Asigurarile de Sanatate in Romania

I Sistemul de Asigurari Sociale de Sanatate in Romania Asigurrile sociale pentru sntate constituie principalul sistem de relaii economico-sociale de ocrotire a sntii populaiei, sunt obligatorii i funcioneaz descentralizat pe baza principiului solidaritii sociale i subsidiaritaii in colectarea i utilizarea fondurilor, precum i a dreptului alegerii libere de catre asigurat a medicului de familie, a unitii medicosanitare i a casei de asigurri pentru sanatate.1 Prin asigurarile sociale de sanatate se asigura prestarea in favoarea asiguratilor a unui pachet definit de servicii medico-sanitare ce cuprinde servicii medicale, medicamente si materiale sanitare.2 Concomitent pot fi organizate i pot funciona alte forme facultative de asigurare a sntii, care s acopere riscuri individuale, n diferite situaii speciale. De asemenea, se pot organiza societi private de asigurri pentru sanatate facultative.3 1.1 Organizarea si Functionarea sistemului de Asigurari de Sanatate in Romania. Organizarea i nfptuirea asigurrilor sociale pentru sntate sunt de competena Casei Naionale de Asigurri pentru Sntate, prin casele de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti i prin oficiile teritoriale. Casa Naional de Asigurri pentru Sntate este instituie public autonom de interes naional, ns subordonat Ministerului Sntii cu personalitate juridic, fr scop lucrativ, avnd ca principal obiect de activitate asigurarea funcionrii unitare i coordonate a sistemului de asigurri sociale pentru sntate din Romnia.4 Principiile sistemului asigurarilor de sanatate: solidaritatea, libertatea alegerii, concurenta, calitatea serviciilor si respectul pentru asigurat,
Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.284 Gdiua Marian, FInante Publice, Editura Independenta Economica 2005, Editia a doua, p.68 3 Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.284
1 2 4

Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.292

confidentialitatea actului medical conduc la o concluzie unica: asiguratul este elementul central a sistemului asigurarilor de sanatate. Toate institutiile incepand cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate , toti medicii si toate unitatile medicale sunt puse in slujba asiguratului. Potrivit O.U.G. nr. 150/2002, sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania are trei componente majore: Asiguratii; Furnizorii de servicii de sanatate( medicii, spitalele, farmaciile); Casele de asigurari sociale de sanatate(tertiul platitor). Ordonanta de Urgenta nr. 150, a creat noua institutie Fond national unic de asigurari sociale de sanatatesi defineste cu mai multa claritate atat obligatiile asiguratorilor si asiguratilor la constituirea fondului, cat si parghiile ce se utilizeaza de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari in activitatea de administrare si gestionare a fondurilor colectate. De asemenea, prin O.U.G. nr. 150/2002 sunt precizate cu mai multa exigenta sarcinile sporite si rolul determinant ce revine Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si caselor de asigurari in activitatea de gestionare si administrare a fondurilor colectate, acestea, conform actului normativ, fiind in proportie de 96% utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si dispozitivelor medicale de care beneficiaza asiguratii. Adevarata reforma in domeniul sanitar Incepand cu anul 2006 sistemul de asigurari de sanatate se pregateste pentru schimbari substantiale, prin aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a pachetului de legi privind reforma in domeniul sanitar,Legea nr. 95/2006. Noua structura a CNAS Din punct de vedere organizatoric, ordonanta impune, pentru functionarea actualelor structuri CNAS si CAS, mai multa flexibilitate si dinamism, conferindu-le atributii clare care sa asigure atat logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului asigurarilor sociale de sanatate prin colectarea si folosirea eficienta a fondurilor, cat si mijloace adecvate pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor.

