Metanol

Metanolul este un alcool care se sintetizeaz prin substituirea n molecula de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilic). n natur metanolul poate fi ntlnit n plante ca: bumbacul, brnca-ursului, ierburi sau semine care conin uleiuri eterice. Metanolul mai poate fi obinut prin fermentarea siropului produs din sfecla de zahr. n procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin descompunerea pectinelor. In procesul de mblsmare, egiptenii din Antichitate utilizau un amestec de substane, printre care i metanolul, care era obinut prin piroliza lemnului. ns metanolul pur a fost pentru prima dat izolat n 1661 de ctre Robert Boyle care l-a obinut prin distilarea boxusului. Substana a devenit ulterior cunosczt sub denumirea de spirt pirozilic.[1] n 1834 chimitii francezi Jean-Baptiste Dumas i Eugene Peligot iau determinat compoziia elemental. Aceti oameni de tiin au fost cei care au introdus cuvntul metil n chimia organic, termen format cu ajutorul etinoamelor greceti methy (nsemnnd vin) i hl (nsemnnd lemn). Prin aceast alturare se dorea ca s se denumeasc compusul ca alcool extras din lemn. Metanolul este un produs de baz al chimiei organice i o cantitate semnificativ de alcool este produs la o scar larg. n 2008, consumul global de metanol a fost de 45 milioane de tone, iar pn n 2012 este de ateptat s se ajung la la o capacitate de producie apropiat de 85 milioane de tone.[8] China este n prezent cel mai mare productor i consumator de metanol. n timp ce n prezent metanolul este cel mai utilizat n sectorul chimic, folosirea sa n cel al combustibililor nregistreaz creteri importante. La temperatura camerei, metanolul este un lichid cu miros ptrunztor, eterat i este toxic.[12] Punctul de fierbere este de 65 C, iar cel de topire este de -97 C, formnd cristale incolore. Metanolul arde cu flacr albstruie folosind dioxid de carbon i ap. Poate fi oxidat cu bicromat de potasiu acid, dicromat de sodiu acid sau cu permanganat de potasiu pentru a forma formaldehid. Dac agentul de oxidare este n exces, atunci formaldehida se va oxida mai departe la acid formic i mai apoi la dioxid de carbon i ap. O alt modalitate de a obine formaldehida este de a trece vaporii de alcool peste cupru nroit adus la 300 C. Doi atomi de hidrogen sunt eliminai din fiecare molecul, obinndu-se i hidrogen gazos, realizndu-se astfel dehidrogenarea metanoulului. Alcoolul nu poate da reacii de dehidratare. n schimb, n reacie cu acidul sulfuric se formeaz dimetil sulfat. Formeaz cu acizii organici esteri, iar cu sodiu elibereaz hidrogen. Reaciile de substituie se pot realiza cu pentaclorura de fosfor sau cu acidul clorhidric. Metanolul este ntalnit in fructe, unde este produs de ctre metilestaraza prin atacul pectinei metoxilate,[26] existand in concentratii diferite in functie de fruct. n industria chimic, metanolul servete ca materie prim sau ca furnizor de energie. Recuperarea sa necesit utilizarea unor compui de o puritate nalt. Alcoolul poate fi folosit pe post de combustibil, fiind posibil adugarea sa la carburanii convenionali sau utilizarea de metanol pur, fr sulf. n celulele de combustie reprezint un furnizor de hidrogen.