate cu ap potabil.

94

8. Egalitatea oportunitilor
Problematica promovrii egalitii anselor n viaa social pentru ambele sexe constituie o cerin esenial pentru societatea romneasc, fiind considerat ca o component de baz a preocuprii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului. De aceea stimularea n egal msur a contribuiei femeilor i brbailor la dezvoltarea durabil i la progresul societii a cptat o importan crescnd n Romnia. Asigurarea unei egaliti reale i a unui parteneriat ntre femei i brbai n societatea romneasc necesit adoptarea unor: politici prioritare de repartizare egal a autoritii i a responsabilitii n munc i societate, n viaa de familie, precum i o participare mai echitabil n adoptarea deciziilor n viaa economic, politic i social. mijloace de intervenie i programe de aciune de natur s permit femeilor s-i asigure mijloacele de existen i resursele economice necesare traiului, s dimensioneze echitabil responsabilitile familiale care revin femeilor i brbailor, precum i s elimine obstacolele de natur juridic, politic, sau de concepie privind asigurarea unor reale egaliti a anselor i o participare corespunztoare a femeilor la viaa public i n luarea deciziilor.

Aceste cerine se regsesc i n Raportul Comitetului plenar a cele de-a -21 a Sesiune Extraordinara a Adunrii Generale ONU 1999: Guvernele s asigure respectarea, protecia i promovarea drepturilor fundamentale ale femeilor, elabornd i aplicnd politici si legislaii specifice acestui domeniu. Este necesar coordonarea i armonizarea msurilor ce vizeaz promovarea i asigurarea egalitii i echitii ntre femei i brbai n manier sistematic i n toate domeniile Informaiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampl a situaiei actuale a femeilor i brbailor din Romnia ct i din fiecare regiune de dezvoltare n parte. Cu toate acestea, n Regiunea Nord-Est (la care ne referim) se pot delimita urmtoarele repere: sperana de via la brbai este mai mic dect la femei (situaia generaliznduse i la nivel de ar conform Lucrrii Femeile si brbaii n Romnia editat de Comisia Naional de Statistic i PNUD n anul 2000). Sperana de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban. Rata de cuprindere colar la toate nivelele este difereniat n mediu rural fa de cel urban, acest indicator innd la nivel de subregiuni de gradul de srcie si de prezenta focarelor de cultura (de exemplu, judeul Iai depete media pe ar, n timp ce celelalte judee sunt sub media pe ar).

Este interesant de remarcat c indicatorul evideniaz gradul mai mare de interes al femeilor dect al brbailor ctre nvtur, n mediul urban i sensibil mai mic n mediu rural. Conform lucrrii menionate mai sus rezult c ponderea persoanelor cu studii superioare n numrul total al femeilor a crescut ntre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9%, iar n numrul total al brbailor de la 80,9% la 85%, rmnnd cu aproape 10 puncte procentuale mai mare n favoarea populaiei masculine. Aceasta reflect creterea nivelului de pregtire colar dar i o oarecare diminuare a decalajului educaional ntre sexe n ceea ce privete persoanele absolvente de nvmnt superior.
95

Tabelul structurii populaiei pe sexe evideniaz proporia majoritar a femeilor la nivel regional (50,5% femei fa de 49,5% brbai) i judeean dar n mediu rural se constat o scdere a numrului de femei raportat la cel al brbailor, exceptnd judeele Botoani (49,3% femei fa de 50,7% brbai) i Suceava ( 49,8% femei fa de 50,17% brbai). Are loc migraia femeilor de la sat la ora, datorit: condiiilor de trai mai sczute; accesului mai mic la nvmnt; mentalitilor discriminatorii mai accentuate. Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani dein deja o pondere de peste 27% din totalul populaiei feminine. In anul 2000 la 100 de persoane feminine tinere sub 15 ani din mediul rural, reveneau la 120 femei peste 60 de ani, comparativ cu 100 persoane masculine tinere ce reveneau la numai 86 brbai vrstnici. Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel de regiune este mai mic decat cel al somerilor inregistrati barbati, aa cum se poate observa i n tabelul urmtor:
Structura omerilor pe sexe in regiune Numr someri Total Brbai Numr Procente Numr Procente

Numr

Femei Procente

213608

100

116439

54,51

97169

45,49

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001

Aceasta stare de fapt se datoreaza si urmtoarelor cauze: numarului mare de antreprenori care lucreaza cu personal feminin in industria de confectii; numarului mai mare de personal sanitar feminin cu calificare inalta si medie decat cel al barbatilor. intreprinderi care absorbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca intreprinderile metalurgice si pentru prelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau si-au redus numarul de personal generand un mare numar de someri barbati . Privitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in: domeniul universitar, medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea femeilor este mai mare decat a barbatilor; domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.

In activitati didactice, ponderea personalului feminin este, dup cum urmeaz: in domeniul prescolar 99,8% in domeniul primar gimnazial 75,3%; in domeniul liceal 62,4%; in domeniul profesional 50,9%; in domeniul universitar 39,02%.

In domeniul infractional se constata o usoara crestere a numarului persoanelor invinuite din randul femeilor. Cu toate acestea, in continuare proportia se pastreaza sub 14% femei si peste 86% barbati. Persoane condamnate definitiv aflate in penitenciare arata ca 3,4% sunt femei si 96,6% barbati. Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functie in raport cu pregatirea lor, prezena acestora in Parlamentul si in Senat s-a dovedit extrem de
96

redusa dupa 1989, dei se constata totusi o usoara crestere. Acelasi fenomen este prezent la nivel de Consilii locale si judetene. In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii, foarte multe afaceri de succes fiind conduse de femei. De asemenea se constata c, prezenta feminina, la nivel de executie, in organizatiile neguvernamentale din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor ceea ce subliniaza gradul de implicare. Cu toate acestea, in functii de conducere ale organizatiilor neguvernamentale, la nivel de Presedinte procentul este de numai de 11,8% femei, si la nivel de pozitii secunde: coordonator, director, vicepresedinte de 32,9% De asemenea la nivel de presa scrisa si audio-vizuala, se constata absenta femeilor din functii de conducere si decizie manageriala. (Datele sunt obtinute din Femei si Barbati in Romania lucrare editata de Comisia Nationala pentru Statistica si PNUD. )

97