Conform organigramei CNAS (departamente, servicii si birouri), structura organizatorica constituie premisa necesara in asigurarea functionarii normale a compartimentelor de munca, in repartizarea precisa a responsabilitatilor, in stabilirea riguroasa a dependentelor ierarhice, a unitatii dintre responsabilitatea unei functii si puterea de decizie, in asigurarea unor legaturi clare in interiorul institutiei. La data de 30.04.2006, CNAS are prevazute un numar de 300 posturi, din care39 de conducere si 261 de executie. Din punctul de vedere al organelor de conducere, Legii nr. 95/2006 stabileste: Organele de conducere ale CNAS sunt: a) adunarea reprezentantilor; b) consiliul de administratie; c) presedintele d) comitetul director; e) 2 vicepresedinti (1 si 2); f) directorul general. Organele de conducere CJAS: - Consiliul de administratie: - 9 membri; - Presedintele Director general, numit pe baza de concurs, prin decizie a presedintelui CNAS pentru un mandat de 4 ani si cu calitate de ordonator de credite.5 Preedintele Casei Naionale a Asigurrilor pentru Sntate are urmtoarele atribuii principale: - organizeaz i conduce structurile executive ale Casei Naionale de asigurri pentru Sntate; - asigur coerena i eficiena gestiunii financiare a fondului asigurrilor sociale de sntate; - elaboreaz normele, regulamentele i procedurile administrative specifice;
5

http://www.cnas.ro/despre-noi/prezentare-generala

- organizeaz i coordoneaz activitatea de control pe ansamblul sistemului asigurrilor sociale de sntate; - aplic sanciuni disciplinare i administrative pentru nerespectarea normelor i regulamentelor.6 Pana in data de 26 iunie 2003, conducerea CNAS a fost reprezentata de: Consiliul de administratie, presedintele si cei doi vicepresedinti ai consiliului de administratie si directorul general. In data de 26 27.06.2003, la sediul CNAS, a avut loc constituirea Adunarii reprezentantilor. In conformitate cu O.U.G. nr. 150/2002, Adunarea reprezentantilor se constituie pe o perioada de 4 ani si cuprinde: - reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in numar de unu pentru fiecare judet si doi pentru municipiul Bucuresti (in total 43 persoane). - 29 de membri numiti de catre: - Presedintele Romaniei 2 persoane; - Primul-Ministru, la propunerea ministrului sanatatii si familiei 3 persoane; - Senat, la propunerea comisiei de specialitate 3 persoane. - Camera Deputatilor, la propunerea comisiei de specialitate 3 persoane - Asociatiile patronale reprezentative la nivel national 5 persoane - Organizatiile sindicale reprezentative la nivel national 5 persoane - Ministere si institutii centrale cu retele sanitare proprii 7 persoane - Consiliul National al Persoanelor Varstnice 1 persoana Functiile CNAS Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate presupune indeplinirea anumitor functii. Acestea presupun administrarea fondurilor colectate precum si finantarea serviciilor medicale necesare asiguratilor. In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face in functie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la rationalizarea cheltuielilor. Relatiile dintre medici si casele de asigurari se desfasoara in baza unui
6

Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.293

Contract-cadru in care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitatii medicale, in functie de care se realizeaza plata medicilor pentru serviciile furnizate. CNAS are rolul de a urmari respectarea cadrului legal si aplicarea lui intr-un mod unitar, la nivelul intregii tari. Totusi, in baza principiului descentralizarii, casele judetene de asigurari de sanatate se bucura de autonomie in rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regasesc la nivel local. In acest sens, au loc intalniri frecvente intre membrii CNAS si reprezentantii locali pentru integrarea acestor aspecte locale intr-un cadru general si unitar. Atributii ale CNAS Printre cele mai importante atributii ale CNAS pot fi mentionare: 1. gestioneaza Fondul, in conditiile legii, prin presedintele CNAS, impreuna cu casele de asigurari, inclusiv Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pana la reorganizarea acestora; 2. propune, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate si acorda aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenta asupra Fondului; 3. elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sanatatii Publice, pentru administrarea sistemului de asigurari sociale de sanatate; 4. elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor; 5. elaboreaza si publica raportul anual, precum si executia bugetara pe capitole si subcapitole si planul de activitate pentru anul urmator; 6. asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului. Indicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate sunt unitari si se stabilesc de Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din Romania si Colegiului Medicilor Dentisti din Romania;

7. raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata Guvernului si fata de asigurati; 8. elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate care se afla in administrarea CNAS, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si cu privire la utilizarea si administrarea acestuia in conditiile legii; 9. participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie; 10. elaboreaza si stabileste, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, prin comisiile organizate la nivel national, metodologia si nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si medicamente; 11. elaboreaza proiectul contractului-cadru, care se prezinta de catre Ministerul Sanatatii Publice spre aprobare Guvernului; 12. elaboreaza proiectul normelor metodologice de aplicare a contractuluicadru, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor din Romania, precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, pana la data de 15 decembrie a anului in curs pentru anul urmator, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS; 13. elaboreaza impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor referitoare la diagnostic si tratamentul medico-chirurgical si stomatologic; 14. elaboreaza conditiile privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a Colegiului Medicilor Dentisti din Romania; 15. participa anual si ori de cate ori este nevoie la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fara contributie personala, pe baza prescriptiilor medicale, pentru persoanele asigurate; 16. administreaza si intretine bunurile imobile si baza materiala din

patrimoniu, in conditiile legii; 17. analizeaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari propuse de acestea; 18. elaboreaza caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurari sociale de sanatate, precum si modalitatile de elaborare si implementare a acestuia; 19. indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii; 20. elaboreaza strategiile necesare si actioneaza pentru indeplinirea conditiilor de aderare impuse de Uniunea Europeana ca parte integranta a politicii guvernamentale in domeniul asigurarilor sociale de sanatate; 21. realizeaza prognoze, strategii, studii si analize privind dezvoltarea, functionarea, eficacitatea si performantele sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania, in vederea perfectionarii acestuia; 22. indruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele de asigurari; 23. negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre casele de asigurari; 24. acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale; 25. participa la licitatii nationale organizate de Ministerul Sanatatii Publice pentru achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sanatate; 26. incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare pentru derularea programelor de sanatate, precum si contracte de furnizare de servicii medicale de dializa; 27. monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor compensate si gratuite; 28. organizeaza, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Justitiei, comisia centrala de arbitraj, care este condusa de un consiliu de conducere format din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, CNAS, Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania si

Colegiului Medicilor Dentisti din Romania; 29. aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari, in conditiile legii; 30. asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari sociale de sanatate si colaboreaza cu institutii care au atributii in domeniul statisticii; 31. efectueaza, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfactie a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar; 32. initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate si deruleaza programe finantate de organisme internationale avand ca specific asigurarile de sanatate; 33. coopereaza cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civila) si cu celelalte institutii cu atributii in asigurarea si promovarea sanatatii; 34. asigura informarea cel putin o data pe an a fiecarui asigurat, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, nivelului de contributie si modului de plata, dar si asupra drepturilor si obligatiilor sale, precum si asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun; 35. monitorizeaza si controleaza modul de incheiere si executare a contractelor incheiate intre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale; 36. monitorizeaza functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurari si stabileste atributiile acestora, in conditiile legii; 37. asigura logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate; 38. foloseste mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor; 39. organizeaza si efectueaza impreuna cu casele de asigurari controlul serviciilor medicale care se acorda asiguratilor pe baza contractelor de furnizare de servicii incheiate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in

domeniul sanatatii; 40. asigura aplicarea unitara a modalitatilor de acordare a asistentei medicale cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri; 41. asigura logistica si baza materiala necesare activitatii de pregatire si formare profesionala a personalului, din cheltuielile de administrare a Fondului; 42. prezinta un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurari sociale de sanatate; 43. prezinta rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia; 44. implementeaza programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii Publice; 45. raspunde de asigurarea, urmarirea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor si subprogramelor de sanatate cu scop curativ, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin intermediul caselor de asigurari de sanatate; 46. transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului; 47. poate elabora, pentru furnizorii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania; 48. alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.7

Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate

http://www.cnas.ro/despre-noi/prezentare-generala

a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident; b)asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal,echitabil si nediscriminatoriu in onditiile utilizarii eficiente a resurselor sistemului de asigurari sociale de sanatate.8 Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a fixat mai multe obiective la nivel central si teritorial in desfasurarea activitatii, care tin cont de specificul fiecarui departament in parte precum si de localizarile in teritoriu: - Obiective in domeniul stabilirii strategiei CNAS; - Obiective in activitatea de contractare si acreditare ; - Obiective in domeniul resurselor umane , salarizarii, evaluarii si perfectionarii personalului; - Obiective ale Serviciului Medical; - Obiective in domeniul tehnologiei informatiei si statistica; - Obiective in domeniul de control si audit intern ; - Obiective in activitatea de informare si relatii publice ; - Obiective in domeniul urmaririi si recuperarii creantelor ; - Obiective in activitatea de decontare a serviciilor medicale; - Obiective in activitatea financiar-contabila. In contextul politicii sanitare initiata de Guvern prin Ministerul Sanatatii Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a propus sa rezolve problemele sistemului de asigurari sociale de sanatate demarand o adevarata reforma in sistem, integrata reformei sanitare. Dintre obiectivele specifice sistemului, pot fi evidentiate realizarea unei adevarate campanii de informare a asiguratilor in legatura cu modificarile din sistem si pentru sistem in vederea asigurarii transparentei necesara intelegerii problemelor de care se preocupa sistemul, indeplinirea obiectivelor programului social dar si implicarea - alaturi de alte institutii centrale si locale, servicii publice descentralizate, specialisti in domeniul cercetarii, asociatii si organizatii nonguvernamentale - in planul antisaracie si promovarea incluziunii sociale prin cresterea accesibilitatii la pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate medical.
8

Daniela Prvu, Finante, Editura Sitech 2010, p.148

Pe de alta parte, CNAS, acorda o importanta deosebita colaborarii cu sindicatele si patronatele, pe de o parte pentru solicitarea sprijinului in recuperarea datoriilor, iar pe de alta parte pentru semnalarea problemelor din sistemul sanitar si incercarea de rezolvare fara conflicte. Putem spune astfel ca in realizarea obiectivelor propuse, CNAS aplica o politica si strategie specifice sistemului asigurarilor sociale de sanatate.9 Principii ale sitemului de asigurari de sanatate Asigurrile sociale pentru sntate din Romnia sunt organizate si functioneaza pe baza urmtoarelor principii: a) cuprinderea obligatorie a tuturor cetenilor in cadrul sistemului medicosanitar coerent de protecie social b) solidaritatea social cuprinztoare intre toate categoriile sociale. Practic, solidaritatea social se realizeaz intre sntoi si bolnavi; persoanele n vrst i cele active; bogai i sraci; cei care nu au copii si cei care si-au asumat sarcina s creasc i s educe generaiile urmtoare; cei angajati si cei aflati in somaj; persoanele singure i cele cu familii care au mai muli membrii. Contribuiile fiecrei persoane nu se bazeaz numai pe riscul individual (boala, maternitate, invaliditate, varsta, accident de munca, boala profesionala, sex, numar de dependente), ci si pe posibilitatea de plata, care sunt date de venitul din salariu sau din alte surse (de exemplu, venitul liberprofesionistilor). c) prestarea in favoarea asigurailor a unui pachet definit de servicii medicosanitare. Persoanele asigurate beneficiaz de un complex de servicii medicale si sanitare, avndu-se n vedere cerinele de ngrijire a starii de sanatate . Furnizarea serviciilor medico-sanitare are loc pe baza unui contract in temeiul caruia se pltete i contribuia respectiv d) finanarea autonom i echilibrul financiar. Asigurrile sociale pentru sanatate i constituie fondurile n principal din contributiile in prile egale
9

http://www.cnas.ro/despre-noi/prezentare-generala

ale persoanelor fizice i ale celor juridice, iar in caz de nevoie i din subvenii din partea statului. Contribuiile ncasate sunt utilizate exclusiv pentru finanarea serviciilor medico- sanitare. Activitatea financiar a asigurrilor sociale pentru sntate este guvernat de echilibrul financiar, care reclam ca suma contribuiilor ncasate ntr-o anumit perioad de timp s fie egal cu cheltuielile efectuate pentru prestarea serviciilor medicosanitare. Alocaiile bugetare sunt folosite pentru realizarea unor programe guvernamentale (promovarea sntii, programe de protejare a mediului nconjurtor, cercetare tiinific medical), investiii mari (construcii de uniti medico-sanitare, aparatur medical, ambulane etc.). Fondurile asigurrilor sociale pentru sntate se gestioneaz de ctre uniti nonprofit care contracteaz serviciile medico-sanitare cu furnizorii din sectorul public sau privat. e) conducerea autonom a asigurrilor sociale pentru sntate. Potrivit acestui principiu, asigurrile sociale pentru sntate au organe proprii de conducere, care cuprind reprezentani ai asigurailor i ai persoanelor juridice. Organele asigurrilor sociale pentru sntate sunt independente, au surse proprii de finanare, contabilitate proprie, cont n banc, colaboreaz cu diferite organe ale statului i aplic msurile stabilite de Ministerul Sntii. Asigurrile sociale pentru sntate prezint mai multe avantaje, dintre care menionm: bun organizare i calitate a serviciilor medico-sanitare; accesibilitatea populaiei la asistena i la tratamentul medical; infrastructur compatibil unei gestionri eficiente; flexibilitate financiar; transparen, ceea ce nseamn c aceste asigurri permit cunoaterea relaiei directe dintre contribuiile pltite i serviciile medicale primite etc. Dezavantajele acestor asigurri sunt: reprezint noi costuri pentru ceteni; cheltuieli administrative mari; control financiar complex i greoi; nu ofer n toate cazurile o asisten medical complet, prompt i de calitate etc.10

1.2 Participantii la Sistemul de Asigurari de Sanatate in Romania

10

Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.284

Persoanele care participa la asigurrile sociale pentru sntate: In aceste asigurri sunt cuprinse, n mod obligatoriu, urmtoarele categorii de persoane: -cetenii romni cu domiciliul n ar sau aflai temporar n strintate; -cetenii strini i apatrizii care au reedina n Romnia. De asemenea, sunt cuprinse n asigurrile sociale pentru sntate, fr plata contribuiei, urmtoarele categorii de persoane: -copiii i tineri pn la vrsta de 26 de ani, dac sunt elevi, studeni sau ucenici i dac nu realizeaz venituri din munc; -persoanele cu handicap care nu realizeaz venituri din munc sau se afl n grija familiei; -soia, soul, prinii i bunicii fr venituri proprii, aflai n ntreinerea unei persoane asigurate; - persoanele care, in baza Decretului-lege nr. 118/1990. beneficiaz de drepturi ca urmare a faptului c au fost persecutate din motive politice de dictatura comunist instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i cele deportate n strintate i constituite n prizonieri potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rzboi, unele drepturi ale invalizilor i vduvelor de rzboi, precum i persoanele prevzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri i acordarea unor drepturi urmailor acestora, rniilor, precum i lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989, dac nu realizeaz venituri dect cele provenite din drepturile bneti acordate de lege. Calitatea de asigurat se dovedete cu carnetul de asigurri sociale pentru sntate. Calitatea de asigurat a salariailor se dobndete din ziua ncheierii contractului individual de munc al salariatului i se pstreaz pe toat durata acestuia. Persoanele care nu sunt salariate dobndesc calitatea de asigurat n ziua n care s-a achitat contribuia i o pstreaz potrivit legii. Calitatea de asigurat o are, fr plata contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate, persoana care se afl n una dintre urmtoarele situaii, pe durata acestora:

- satisface serviciul militar; - se afl n concediu medical, n concediu pentru sarcin i lehuzie sau n concediu medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la apte ani; - execut o pedeaps privativ de libertate sau arest preventiv; - face parte dintr-o familie care beneficiaz de ajutor social n conformitate cu prevederile Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social. Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie urmtoarele categorii de persoane: - membrii misiunilor diplomatice acreditai n Romnia; - cetenii strini care se afl temporar n ara noastr, Aceste categorii de persoane pot contracta asigurri facultative pentru sntate. Calitatea de asigurat i drepturile de asigurare nceteaz n urmtoarele situaii: - o dat cu pierderea ceteniei sau a dreptului de reedin n ar; - n caz de deces. Persoanele crora le-a ncetat calitatea de asigurat i care doresc redobndirea acesteia o pot solicita n scris, n termen de o lun de la data ncetrii, cu plata, n prealabil, a contribuiei restante pentru asigurarile sociale de sntate.11

1.3 Finantarea Sistemului de sanatate din Romania si Principalele prestatii de asigurari sociale de sanatate Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este una deosebit de complexa si se refera in primul rand la aspectele economice si medicale care caracterizeaza sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Din punct de vedere financiar trebuie mentionat faptul ca Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba prin Legea anuala a bugetului de stat si tine cont de:
11

Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.286

- necesarul curent al activitatii medicale; - sumele reprezentand arieratele inregistrate la nivelul spitalelor si farmaciilor de circuit deschis; - resursele financiare existente la nivelul fiecarui judet;12 Sursele de constituire a fondurilor asigurrilor sociale pentru sntate Sursele de finantare a sistemului de asigurari sociale sunt contributiile salariatilor, ale liber-profesionistilor si patronilor la care se adauga de multe ori si subventii din fondurile bugetare.Importanta pe care o au acestea in finantarea sistemului difera de la o tara la alta.13 Fondurile asigurrilor sociale pentru sntate se constituie din contribuia asigurailor, din contribuia persoanelor juridice i fizice care angajeaz personal salariat, din subvenii de la bugetul de stat i de la bugetele locale, precum i din alte surse. Administrarea fondului asigurrilor sociale pentru sntate se face prin Casa Naional a Asigurrilor pentru Sntate i prin casele de asigurri pentru sntate judeene i a municipiului Bucureti. Fondul Casei Naionale de Asigurri de Sntate i fondurile caselor de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti se constituie din: - contribuii ale persoanelor fizice i juridice, n pri egale; - subvenii de la bugetul de stat i de la bugetele locale; - alte venituri. Persoana asigurat este obligat s plteasc o contribuie lunara la asigurarile sociale pentru sntate stabilit ntr-o cot de 6,5% care se aplic ia venitul brut. Aceast contribuie se vars la casa judeean de asigurri sociale pentru sntate. Sunt exceptate de la plata contribuiei persoanele prevzute n paragraful doi. Persoanele juridice i fizice care angajeaz personal salariat au obligaia s rein i s vireze la casa de asigurri sociale pentru sntate teritorial
12

http://www.cnas.ro/despre-noi/prezentare-generala Gdiua Marian, FInante Publice, Editura Independenta Economica 2005, Editia a doua, p.66

13

contribuia datorat pentru asigurarea sntii personalului din unitatea respectiv; persoanele juridice i fizice care angajeaz salariai au obligaia s anune casa de asigurri sociale pentru sntate n legtur cu orice schimbare care are loc n nivelul veniturilor. Contribuia datorat de persoanele juridice i fizice care angajeaz personal salariat este de 7%, aplicat asupra fondurilor de salarii. Cuantumul contribuiei bneti lunare a persoanelor fizice asigurate este stabilit sub forma unei cote de 6,5% care se aplic asupra: a) veniturilor salariale brute, n cazul asigurailor care au calitate de angajat; In categoria veniturilor salariale brute, n cazul asigurailor care au calitate de angajat n categoria veniturilor salariale brute se includ i indemnizaiile cuvenite pentru ngrijirea copilului care lucreaz n sectorul produciei de aprare, pe perioada de ntrerupere a activitii; b) veniturilor impozabile, n cazul asigurailor care lucreaz pe baz de convenie sau contract de munc; c) veniturilor impozabile ale liber-profesionitilor; d) venitului agricol anual; e) drepturilor de pensie, pensie suplimentar, indemnizaie de omaj i alocaie de sprijin. ncepnd de la 1 ianuarie 2003, contribuia asupra drepturilor de pensie se ncaseaz centralizat. Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate se deduce din venitul brut fiind astfel neimpozabil. Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate datorat de beneficiarii indemnizaiei de omaj i ai alocaiei de sprijin, precum i cea datorat de persoanele care lucreaz pe baz de convenii civile sau contract se reine o dat cu plata drepturilor bneti asupra crora se calculeaz plata acestor drepturi. Contribuia se vireaz casei de asigurri de sntate la care este arondat persoana respectiv. Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaia s-i asigure sntatea, comunic veniturile impozabile direct casei de asigurri sociale de sntate n a crei raz teritorial i desfoar activitatea n vederea stabilirii contribuiei de 6,5% pentru asigurrile sociale de sntate. Urmtoarele categorii de persoane sunt asigurate obligatoriu, cu scutirea de plata contribuiei:

-persoanele care se afl n concediu medical, n concediu medical pentru sarcin i lehuzie sau n concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la apte ani. Pentru aceste persoane, contribuia se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat -persoanele care satisfac serviciul militar; -persoanele care execut o pedeaps privat de libertate sau arest preventiv; -persoanele care fac parte dintr-o familie care beneficiaz de ajutor social, n conformitate cu Legea nr. 61/199S.

Pentru ultimele trei categorii de persoane, contribuie datorata asigurarilor sociale de sntate se suporta de ctre bugetul statului. Contribuia datorata de persoanele de mai sus se stabilete prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentnd valoarea a dou salarii minime bruia pa tari. Cei ce angajeaz i asiguraii care au obligaia plii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate i nu o respecta datoreaz majorri pentru perioada de ntrziere, egale cu majorrile aferente pentru tntrzierea achitrii impozitelor. Dac nu se achit la termen contribuiile datorate fondurilor asigurrilor sociale pentru sntate, Casa Naional de Asigurri pentru Sntate, prin organismele sale, aplic msurile de executare silit pentru ncasarea la bugetul asigurarilor sociale pentru sntate a majorrilor de ntrziere. In cazul n care contribuia nu se achit n termen de o lun de la data scadent, casa de asigurri pentru sntate introduce dispoziia de ncasare silit. Obligaia virrii contribuiei revine celui care angajeaz persoane salariate. De la bugetul de stat se suport urmtoarele cheltuieli: - pentru investiiile privind construirea unor uniti medico-sanitare i pentru aparatura medical de mare performan; - pentru activitatea de diagnostic, curativ i de reabilitare de importan naional, pentru recuperarea capacitii de munc. Persoanele fizice asigurate suport unele pli suplimentare privind costul medicamentelor furnizate i unele servicii medicale, potrivit criteriilor prevzute n contractul de asigurare pentru sntate.

n vederea echilibrrii bugetelor deficitare ale caselor de asigurri de sntate, fiecare cas de asigurri va vrsa o cot de 7% din ncasrile lunare n contul Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Fondurile asigurrilor sociale pentru sntate se utilizeaz pentru: - piaa medicamentelor i a serviciilor medicale acordate n cot de 75% i se administreaz de Ministerul Sntii; - 20% pentru cheltuieli de organizare i de capital ale sistemului asigurrilor sociale de sntate; - 5% pentru cheltuieli de administrare, funcionare i de capital ale acestui sistem. Cotele de 20% i de 5% se administreaz de ctre Consiliul de administraie al Casei Naionale a Asigurrilor pentru Sntate. Disponibilitile fondurilor rmase nefolosite la finele anului se reporteaz n anul urmtor i au aceleai destinaii.14

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezint venit de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, decesului, denumite riscuri asigurate. Principalele forme de protectie a cetatenilor finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat sunt pensile, trimiterile la tratament si odihna, indemnizatiile, ajutoarele si unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii.15 Prestatiile de asigurari sociale se acorda, corelativ cu obligatiile privind plata contributiei de asigurari sociale sub forma de : Pensii Indemnizatii, Ajutoare Alte tipuri de prestatii In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii: - pensia pentru munca depus i limita de vrst., la care varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru brbai, iar
14 15

Vacarel Iulian,Finante Publice , Editia V, Editura Didactica si Pedagogica, p.286 Gdiua Marian, FInante Publice, Editura Independenta Economica 2005, Editia a doua, p.67

stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei i 35 de ani pentru brbai, pentru acordarea pensiei fiind necesar realizarea unui stagiu minim de cotizare de 15 ani pentru femei ct i pentru brbai; pensia de invaliditate, care se acord celor care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc i care au ndeplinit un stagiu minim de cotizare, ce variaz n raport cu vrsta asiguratului la momentul ivirii invaliditii;

pensia anticipat, ce se acord cu cel mult cinci am naintea vrstelor standard de pensionare la solicitarea asigurailor ce au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin zece ani; pensia de urma, ce se acord ce se acord copiilor i soului supravieuitor.
In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de indemnizatii

indemnizaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc; indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc; indemnizaii n caz de maternitate; indemnizaia de natere; indemnizaia pentru creterea i ngrijirea copilului pan la doi ani indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav; ajutorul n caz de deces.16
In sistemul de asigurari sociale de sanatate persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate denumite asigurati au dreptul la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca: - desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu; - desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive,legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii au fost assimilate cu ale salariailor
16

Gdiua Marian, FInante Publice, Editura Independenta Economica 2005, Editia a doua, p.67

- beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, Beneficiaza de aceleasi drepturi dac au contribuit la asigurri sociale de sntate persoanele care sunt: asociati, comanditari sau actionari; administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management; membrii ai asociatiei familiale; autorizate sa desfasoare activitati independente; persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, Asiguratii sistemului asigurarilor sociale de sanatate au dreptul la : Acordarea asistentei medicale Concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; Concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale; - indemnizatie pentru reducerea timpului de munca; - indemnizatie pentru carantina; - tratament balnear in conformitate cu programul individual de recuperare; Concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

Concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani

 Concedii medicale si indemnizatii de risc maternal;

17

17

Gdiua Marian, FInante Publice, Editura Independenta Economica 2005, Editia a doua, p.67